Proiect didactic

Școala Gimnazială „Vasile Lucaciu” Șișești

Obiectul: Limba și literatura română
Clasa: a VI-a
Subiectul lecţiei: Metafora
Profesor: Abrihan Angela Maria
Tipul lecției: Însușire de noi cunoștințe
Motivaţia:
- introducerea conceptului de metaforă, insuficient valorificat şi sistematizat
de manual;
- desfăşurarea activităţii într-o cheie ludică, deoarece disponibilitatea
elevilor
pentru joc facilitează înţelegerea noţiunii;
- clasificarea metaforelor (nominale şi verbale), fără a insista asupra
definiţiilor şi subclaselor;
- stimularea creativităţii prin exerciţii de redactare;

Competențe specifice:
- utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea
mesajelor în diferite situații de comunicare;
- citirea unei varietăți de texte literare și nonliterare, demonstrând înțelegerea
sensului acestora;

Obiective operaționale:

- să recunoască metaforele şi să desprindă semnificaţiile lor;

- să diferenţieze metafora nominală de cea verbală;
- să creeze metafore pe baza exemplelor date, ca exerciţii ajutătoare pentru
redactarea de text;

Metode: conversația, brainstorming, lectura, învățarea prin decoperire,

observația.
Forme de organizare: activitate frontală, individuală și pe grupe.
Mijloace tehnice: platforma AeL - Edu Integrator.
Bibliografie: Limba română, Ed. ALL, București, 1999,
Didactica literaturii române,
.
9Manuela Ilie, Polirom, Iași, 2008, volume de versuri.

Scenariu didactic
Evocarea

I. Prima activitate se bazează pe relaţia epitet/comparaţie/metaforă,

deoarece elevii au studiat deja primele două figuri de stil şi vom porni de „la
cunoscut spre necunoscut”.

- prin brainstorming, s-au ales câteva cuvinte (soare, lună, nisip) cărora le-
au fost atribuite epitete:
„soare rotund şi roşu”
„lună pală”
„nisip strălucitor”

- în etapa a doua elevii vor transforma aceste structuri în comparaţii:

„soare rotund şi roşu ca focul”
„lună pală ca o făclie”
„nisip strălucitor ca diamantul”

- în etapa a treia le-am cerut să transforme comparaţiile în metafore,

eliminând termenul „ca”, înlocuind primul termen sau schimbând ordinea
elementelor printr-un genitiv:
„minge de foc”
„ făclia nopții”
„diamantul mării”

Pentru consolidarea primei activităţi, în care elevii au înţeles structura

metaforei, am recurs la „ghicitoarea metaforică”, oferindu-le câteva
ghicitori pentru a le desluşi:

„Mititel, ocheșel „Moale albă și pufoasă

Scoate capul din zăpadă Pentru câmp e haină groasă.”
Primăvara să o vadă.” (Zăpada)
(Ghiocelul)
 Realizarea sensului

Pe baza celor două activităţi elevii au înţeles mecanismul de producere a

metaforei: substituirea, înlocuirea numelui unui obiect printr-un cuvânt
sugestiv, cu care se aseamănă. Au putut astfel să definească singuri metafora:
„Metafora e figura de stil prin care un cuvânt este înlocuit cu altul,
pentru un plus de sens, pornindu-se de la o asemănare nouă, mult mai
sugestivă.”
Concomitent cu răspunsurile primite de la elevi se notează și în caiete

II. Prima activitate a oferit exemple simple, în care asemănarea obiectelor a

fost mare, pentru o mai bună înţelegere. În această activitate , trecem la
descifrarea unor transferuri metaforice în textele poetice.
Elevii au o fişă cu câteva citate din texte literare, în care au avut ca
sarcină să identifice metaforele şi să-şi exprime în scris o sugestie despre
semnificaţiile lor. Exemplificăm această activitate cu o fişă realizată de eleva
Pinte Iulia:
CITATE METAFORE OPINII
„În grădina-n care scriu -„ aur argintiu” - metaforele sugerează
Cerne aur argintiu - ,, o tipsie ” lumina soarelui care se
O tipsie ca de jar, filtrează printre crengile
Spânzurată-ntr-un arțar.” copacilor;
Creion ,T. Arghezi
„Văl de brumă argintie -„ văl de brumă” - redă îmaginea grădinii
Mi-a împodobit grădină”. acoperită de stratul fin de
Toamna, O. Goga brumă;
„Din vârf de munți amurgul suflă - textul este un pastel
cu buze roșii/ în spuza unor nori - metaforele sugerează
și ațâță/ jăraticul ascuns apusul soarelui , învăluit în
sub vălul lor subțire de cenușă”. nori.
Amurg, L.Blaga - textul îmi transmite
sentimente de tristețe și
apăsare;

După analiza textelor, elevii au observat că metaforele pot fi construite

atât în jurul substantivelor (metafore nominale), cât şi în jurul verbelor
(metafore verbale).
III. A treia activitate îi pune pe elevi din postura de cititori în cea de creatori
de metafore.

Grupa nr.1
Scrieți trei metafore despre ,, zăpadă”.

Grupa nr.2

Creați cinci metafore și explicați-le printr-un cuvânt .

Grupa nr.3

Dați o definiție metaforică următoarelor cuvinte: fulger, stele, soare.

Grupa nr.4

Construiți enunțuri în care următoarele verbe să aibă sens metaforic:a săgeta,

a se topi, a zbura.

Reflecția

Elevii vor rezolva un test care va demonstra înțelegerea metaforei. Se va

verifica completarea testului și se fac obsevațiile necesare.

Asigurarea retenției și transferului

Elevii primesc ca temă de casă realizarea unei compuneri descriptive în care

să folosească figurile de stil studiate în special metafora.