Sunteți pe pagina 1din 17

FB10. AEV.

Problema 1. Să se determine frecvenţa micilor oscilaţii ale unui pendul de masă m şi


lungime l al cărui punct de suspensie m1 se poate mişca pe o dreaptă orizontală.

Rezolvare Problema 1.
Coordonatele corpului m sunt:
 x2  x  l sin

 y2  l cos 
iar ale corpului m1
 x1  x

 y1  0
Cu aceste coordonate funcţia Lagrange corespunzătoare sistemului fizic este:

L  T V 

 
m 2
2
 m x 2
x  2lx cos   l 2 2  1  mgl cos 
2
unde nivelul de zero pentru energia potenţială gravitaţională este chiar axa Ox . În cazul
oscilaţiilor mici, adică atunci când   1 şi deci cos   1  2 (primii doi termeni din
2

dezvoltarea în serie Taylor a funcţiei cos  ), funcţia Lagrange devine


L 
m
2

x  l  1 
2 m x 2 mgl 2
2 2

Impulsul generalizat corespunzător coordonatei x este considerat zero printr-o alegere
convenabilă a condiţiilor iniţiale, adică
px 
L
x
 
 m x  l  m1 x  0
de unde rezultă
 ml
x 
m  m1
Înlocuind x în funcţia Lagrange obţinem succesiv
2
m   ml  m m 2l 2 2 mgl 2
L   l   1   
2  m  m1  2 m  m1  2
2
m m12l 2 2 m 2 m1l 2 2 mgl 2
    
2 m  m1 2 2m  m1 2 2
mm1l 2 2 mgl 2
  
2m  m1  2
Impulsul generalizat corespunzător coordonatei  este
L mm1l 2

 m  m1 
Deoarece
L
 mgl

rezultă ecuaţia Lagrange corespunzatoare coordonatei 

d  L  L
  0
dt    
adică
mm1l 
  mgl  0
m  m1
Simplificând cu ml  0 rezultă următoarea ecuaţie omogenă de tip Euler de ordinul doi cu
coeficienţi constanţi

g m  m1
   0
l m1
unde am definit

g  m  m1 
02   
l  m1 
şi care dacă m1   (adică m
m1  0 , corpul m1 mult mai greu decât m ), devine

0  g / l

Problema 2. Un sistem unidimensional este descris de următoarea funcţie Lagrange:


L  m2x  m2 x  xF ( t ), unde   const şi F ( t ) este o funcţie arbitrară dată.
2 2 2

a) Să se scrie ecuaţia Lagrange şi să se rezolve.


b) Cazuri particulare F ( t )  F0 cos t ; F0  ct ; F  at ; F  F0 e t ; F  F0 e t cos t cu
x 0   x0   0 .
c) Energia transmisă sistemului în urma acţiunii forţei.
Rezolvare Problema 2.
a) Derivatele partiale care există în ecuaţiile Lagrange sunt
L
 mx
x
L
  m 2 x  F ( t )
x
Introducând derivatele anterioare în ecuaţia Lagrange
d  L  L
  0
dt  x  x
obţinem
mx  m 2 x  F ( t )
Pentru a rezolva ecuaţia diferenţială precedentă introducem variabila complexă u  x  ix.
Derivata temporală a lui u este u  x  ix . Avem succesiv
u  x
x
i
şi
u  ix  x
care introduse în ecuaţia diferenţială conduce la
 u  x  F ( t )
u  ix   2  
 i  m
sau
F( t )
u  ix  iu  ix 
m
şi în final
F( t )
u  iu 
m
Soluţia ecuaţiei omogene corespunzatoare celei precedente neomogene este u  Aeit . Soluţia
particulară se caută de forma u  A( t )e it .
F( t )
A eit  iAeit  iAeit 
m
adică
1
A  F ( t )e it
m
Soluţia generală este:
1t
u( t )   F (  )ei ( t  )d  eit u0
m0
unde u0  x0  ix0 , unde x 0   x0 ; x0   x0 .

