Sunteți pe pagina 1din 5

Administratia publica locala

Presupune doua elemente: executarea legii si prestarea de servicii publice in limitele


legii.
Serviciul public presupune activitatea organizata sau desfasurata de o autoritate a
administratiei publice pentru a satisface nevoi sociale de interes public.
Notiunea de administratie publica evoca o activitate prin care se aduc la indeplinire
legile, se presteaza servicii publice de catre autoritati publice speciale, respectiv autoritati ale
administratiei pulice.
Autoritatile administratiei publice exista la doua niveluri: la nivel central si la nivel
local. Cele de la nivel central realizeaza administratie centrala statala, iar organele
administratiei publice locale isi desfasoara activitatea in unitatile administrativ-teritoriale in
baza principiilor constitutionale ale autonomiei, descentralizarii si deconcentrarii serviciilor
publice, iar aceste organe sunt reprezentate prin alegerea de catre cetatenii cu drept de vot din
unitatile administrativ-teritoriale.
La nivel judetean, identificam ca autoritati ale administratiei publice urmatoarele:
- Prefectul, care este reprezentantul Guvernului in teritoriu
- Consiliile Judetene
La nivelul oraselor si comunelor, identificam urmatoarele autoritati:
- Consiliile locale
- Primarii
Sistemul administratiei publice locale este guvernat dupa anumite principii generale:
- Legalitate
- Oportunitate
- Eficienta
- Exercitarea cu buna credinta a competentelor legale
- Egalitatea infata administratiei publice
- Motivarea actiunilor administrative
- Exercitarea recursului ierarhic
- Transparenta si accesul liber la informatii de interes public
- Folosirea limbii romane in scris si vorbit (dupa caz si a limbii minoritatilor
nationale)
- Obligativitatea aducerii la cunostinta a actelor adoptate
- Exerecitarea controlului asupra activitatii administratiei
- Colaborarea si cooperarea
- Raspunderea
- Garantarea dreptului la aparare
- Independenta in activitatea administrativ-jurisdictionala
- Motivarea actului administrativ-jurisdictional
Din analiza dispozitiilor constitutionale cu privire la administratia publica locala,
precum si a prevederii legilor administratiei publice locale, administratia publica locala are
urmatoarele caracteristici:
- Administratia locala este o structura administrativa autonoma care permite
colectivitatilor locale sa isi rezolve treburile publice locale prin autoritati
administrative proprii sub controlul autoritatilor centrale
- Descentralizarea si autonomia locala
- Autoritatile administratiei publice locale sunt alese, spre deosebire de cele centrale
care sunt numite
- Raporturile dintre administratia publica de la nivelul oraselor si comunelor si cea
de la nivelul judetelor sunt bazate pe principiile autonomiei, legalitatii,
responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor comune
- Raporturile dintre autoritatile locale si cele judetene sunt de tutela, si nu de
subordonare.
- Raporturile dintre autoritatile centrale si cele locale sunt raporturi de colaborare.
Potrivit Constitutiei Romaniei, principiile administratiei publice locale au la baza un
monitor comun care se numeste autonomia locala
Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor
administratiei locale de a gestiona in numele si in interesul colectivitatilor locale treburile
publice in conditiile legii.
Autonomia locala este atat administrativa cat si financiara. Autonomia locala priveste
organizarea, functionarea, competentele si atributiile care apartin comunei, orasului,
municipiului sau judetului. Alaturi de acest principiu al autonomiei locale, Constitutia mai
prevede si principiul descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor locale,
legalitatii, si consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.
!Legea administratiei publice locale – 215/2001 cu modificarile ulterioare!
Institutia Prefectului

