Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T.

Popa” Iaşi
Comisia pentru asigurarea calităţii

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program


1.1. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “GRIGORE T. POPA” IASI
1.2. FACULTATEA MEDICINA/ DEPARTAMENTUL STIINTE MORFO-FUNCTIONALE
1.3. DISCIPLINA: BIOLOGIE CELULARA SI MOLECULARA
1.4. DOMENIUL DE STUDII: MEDICINA
1.5. CICLUL DE STUDII: LICENŢĂ
1.6. PROGRAMUL DE STUDII: IN LIMBA ROMANA

2. Date despre disciplină


2.1. Denumirea disciplinei: BIOLOGIE CELULARA SI MOLECULARA
2.2. Titularul activităţilor de curs: Prof. univ. dr. Cotrutz Elena Carmen ,
2.3. Titularul activităţilor de seminar: Prof. univ. dr. Cotrutz Elena Carmen, Şef lucr. dr. Bădescu
Laurenţiu, Asist. univ. dr. Olinici Doinita, Asist. univ. dr. Abuelma Hussam

2.4. Anul de I 2.5. Semestrul I/II 2.6. Tipul de E1/E2 2.7. Regimul Obligat
studiu evaluare disciplinei oriu

3. Timpul total estimat (ore/semestru de activitate didactică)


3.1. Nr ore pe 4 din care : 3.2. curs 2 3.3. seminar/ 2
săptămână laborator
3.4. Total ore din 52 Din care : 3.5. curs 24 3.6. seminar/ 28
planul de laborator
învăţământ
Distributia fondului ore
de timp
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notițe 55
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofoloo şi eseuri 30
Tutoriat 5
Examinări 30
Alte activităţi 0
3.7. Total ore de studiu individual 130
3.9. Total ore pe semestru 122
3.10. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)


4.1. de curriculum Nu e cazul
4.2. de competenţe Nu e cazul

5. Condiţii (acolo unde este cazul)


5.1. de desfăşurare a cursului Nu e cazul
5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului Nu e cazul
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe profesionale  tehnica examinării la microscopul fotonic; cunoaşterea importanţei
(exprimate prin cunoștințe și biomedicale a microscopiei în lumină fluorescentă, în contrast de fază şi în
abilități) lumină polarizată
 cunoştinţe privind etapele realizării unui preparat microscopic permanent.
 etapele secţionării la gheaţă; indicaţiile şi avantajele secţionării la gheaţă
 realizarea unui frotiu de sânge, colorarea acestuia şi identificarea
elementelor figurate ale sângelui; cunoaşterea particularităţilor morfo-
funcţionale ale elementelor figurate ale sângelui; cunoaşterea
hemoleucogramei normale.
 cunoştinţe privind microscopul electronic de transmisie şi a etapelor
realizării unui preparat pentru examinarea în microscopia electronică de
transmisie; alte tipuri de microscoape electronice; aplicaţii în practica
medicală a microscopiei electronice
 cunoaşterea unor date minime privind metoda culturilor de celule,
electroforeza, fracţionarea celulară, cromatografía.
 identificarea unor structuri celulare şi a diferitelor forme de celule şi
nucleu.
 identificarea unor structuri celulare pe electrono-fotografii.
 identificarea şi interpretarea unor procese celulare fiziologice pe prepárate
microscopice permanente sau electrono-fotografii: diviziune şi diferenţiere
celulară, apoptoză.
Competenţe transversale (de rol,  cunoașterea aspectelor morfofuncționale la nivel celular și molecular cu
de dezvoltare profesională, relevanță pentru practica medicală
personale)  interpretarea structurii și funcțiilor celulare în termeni moleculari
 identificarea și cunoașterea unor modalități de modulare a mecanismelor
moleculare intracelulare și/sau a comunicării intercelulare

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)


5.1. Obiectivul general Înțelegerea mecanismelor celulare și moleculare cu largi implicații medicale,
teoretice și aplicative
5.2. Obiective specifice 1. Analiza structurală şi funcţională a celulelor şi elementelor subcelulare
2. Cunoaşterea morfologiei şi funcţiei integrate a organitelor celulare individual şi
în ansamblul celular/tisular
3. Noţiuni elementare de implicare în patologie a structurilor celulare/subcelulare
şi a alterării funcţiilor lor majore