x  ix   F (  ) cos  t    d  x0  ix0 cos t 


1t
m0
i  F (  ) sin  t    d  i x0  ix0  sin t
1t
m0
de unde, identificând partea imaginară obţinem

x0
xt    F (  ) sin  t    d  sin t  x0 cos t
1 t
m 0 

b) În soluţia generală obţinută la punctul a) se pot înlocui funcţiile particulare de la punctul


b). Pentru F (  )  F0 cos  avem după integrare:

x0
x  x0 cos t  sin t 
F0
 cos t  cos t 
 m 2   2 
Ramân ca temă celelelalte cazuri particulare.
c) Presupunem că în trecut, adică la t   , energia transmisă este nulă, adică u(  )  0 .
Dacă extindem integrarea între   şi  avem
2
1 
u(  )  2  F ( t )e it dt
2

m 
Pe de altă parte, energia totală transmisă este suma dintre energia cinetică şi cea potenţială
pentru t  
E
m 2
2
 
x   2 x 2  u
m 2
2
Atunci
2 2
m m 1  it 1  it
E  u(  )  
2
 F ( t )e dt  F ( t )e dt
2 2 m 2  2m 
care este pătratul modulului componentei Fourier a forţei F ( t ) cu o frecvenţă egală cu
frecvenţa proprie  a sistemului.
Dacă forţa acţionează un interval scurt de timp (mic in raport cu 1 ), atunci avem t  1 şi
e  it  1 , adică

2
1  
E   F ( t )dt 
2m   

Problema 3. Găsiţi forma suprafeţei unui fluid incompresibil în câmp gravitaţional într-un
cilindru care se roteşte în jurul axei sale cu   const .
Rezolvare Problema 3.
  
i j k
  
v r  0 0  
x y z

vx   y
v y  x
v z  0.


Ecuaţia de continuitate 
t    v   0 este satisfăcută pentru   const . (fluid
incompresibil) adică

  v  0
ceea ce înseamnă dacă se înlocuiesc valorile componentelor vitezei

vx v y vz
  0
x y z
  0  0
Ecuaţia Euler în câmp gravitaţional are forma:

v    p 
 v   v     g
t 

sau deoarece v nu depinde explicit de timp avem:
v v v 1 p
vx x  v y x  vz x  
x y z  x
v v v 1 p
vx y  v y y  vz y  
x y z  y
v v v 1 p
vx z  v y z  vz z   g
x y z  z
adică

1 p
x     
 x
1 p
 y    
 y
1 p
0  g
 z
sau

1 p
x 2 
 x
1 p
y 2 
 y
1 p
0 g
 z
Integrând obţinem presiunea
p1

  2 x 2  y 2  gz  const
 2

Pe suprafaţa liberă alegem p  const  0 și obţinem
2
z
2g
x 2
 y2 
care este ecuaţia unui paraboloid.

Problema 4. O bulă de rază R se mişcă într-un fluid perfect incompresibil (   v  0 ).
Determinaţi curgerea potenţială a fluidului în jurul bulei. Asta înseamnă să se calculeze:

potentialul  , viteza v , presiunea p .
Rezolvare Problema 4.

La infinit, viteza fluidului este zero. Soluţiile ecuaţiei Laplace   0 (datorită   v  0 cu

v      0 ) care se anulează la infinit sunt de forma 1r sau derivate de ordin superior
ale lui 1r în raport cu coordonatele  x , y , z  . Datorită simetriei bulei, soluţia nu poate conţine

decât un vector constant. Căutăm soluţia ecuaţiei   0 de forma   A   1r , deoarece
  
singurul scalar ce poate fi format din u  ddtr şi derivatele lui 1r este u   1r ,  depinzând liniar
     
de u . Deci căutam o soluţie de forma    Ar2n unde  1r   rr3 şi n  rr (versor în direcţia

razei vectoare a bulei). Vectorul constant A se determină ţinând cont de egalitatea
 
componentelor normale ale vitezelor v şi u pentru r  R , adică de egalitatea
   
v  n  vn  n  un  u  n .

