Sunteți pe pagina 1din 16

TEMA 2

Substantivul.
Exprimarea timpului

I.Substantivul (Il nome)


Substantivul este o parte de vorbire principală care poate primi determinanţi (articole,
adjective) şi poate fi substituită prin pronume.

1.GENUL SUBSTANTIVELOR

In limba italiană există două genuri gramaticale: masculinul şi femininul. In cadrul


categoriei substantivelor „animate" genul gramatical corespunde in linii mari genului
natural.

Genul substantivelor după terminaţie:

In multe cazuri genul gramatical poate fi dedus după terminaţie:

a) Substantivele care se termină in -o sunt in marea majoritate a cazurilor,


masculine: ragazzo (băiat), muro (zid), fuoco (foc), quaderno (caiet).

Fac excepţie mano (mană), radio (radio), dynamo (dinam), eco (ecou) care sunt
feminine. De asemenea sunt feminine substantivele foto (fotografie), moto

Page 1 of 16
(motocicletă), auto (automobil) care de fapt sunt abrevieri ale substantivelor fotografia,
motocicletta, automobile.

b) Substantivele care se termină in -a sunt in general feminine: donna (femeie),


casa (casă), cartella (servietă), montagna (munte).

Fac excepţie cateva substantive de origine greacă care se termină in -ta sau -ma: atleta
(atlet), despota (despot), patriota (patriot), pilota (pilot), poeta (poet), profeta (profet),
assioma (axiomă), clima (climă), dogma (dogmă), dramma (dramă), emblema
(emblemă),care sunt masculine. Cinema (cinematograf) este de asemenea masculin, dar
aici avem de-a face cu o abreviere a substantivului cinematografo.

Sunt de asemenea masculine substantivele care se termină în sufixele -ista şi -cida:


autista (şofer), artista (artist), comunista (comunist), farmacista (farmacist), pianista
(pianist), turista (turist),omicida (ucigaş), matricida (ucigaş de mamă). Când se referă la
persoane de sex feminin, aceste substantive sunt feminine, şi sunt regulate.

c) Substantivele care se termină în -e pot fi atât masculine cât şi feminine. De


exemplu: padre (tată), latte (lapte), mare (mare) sunt masculine; madre (mamă), arte
(artă, meşteşug), chiave (cheie) sunt feminine. Terminaţia -e nu poate fi deci socotită un
criteriu pentru deducerea genului. Totuşi câteva sufixe lexicale specifice masculinului
sau femininului şi care se termină în -e pot indica genul.

Astfel sunt masculine substantivele care se termină în:

-ore: ardore (ardoare), calore (căldură), colore (culoar), dolore(durere)

Tot aici se încadrează substantivele care indică nume de agent terminate în -tore sau -
sore: lavoratore (lucrător), pittore (pictor), difensore (apărător).

-one:bastione(bastion),mattone(cărămidă),dormiglione(somnoros),brontolone
(morocănos). Face excepţie canzone (cântec) care este feminin.

-ale: animale (animal), ditale (degetar), capitale (capital), fanale (far), locale (local),
pedale (pedală), pugnale (pumnal).

Fac excepţie cambiale (poliţă), capitale (capitală), finale (finală, terminaţie), morale
(morală), paternale (dojană), spirale (spirală) care sunt feminine.

-ile: barile (butoiaş), canile (cuşca câinelui), campanile (clopotniţă), cortile (curte)

Page 2 of 16
-ule: grembiule (sorţ), padule (băltoacă)

Sunt feminine substantivele care se termină în sufixele:

-ione: azione (acţiune), dimostrazione (demonstraţie), opinione (opinie), questione


(chestiune, problemă), ragione (judecată, motiv). Fac excepţie rione (raion), prigione
(prizonier).

-aggine, -ig(g)ine, -ug(g)ine: sfacciataggine (neobrăzare), stupidaggine (prostie),


vertigine (ameţeală), ruggine (rugină).

-trice: scrittrice (scriitoare), pittrice (pictoriţă), automotrice

(locomotivă )

d) Substantivele care se termină în -i pot fi atât masculine cât şi feminine. De


exemplu brindisi (toast), dì (zi) sunt masculine. Foarte multe însă, de origine greacă,
sunt feminine: analisi (analiză), enfasi (emfază), estasi (extaz), crisi (criză), diagnosi
(diagnostic). Eclissi (eclipsă) este feminin, uneori însă este folosit şi cu acord în
masculin.

e) Substantivele care se termină în vocală accentuată pot fi atât masculine cât şi


feminine. Astfel caffè (cafea; cafenea), caucciù (cauciuc), fallò (foc; făclie), giovedì
(joi), sunt masculine; tribù este feminin.

