Conceptul de administratie si de drept administrativ in Uniunea Europeana

Insasi filosofia functionarii administratiei europene ca mecanism ce leaga structurile

administrative proprii ale institutiilor comunitare de cele ale statelor membre ale Uniunii
Europene, dincolo de conservarea specificitatilor acestora din urma, unanim respectate, are drept
fundament ideea de eficacitate sau eficienta administrativa in aplicarea dreptului european,
concepte materializate prin urmarirea si realizarea cu celeritate a comandamentelor europene,
folosind un minim de resurse si obtinand un maximum de rezultate.

Unui asemenea imperativ, un autentic leit-motiv al organizarii si functionarii administratiilor

nationale integrate spatiului european, corelat organic cu nevoia de rationalizare, simplificare si
adaptabilitate a structurilor administrative, nu-i poate raspunde decat stiinta administratiei, prin
principiile, metodele, tehnicile si instrumenteleconcrete de ordin stiintific, pe care aceasta le
furnizeaza administratorului, a omului de administratie, pe coordonatele misiunii sale esentiale de
satisfacere a interesului general, public.

Ordinea juridică naţională a fiecărei ţări este influenţată de sistemele juridice supranaţionale,
datorită tendinţei de globalizare a lumii, fără a putea fi negată interdependenţa legislaţiilor
interne, în condiţiile în care statul, în calitate de semnatar al unor convenţii internaţionale, are de
îndeplinit anumite obligaţii, inclusiv pe planul adoptării unor norme juridice corespunzătoare
angajamentelor asumate.

Putem afirma că asistăm la un proces de convergenţă între dreptul administrativ din statele
membre ale Uniunii Europene şi dreptul administrativ european, care urmează să se dezvolte în
continuare. Apreciem că, în condiţiile în care România şi-a asumat acquis-ul comunitar, ea are
obligaţia de a implementa în legislaţia naţională principiile generale de procedură administrativă
conturate la acest nivel deoarece ea contribuie la crearea unor convergente la nivelul politicilor
administrative dezvoltate de guvernele nationale conducand treptat la crearea unui spatiu
administrativ european.

Consider relevant faptul că cea mai nouă eră în dreptul administrativ european este puternic
influenţată atât de jurisprudenţa celor două Curţi Europene, cât şi de cea a instanţelor naţionale.
Prin urmare, sunt de părere că şi în viitor jurisprudenţa va continua să reprezinte o garanţie
esenţială pentru realizarea unui drept administrativ european guvernat de domnia legii şi de
principiile democratice.

În acelaşi registru de idei, afirm faptul că unul din aspectele ce prezintă o importanţă
semnificativă pentru analiza realizată în acest proiect este acela al relaţiei dintre dreptul
administrativ european şi dreptul administrativ naţional.
La ora actuală, faţă de existenţa celor trei ordini juridice distincte, generate de normele
naţionale, normele comunitare şi cele cuprinse în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului,
între care se instalează o adevărată concurenţă normativă, precum şi faţă de rolul fundamental şi
creator al jurisprudenţei în conturarea şi dezvoltarea normelor de procedură administrativă,
întrebarea care se ridică este aceea dacă o codificare a acestora reprezintă un avantaj sau un
dezavantaj.
În urma semnării Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România se confruntă cu
problema integrării în structurile europene, iar pentru realizarea acesteia trebuie să facă eforturi
susţinute pentru îmbunătăţirea sistemului constituţional, legislativ şi instituţional.
Legiuitorul român are obligaţia să recurgă atât la unificarea normativă, realizată prin
codificare şi consolidare, cât şi la armonizarea reglementărilor legale.
Primul pas în vederea asigurării mecanismelor constituţionale pentru implementarea dreptului
comunitar şi european a fost realizat prin revizuirea Legii fundamentale.
În România, dreptul persoanei administrate la transparenţă a cunoscut o consacrare
legislativă în diverse reglementări sectoriale precum şi în jurisprudenţa instanţelor de contencios
administrativ.
In actualul moment de dezvoltare a dreptului administrativ, principiul transparenţei ar
trebui codificat în viitorul Cod de procedură administrativă.
Realizarea obiectivului de transparenţă - componentă a dreptului la buna administrare
contribuie la îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în urma aderării la Uniunea
Europeană.
Respectarea obligaţiei de motivare asigură transparenţa în activitatea administraţiei
publice, ceea ce reprezintă un principiu democratic într-un stat de drept.
Ea este un beneficiu pentru cei administraţi întrucât le conferă posibilitatea să analizeze
raţionamentele autorităţii emitente şi să aprecieze dacă actul este sau nu legal, cu alte cuvinte, să
exercite un control eficient asupra puterii discreţionare a administraţiei.
De asemenea, motivarea formală a actelor administrative oferă şi judecătorului o bază
solidă pentru realizarea controlului de legalitate a actului administrativ.
În acest context, trebuie amintit faptul că motivarea actului administrativ reprezintă un
element al „dreptului la buna administrare”, inserat în Carta Drepturilor Fundamentale ale
Uniunii Europene, precum şi în legislaţiile din majoritatea statelor europene.

