CAPITOLUL 13

CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

1p 740. Spre deosebire de creşterea economică, dezvoltarea

economică este:
a. Un concept de natură microeconomică;
b. O formă cantitativă de apreciere a evoluţiei vieţii economice;
c. Un concept mai cuprinzător sub aspectul modificărilor
structurale şi calitative;
d. Inclusă în conceptul de creştere economică;
e. O componentă a teoriei comportamentului consumatorilor.

2p 741. Când rata creşterii economice (PNB/locuitor) este

superioară ratei inflaţiei, atunci creşterea economică este:
a. Inflaţionistă;
b. Neinflaţionistă;
c. Zero;
d. Exclusiv nominală;
e. Pozitivă dar nesănătoasă.

2p 742. In cazul crizelor de supraproducţie, când oferta este mai

mare decât cererea, se pot considera masuri anticiclice:
a. Creşterea importurilor;
b. Construirea de obiective sociale;
c. Creşterea exporturilor;
d. Creşterea achiziţiilor de stat;
e. Reducerea fiscalităţii.
A = a+b+c+d+e; B = b+c+d+e; C = d+e; D = a+b; E = a+c+e.

2p 743. In condiţiile de criză de subproducţie, cu cerere mai mare

decât oferta, se impun ca măsuri anticriză:
a. Raţionalizarea consumului;
1
 b. Creşterea exportului de bunuri deficitare;
c. Creşterea subvenţiilor guvernamentale;
d. Controlul asupra masei monetare;
e. Stimularea producţiei.
A = a+c+d+e; B = a+b+c+d+e; C = c+d+e; D = d+e; E = a+e.

1p 744. Expansiunea este frânată de:

a. Creşterea productivităţii;
b. Creşterea ratei profitului;
c. Diminuarea dezechilibrelor economice;
d. Reducerea eficienţei factorilor de producţie;
e. Reducerea semnificativă a stocurilor din economie.

1p 745. Cum ar putea fi înlăturat un dezechilibru al pieţei

monetare definit de relaţia Ym>Dm ?
a. Prin reducerea ratei dobânzii;
b. Prin creşterea volumului creditelor acordate;
c. Prin stimularea producţiei;
d. Prin creşterea rezervelor obligatorii ale băncilor;
e. Nici o varianta nu este corecta.

1p 746. Pe piaţa monetară, condiţia de echilibru este:

a. V⋅ Nr = CA;
b. M·P = V·Y;
c. P·Y = M·V;
d. Venituri = cheltuieli;
e. M =V·Y/P.

1p 747. Dezechilibrul pieţei muncii exprimat prin relaţia YL > DL

poate fi înlăturat prin:
a. Creşterea cererii de munca;
b. Creşterea ofertei de munca;
c. Menţinerea constanta a cererii de munca;
d. Menţinerea neschimbata a cererii si a ofertei de munca;
e. Nici una din cele de mai sus.

2
1p 748. Echilibrul economic este o stare spre care tinde piaţa
bunurilor si serviciilor, piaţa monetara, piaţa capitalurilor, piaţa
forţei de muncă şi piaţa naţională în ansamblul său, când pe fiecare
din acestea:
a. Cererea este egala cu oferta;
b. Cererea este mai mica decât oferta;
c. Cererea este mai mare decât oferta;
d. In toate cazurile de mai sus;
e. Nici o varianta nu este corectă.

1p 749. Fenomenul de creştere economică este ilustrat în mod

direct de:
a. Creşterea consumului intermediar;
b. Reducerea cheltuielilor guvernamentale;
c. Creşterea P.G.B.;
d. Creşterea P.N.B. pe locuitor în termeni reali;
e. Creşterea P.I.B. în termeni nominali.

1p 750. Indicatorul dezvoltării umane (IDU) se compune dintr-o

serie de indicatori parţiali precum:
a. Speranţa medie de viaţă la naştere;
b. Rata de instruire a populaţiei;
c. Rata inflaţiei;
d. Produsul intern brut pe locuitor;
e. a+b+d.

1p 751. Intre creşterea economică şi dezvoltarea economică se

creează o relaţie de cauzalitate:
a. Pe termen scurt;
b. Pe termen scurt şi mediu;
c. Numai în agricultură;
d. În construcţii;
e. Pe termen lung.

1p 752. Modul de evoluţie a activităţii economice agregate în care

se succed perioadele de expansiune cu cele de contracţie desemnează:
3
 a. Inflaţia;
b. Stagnarea;
c. Boomul;
d. Ciclicitatea;
e. Şomajul.

