Fiziologia renală

Evacuation as an art,
the Manneken-Piss, Brussels
Anatomia macroscopică a rinichiului
Anatomia macroscopică a rinichiului
 Structura nefronului

• ~ 1-1.5 mil nefroni

• rezervă funcţională mare
(nefrectomia bine tolerată)
Heterogenitatea structurală a nefronilor

~80-85%

~15-20%
 Vascularizatia renală

• ~ 25% din debitul cardiac

(rinichiul 0.5% din greutate)
• fluxul plasmatic renal: 650 ml/min
Vascularizatia glomerului renal
Vascularizatia nefronilor
Vascularizatia renală
 Funcţiile rinichiului

Menţinerea homeostaziei organismului

Eliminarea apei şi electroliţilor
Detoxifiere
subst. endogene (uree, ac.uric, creatinină, bilirubină, ...
subst. exogene (medicamente, aditivi alimentari...)
echilibrul acido-bazic
Funcţia endocrină
1,25 (dihydroxi) vitamina D
forma activă a vit D, cu rol în metabolismul Ca+2
Eritropoietina
controlul producţiei eritrocitelor
Renina
enzimă implicată în activitatea SRAA + ....

Funcţia metabolică
20% din gluconeogeneza a jeun
Mecanismele formării urinei
 Filtrarea glomerulară

=procesul prin care o parte din plasma sanguină

trece din capilarul glomerular în spaţiul tubular
è filtratul glomerular (urina primară)

• Bowmann (1842): propune termenul de

filtrare glomerulară, presupunând că doar
apa din urină rezultă prin acest proces

• Ludwig (1844): funcţionarea glomerulului ca

un ultrafiltru
 Filtrarea glomerulară (privire de ansamblu)

Prima etapă de formare a urinii

Traversarea unei membrane filtrante semipermeabile...
...în funcţie de dimensiunile moleculei
...pe baza gradientelor de presiune
Rezultă urina primară...
...care este o plasmă deproteinizată

Date cantitative:
• debitul sanguin renal: 1-2 l/min (25% din debitul cardiac)
• fluxul plasmatic renal: 650 ml/min (Htc ~ 45%)
• rata de filtare glomerulara: 125 ml/min (180 l/zi !)
• fracţia de filtrare ~20%
 Corpusculul renal Malpighi
= Corpuscul renal

= Miocite
= Spațiul Bowman (urinar)
A.Aferentă
= Tub proximal

=
Tub distal

Macula densa
Celule juxtaglomerulare
Mezangiu
extraglomerular (lacis) = Capsula Bowman
A.Eferentă (parietal)
= = Capsula Bowman
Aparat juxtaglomerular (visceral - Podocite)
= Mb.bazală
= Mezangiu intraglomerular

Illustration by : Michał Komorniczak (polish Wikipedist)

 Mezangiul renal

Arteriola
• celule mezangiale
aferentă • matricea mezangială
Macula
densa
Glomerul Cel.mezangiale:
• similare strucutural cu monocitele
• înconjură capilarele constituind suport
Tub proximal

structural dar având şi rol în reglare

• secretă matricea extracelulară
• au capacitate de fagocitoză
• au capacitate secretorie (PG+citokine)
Tub distal

Arteriola

!
eferentă
Complexele imune fagocitate
de celulele mezangiale
Lacis=cel.mezangiale extraglomerulare
induc o reactie inflamatorie
care obstruează glomerulul
Glomerulul renal Malpighi
 Membrana filtrantă glomerulară
pedicel filtration slit
basal
lamina

fenestrated
endothelium

basal
lamina
podocyte

filtration
slit

fenestrated
endothelium podocyte
cell body
secondary process primary
(pedicel) process
 Membrana filtrantă glomerulară

spatiul Bowman

pedicel

diafragm

Nefrina=
proteină din structura
diafragmului podocitelor capilar
 Rolul membranei filtrante

