Cursul 2

2.3. Mărimi şi unităţi de măsură

12
• Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon 6 C

1
1 u .a .m.  m 12 C  1,66  10  27 kg
12 6

• Masa atomică (A) = o mărime adimensională (un număr) care ne arată de câte ori
este mai mare masa unui atom decât 1 u.a.m.

m m 1
A 12 Ex: - pentru 1 H : AH =1
1 m12 C
m12 6 16
12 6 C - pentru 8 O : AO =16

• Masa moleculară = o mărime adimensională (un număr) care ne arată de câte ori
este mai mare masa unei molecule decât 1 u.a.m. Ea se calculează ȋnsumând
masele atomice ale tuturor atomilor moleculei.
Ex: masa moleculară a apei (H2O) este 2 1  16  18 1

Daniela Resiga, UVT

• Elementul chimic = amestec atomi cu acelaşi Z (izotopi)

n
• Masa atomică a unui element (Ae):
(mărime adimensională) Ae   Ai f i  A1 f1  A2 f 2  ...  An f n
i 1

Ai = masele atomice ale izotopilor elementului chimic respectiv

Nr . moli izotop
fi  = fracţiile lor molare în amestec
Nr . moli amestec

 Molul sau molecula gram (simbol: mol) = cantitatea de substanţă a cărei masă,
exprimată în grame, este numeric egală cu masa moleculară a substanţei date. În SI,
molul este unitatea de măsură pentru cantitatea de substanţă.

Ex: un mol de H2O = 18g H2O

• Masa molară (μ) = masa unui mol, exprimată în g / mol.

Ex: masa molară a apei este  H 2O  2 1  16  18 g / mol
2

Daniela Resiga, UVT

• Numărul de molecule cuprinse într-un mol este acelaşi, indiferent de
natura substanţei.
Demonstraţie:
Considerăm câte un mol din substanţe diferite, A şi B, care conţin NA, respectiv NB
molecule de mase absolute mA, mB.
 A  N A mA  A N A mA

 B  N B mB  B N B mB

mA  A N A mA mA
A   
1  B N B mB mB
m12 C
12 6  A mA

mB  B mB
B 
1
N A  NB
m12
12 6 C

• Numărul de molecule dintr-un mol se numeşte numărul lui Avogadro şi are valoarea:

molecule
N A  6,023 10 23
mol
3

Daniela Resiga, UVT

• Legea lui Avogadro: în aceleaşi condiţii de temperatură şi presiune, un
mol de gaz oarecare ocupă acelaşi volum

• În condiţii normale (t = 0oC şi p = 1atm) , volumul molar are valoarea:

m3
3
V o  22,42  10
mol

2.4. Legile fundamentale (generale) ale chimiei

1). Legea conservării masei (Lomonosov -1756, Lavoisier -1777):

- La nivel macroscopic: suma maselor reactanţilor este egală cu suma maselor

produşilor de reacţie obţinuţi.

- La nivel atomic: numărul de atomi ai unui element conţinuţi în reactanţi trebuie să fie
egal cu numărul atomilor acelui element redistribuiţi în produşii de reacţie.

Daniela Resiga, UVT

 Ex:
b). CaCO3  CaO  CO2
1 100 g  56 g  44 g
a). H 2  O2  H 2O
2 5
c). C 2 H 2  O2 H 2O  2 CO2
1 2
2 g   32 g  18 g
2 5
26 g   32 g  18 g  2  44 g
 2 atomi H  1 atom O  2
 2 atomi H  1 atom O d ). AgNO3  NaCl  AgCl  NaNO3
170 g  58,5 g  143,5 g  85 g

2). Legea proporţiilor constante (Proust - 1799):

Indiferent de calea de obţinere a unei substanţe, elementele ce o alcătuiesc se
combină întotdeauna în raporturi de masă constante.
Ex: Apa rezultă în cadrul mai multor procese chimice:
1
H 2  O2  H 2 O
2 mH 2 1
Întotdeauna:  
NaOH  HCl  H 2 O  NaCl mO 16 8
5
C2 H 2  O2  H 2 O  2 CO2
2
5

Daniela Resiga, UVT

 3). Legea proporţiilor multiple (Dalton - 1803):

Dacă două elemente se unesc pentru a forma mai multe combinaţii, atunci diferitele
cantităţi ale unuia dintre elemente, care se unesc cu aceeaşi cantitate din al doilea
element, se găsesc între ele în raporturi simple de numere întregi şi mici.
a) b).
Ex:
56  2 
FeS   H 2O  
32 32 1 16 16 1
     
56  64 2 2  32 2
FeS 2  H 2O2 
64  32 
4). Legea proporţiilor echivalente (Richter şi Wenzel - 1791):

Elementele şi combinaţiile chimice interacţionează în număr egal de echivalenţi-gram.

• Echivalentul-gram (sau echivalentul chimic sau valul, notat cu Eg) = cantitatea în

grame dintr-un element sau dintr-o substanţă care se poate combina sau poate
înlocui 1g de hidrogen sau 8 g de oxigen.

[Eg] = g/val. 6

Daniela Resiga, UVT

Ex: H 2 SO4  2 NaOH  Na2 SO4  2 H 2O
98
- 1 mol de H2SO4 = 98g; E g H 2 SO4   49 g / val
2
în reacţie intră 2 echivalenţi-gram de H2SO4 .

- 2 moli de NaOH = 80g; 40

E g NaOH   40 g / val
1
neutralizarea se face cu 2 echivalenţi-gram de NaOH.

• Reunind legea proporţiilor constante cu legea proporţiilor echivalente rezultă că:

Raportul masleor în care interacţionează două substanţe este egal cu raportul
echivalenţilor-gram ai celor două substanţe:
m A Eg A

mB E g B

Ex: Vom verifica această relaţie pentru mH 2 SO4 98 Eg A 49

reacţia precedentă:  , 
mNaOH 80 Eg B 40
mA Eg A
  1,225
mB E g B 7

Daniela Resiga, UVT

 2.5. Legile combinării gazelor

1). Legea volumelor constante (Gay-Lussac, 1808):

Când o combinaţie ia naştere prin reacţia a două elemente în stare gazoasă, sau
când se formează gaze prin descompunerea unei combinaţii, volumele acestor gaze
(măsurate în condiţii identice de temperatură şi presiune) sunt în raporturi de numere
întregi şi mici.

Ex:

- Sinteza HCl din H2 şi Cl2 : H 2  Cl2  2 HCl

un volum de H2 reacţionează cu un volum egal de Cl2 şi formează două volume de HCl. Raportul volumelor de
gaze reactante este de 1/1, iar volumul de HCl raportat la fiecare din volumele gazelor reactante este de 2/1 .

- Sinteza apei din H2 şi O2 : 2 H 2  O2  2 H 2O

din 2 volume de H2 şi un volum de O2 rezultă 2 volume de H2O în stare de vapori. Raportul volumelor de H2 şi
O2 este de 2/1, iar al volumelor de H2O şi H2 este 2/2, respectiv al volumelor de H2O şi O2 este 2/1.
8

Daniela Resiga, UVT

 2). Legea lui Avogadro pentru combinarea gazelor

În condiţii similare de temperatură şi presiune, volume egale de gaze (ideale) diferite

conţin acelaşi număr de molecule.

Daniela Resiga, UVT