1p 753. Tendinţa generală de evoluţie a activităţii economice de

ansamblu este:
a. Ascendentă;
b. Descendentă;
c. Staţionară;
d. Nu se poate preciza;
e. Nici o variantă nu este corectă.

1p 754. Un ciclu economic este:

a. O continuă contracţie a activităţii economice agregate;
b. O continuă expansiune a activităţii economice agregate;
c. Secvenţe repetate de creştere-contracţie economică;
d. Perioada de la începutul unei contracţii până la începutul celei
următoare;
e. Nici una din cele de mai sus.

1p 755. Intr-o recesiune se înregistrează:

a. Creşterea producţiei;
b. Creşterea şomajului;
c. Creşterea investiţiilor;
d. Creşterea gradului de ocupare;
e. Toate cele de mai sus.

1p 756. Faza de expansiune a ciclului economic se caracterizează,

între altele, şi prin:
a. Şomaj ridicat;
b. Credit ieftin;
c. Producţie scăzută;
d. Consum scăzut;
e. Toate afirmaţiile de mai sus sunt false.
4
1p 757. Faza in care randamentul factorilor de producţie scade,
impunându-se schimbarea unor structuri tehnice si organizatorice,
devenite depăşite, este:
a. Expansiunea;
b. Recesiunea;
c. Relansarea;
d. Boomul;
e. Toate afirmaţiile de mai sus sunt false.

1p 758. O creştere a cererii globale, generată de creşterea

cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat, finanţate chiar şi printr-o
emisiune monetară suplimentară, determină:
a. Impulsionarea producţiei şi trecerea la faza de expansiune;
b. Frânarea producţiei şi trecerea la faza de recesiune;
c. Stagnarea producţiei şi intrarea în faza de manifestare a crizei
economice;
d. Stagnarea producţiei şi pregătirea condiţiilor pentru trecerea
la faza de expansiune;
e. Nici o variantă nu este corectă.

1p 759. Care element din cele de mai jos marchează intrarea

sistemului economic într-o depresiune:
a. Încetinirea creşterii economice;
b. Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă;
c. Propagarea stagnării sau reducerii producţiei în întregul
sistem economic;
d. Creşterea cursurilor titlurilor de valoare;
e. Nici una din cele de mai sus.

1p 760. Care din elementele de mai jos exprimă înţelesul

afirmaţiei „că nu există un model general” al ciclului economic?
a. Starea de boom nu urmează întotdeauna şi în orice ţară stării
de recesiune;
b. Starea de boom cuprinde uneori si starea de recesiune ce se
manifestă, în unele ţări, prin reduceri ale activităţii economice
5
 agregate;
c. Nu se întâlnesc două cicluri identice din punct de vedere a
duratei si configuraţiei fazelor;
d. În realitate, niciodată nu poate fi identificată cu precizie faza
în care se află cu adevărat economia;
e. În economie, toate ciclurile sunt identice.

1p 761. Care este scopul politicilor anticiclice?

a. Eliminarea fluctuaţiilor economice ciclice;
b. Atenuarea undelor ciclului economic;
c. Eliminarea oricăror fluctuaţii ce pot apărea în economie;
d. Eliminarea recesiunii si a efectelor negative ce le generează;
e. Toate variantele sunt corecte.

1p 762. Care din următoarele elemente constituie scopul

majorării, în faza de recesiune, a cheltuielilor efectuate de la bugetul
de stat?
a. Scăderea ofertei globale;
b. Sporirea ofertei de bani, chiar şi printr-o emisiune monetară
fără acoperire în bunuri şi servicii;
c. Sporirea cererii globale;
d. Creşterea ponderii sectorului public;
e. Toate variantele sunt false.

1p 763. Cheltuielile publice în faza de recesiune sunt orientate în

special spre:
a. Reducerea ofertei de bunuri;
b. Investiţii în firme private;
c. Cumpărarea de titluri de valoare;
d. Investiţii în domeniul social-cultural;
e. Reducerea consumului.

1p 764. Se impun restricţii suplimentare la acordarea de credite,

iar controlul masei monetare este mai riguros in faza de:
a. Expansiune;
b. Recesiune;
6
 c. Depresiune;
d. Boom prelungit;
e. În toate cazurile de mai sus.