   A  2 A R 3u
  2   3  A 
r r  r  r 2
  
Pornind de la    Ar2n , v   ,
   
vn  n    nx  ny  nz 
x y z
d x d y d z
 nx  ny  nz 
dr r dr r dr r
 
n  r d d
 
r dr dr
    
deoarece n  r  r , pentru că n  r , n  1 .

d   2  
vn   A  n 3 ; un  u  n 
dr r

  2  
A n 3 |  u n 
r r R
 
  2A n
u n  3 
r

 R 3u
A
2

Deci
 
R3   R 3u  r
   2 u n  
2r 2r 3

Din
 
 R3  u  r  R3 1      1 
v      3   
2  r   r 3 u  r   u  r    r 3 
2   
identitatea
         
u  r   u    r  r   u  u    r  r    u 
0 0

  
  r r r 
u   r  u x  u y  u z  u
x y z

u reprezintă viteza centrului bulei (centrul axelor de coordonate)
r   u  0
  
 3    3r   3 5
1 r d 1 r 4 r
 3  
 r  r dr  r  r r

Deci viteza fluidului este



 R3  1    r  R3    
v    3 u  3u  r  5   3 3u  n  n  u 
2 r r  2r

Din ecuaţia Euler a fluidului incompresibil avem:


 v 2
   p  const  p0
t 2
unde p0 este presiunea la infinit.
Deci
 v 2
p  p0   
t 2
Dar
    
    R3 u  r  R 3  u r    r 
      3  u   3  
t t  2 r 3  2  t r t  r 
  
R 3  r   r r 3  3rr r rt 
   3  u  u  t 
2 r r6 
     
R 3  r    r 1 3r   r  
 u u   5  r   
2 r3  t r
3
r  t  
  
  
R r  u
3
   
   3  u  3  3n n  u   u  
2 r r 
  
   u  u  
u
 r
deoarece r t  r  t .
r

Distribuţia presiunii pe sferă ( r  R ) este atunci:

     v
2
p  p0      u  u    
 u  2

R6
v 2   r  R  6
3n u  n   u 3n u  n   u  
4R

4

1  2  2
 
 9 u  n   6 u  n   u 2  3 cos 2   1 u 2
1
4

 
Am folosit: u  n  u cos 
  1      3   2
u    r  R  u   3n u  n   u   u  n   u 2
1
2  2 2

 1
   nR
u rR 2


p  p0   cos    u   3 cos   1u    n R 
3 2 1 2 1 2 2 1  du
2 2 8 2 dt


u 2
p  p0 
8
9 cos   5   2 Rn  ddtu
2

Aceasta reprezintă presiunea pe sferă.


Problema 5. Un cilindru infinit de rază R se deplasează perpendicular pe axa sa într-un fluid

perfect incompresibil (   v  0 ). Determinaţi curgerea potenţială a fluidului în jurul

cilindrului. Asta înseamnă să se calculeze: potentialul  , viteza v , presiunea p .
Rezolvare Problema 5
Căutăm o soluţie de forma
 
 A n
  A   ln r 
r

   A  A  
vn       2  un  A  u R 2
n r  r  r

Deci
R2  
  u n
r
 R2    
v    2 2 n u  n   u 
r
şi presiunea pe suprafaţa cilindrului este

u 2
p  p0 
2
 2

4 cos   3  Rn 
 du
dt

Problema 6. Găsiţi mişcarea potenţială a unui fluid incompresibil perfect conţinut într-un
recipient elipsoidal care se roteşte în jurul axei sale principale cu viteza unghiulară
  const . Găsiţi momentul cinetic total al fluidului din recipient.
Rezolvare Problema 6   
u r

vn   un (condiţia limită)
n
     
vn  v  n  n    nx  ny  nz 
x y z
 n  u  nxu x  n y u y  nz u z   xn y  ynx 
 
Diferenţiind ecuaţia elipsoidului
x2 y2 z 2
  1
a2 b2 c2
avem
xdx ydy zdz
 2  2 0
a2 b c
   