= membrană semipermeabilă care

controlează cantitativ şi calitativ
substanţele care trec în capsula Bowmann

Transferul se face în funcţie de:

1. Dimensiunea moleculei
(pori ~40-100 Å →70.000 D)

2. Sarcina electrică
3. Forma moleculei
 Efectul sarcinii electrice

-
 Rolul membranei filtrante

= membrană semipermeabilă care

controlează cantitativ şi calitativ
substanţele care trec în capsula Bowmann

Transferul se face în funcţie de:

1. Dimensiunea moleculei
(pori ~40-100 Å →70.000 D)

2. Sarcina electrică
3. Forma moleculei
Hgb ≫ Alb
 Rolul membranei filtrante

= membrană semipermeabilă care

controlează cantitativ şi calitativ
substanţele care trec în capsula Bowmann

Transferul se face în funcţie de:

1. Dimensiunea moleculei

2. Sarcina electrică
3. Forma moleculei
Kf = constanta de filtrare
-suprafaţa de filtare
-permeabilitatea capilară
Fortele Starling în filtrarea glomerulară
Af Kf
PEF =Σp - Σπ

πcg ~25 mm Hg

Pcb ~10 mm Hg

Pcg glomerul
~45 mm Hg è70 mm Hg

πcg ~35 mm Hg

PEF =Pcg – (Pcb + πcg)

Ef
 Fortele Starling în filtrarea glomerulară

60 PEF =Pcg – (Pcb + πcg)

50
Pc
Presiune (mmHg)

40

30

20
Pcb + πcg
ct. var.
10
Lungime de capilar
0% 50% 100%
 Fortele Starling în la nivelul capilarelor

60
filtrare reabsorbţie
Σp
Presiune (mmHg)

Σπ
35

15

Lungimea capilarului
0% 50% 100%
 Determinanţii filtrării glomerulare

RFG = Kf x PEF

PEF =Pcg – (Pcb + πcg)

Fluxul plasmatic renal

 Reglarea filtrării glomerulare
è prin intermediul circulaţiei renale

Analogie electrică
Raf Rcg Ref Rvr

Art Af Cap Glom Art Ef PeriTub

90-100 mmHg 45 mmHg 15 mmHg

Analogie hidraulică

Artriola Arteriola
aferentă eferentă

glomerul
 Reglarea filtrării glomerulare

Arteriola Arteriola
aferentă eferentă

glomerul

FPR diminuat FPR diminuat

VC

RFG diminuată RFG crescută

 Reglarea filtrării glomerulare

Autoreglarea miogenă

Reglarea nervoasă

Reglare umorală
 Autoreglarea filtrării glomerulare

Flux, l/min
1.5

Flux sanguin renal

1.0

0.5
RFG
0
0 100 200
Presiune arterială, mm Hg
 Reglarea nervoasă a filtrării glomerulare

Inervatie
Simpatică
Arteriola

β1-RA
PGI2
aferentă
Macula
densa

Renina
Tub proximal

ET A
AT1
Glomerul
Tub distal

Arteriola
eferentă
 Corpusculul renal Malpighi
= Corpuscul renal

= Miocite
= Spațiul Bowman (urinar)
A.Aferentă
= Tub proximal

=
Tub distal

Macula densa
Celule juxtaglomerulare
Mezangiu
extraglomerular (lacis) = Capsula Bowman
A.Eferentă (parietal)
= Capsula Bowman
=
(visceral - Podocite)
Aparat juxtaglomerular = Mb.bazală
= Mezangiu intraglomerular

Illustration by : Michał Komorniczak (polish Wikipedist)

 Reglarea secreţiei de renină

Arteriola

β1-RA
PGI2
aferentă
Macula Na+È
densa
Glomerul

Renina
Baroreceptori
Tub proximal

ET A
AT1
Tub distal

Arteriola
eferentă
Sistemul renină-angiotensină
 Feed-back negativ pe secreţia de renină