1p 765. Politica bugetară a statului cuprinde:

a. Politica monetară şi de credit;
b. Politica cheltuielilor publice şi politica monetară;
c. Politica fiscală şi politica cheltuielilor publice;
d. Politica monetară şi politica fiscală;
e. Nici una din cele de mai sus.

1p 766. Politicile de tipul „stop and go”sunt politici conjuncturale

ce se aplică cu scopul:
a. Influenţării cererii globale;
b. Influenţării ofertei globale;
c. Influenţării ofertei si cererii globale;
d. Influenţării importurilor;
e. Influenţării exporturilor.

1p 767. Piaţa care funcţionează cel mai bine, este aceea:

a. Golită de mărfuri;
b. În care cererea este egală cu oferta;
c. În care toate bunurile economice s-ar vinde;
d. Plină de mărfuri;
e. În care cererea este mai mare decât oferta.

1p 768. Echilibrul economic:

a. Este condiţia cea mai importantă pentru o economie eficientă;
b. Constituie premisă esenţială a concurenţei;
c. Se înfăptuieşte de la sine în condiţiile economiilor moderne,
deoarece cererea si oferta sunt practic egale;
d. Se realizează atunci când veniturile obţinute sunt mai mici
comparativ cu cheltuielile efectuate;
e. Se poate realiza numai atunci când piaţa este plină de mărfuri.

2p 769. Echilibrul economic general reprezintă:

7
 a. O tendinţă ce semnifică egalitatea dintre cererea si oferta
globală;
b. Un raport între consum şi investiţii;
c. Condiţia cea mai importantă pentru o economie eficientă;
d. O egalitate între cererea şi oferta de bunuri economice;
e. Egalitatea cererii cu oferta de muncă.
A = a+b+c; B = a+c; C = a+d+e; D = a+d; E = c+d+e.

1p 770. Realizarea echilibrului economic se bazează pe:

a. Planificarea economiei;
b. Compatibilitatea dinamică a deciziilor luate de diferiţi agenţi
economici;
c. Egalizarea înclinaţiei spre consum cu înclinaţia spre economii;
d. Egalizarea utilităţii marginale cu costul marginal;
e. Diminuarea consumului intermediar.

1p 771. Dezechilibrele economice afectează:

a. Piaţa forţei de muncă şi piaţa monetară;
b. Piaţa bunurilor economice;
c. Piaţa valutară şi monetară;
d. Toate categoriile de pieţe, precum şi economia în ansamblu;
e. Pe toţi agenţii economici în egală măsura.

1p 772. Nu constituie un criteriu de diferenţiere a fazelor ciclului

economic:
a. Durata de manifestare;
b. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
c. Mărimea profiturilor realizate;
d. Procesul investiţional;
e. Abilitatea întreprinzătorilor.

1p 773. Fluctuaţiile ciclice sunt:

a. Distorsiuni, evoluţii anormale, atipice, întâmplătoare ale
activităţii economice;
b. Variaţii ale activităţii economice de ansamblu determinate de
factori perturbatori, accidentali;
8
 c. Evoluţii normale ale activităţii economice de ansamblu;
d. Evoluţii accidentale din unele ramuri, în special din
agricultura şi mediu;
e. Dezechilibre pe piaţa muncii.

1p 774. J. M. Keynes preconizează majorarea cheltuielilor

bugetului de stat în faza de recesiune a ciclului economic pentru a :
a. Mări cererea globală;
b. Stimula economiile întreprinzătorilor;
c. Încetini pe cât posibil, creşterea producţiei;
d. Dezvolta numai unele sectoare din economie;
e. Nici un răspuns nu este corect.

1p 775. Pe piaţa monetară, oferta reală de bani este reprezentată

prin:
a. Produsului dintre masa monetară si viteza de rotaţie a banilor;
b. Rezultatul raportului dintre masa monetară şi viteza de rotaţie
a banilor;
c. Volumul numerarului şi a monedei scripturale emise de către
sistemul bancar;
d. Masa monetară deţinută de către agenţii privaţi;
e. Numerar şi alte instrumente de plată.

1p 776. Pentru a face faţă concurenţei tot mai puternice şi

dificultăţilor cu care se confruntă, în perioada de recesiune, firmele
adoptă măsuri, în special, pentru:
a. Sporirea capitalului circulant;
b. Cucerirea de noi pieţe;
c. Ridicarea calificării;
d. Înlocuirea şi modernizarea masivă a capitalului fix;
e. Mărirea salariilor.