Legea fundamentala a consacrat functia de prefect in fiecare judet si in


municipiul Bucuresti, prefectul fiind reprezentatn al Guvernului pe plan local, conducand
serviciile publice descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe centrale ale administratiei
publice. Legea fundamentala consacra faptul ca prefectul poate ataca in fata instantelor de
contencios un act al Consiliului Judetean, Consiliului Local, si primarilor, daca considera ca
actul este ilegal.
Intrarea in vigoare a legii 215/2001, care este legea administratiei publice locale, a
consolidat institutia Prefectului, prevazand in art. 130 ca Guvernul numeste cate un Prefect in
fiecare judet. Legea a fost modificata in anul 2004 prin adoptarea legii 340/2004 privind
institutia Prefectului, aceasta lege fiind necesara datorita revizuirii cea avut loc in 2003.
Aceasta din urma a fost modificata la randul ei in 2005 prin Ordonanta de Urgenta nr. 179/2005.
Aceasta ordonanta stabileste care sunt atributiile prefectului si care sunt competentele care pot
fi delegate de prefect. Legea enumera care sunt aceste competente, si anume: utilizarea
fondurilor alocate serviciilor publice, reprezentarea in fata instantelor judecatoresti,
organizarea unor achizitii publice prin mai multe programe comune serviciilor publice
deconcentrate din judet. Prefectii sunt ajudati de sub-prefecti. Sub-prefectii indeplinesc in
numele prefectilor atributi in domeniul conducerii serviciilor publice deconcentrate si de
conducere operativa a institutiei Prefectului, dar si alte atributii date de Ministrul Administratiei
si Internelor.
Investirea in functie a Prefectului
Art. 123 din Constitutie prevede ca Guvernul numeste un Prefect in fiecare judet, care
este rerpezentantul acestuia in teritoriu si care este garantul respectarii legii, a ordinii publice
la nivel local, iar ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale din subordinea Guvernului
pot delega pPrefectului unele atributii de conducere si control, in ceea ce priveste serviciile
publice deconcentrate din judete. Lega administratiei publice locale prevede faptul ca Prefectul
conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor, din judet. Legae cadru privind
institutia Prefectului, legea 340/2004, prevede ca activitatea Prefectului se intemeiaza pe
urmatoarele principii:
- Legalitate
- Impartialitate
- Obiectivitate
- Transparenta
- Eficienta
- Responsabilitate
- Orientarea catre cetateni
Numirea si eliberarea din functie a Prefectilor se face prin Hotarare de Guvern la
propunerea MAI, iar numirea sub-prefectilor se face prin decizia Primului Ministru, la
propunera prefectului, si cu acordul MAI.
Functia de Prefect este una apolitica, acesta fiind inalt functionar public. Inaltii
functionari publici se afla la granita dintre guvernanti si agenti ai statului. Inaltii functionari
publici pot ocupa cele mai inalte functii, atat in administratia centrala cat si in cea locala.
Conditiile de ocupare a functiei:
- Cetatenia romana
- Domiciliul in tara
- Existenta discernamantului
- Exercitarea drepturilor electorale
- Pregatirea profesionala
- Lipsa starii de incompatibilitate
- Depunerea juramantului de credinta
Dat fiind faptul ca sunt inalti functionari publici, prefectii si sub-prefectii trebuie sa
indeplineasca anumite conditii speciale:
- Sa aiba studii universitare superioare absolivte cu diploma de licenta
- Sa aiba cel putin 5 ani de vechime in specialitatea studiilor
- Sa fi absolvit programe de formare specializatea corespunzatoare unei functii
publice ca inalt funcitonar public
- Sa fi promovat concursul national pentru intrarea in categoria inaltilor functionari
publici
- Sa nu fie membrii unui partid politic
- Sa nu fie membrii de sindicat
Incompatibilitatile functiei de Prefect si Sub-prefect
- Nu pot fi deputati sau senatori
- Nu pot fi primari, viceprimari sau consilieri locali sau judeteni
- Nu pot ocupa nicio alta functie publica de autoritate sau contractuala
- Nu pot indeplini o functie de reprezentare profesionala
- Nu pot ocupa functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director,
administrator, membru al consiliului de administratie, cenzor
- Nu pot fi reprezentanti ai statului in adunarile generale ale societatilor comerciale
- Nu pot fi manageri
- Nu pot fi comercianti
- Nu pot indeplini functii intr-un alt stat, cu anumite exceptii
Prefectul, autoritate de tutela administrativa
-
Atributiile Prefectului
In calitate de reprezentant al Guvernului el indeplineste urmatoarele atributii principale:
- Asigura respectarea Constitutiei, legilor tarii si a celorlalte acte normative, precum
si ordinea publica
- Realizeaza programul de guvernare pe domenii de activitate
- Asigura climatul de pace sociala
- Verifica legalitatea actelor administrative
- Asigura masurile de pregatire pentru situatii de urgenta
- Dispune masuri corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea
drepturilor cetatenilor
- Asigura cooperarea cu institutii similare din diferite tari
- Asigura folosirea in conditiile legii a limbilor materne pentru minoritatile nationale
Actele Prefectului
Actele juridic emis de Prefect se numeste ordin si poate avea fie un caracter normativ,
fie unul individual. Ordinul care are caracter normativ se aduce la cunostinta prin publicare, iar
cel cu caracter individual se comunica autoritatii sau persoanelor interesate. Prefectii sunt
obligati sa comunice ordinele care au caracter tehnic conducatorului institutiei ierarhic
superioare serviciului public deconcentrat.
Ministerele si organele centrale au posibilitatea sa solicite Guvernului anularea
ordinelor prefectilor daca le considera nelegale.
Prefectul numeste prin ordin secretarul unoitatii administrativ-teritoriale, in urma
promovarii concursului care se organizeaza de catre Agentia Nationala a Functionarului Public.
Prefectul poate raspunde in conditiile prevazute de legea 188/1999 privind statutul
functionarilor publici pentru incalcarea indatoririlor de serviciu, putand sa raspunda disciplinar,
contraventional, civil, sau chiar penal.
Raspunderea disciplinara
Prefectul raspunde disciplinar pentru urmatoarele abateri:
- Intarzierea in efectuarea lucrarilor
- Neglijenta in nerezolvarea lucrarilor
- Absente nemotivate
- Nerespectarea programului de lucru
- Nerespectarea secretului profesional, confidentialitatii
- Manifestari care aduc atingere prestigiului activitatii si institutiei
Raspunderea civila
Prefectul raspunde civil pentru:
- Pagube produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii
- Nerestituirea sumelor ce i s-au acordat necuvenit
- Infractiuni savarsite in timpul serviciului