Substantivele care se termină însă în -tà sau -tù sunt feminine: bontà (bunătate), città
(oraş), curiosità (curiozitate), felicità (fericire).Face excepţie podestà (primar) care este
masculin.

f) Substantivele care se termină in consoană sunt masculine: album (album), camion


(camion), film (film), lapis (creion), sport (sport), tram (tramvai).

Page 3 of 16
Genul substantivelor după sens.

1. Sunt de genul masculin:

a. Substantive care denumesc fiinţe de sex masculin: padre (tată), nipote1 (nepot),
cavallo (cal). Fac excepţie guida (ghid, călăuză), recluta (recrut), sentinella (santinelă),
spia (spion) care, deşi se referă in general la persoane de sex masculin şi feminin,
formal sunt de genul feminin.

b. Substantivele care denumesc arbori: abete (brad), ciliegio (cireş), melo (măr). Fac
excepţie quercia (stejar), palma (palmier), vite (viţă-de-vie), care sunt feminine.

c. Substantivele care denumesc metale sau aliaje: oro (aur), argento (argint), bronzo
(bronz), ferro (fier).

d. Substantivele care denumesc punctele cardinale: nord, settentrione (nord), sud,


mezzogiorno, meridiane (sud), est, levante, oriente (est), ovest, occidente, ponente
(vest).

e. Substantivele care denumesc lunile şi zilele: gennaio (ianuarie), settembre


(septembrie); martedi (marţi), venerdi(vineri), sabato (sambătă). Face excepţie
domenica (duminică) care este feminin.

f. Substantivele, nume proprii, care denumesc:

—munţi: l'Imalaia (Himalaia), il Brennero (Brenner), gli Appennini (Apeninii)


—rauri şi fluvii: il Po (Padul), il Tevere (Tibrul), il Reno (Rinul), il Danubio (Dunărea)
—lacuri: il Garda (Garda), il Bolsena (Bolsena), il Trasimeno (Trasimen).

2. Sunt de genul feminin:

a. Substantive care denumesc fiinţe de sex feminin: madre (mamă), nipote


(nepoată), leonessa (leoaică).
Fac excepţie cateva substantive care, deşi se referă la persoane de sex feminin, sunt
masculine: il soprano (soprana), il mezzosoprano (mezosoprana).

b. Substantive care denumesc fructe: ciliegia (cireaşă), mela (măr), noce (nucă),
pera (pară), pesca (piersică), uva (struguri). Fac excepţie substantivele fico (smochin;

Page 4 of 16
smochină), lampone (zmeur; zmeură), limone (lămai; lămaie), ananasso (ananas),
mirtillo (afin; afină), ribes (coacăz; coacăză) care denumesc atat arborele, planta cat şi
fructul, şi care sunt masculine.

c. Substantive care denumesc ştiinţe: chimica (chimie), fisica (fizică)

d. Substantive care denumesc continente, ţări, provincii, regiuni, oraşe, insule:


Europa, America,Spagna, Argentina, Lombardia, Emilia, Baviera (Bavaria).Există insă
multe excepţii: Belgio (Belgia), Brasile (Brazilia), Cile (Chile), Canada, Perù.

3. In categoria substantivelor care denumesc animale in general nu se face distincţia de


sex şi deci genul gramatical nu corespunde unui gen natural decat in puţine cazuri. Ex.:
gatto (motan); gatta (pisică).

Pentru o serie de animale există forme diferite pentru cele două genuri: bue (bou), toro
(taur), vacca (vacă), mucca (vacă de lapte), montone (berbec), pecora (oaie). Pentru cea
mai mare parte insă există un singur substantiv, cu o singură formă, fie numai
masculină, fie numai feminină, care se foloseşte indiferent de genul natural.
Atunci cand trebuie indicat sexul se adaugă maschio (mascul) sau femmina (femelă).
De ex.: un cardellino femmina sau la femmina del cardellino (un sticlete femelă)
4. Literele alfabetului sunt substantive care se pot folosi atat ca masculine cat şi, mai
frecvent, ca feminine. Astfel se spune un ci (un sau una ci; doppio pi sau doppia pi
(dublu p).