1p 777. Politica monetară şi de credit este:

a. O politică specifică fazei de depresiune;
b. O formă de implicare a statului în economie;
c. O politică anticiclică;
9
 d. O politică economică conjuncturală bazata pe cererea şi oferta
de monedă;
e. O modalitate de ajustare a masei monetare.

1p 778. Condiţia de echilibru pe piaţa muncii este:

a. YL = DL;
b. WmgL = SN;
c. WmgL = SR;
d. a+c;
e. Nici un răspuns nu este corect.

1p 779. Dacă se consideră că la baza recesiunii se afla scăderea

cererii agregate atunci este recomandabil să se acţioneze pentru
stimularea:
a. Investiţiilor;
b. Consumului;
c. Exporturilor;
d. Cheltuielilor guvernamentale;
e. Tuturor soluţiilor de mai sus.

2p 780. Care dintre următorii economişti au contribuit prin

lucrările lor la formularea de măsuri privind atenuarea undelor
ciclului economic:
a. P.A. Samuelson;
b. J.M. Keynes;
c. J.K. Galbraith;
d. Mihail Manoilescu;
e. Michel Didier.

1p 781. Faza de expansiune exprimă:

a. Afaceri prospere, credite ieftine, creşterea cursului titlurilor de
valoare;
b. Fluctuaţii ale eficienţei marginale a capitalului;
c. Sporirea volumului de credite;
d. Impozite şi taxe pe salarii la nivel redus;
e. Reluarea creşterii economice.
10
1p 782. Ciclicitatea se manifestă:
a. Numai în economie;
b. Doar in economiile contemporane;
c. În toate sistemele bio-sociale;
d. Doar pentru anumite fenomene cu evoluţie sezonieră;
e. Doar ca excepţie, numai în anumite împrejurări social-
economice.

1p 783. Cererea agregată include cheltuieli estimate pentru:

a. Consum;
b. Investiţii;
c. Importuri;
d. Exporturi;
e. a + b + d.

2p 784. În funcţie de raportul dintre rata de creştere a

PNB/locuitor şi rata inflaţiei, creşterea economică poate fi:
a. Pozitivă;
b. Neinflaţionistă;
c. Zero;
d. Inflaţionistă;
e. Exclusiv nominală şi negativă.
A = b+d; B = a+b+c; C = a+e; D = c+d; E = c+d+e.

1p 785. Printre instrumentele politicii monetare şi de credit putem

enumera:
a. Achiziţiile de stat;
b. Reducerea fiscalităţii;
c. Deficitul bugetar;
d. Investiţiile finanţate de către stat;
e. Rata dobânzii.

3p 786. Cererea şi oferta de muncă sunt date de relaţiile: DL =

100-2S, YL= 8S, unde S = salariu; determinaţi numărul angajaţilor la
nivel de echilibru.
11
 a. 80 de salariaţi;
b. 90 de salariaţi;
c. 100 de salariaţi;
d. 120 de salariaţi;
e. 140 de salariaţi.

3p 787. Dacă într-o economie investiţiile sunt egale cu 40 u.m.,

exportul cu 40 u.m., cheltuielile pentru consum reprezintă 9/10 din
venitul naţional, iar importul 1/9 din cheltuielile pentru consum,
nivelul de echilibru al venitului este:
a. 400 u.m.;
b. 600 u.m.;
c. 700 u.m.;
d. 500 u.m.;
e. 650 u.m.

3p 788. Dacă într-o economie masa monetară este de 3000 mld.

u.m., viteza de rotaţie a banilor de 10,volumul valoric al
schimburilor este de 20.000 mld. u.m., atunci piaţa monetară:
a. Este în echilibru;
b. Este dezechilibrată, deoarece oferta este în exces;
c. Poate să fie sau nu în echilibru;
d. Este dezechilibrată, deoarece oferta este prea mică;
e. Nu se poate preciza.

740-c 741-b 742-B 743-A 744-d 745-d 746-c

747-a 748-a 749-d 750-e 751-e 752-d 753-a
754-d 755-b 756-b 757-b 758-a 759-c 760-c
761-b 762-c 763-d 764-d 765-c 766-a 767-d
768-a 769-B 770-b 771-d 772-e 773-c 774-a
775-a 776-d 777-c 778-a 779-e 780-b 781-a
782-c 783-e 784-A 785-e 786-a 787-a 788-b

12