Angiotensinogen
Arteriola

β1-RA
PGI2
aferentă
Macula
Na+È
densa
Glomerul

Renina Ang I
Tub proximal

Baroreceptori ET A
ECA
AT1
Ang II
Tub distal

Arteriola
eferentă
Feedback negativ
AT1

Efecte biologice
Sistemul renină-angiotensină
 Reglarea filtrării glomerulare prin SRA

Osmoreceptor ê RFG ê Na+ tubular

Baroreceptor

ê Presiune perfuzie
 Stenoza arterei renale

Stenoză

↓Debit renal
L J

HTA
↑Angiotensină II
 Modularea sistemului renină-angiotensină

BRAT (Losartan)

IEC (Captopril, Enalapril)

Efectele IEC asupra filtrării glomerulare
 Hormoni locali interferând cu SRA

Peptidele natriuretice
Prostaglandinele
Kininele plasmatice
Endoteliul vascular
Peptidele natriuretice

• scade secreţia de renină

• inhibă efectele At II
• inhibă efectele Aldosteronului
• efect vasodilalator direct
 Sinteza prostaglandinelor

Calea fosfolipazei A2

Vasodilataţie Vasoconstricţie
 Reglarea secreţiei de renină

Arteriola

β1-RA
PGI2
aferentă
Macula
Na+È
densa
Glomerul

Renina
Tub proximal

Baroreceptori

ET A
AT1
Tub distal

Arteriola
eferentă
Sistemul kininelor plasmatice
Rolul endoteliului vascular
 Reglarea secreţiei de renină

Arteriola

β1-RA
PGI2
aferentă
Macula
Na+È
densa
Glomerul

Renina
Tub proximal

Baroreceptori

ET A
AT1
Tub distal

Arteriola
eferentă
Mecanismele formării urinii – Funcția tubulară

1.5-2 l/zi

125 ml/min
(~180 l/zi)
 Structura tubilor renali

Tub proximal Nefron distal

Ansa Henle-
Ramura descendenta
Ansa Henle-
Ramura ascendenta
groasa
 Mecanisme de transport tubular

Paracelular
prin joncţiuni intercelulare permeabile
Bazal
difuziune sau "solvent drag“
Mb.bazală
pe baza unor gradiente electrice
sau chimice Interst.

Transcelular
cu traversarea două membrane
(apicală & bazală)
depinde de
permeabilitate (lipo- sau hidrosolubile)
sisteme de transport
Lumen tubular

Apical
 Transportul activ

Împotriva unor gradiente (electrice, chimice)

Necesită energie (ATP)
ATP-aza Na+-K+
ATP-aza H+
ATP-aza Ca 2+
Fenomenul de competiţie
(ex. penicilină-probenecid) ATPaza
Este limitat
 Mecanisme de limitare a transportului activ

...de o capacitate maximă ...de un gradient maxim

de transport de concentraţie

ex. glucoza, AmAc ex. sodiu

 Transport activ primar vs secundar

Transport activ primar Transport activ secundar

 Transportul pasiv

În sensul unor gradiente (electrice, chimice)

Nu necesită energie
Nu prezintă fenomenul de competiţie
Nu este limitat
 Mecanisme de transport tubular

Transportul activ
Transportul pasiv
Mecanisme speciale
“Solvent drag”
Pinocitoza
Difuziunea facilitată
Difuziunea neionică
Difuziunea facilitată
 Pinocitoza

Funcţionează pentru proteine şi polipeptide cu GM mici

(ex.hormoni, enzime)
la nivelul tubului proximal (marginea “în perie”)
fixarea la nivelul unor fosfolipide acide cu rol de receptor
înglobarea în vezicule de pinocitoză
fuziunea cu lizozomii, cu degradarea în AmAc
preluarea AmAc de circulaţie
Difuziunea neionică