Institutiile europene in Tratatul de la Lisabona

Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul
international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic
sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Tratatul de la Lisabona nu schimba fundamental structura institutionala a Uniunii, care se va
baza, in continuare, pe triunghiul Parlament, Consiliu, Comisie.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul
international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic
sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii
Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol
politic in crestere in cadrul Uniunii Europene ,organ legislativ compus din doua camere si care
poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in
Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.) care
desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice.
Curtea aplica prevederile Conventiei europene a drepturilor omului. Verificarea respectarii de
catre state a drepturilor si garantiilor prevazute de Conventie, reprezinta misiunea Curtii.
Consiliul European este termenul folosit pentru a denumi intalnirile periodice ale Sefilor de stat
sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene.
Consiliul European este termenul folosit pentru a denumi intalnirile periodice ale Sefilor de stat
sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene.
Politica externa si de securitate comuna (PESC) a fost creata si este reglementata prin Titlul V
din Tratatul de instituire a Uniunii Europene. PESC a inlocuit conceptul de Cooperare Politica
Europeana (CPE) si are ca principal obiectiv trasarea unui cadru pentru o politica de aparare
comunitara care sa conduca, in timp, la o aparare comuna.
In perspectiva extinderii Uniunii Europene, au fost propuse solutii pentru mentinerea echilibrului
existent intre tarile mari si cele mici in adoptarea deciziilor in Consiliu.
Cu toate acesta,Tratatul introduce cateva elemente noi menite sa amelioreze eficienta, coerenta si
transparenta institutiilor, astfel incat acesta sa poata raspunde mai bine exigentelor cetatenilor
europeni.
De acum inainte vor exista sapte institutii:Parlamentul European, Consiliul european, Consiliul,
Comisia Europeana, Curtea de Justitie a Uniunii Europene, Banca Centrala Europeana si Curtea
de Conturi. Ce schimbari aduce Tratatul de la Lisabona?

Parlamentul European
Parlamentul European ii reprezinta pe cetatenii statelor membre. Tratatul de la Lisabona sporeste
competentele acestuia la nivel legislativ, bugetar si in materie de aprobare a acordurilor
internationale. De asemenea, Tratatul modifica si structura Parlamentului:numarul deputatilor
europeni nu va depasi 751 (750 plus presedintele), iar repartizarea locurilor pe state membre se
va face dupa principiul proportionalitatii degresive. Altfel spus, deputatii din tarile cu cei mai
multi locuitori vor reprezenta un numar mai mare de cetateni decat deputatii din tarile cel mai
putin populate. Tratatul mai precizeaza ca fiecare stat membru va fi reprezentat in Parlament de
minim 6 deputati si de maxim 96.