8. Conţinuturi
6.1. Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în biologia celulară şi moleculară: 1h
Originea universului; Evoluţia Terrei şi apariţia vieţii: concepte şi
modele experimentale privind apariţia vieţii pe Terra: de la atom, Suport video
moleculă, la prima celulă. Orga-nizarea generală a celulelor: orga- Discuții interactive cu studenții
nizarea morfologică generală, compoziția moleculară a materiei vii, apa
în sistemele biologice. Celu-le procariote şi eucariote.
2. Învelişul celular.. Biologia moleculară a membranelor biologice: 1h
Plasmalema: definirea și evoluția conceptului de membrană, modele de
organizare a membranei celulare Suport video
Structura moleculară a plasmalemelor: lipidele membranare Discuții interactive cu studenții
(fosfogliceride, sfingolipide, glicolipide, colesterol, proprietățile
lipidelor membranare), proteinele membranare (clasificare funcție de
conformația moleculei și poziția în membrană, funcții și proprietăți),
aspecte moleculare ale asimetriei şi dinamicii membranei celulare –
implicaţii în patologie.
Glicocalixul: structură moleculară şi funcţii.
3. Funcţiile plasmalemei 5h
Prezentare generală. Biologia moleculară a transportului prin
membrană: proteine membranare implicate în schimbul de molecule și
ioni, clasificarea transportului membranar în funcție de dimensiunile Suport video
moleculei transportate și funcție de efectori. Discuții interactive cu studenții
Transportul ATP – independent (difuzia simplă prin bistratul lipidic,
ionoforii, difuzia facilitată de proteine cărăuș și de proteine canal,
aquaporinele, implicații medicale).
Transport ATP – dependent (mecanismul de pompare ionică și
clasificarea pompelor ionice, pompe ionice de tip P, pompele ionice de
tip V și pompele ionice de tip F, transportatorii de tip ABC,
mecanismul de pompare moleculară: simporturi, antiporturi, proteinele
antiport și fosforilarea oxidativă)
Transportul prin vezicule: exocitoza, endocitoza (fagocitoza,
endocitoza în fază fluidă, endocitoza mediată de receptori:
internalizarea LDL, Fe, EGF),implicaţii în patologie, transcitoza.
Comuni: modalităţi de semnalizare intercelulară și tipuri de molecule
semnal endogene (semnalizare paracrină, endocrină, neurocrină,
autocrină), receptorii celulari (definiție, clasificare în funcție de
localizare, de natura ligandului, de activitatea în cadrul căii de
semnalizare, proprietăți), proteinele G şi implicaţii în patologie.
Biologia moleculară a transferului de informaţii prin hormoni
polipeptidici (calea adenilat-ciclazei, calea fosfolipazei Cβ) şi molecule
semnal lipofile – hormoni steroizi.
4. Citoscheletul 2h
Generalităţi, elemente comoponente ale citoscheletului. Funcţiile
citoscheletului
Actinele: monomerice, polimerice, mod de polimerizare, agenți de Suport video
polimerizare, proteine asociate actinelor, moduri de organizare a Discuții interactive cu studenții
rețelelor actinice
Proteine motorii asociate actinei - miozinele.
Interacţiunea actină-miozină şi fundamentarea moleculară a motilității
celulare
Microtubii: tubulinele, structură moleculară, mod de polimerizare.
Centrii de organizare ai microtubilor. Proteine de stabilizare și
destabilizare a microtubilor. Implicarea microtubilor și a proteinelor
asociate în transportul intracelular și în patologie (exemplificari:
neoplazii - citostatice, maladia Alzheimer). Proteine motorii asociate
microtubilor - kinezine, dineine Filamentele intermediare: definire,
clasificare, importanță în patologie.
5. Specializări ale plasmalemei 2h
Introducere, definiție, clasificare: specializări permanente și temporare.
Specializări permanente la nivelul polului apical: specializări pe bază Suport video
de filamente de actină (microvilii şi stereocilii: definiție, structură, Discuții interactive cu studenții
aspecte în microscopia fotonică și electronică - TEM și SEM).
Cilii vibratili: definiție, structură, aspecte în microscopia fotonică și
electronică (TEM și SEM), mişcarea ciliară, particularitățile acesteia,