2. FORMAREA FEMININULUI SUBSTANTIVELOR

O serie de substantive masculine,terminate in -o, -e sau -i fac femininul in -a:


ragazzo (băiat) — ragazza (fată)
cuoco (bucătar) — cuoca (bucătăreasă)
dio (zeu) — dea (zeiţă)

Unele substantive masculine terminate in -o sau -e formează femininul cu ajutorul


sufixului -essa:
medico (doctor) — medichessa (doctoriţă),
studente (student) — studentessa (studentă),
dottore (doctor) — dottoressa (doctor).

Tot cu ajutorul sufixului -essa formează femininul unele substantive care la masculin se
termină in -a:
poeta (poet) — poetessa (poetă),

Page 5 of 16
duca (duce) — duchessa (ducesă)

Substantivele masculine formate cu ajutorul sufixului –tore formează femininul cu


sufixul -trice:
imperatore (impărat) — imperatrice (impărăteasă),
scrittore (scriitor) — scrittrice (scriitoare)

O serie de substantive masculine terminate in -a şi toate substantivele terminate in -ista


sau -cida au aceeaşi formă pentru feminin:
il belga (belgian) — la belga (belgiană),
il collega (coleg) — la collega (colegă)

Unele substantive terminate in -e au aceeaşi formă pentru masculin şi pentru feminin.


il nipote (nepot) — la nipote (nepoată),
il cantante (cantăreţ) — la cantante (cantăreaţă).

Cateva substantive formează femininul cu ajutorul sufixului -ina:


eroe (erou) — eroina (eroină),
re (rege) — regina (regină)

3. PLURALUL SUBSTANTIVELOR

A.PLURALUL SUBSTANTIVELOR MASCULINE

Toate substantivele masculine care marchează opoziţia de număr au la plural terminaţia


-i, indiferent de terminaţia singularului.

Substantivele masculine terminate la singular in -a:


poeta (poet) — poeti,
problema (problemă) — problemi.

Cele care la singular se termină in -ca, -ga păstrează la plural sunetul velar al finalei
tematice: -chi, -ghi:
monarca (monarh) —monarchi
collega (coleg) — colleghi.

Substantivele masculine care la singular se termină in -e:


Signore (domn) — signori,
fiume (rau; fluviu) — fiumi.

Page 6 of 16
Substantivele masculine terminate in -o:
giardino (grădină) —giardini,
tempo (timp) — tempi.

Substantivele a căror temă se termină in -i neaccentuat pierd acest -i la plural:


sorcio (şoarece) — sorci,
viaggio (călătorie) — viaggi.

Substantivele a căror temă se termină in -i (accentuat) păstrează la plural şi acest -i:


zio (unchi) — zii,
pendio (pantă) — pendii.

Substantivele terminate in -co fac pluralul in -chi


parco (parc) — parchi,
fuoco(foc) — fuochi.

Cateva substantive masculine pot face pluralul in două feluri, in general una dintre cele
două forme fiind mai frecventă:
farmaco (doctorie) — farmachi, rar farmaci,
fondaco (magazin) –fondachi, rar fondaci.
Substantivele terminate in -go păstrează la plural caracterul velar al finalei tematice, -
ghi:
albergo (hotel) — alberghi,
dialogo (dialog) — dialoghi.

B.PLURALUL SUBSTANTIVELOR FEMININE

Substantivele feminine care la singular au desinenţa -a, la plural au desinenţa -e:


stanza (cameră) — stanze
sorella (soră) — sorelle.

Substantivele care se termină in -ca sau -ga la


singular păstrează la plural caracterul velar al
finalei tematice, -che sau -ghe:
Formica (furnică) — formiche,
pesca (piersică) — pesche.

Substantivele care se termină la singular in -cia, -


gia sau -scia cu I neaccentuat, pierd acest i la

Page 7 of 16
plural:
faccia (faţă) — face
spiaggia (plajă) — spiagge.

Substantivele feminine care se termină in -e la singular au la plural desinenţa -i (ca şi


substantivele masculine):
luce (lumină) — luci,
automobile (automobil) — automobili.

C.SUBSTANTIVE INVARIABILE

O serie de substantive nu marchează opoziţia singular-plural. Ele sunt invariabile, iar


numărul este dedus din acord. In această categorie se incadrează:

—substantivele care se termină in vocală accentuată:


città (oraş; oraşe), caffè (cafea; cafele);
—substantivele monosilabice: re (rege; regi), tè (ceai; ceaiuri);
—substantivele care se termină in -i: tesi (teză; teze), crisi (criză; crize)
—substantivele care se termină in -ie: specie (specie; specii), serie (serie; serii).
—cateva substantive masculine terminate in -a: boia (călău; călăi), boa (şarpe boa)
—substantivele terminate in consoană, de origine străină: tram (tramvai; tramvaie), film
(film; filme), sport (sport; sporturi)
—substantivele prescurtate (tot de origine străină): cinema,auto
—numele proprii de familie care la plural indică membrii unei familii: i Malavoglia
(familia Malavoglia), gli Sforza (familia, casa Sforza).