Consiliul european
Consiliul european, care are misiunea de a impulsiona elaborarea politicilor, devine, la randul
sau, o institutie a Uniunii, fara a primi insa noi atributii . Este creat totusi un nou post,cel de
Presedinte al Consiliul EuropeanAcesta este ales de Consiliul European pentru un mandat de doi
ani si jumatate si va avea rolul de a asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului
european si de a gasi soluții care sa conduca la obtinerea consensului. Presedintele Consiliului
european nu poate ocupa alte funcții la nivel national.
Consiliul
Consiliul reprezinta guvernele statelor membre. Rolul sau ramane in mare masura neschimbat.
Consiliul va continua sa imparta prerogativele legislative si bugetare cu Parlamentul si isi va
mentine rolul central in materie de politica externa si securitate sociala(PESC) si de coordonare a
politicilor economice.
Schimbarea esentiala adusa de Tratatul de la Lisabona se refera la procesul de decizie . In primul
rand, Consiliul va decide cu majoritate calificata, cu exceptia cazurilor in care tratatele prevad o
alta procedura, cum ar fi votul in unanimitate. In practica, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului
de la Lisabona, votul cu majoritate calificata va fi extins la numeroase domenii de actiune(de
exemplu, imigrarea sau cultura).
Ulterior, introducerea, in 2014, a votului cu dubla majoritate al statelor membre ale UE (55%) si
al populatiei (65%), care reflecta dubla legitimitate a Uniunii, va conduce la consolidarea
transparentei si eficientei. Noua modalitate de calcul va fi completata de un mecanism similar
„compromisului de la Ioannina”, care ar trebui sa permita unui numar mic de state membre
(apropiate de minoritatea de blocare) sa-si manifeste opozitia fata de o decizie. Intr-o asemenea
situație, Consiliul trebuie sa faca tot ce-i va sta in putinta pentru a obtine, intr-un interval de timp
rezonabil, o solutie satisfacatoare pentru ambele parti.

Comisia Europeana
Principala misiune a Comisiei Europene este sa promoveze interesul general european. Tratatul
de la Lisabona aduce schimbari la nivelul structurii acesteia. Potrivit principiului rotatiei egale
intre statele membre, incepand din 2014, colegiul va fi format dintr-un numar de comisari egal cu
doua treimi din numarul statelor membre (adica 18, in cazul unei Uniuni cu 27 de tari). Numarul
membrilor Comisiei va putea fi modificat de Consiliul European cu unanimitate de voturi.
Alta schimbare importanta:Tratatul de la Lisabona introduce o legatura directa intre rezultatele
alegerilor pentru Parlamentul European si alegerea candidatului la presedintia Comisiei.
De asemenea, trebuie mentionat ca rolul presedintelui Comisiei va fi consolidat, din moment ce
acesta ii va putea obliga pe membrii colegiului sa demisioneze.

Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate si

vicepresedinte al Comisiei
Infiintarea postului de Inalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate
este una dintre inovatiile institutionale majore ale Tratatului de la Lisabona. In consecinta,
coerenta actiunii externe a Uniunii ar trebui sa fie ameliorata.
Acest Inalt Reprezentant va avea o dubla misiune:pe de o parte, va fi imputernicitul Consiliului
pentru politica externa si securitate (PESC) iar pe de alta parte, va fi vicepresedinte al Comisiei
pentru relatii externe. Responsabil pentru elaborarea politicii externe si a politicii de aparare
comuna, va prezida si Consiliul „Afaceri externe”. In plus, va reprezenta Uniunea pe scena
internationala in domeniul PESC si va fi asistat de un serviciu european pentru actiune externa,
format din functionari ai Consiliului, Comisiei si serviciilor diplomatice nationale.
In concluzie Tratatul de la Lisabona introduce prevederi prin care Tratatul UE si politicile
europene sa fie mai uşor de modificat de acum înainte, eventual fara convocarea Conferinţei
Interguvernamentala(CIG). Aşa-numita “ratchet clause” care permite statelor membre ca pe
viitor, sa modifice chestiunile care pana acum erau amendate prin unanimita doar prin majoritate.
Totuşi, clauza nu se aplica pentru reforme instituţionale fundamentale ale Tratatului, pentru
care CIG va trebui in continuare convocata. De asemenea, modificările textului tratatului rămân
in aria de decizii unanime a statelor membre, iar parlamentele naţionale trebuie sa le aprobe.

Student:Matei Alexandra
Grupa: 2