exemplificări de implicații în patologie.
Specializările plasmalemei polului bazal.
Zonele de cuplaj celular: clasificarea funcţională a joncţiunilor
celulare; molecule de adezivitate.
Joncţiuni impermeabile (strânse): ultrastructură, structură moleculară,
funcții.
Joncţiunile de ancorare: joncţiuni cu situsuri de fixare pentru actină
(joncțiuni celulă-celulă și celulă-matrice), joncţiuni cu situsuri de fixare
pentru filamente intermediare (desmozomii și hemidesmozomii).
Joncţiunile de comunicare: structură moleculară și funcții.
6. Matricea extracelulară 1h
Date generale şi funcţii, componentele matricei extracelulare (glicoza- Suport video
aminoglicanii, proteoglicanii, colagenul, fibronectina și laminina). Discuții interactive cu studenții
Membrana bazală: ultrastructură și structură moleculară, funcții.
7. Nucleul 1h
Generalităţi privind nucleul în interfază. Suport video
Structura nucleului interfazic: învelişul nuclear-structură şi funcţii, Discuții interactive cu studenții
cromatina nucleară, nucleolii (ultrastructură, structură moleculară și
funcții).
8. Sinteza şi secreţia celulară 3h
Date generale privind căile sintezei şi secreţiei celulare. Biosinteza
proteinelor (componente necesare -ARNt, ARNm, ribozomii).
Etapele biosintezei proteice şi evenimente moleculare implicate: etapa I
- activarea presintetică a precursorilor; etapa II - iniţierea; etapa III -
elongarea; etapa IV –terminalizarea; costurile energetice ale sintezei,
importanța clinică a procesului de sinteză a proteinelor. Suport video
Reticulul endoplasmatic: ultrastructură şi structură moleculară, Discuții interactive cu studenții
Funcţiile reticulului endoplasmatic: funcţii specifice reticulului
endoplasmatic rugos (sinteza și sortarea proteinelor prin prezența
ribozomilor atașați, mecanismul de translocare pentru proteinele
solubile – de export, mecanismul de translocare pentru proteinele
structurale, sortarea intracelulară a proteinelor, glicolizarea lanțului
polipeptidic, modificări ale lanțurilor laterale de aminoacizi), funcţii
specifice reticulului endoplasmatic neted (sinteza lipidelor, funcția de
detoxifiere, funcția de eliberare/sechestrare a ionilor de Ca), funcții
comune reticulului endoplasmatic rugos și neted – uzina de membrane
a celulei.
Complexul Golgi: ultrastructură și structurămoleculară, funcţiile
complexului Golgi (funcții legate de secreția celulară, biogeneza
lizozomilor, dirijarea traficului de membrane).
9. Mitocondriile 2h
Morfologia mitocondriilor în microscopia fotonică, ultrastructura și Suport video
structura moleculară a mitocondriilor (respirația celulară și Discuții interactive cu studenții
metabolismul oxidativ, fosforilarea oxidativă și lanțul transport de
electroni), sinteza ATP sau modelul chemiosmotic, citopatiile
mitocondriale.
10. Lizozomii și peroxizomii 1h
Generalităţi şi structură morfologică; structură moleculară; biogeneza Suport video
lizozomilor; clasificare şi funcţii; date de patologie lizozomală: Discuții interactive cu studenții
tezaurismozele lizozomale și patologia asociată transportatorilor
lizozomali.
Peroxizomii:generalități, ultrastructură şi structură moleculară,
biogeneza, funcţiile peroxizomilor, date de patologie peroxizomală.
11. Ciclul celular 2h
Generalităţi ,definiţie,etape. Orologiul de control al ciclului celular. Suport video
Interfaza. Diviziunea celulară: mitoza somatică și mitoza Discuții interactive cu studenții
reducţională - meioza
12. Senescenţa celulară 1h
Generalităţi privind senescenţa;cauzele senescență celulare; diferite Suport video
tipuri de senescenţă. Discuții interactive cu studenții
Caracteristici morfologice şi moleculare ale celulelor senescente.
Vasculopatia îmbătrânirii.
13. Apoptoza 1h
Date generale privind moartea celulară programată, scurt
istoric.Circumstanţe ale apariţiei apoptozei. Componentele moleculare Suport video
ale apoptozei (tanatogenele, genele supraviețuirii, inductori sau Discuții interactive cu studenții