D.SUBSTANTIVE CU DOUĂ FORME DE PLURAL

Unele substantive masculine terminate in -o la singular au două forme de plural: una


regulată, cu desinenţa -i şi alta, cu desinenţa -a, care intră in acord cu femininul. Aceste
substantive se numesc „nomi sovrabbondanti nel plurale" (substantive cu mai multe
forme de plural). In general pluralul in -a are sens colectiv:

anello (inel) — anelli (inele) ,anella (inele de păr, bucle)


braccio (braţ) — bracci (braţe de copac, de apă etc.) ,braccia (braţe ale omului)
dito (deget) — diti (degete, considerate separat),dita (degete)

Page 8 of 16
E.SUBSTANTIVE DEFECTIVE

Unele substantive se folosesc fie numai la singular, fie numai la plural. Ele alcătuiesc
categoria substantivelor defective.

1. In categoria substantivelor defective de plural se incadrează :

—unele substantive abstracte: tema (teamă), giustizia (dreptate), superbia (trufie),


schiavitù (sclavie), paura (frică), fame (foame), sete (sete), bontà (bunătate);
—unele substantive colective: copia (abundenţă), plebe (plebe),
—substantive care denumesc substanţe: fiele (fiere), pepe (piper), sangue (sange),
—numele unor sărbători: Natale (Crăciun), Pasqua (Paşti), Pentecoste (Rusalii);
—substantive concepute ca unice: equatore (ecuator), universe (univers).

2. In categoria substantivelor defective de singular, in afară de defectivele propriu-


zise ca nozze (nuntă), esequie (inmormantare), calende (calende), idi (ide), ferie
(vacanţă, concediu) se mai incadrează substantive care indică obiecte compuse din două
sau mai multe părţi: tenaglie (cleşte), occhiali (ochelari), redini (hăţuri), calzoni
(pantaloni) sau substantive care indică obiecte concepute ca pluralitate: dintorni
(imprejurimi), spiccioli (mărunţiş), stoviglie (vase, văsărie). Acordul se face intotdeauna
la plural.

F.PLURALUL SUBSTANTIVELOR COMPUSE

Substantivele compuse se impart in patru categorii după felul in care formează pluralul:

a)prin flexionarea celui de al doilea element: bassorilievo (bazorelief) — bassorilievi;


b)prin flexionarea primului element: capostazione (şef de gară) — capistazione;
c)prin flexionarea ambelor elemente: caposaldo (punct de plecare, premiză)—
capisaldi;
d)substantivul este invariabil la plural: bucaneve (ghiocel,ghiocei).

Substantivele compuse din două substantive formează pluralul schimband desinenţa


elementului al doilea, cand fuziunea este bine realizată sau cand termenul principal este
al doilea element:
cavolfiore (conopidă) — cavolfiori,
manoscritto (manuscris) —manoscritti.

Page 9 of 16
In cadrul substantivelor compuse dintr-un substantiv şi un adjectiv, ambele elemente se
pun la plural:
cassaforte (casă de fier, de bani) — casseforti,
cartastraccia (hartie de impachetat) —cartestracce.

Cand adjectivul precedă insă substantivul, de obicei marchează pluralul numai


substantivul:
bassorilievo (bazorelief) — bassorilievi,
mezzogiorno (amiază) — mezzogiorni.

Substantivele compuse dintr-un verb şi un substantiv la singular răman fie invariabile,


fie modifică substantivul component:
cacciavite (şurubelniţă; şurubelniţe)
portafoglio (portmoneu;portmonee)
dar parafulmine (paratrăznet) — parafulmini,
parafango (apărătoare de noroi la maşini) — parafanghi.

Răman invariabile substantivele compuse dintr-un verb şi un substantiv la plural, din


două verbe sau dintr-un verb şi un adverb.

4.DECLINAREA SUBSTANTIVELOR

In limba italiană cazurile se exprimă cu ajutorul prepoziţiilor.


-Genitivul este exprimat cu ajutorul prepoziţiei di:
Il libro di Giovanni (cartea lui Ion);

-Dativul este exprimat cu ajutorul prepoziţiei a:


Offro un regalo a Guglielmo (Ii ofer un cadou lui Guglielmo);

-Acuzativul nu are o marcă specifică. Funcţia de complement direct rezultă din poziţia
substantivului faţă de verb şi faţă de subiect:
(Io) vedo Marco (Eu il văd pe Marco)

Page 10 of 16
II. Exprimarea timpului
1.Orele Le ore

Cat e ceasul? Che ora è?

