Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru că această temă a “Modelelor de afaceri” reprezintă o sferă foarte interesantă pentru
cercetare, și pentru că la prima noastra consultare (ȋn februarie 2017) mi-aţi transmis că “la sfȃrșitul
celor 3 ani de doctorat mi se va evalua contribuţia pe care am adus-o domeniului, contribuţie care
poate fi de 1%, 3%, 10%, … etc”, vreau ca, pe lȃngă testarea unui model econometric asupra unor
ţări emergente, sau asupra unor entităţi (la nivel micro), pe parcursul anilor de studiu, să ȋncerc și să
formulez un test econometric.
Și deoarece tema este dată de “Interacţiunea dintre contabilitate si modelele de afaceri”, intentionez
ca partea cu “testarea unui model econometric” să ţină mai mult de partea de contabilitate, iar
partea cu “formularea unui test de măsurare a inovativităţii antreprenoriale” să ţină mai mult de
componenta “modele de afaceri”, “inovativitate antreprenorială”, “strategie antreprenorială”,
tocmai pentru a putea să ȋndeplinesc mai ușor sarcina de a găsi cumva “interacţiunea” (din titlu)
dintre “contabilitate” și “modele de afaceri”.
Concret, o parte din cercetarea mea doctorală va consta și ȋn a analiza modelele de afaceri din
perspectiva ȋncercării de a formula un test care să măsoare nu modelul de afaceri, ci inovaţia
(inovativitatea) antreprenorială.
Iniţiativa de a formula un asemenea test, adică această tentativă mi s-a ivit atunci cȃnd am lecturat
articolul “Measuring Business Model Innovation: Conceptualization, Scale Development and Proof of
Performance” al lui Thomas Claus. (atașat mai jos). Atunci mi-am adus aminte cuvintele dvs.
referitoare la B.Ms, și anume “…acest subiect al B.Ms este deosebit de frumos…”.
Ȋn acest articol se specifică faptul ca “la nivel mondial, o scală de măsurare și validare a proceselor de
business ȋncă nu este disponibilă”, ceea ce conferă micilor cercetători șansa să ȋntreprindă fiecare
propria viziune cu privire la acest subiect.
Autorul articolului propune spre cercetare o măsurare a inovativităţii modelului de afaceri ales, ȋn
termeni de cȃt de bun este, ȋn termeni de performanţă.
(lista de mai jos nu este nici pe departe definitivă, ci va mai suporta modificări și adăugiri pe
parcurs). (fiecărei variante de răspuns i se asociază o valoare).
-Ținerea contabilităţii firmei se face cu ajutorul unui program informatic. Răspuns: DA/NU.
-Ce instrumente de plată folosiţi? R: Ordine de plată, acreditive, etc;
-Care este nr de ani consecutivi ȋn care firma a investit mai mult de 10% din Cifra de afaceri? R: 0, 1,
2, 3, 4, … ,10.
-Ȋși onorează sau nu obligaţiile fiscale (utilităţile) prin intermediul platformelor online puse la
dispoziţie de instituţiile statului? R: DA/NU.
Pentru departamentul de resurse umane - (R):
-Care este nivelul de calificare al personalului firmei? (adică, cȃt la sută din numărul total de angajaţi
au și recunoaștere oficială de studii, și activează ȋn domeniul pentru care s-au pregătit); R: x %.
-Oferă firma training/internship plătit noilor angajaţi? R: DA/NU;
-Oferă stagii pentru schimburi de experienţă ȋn afara ţării? R: DA/NU;
Acest test va fi personalizat pentru fiecare firmă respondentă la chestionar pentru fiecare tip de
ramură: -producţie; -prestări servicii; -comerţ;
Iar rolul testului va fi acela de a defini (procentual, cu o anumită marjă de eroare) gradul de
inovativitate antreprenorială al firmei.
La sfȃrșitul ȋncheierii chestionarului, și pe baza informaţiilor obţinute, voi ȋncerca să ȋi dau testului o
formă teoretică sub forma unei ecuaţii econometrice:
Exemplu: EntInno Test = aC + bMK + cV + tR.
Iar rezultatul intenţionez să fie unul de tip procentual.
Fiecare literă componentă a ecuaţiei principale va reprezenta un indicator agregat al fiecărui
department al firmei; C = dept financiar – contabil; MK = dept marketing; V = dept vȃnzări;
R = dept resurse umane;
Adică, valoarea finală a fiecărei litere va fi compusă din ȋnsumarea tuturor răspunsurilor obţinute pt
departamentul respectiv; operaţionalizarea răspunsurilor fiecărui department se va face cu ajutorul
unei unelte statistice, avȃnd ȋn vedere că răspunsurile sunt și numerice, și de tipul DA sau NU, și de
tipul A sau F, și proportii, etc. (ordinale, numerice, rapoarte, etc).
Deocamdată nu am identificat o unealtă anume din sfera statisticii care să mă asiste ȋn formarea
ecuaţiei principale.
La sfȃrșit, după ce voi fi pus bazele ecuaţiei principale, voi dori să se poată afirma despre firma “ALFA
SA” (care a acceptat să fie testată prin acest EntInno Test) că are un indicator de 3%, 10%, 12%, 30%,
etc. Un grad al i.a. este cu atȃt mai meritoriu cu cȃt este mai ridicat. Iar această informaţie despre o
anumită firma, vis-à-vis de nivelul inovativităţii sale antreprenoriale, ar putea să ajute firma
respectivă să obţină finanţări mai ușoare sau rapide, etc.
Firmelor care au un grad mai mare de 20% (de exemplu) al i.a. li s-ar putea pune anumite buline,
care să ateste adaptarea acestora la condiţiile de mediu care sunt tot mai dinamice.
(acest model cu bulina mi-a venit ȋn minte de la reclama celor de la CrisTim cu “eticheta curată”).
Astfel, o firmă care are un rezultat mai mare de 20% va fi “etichetată” cu bulina specifică.
Dupa 1 ianuarie 2018, cȃnd voi fi terminat deja cele 5 cursuri, mă voi ocupa de definitivarea
ȋntrebărilor din chestionar și de conceperea scalei de măsurare, acordȃnd un anume punctaj fiecărui
tip de răspuns primit. Voi ȋncerca să formulez o scală de măsurare a inovativităţii, tocmai pt a da
acesteia o tentă cantitativă, deoarece, la prima vedere cuvȃntul “inovativitate” ţine mai degrabă de
cercetarea calitativă, decȃt de cercetarea cantitativă.
(toate detaliile din această descriere sunt perfectibile și se află ȋn faza de dezvoltare).
Plus lista cu cărţi pe care le-am achiziţionat pt a le lectura pe perioada Doctoratului:
-
-
-
-
-
-
-
-