inhibitori ai apoptozei). Mecanismele moleculare ale apoptozei. Căile
de activare ale apoptozei. Reglarea mecanismelor apoptozei.
Caracteristici morfologice şi moleculare ale celulelor apoptotice.
Apoptoza şi senescenţa celulară.
14. Date generale privind biologia moleculară a transformării Suport video 1h
maligne Discuții interactive cu studenții
Celula tumorală: aspecte morfologice și moleculare
Bibliografie
1. Carmen Elena Cotrutz, Constantin Cotrutz, Tudor Petreuș, Laurențiu Bădescu, Biologie Celulară și moleculară – –
Iași, Editura SedcomLibris, 2011
2. Alberts B., et all - Molecular Biology of the Cell, 5th Edition, 2009
3. Steven R. Goodman – Medical Cell Biology, Second Edition, 2000
4. Gerald Karp - Cell and Molecular Biology, Third Edition, 2002
5. M. Cruce, A. Ardelean, C. Cotrutz, Carmen Elena Cotrutz, Roxana Cruce, I. Neacşu Biologie Celulară Şi
Moleculară, 2001
6. Constantin Cotrutz, Carmen Elena Cotrutz; Tudor Petreuş, Laurenţiu Bădescu, Monica Neamţu, Cristina Dascălu,
Ana Maria Filioreanu, Bazele celulare şi moleculare ale embriogenezei -– Iaşi, Sedcom Libris, 2009
6.2. Seminar / laborator Metode de predare Observaţii
Metode de studiu în biologia celulară şi moleculară. Date 2h
generale, tehnică de lucru şi aplicaţii biomedicale pentru:
microscopia fotonică clasică;microscopia prin fluorescenţă - Suport video (prezentări, filme)
inclusiv principiul imunofluorescenței; microscopia în Efectuarea practică a tehnicii de lucru
contrast de fază - aplicații in tehnicile de examinare a celulelor conform protocolului discutat
in cultură; microscopia în lumină polarizată.
2. Microscopia electronică (I) 2h
Informații obținute cu ajutorul microscopiei electronice.
Clasificarea și principiul de funcționare a microscoapelor Suport video (prezentări, filme)
electronice: microscopul electronic de transmisie (TEM), Prezentarea Microscopului Electronic de
microscopul electronic de baleiaj (SEM), microscopul Transmisie
electronic de reflexie (REM), microscopul electronic de
baleiaj și transmisie (STEM), microscopul electronic cu voltaj
redus (LVEM)
Microscopul electronic de transmisie TEM: rezoluție, părți
componente, formarea afișarea și modalități de interpretare a
imaginilor, aplicaţii biomedicale ale examinării în
microscopia electronică de transmisie.
3. Microscopia electronică (II) 2h
Tehnica procesării materialului biologic pentru examinarea în
microscopia electronică de transmisie TEM; prelevarea Suport video (prezentări, filme)
probelor pentru examinarea în TEM, fixarea probelor;
particularităţi ale proceselor de fixare, dubla fixare; tipuri de Prezentarea Laboratorului de
fixatori utilizați; tehnica de lucru Spălarea pieselor și Microscopie Electronică
deshidratarea ulterioară a probelor; includerea pieselor fixate;
materiale de includere; tehnica de lucru pentru includerea în
epon 812
Secționarea preparatelor incluse în epon 812;
- fasonarea blocurilor de epon; ultramicrotomului; - tipuri de
cuțite utilizate pentru obținerea secțiunilor ultrafine: cuțite de
sticlă și diamant; knife-maker - instrumentar de obținere a
cuțitelor de sticlă; - secționarea propriu zisă; aparate de
secționare pentru obținerea secțiunilor ultrafine:
ultramicrotoame; - tipuri de secțiuni obținute la ultramicrotom 2h
- secțiuni fine și semifine; - colorarea și interpretarea
secțiunilor semifine; utilitatea lor în procesul de procesare a
probei; - tipuri de grile suport pentru secțiunile ultrafine;
aplicarea secțiunilor ultrafine pe grile suport; - metode de
contrastare pentru secțiunile ultrafine: contrastarea pozitivă și
negativă;
4. Prelucrarea țesuturilor; obținerea și colorarea Suport video (prezentări, filme) 2h
secțiunilor fine la parafina. Efectuarea practică a tehnicii de lucru
Recoltarea probelor tisulare; Ce reprezintă recoltarea probelor conform protocolului discutat
biologice? Cine efectuează recoltarea? Care sunt tehnicile de
recoltare?
- Metode invazive; - Metode minim invazive ; - Detalii