E ora.. Sono le..

- Doua si un sfert -due e quindici (quarto)

-doua si jumatate -due e mezzo

-trei fara un sfert -tre meno quarto

-doua si cinci -due e cinque

-doua si zece -due e dieci

-doua si douazeci -due e venti

-trei fara douazeci si cinci -tre meno venticinque

-trei fara douazeci -tre meno venti

-trei -tre

Ceasul meu este inainte (in urma) I mio orologio è in fretta (in ritardo)

Nu am ceas Non ho orologio

Am uitat sa-l intorc Ho dimenticato di rotario

Va rog sa ma asteptati: La prego di aspetarmi:

-10 minute -dieci minuti

-un sfert de ora -un quarto d`ora

-o jumatate de ora -mezz`ora

-un minut/o secunda -un minuto/un attimo


Page 11 of 16
Cand plecati? Quando parte?

Plec: Parto:

-pe la sase -verso le sei

-peste doua zile -fra due giorni

-in curand -fra breve

-acum/indata/imediat -ora/subito

Ati sosit: E arrivato:

-la timp -in tempo

-foarte devreme -molto presto

-prea devreme -troppo presto

-foarte tarziu -molto tardi

-prea tarziu -troppo tardi

2.Saptamana La settimana

Astazi Oggi

Ieri Ieri

Alaltaieri L`altroieri

Maine Domani

Poimaine Dopodomani

Dimineata Mattina

Seara Sera

Page 12 of 16
La pranz A mezzogiorno

La miezul noptii A mezzanotte

Dupa amiaza Nell pomeriggio

In zori All`alba

Saptamana asta Stasettimana

Saptamana viitoare La settimana prossima

Azi dimineata Sta mattina

Diseara Stasera

Saptamana trecuta La settimana scorsa

Acum trei zile Tre giorni fa

Acum o saptamana Una settimana fa

Anul trecut L`anno scorso

Ce data este astazi? Quanti ne abbiamo oggi?

Azi suntem in 13. Oggi ne abbiamo tredici.

In ce an suntem acum? In che anno ci troviamo adesso?

Suntem in anul 1994. Siamo nel millenovecento novanta quattro.

Zilele saptamanii:

Luni Lunedi
Marti Martedi
Miercuri Mercoledi
Joi Giovedi
Vineri Venerdi
Sambata Sabato
Duminica Domenica

Page 13 of 16
3.Luna.Anotimpurile Il mese.Le stagioni

Luna aceasta Questo mese

Luna viitoare Il mese future

Luna trecuta Il mese scorso

Anul acesta Quest`anno

Un trimestru Un trimestre

Un semestru Un semester

O data pe luna Una volta al mese

Pe la jumatatea anului Verso la meta dell`anno

Lunile anului:

Ianuarie Gennaio
Februarie Febbraio
Martie Marzo
Aprilie Aprile
Mai Maggio
Iunie Giugno

Page 14 of 16
Iulie Iuglio
August Agosto
Septembrie Settembre
Octombrie Ottobre
Noiembrie Novembre
Decembrie Dicembre

In ce anotimp suntem? In che stagione siamo?

Ne aflam in plina: Ci troviamo nel cuore:

-iarna -dell`inverno

-primavara -della primavera

-vara -dell`estate

-toamna -dell`autumn

4.Cum e timpul/vremea? Che tiempo fa?

Azi e: Oggi:

-cald/foarte cald -fa caldo/fa molto caldo

-racoare -fa fresco

-cam frig/frig/foarte frig -fa un po` freddo/fa freddo/fa molto freddo

-timp urat -fa brutto tempo/un tempaccio

-timp frumos -fa bel tempo

Azi este o vreme schimbatoare. Oggi il tempo e variabile.

Aerul e cam uscat/umed. L`aria e alquanto secca/umida.

Se strica vremea. Il tempo si guasta.

Se innoreaza. Si rannuvola.

Page 15 of 16
O sa ploua. Piovera.

Tuna si fulgera. Tuona e ci sono lampi.

Ploua/toarna cu galeata. Piove a catinelle/a scroscio.

Ninge cu fulgi mari. Nevica a grossi fiocchi.

Termometrul indica 6˚C sub/peste zero. Il termometro indica sei grandi sotto/sopra
zero.

Page 16 of 16