n  dr  0 n  dr  

  x y z 
n  2 , 2 , 2 
a b c 

x  y  z   1 1
 2  2  xy 2  2 
a x b y c z
2
b a 

Dar  satisface ecuaţia Laplace   0


Găsim
a 2  b2
  xy 
a 2  b2

vx 
x

vy 
y
vz  0
iar proiecţia momentului cinetic total pe axa Oz este L de forma

V a  2
 b2
L    xv  yv dV 
2

a  b2
y x 2
5

Problema 7. Folosind ecuaţia Navier-Stokes (N.S.)



v   
 v   v   p  v
1
t 
unde    este vâscozitatea şi expresia componentelor tensorului tensiunilor în cazul
lichidului incompresibil
 v v 
 ik   p ik    i  k 
 xk xi 

să se studieze:
a) curgerea staţionară între două plane paralele fixe în prezenţa unui gradient de presiune;
b) curgerea staţionară într-o conductă de secţiune arbitrară;
c) curgerea staţionară într-o conductă de secţiune circulară (formula lui Poiseuille);
d) curgerea staţionară într-o conductă de secţiune inelară R1  R2 ;
e) curgerea staţionară într-o conductă de secţiune eliptică;
f) curgerea staţionară într-o conductă de secţiune triunghi echilateral (de latură a ).
Rezolvare Problema 7
a)
 
În cazul lichidului incompresibil   v  0 şi în caz staţionar avem în plus vt  0. Alegem
y  0 ; y  h planele fixe şi orientăm viteza de curgere după Ox (ca în mişcarea Couette).
Din N.S. rămân:

 2 vx 1 p

y 2  x
p
0
y
de unde rezultă că p nu depinde de y , deci prima ecuaţie impune constanţa celor doi
membri
dp
 const  K
dx
de unde rezultă prin integrare viteza
K 2
vx  y  ay  b
2

Din condiţiile la frontieră v x ( 0 )  0 ; v x ( h )  0 rezultă viteza şi media spaţială a acesteia de-a


lungul axei Oy
1  h2  h 
2

vx   K  y   
2  4  2  
1h Kh 2
vx   vx dy  
h0 12

Forţa de frecare tangenţială este:


vx
 xy  
y
K  h2  h 
2

vx      y    
2  4  2  
vx  h K
 2 y  
y  2  2
vx hK vx hK
|  ; | 
y y 0 2 y y  h 2
de unde forţele de frecare tangente la cei doi pereţi au expresiile
h dp h dp
 xy y 0   ;  xy


2 dx y h 2 dx

b) v  vx ( y , z )

Ecuaţia de continuitate   v  0 rezultă
vx v y vz
   0 v y  0 ,vz  0 
x y z

Componentele y şi z ale ecuaţiei Navier-Stokes sunt:

v y v v 1 p
0  vx  v y y  vz y    v y
x y z  y
v v v 1 p
0  vx z  v y z  vz z    vz
x y z  z
adică
p p
 0;  0
y z

ceea ce arată că presiunea este constantă de-a lungul secţiunii conductei.


Componenta x a ecuaţiei N.S. este:
v v v 1 p
0  vx x  v y x  vz x    vx
x y z  x
0 0 0

sau
 2 vx  2 v x 1 dp
 2 
y 2 z  dx
p
deoarece p nu depinde decât de x așa cum se observă din relaţiile anterioare y  0 şi
p p
z  0. Prin urmare x  const ceea ce înseamnă că membrul stâng nu depinde de x .
p
Putem scrie   unde p este diferenţa de presiune între extremităţile conductei iar l
p
x l
este lungimea conductei.
Deci trebuie în caz general rezolvată ecuaţia v  const cu v  0 pe frontieră.
c) Introducem coordonatele polare, v  v( r )