privind puncţia-biopsie: Fixarea; Spălarea; Procesarea
țesuturilor; Secționarea la microtom
Colorarea și montarea secțiunilor la parafină
- Principiu; - Tehnica de colorare și montare: Pre-colorarea,
Colorarea, Post-colorarea, Montarea, ;- Rezultatele colorării
H&E ;Etichetarea
5. Prelucrarea probelor congelate: Suport video (prezentări, filme) 2h
- Tipuri de secţiuni, generalități Efectuarea practică a tehnicii de lucru
- Aplicațiile tehnicii de secționare a pieselor congelate conform protocolului discutat
- Materiale și echipamente necesare
- Tehnica de lucru
- Reducerea artefactelor rezultate din congelare
- Colorarea secțiunilor congelate - tehnica de colorare cu
albastru de toluidina 1%
6. Etalarea materialului biologic în monostrat (partea 1): Suport video (prezentări, filme) 2h
- tehnica separării celulelor mononucleare (PBMC) pe Efectuarea practică a tehnicii de lucru
gradient de ficol conform protocolului discutat
- extragerea inelului PBMC
- efectuarea unui frotiu, colorarea prin tehnica Leihsman
- examinare, interpretarea rezultatelor; corelații cu situații
patologice cunoscute
7. Etalarea materialului biologic în monostrat (partea 1): Suport video (prezentări, filme) 2h
Obiective Efectuarea practică a tehnicii de lucru
Tehnica efectuării frotiului de sânge conform protocolului discutat
- Prelevarea sângelui prin puncție capilară
- Etalarea – efectuarea frotiului propriu-zis
Fixarea frotiului
Colorarea frotiului de sânge; Protocoale de lucru
- Colorația Leihsman
- Colorația May Grunwald Giemsa
Examinarea frotiului de sânge, modalități de numărare a
celulelor
Variaţii fiziologice ale numărului elementelor sângelui
periferic
- Hemoleucograma
Hematopoieza - date generale - de la celula stem la
celularitatea specifică sângelui periferic.
Morfologia elementelor figurate din sângele periferic
- Eritrocitul, Morfologia eritrocitului, Anomaliile funcționale
ale eritrocitelor
8. Tehnici speciale: imunohistochimia, imunofluorescența Suport video și prezentarea utilității în 2h
- principiul metodelor practica medicală
- aplicații practice: detectarea prezenței MMP2 în secțiuni de
țesut tumoral prin metoda PAP
9. Aspectele celulei şi ale nucleului în funcţie de tehnicile Suport video (prezentări, filme) 2h
de studiu şi observare; Examinarea preparatelor permanente
- identificarea principalelor forme de celule şi de nucleu.
10. Studiul practic al specializărilor învelişului celular Suport video (prezentări, filme) 2h
- aspecte de microscopie fotonică şi electronică Examinarea preparatelor permanente
11. Studiul practic al organitelor sintezei şi secreţiei Suport video (prezentări, filme) 2h
celulare. Examinarea preparatelor permanente
- studiul organitelor generatoare de energie şi a organitelor
digestiei celulare în microscopia fotonică şi electronică.
12. Metode moderne de studiu utilizate în biologia 2h
celulară şi moleculară (I):
- culturi de celule: definiție, tipuri de culturi celulare,
materiale, metode, medii de cultură, pasaje, examinarea Suport video (prezentări, filme)
celulelor cultivate, controlul culturii
- criofracturarea: date generale, principiul metodei, detalii
privind tehnica de lucru, rezultate, interpretarea replicilor la
microscopul electronic de transmisie (TEM) sau baleiaj
(SEM)
- tehnica de centrifugare simplă și pe gradient de ficol,
fracţionarea celulară, separarea mitocondriilor
13. Metode moderne de studiu utilizate în biologia 2h
celulară şi moleculară (II).
- cromatografia, definiție, principiu, cromatografia pe hârtie a
unor pigmenți naturali și sintetici Suport video (prezentări, filme)
- electroforeza şi separarea ADN prin electroforeză pe gel,
definiție, generalități
- electroforeza pe gel de poliacrilamidă pentru protein-enzime
- electroforeza pe gel de agaroză
- determinarea structurii proteinelor prin metoda difracţiei cu
raze X.
14. Studiul practic microscopic (ME și TEM) al diviziunii Suport video (prezentări, filme) 2h
celulare: Examinarea preparatelor permanente