p
v    const
l
devine

1 d  dv  p
r     const  k
r dr  dr  l

Integrând succesiv obţinem:


d  dv  dv r2
 r    kr  r   k a
dr  dr  dr 2
dv kr a
  
dr 2 r
kr 2
v  a ln r  b
4
Alegem a  0 deoarece pentru r  0 , v este finită.
kr 2
v( r )   b
4
kR 2
v( R )  0  b 
4
adică în final
p 2 2
v( r ) 
4l
R r  
Să calculăm debitul Q prin conductă:

dS  2rdr ;
dQ  dSv( r )

p 2 2
R  r dr 
R R
Q  2  rv( r )dr  2  r
0 0 4l
p  R 2 R
 p  2 R 2 R 4 
 2   
3
   
4l 
rR dr r dr 2 R
4l  0 0
 2 4 
p 4
 R
8l
care este legea lui Poiseuille.

d) Folosim soluţia generală v  kr 2


4  a ln r  b , cu condiţiile la frontiere v( R1 )  v( R2 )  0
( R2  R1 ) şi obţinem succesiv
R12
v( R1 )   k  a ln R1  b
4
R2
v( R2 )   k 2  a ln R2  b
4

a ln
R1 k 2

 R2  R12  0 
R2 4

a
k
4 R 2
2  R12 
R2
ln R1

b k
R22

k
4 R 2
2 
 R12 ln R2

4 ln RR21

k  R12 ln R2  R22 ln R1 
  
4  ln RR21 

v( r )   k
r2

k
4 R 2
2  R12  ln r  k  R 2
1 ln R2  R22 ln R1 

4 ln RR21 4  ln RR21 
p  2 2 R22  R12 r 
  R2  r  ln  
4l  ln RR R2  2
1

r
 A  Br 2  C ln
R2
Debitul de fluid este calculat astfel
dQ  2rdrv( r ) 

R2
Q  2  rv( r )dr 
p  4
 2
R  R 4

R22  R12 
2


8l 
1
R1 ln RR 2
1 

e) Căutăm soluţia ecuaţiei:

 2 v  2 v 1 dp
 
y 2 z 2  dx
sub forma:

v  Ay 2  Bz 2  C
Vrem să obţinem A, B , C . Observăm că pe conturul secţiunii cilindrice v  0 şi prin urmare

 Ay 2  Bz 2  C  0
 
y2
 bz2  1
2
 a2

 y2 z2 
v  M  2  2  1  
a b 

 2 2 1 dp
 2  2 M  
a b   dx

a 2b 2 1 dp
M 

2 a 2  b 2  dx 
a 2 b 2 p  y2 z2 
v    
 
2 a 2  b 2 l 
1
a 2 b 2 
Calculăm debitul cu formula

a 2 b 2 p  y2 z2 
Q   vdydz       dydz 
 
2 a 2  b 2 l 
1
a 2 b 2 
a 2b 2 p
 
1
  1  t 2 tdt

2 a 2  b 2 l
2

ab 
0

unde am folosit schimbarea de variabile


y  at sin ,   0 ,2 
z  bt cos  , t  0 ,1
cu Jacobianul:  abt . Integrând, obţinem debitul Q

1
a 3b 3 p  t 2 t 4 
Q 2
a  b 2 l  2  4  0 
a 3b 3 p

4l a 2  b 2 

f) Căutăm o soluţie de forma v  Ah1h2 h3 unde A este o constantă iar h1 ,h2 ,h3 sunt lungimile
perpendicularelor duse dintr-un punct din interiorul triunghiului pe cele 3 laturi.
Se vede că pe frontiere h1  0 , h2  0 , h3  0  viteza
este zero. De asemenea, h1  0 , h2  0 , h3  0 dacă
  y  z pentru că oricare din lungimile h1 , h2 , h3
2 2
2 2

pot fi alese de-a lungul lui 0 z sau 0 y .


Atunci Laplaceanul produsului h1h2 h3 are forma

h1h2 h3   h1  h2 h3  h2  h1h3 


0 0

 h1h2 h3  2h1h2 h3  h1h2h3  h1h2h3 .


0

Dar pe de altă parte versorii celor 3 înălţimi care sunt daţi de gradienţii:
  
h1  n1 ; h2  n2 ; h3  n3 cu orientările
     
n1  n2  n1  n3  n2  n3  cos 120 o  1 / 2 conduc la Laplaceanul de forma

h1h2 h3   h1  h2  h3   
a 3
2

Deci
1 p
v   
 l
a 3 1 p 2 p
A   A 
2  l la 3
de unde obţinem viteza de forma

2 p
v h1h2 h3
la 3

Problema 8. Un cilindru de rază R1 se mişcă paralel cu axa sa cu viteza u într-un cilindru


coaxial de rază R2  R1 . Determinaţi mişcarea fluidului care umple spaţiul dintre cei doi
cilindri.
Rezolvare Problema 8
Alegem axa cilindrilor axa Ox . Viteza este orientată de-a lungul lui Oz şi depinde de r
(coordonata polară).

vz  v( r )
x  r cos 
y  r sin 
r 2  x2  y2
1 d  dv 
v  r   0
r dr  dr 

Componenta z a ecuaţiei N.S. este:

vz v v v v
 vr z   z  vz z 
t r r  z
1 p   2v 1  2 vz  2 vz 1 vz 
    2z  2   
 z  r r  2 z 2 r r 
 2 vz 1 vz 1 d  dvz 
  r 0
z 2 r r r dr  dr 

d  dvz  dv dv a
r  0r z a z  
dr  dr  dr dr r
vz  a ln r  b

Utilizând condiţiile la frontieră: v( R1 )  u ; v( R2 )  0 obţinem

u  a ln R1  b
0  a ln R2  b
de unde rezultă
u
a
ln RR12
u ln R2
b   a ln R2  
ln RR12
care introduse în expresia vitezei conduc la

u ln Rr2
vz 
u
ln r 
u ln R2

u
ln r  ln R2  
ln RR21 ln RR21 ln RR12 ln RR12
respectiv la forţele de frecare

vz R 1
 zr    u 2 R1
r r ln R2
uR2
 zr r  R1

R1 ln RR21
u
 zr r  R2

ln RR21

Problema 9. O masă de fluid (de grosime h ) este limitată superior de suprafaţa sa liberă şi
inferior de un plan înclinat  . Determinaţi mişcarea fluidului sub acţiunea greutăţii.
Rezolvare Problema 9
Căutăm soluţia ecuaţiei N.S. care depinde doar de z ,
v x  v( z ) (axa Ox este orientată de-a lungul planului
înclinat şi axa Oz este perpendiculară pe Ox )

v    1 
 v   v  g  p  v
t 
1 p
 v z   gx  0
 x

Folosim
g x  g sin 
g z   g cos 

Deoarece p nu depinde de x rezultă


 2v
  g sin   0
z 2
şi
1 p
  gz  0 
 z
dp
 g cos   0
dz

Pentru z  0 ; v  0 rezultă
 zz   p   p0
dvx
 xz   0
dz

unde p0 este presiunea atmosferică. Pe de altă parte, integrând succesiv obţinem în final
d 2v g
  sin 
dz 2

dv g
  z sin   a
dz 
g z2
v  sin   az  b
 2

v( 0 )  0  b  0 şi
dv g gh
  z sin   a   sin   a  0
dz z  h  

gh
a sin  

gz 2 sin  gh sin 
v   z
2 
gz sin   z
 h   
  2

g sin 
v z 2 h  z 
2
Presiunea se calculează astfel

dp
  g cos   p   gz cos   a
dz

ph   p0  p0   gh cos   a  a  p0  gh cos 

 p  p0  gh cos   gz cos  

p  p0  g cos  h  z 
iar debitul de fluid este

g sin  gh 3 sin 


z 2 h  z  dz 
h h
Q    vdz   
0 0 2 3