Bibliografie
1. Carmen Elena Cotrutz, Constantin Cotrutz, Tudor Petreuș, Laurențiu Bădescu, Biologie Celulară și
moleculară – – Iași, Editura SedcomLibris, 2011
2. Alberts B., et all - Molecular Biology of the Cell, 5th Edition, 2009
3. Cotrutz C., Cotrutz C.E. - Manual de Lucrări practice de biologie celulară, Ed Tehnica Chişinău, 1994
4. Steven R. Goodman – Medical Cell Biology, Second Edition, 2000
5. Gerald Karp - Cell and Molecular Biology, Third Edition, 2002
6. M. Cruce, A. Ardelean, C. Cotrutz, Carmen Elena Cotrutz, Roxana Cruce, I. Neacşu Biologie Celulară Şi
Moleculară, 2001

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor


comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din
domeniul aferent programului

Disciplină cu un profund caracter integrativ și interdisciplinar ce prezintă studenților mecanismele celulare și moleculare cu
implicații medicale, aplicative, modalități de modulare ale acestora, elemente de care va avea absolută nevoie viitorul
practician

10.Evaluarea
Tip de activitate 8.1. Criterii de evaluare 8.2. Metode de evaluare
8.3. Pondere din nota
finală
8.4. Curs colocviu Test grilă și rezolvarea 5%
unor întrebări tip
problemă ce vizează
aplicațiile medicale
Examen final Test grilă unic 50%
8.5. Seminar / laborator Barem de tehnici și teste Examinare orală și 10%
grilă scrisă
Examen practic Examinare orală și 35%
scrisă
Standard minim de performanţă
 Tehnica de lucru cu microscopul fotonic; cunoaşterea importanţei biomedicale a microscopiei în
lumină fluorescentă, în contrast de fază şi în lumină polarizată.
 Realizarea unui preparat microscopic permanent: metode pentru recoltarea materialului biologic;
cunoașterea protocolului de lucru.
 Efectuarea secţionării la gheaţă şi colorarea secţiunilor cu albastru de toluidină.
 Realizarea unui frotiu de sânge, colorarea acestuia cu soluţia May-Grümwald-Giemsa şi
identificarea elementelor figurate ale sângelui; cunoaşterea hemoleucogramei normale.
 Realizarea frotiului din materiale biologice provenite din organe uşor accesibile sau care prezintă
o descuamare fiziologică.
 Cunoaşterea microscopului electronic de transmisie şi a etapelor realizării unui preparat pentru
examinarea în microscopia electronică de transmisie
 Identificarea unor structuri celulare şi a diferitelor forme de celule şi nucleu pe preparate
microscopice permanente și electrono-fotografii şi cunoaşterea morfologiei şi funcţiilor acestora.
 Cunoștințe de bază privind metoda culturii de celule, electroforeza, cromatografia
 Identificarea şi interpretarea unor procese celulare fiziologice pe preparate microscopice
permanente sau electrono-fotografii: diviziune şi diferenţiere celulară, apoptoză cât şi tehnicile
specifice realizării acestor preparate.

S-ar putea să vă placă și