S.T.A.I. forma X1 si S.T.A.I.

forma X2 – chestionar de evaluare

a anxietatii

Anxietatea reprezintă o tulburare a afectivităţii manifestată prin stări de nelinişte,

teamă şi îngrijorare nemotivată, în absenţa unor cauze care să le provoace. Angoasa se
defineşte ca „teamă fără obiect” spre deosebire de fobie, care este „teama cu obiect”.
Deseori, anxietatea se manifestă sub forma unei stări de frică cauzată de o incertitudine
în care subiectul are impresia unei nenorociri iminente, care planează pretutindeni, îl
înconjoară, îl pătrunde, dar nu o poate defini şi nici îndepărta. Stările de anxietate sunt
însoţite de fenomene organo–funcţionale ca: jenă precordială, palpitaţii, greutate de
respiraţie, transpiraţie etc. Ca simptom psihopatologic, se întâlneşte în melancolia
anxioasă, în nevroza obsesivă, fobică, în debutul psihozelor sau în afecţiuni endocrine şi
cardiace (P.Popescu – Neveanu, 1978).
Trebuie sa facem o clară distincţie între două noţiuni astăzi bine delimitate, numite
anxietate – stare şi anxietate – trăsătură. Noţiunea de stare emoţională, aşa cum o
indică şi numele său, corespunde unei stări trecătoare, care poate surveni la orice
individ. Dimpotrivă, anxietate – trăsătură este o caracteristică individuală, aparent
innăscută, care se manifestă, la rândul ei, în doua feluri: predispoziţia de a resimţi stări
de frică în prezenţa unor stimuli care, pentru alţi indivizi, sunt mult mai puţin anxiogeni
sau chiar deloc anxiogeni şi predispoziţia de a dezvolta temeri condiţionale în privinţa
unor stimuli care nu sunt, prin ei înşişi, anxiogeni. Un nivel ridicat de anxietate –
trăsătură are un caracter patologic (Larousse, 2006).
Pacienţii anxioşi care vin la consultaţie prezintă numeroase şi variate simptome.
Câteodata simptomele psihopatologice sunt cele predominante, alteori cele psihomotorii
şi autonome: simptome psihopatologice, senzaţie chinuitoare de apărare, sentimentul de
a fi neajutorat în faţa unei ameninţări neprecizate, nelinişte şi tensiune interioară.
Simptome psihomotorii: expresia feţei indicând anxietatea, agitaţie psihomotorie până la
raptus sau inhibiţie psihomotorie până la stupoare.
Semne si simptome autonome: dilatarea pupilelor, tahipnee, insomnie, paloarea feţei,
gură uscată, absenţa libidoului şi a potenţei, accese de transpiraţie, diaree,
hipertensiune, tahicardie, anorexie, hiperglicemie.
Simptomele psihopatologice sunt greu de descris şi pacienţii au frecvent dificultăţi în a le
exprima. După Schultz (apud. F.Kroger; B.Luban – Plozza; W.Poldinger, 2000), senzaţia
chinuitoare de apăsare şi sentimentul de neajutorare în faţa unei ameninţări vagi sunt în
mod particular caracteristice.
Pe lângă expresia feţei, există două posibilităţi de observare a anxietăţii după indicii
psihomotorii. Una din ele este agitaţia psihomotorie până la punctul de raptus, în timp ce
cealaltă este inhibiţia psihomotorie până la stupoare. Forma de agitaţie până la raptus
poate fi comparată prin analogie cu apărarea agresivă, iar inhibiţia până la punctul de
stupoare se aseamănă cu mimarea morţii. În sfârşit, simptomele autonome au o
importanţă deosebită. Ele pot fi uneori foarte caracteristice când simptomele
psihopatologice fie lipsesc, fie nu pot fi exprimate de pacient. Prin analogie cu „depresia
mascată”, se poate vorbi în aceste cazuri o „anxietate mascată” (F.Kroger; B.Luban –
Plozza; W.Poldinger, 2000).
Dacă presupunem ca trauma emoţională poate produce anxietatea, aceasta este în
special situaţia care se aplică tipului de personalitate cu predispoziţia ereditară de a
reacţiona în mod depresiv. Depresia are acelaşi efect, în special la tinerii cu predispoziţie
pentru nevroză. Astfel, intr-un caz se poate declanşa depresie, în celălalt un element
nevrotic preexistent conduce la nevroza anxioasă.
Anxietatea ca trăsătură se referă la tendinţa indivizilor de a răspunde cu anxietate
ridicată la situaţii stresante şi cu toate acestea măsurarea anxietăţii poate fi considerată
un indicator al abilităţii de a face faţă stresorilor, cum, de altfel, am precizat anterior. S-a
demonstrat că scorurle mari obţinute la anxietate sunt asociate cu reducerea reuşitei
sarcinii şi asta pentru că femeile cu astfel de scoruri sunt mult mai putin capabile să facă
faţă stresorilor interveniţi în tratament. Totodată, femeile cu un nivel înalt de anxietate
sunt mult mai predispuse să folosească mecanisme psihologice de regresie şi negare,
pentru a micşora starea de anxietate.
Inventarul pentru anxietate – State Trait Anxiety Inventory (S.T.A.I.)
S.T.A.I. este alcătuit din două scale de autoevaluare pentru măsurarea a două concepte
distincte privind anxietatea : starea de anxietate ca stare ( A – stare ) şi anxietatea ca
trăsătură ( A – trăsătură ).
Scala A – stare sau S.T.A.I. - X-1 este formată din 20 de descrieri pe baza cărora
subiecţii exprimă modul în care se simt la un moment dat. Scala A – trăsatură sau
S.T.A.I. – Forma X-2 este formată, de asemenea, din 20 de descrieri, dar instrucţiunile
cer subiecţilor să indice modul în care ei se simt în general.
Scorurile posibile pentru S.T.A.I. variază de la un scor minim de 20 de puncte la un scor
maxim de 80, în ambele subscale A – stare şi A – trăsătură.
Subiecţii răspund la fiecare item a S.T.A.I. , evaluând ei înşişi pe o scală de la 1 la 4. Cele
4 categorii pentru scala A – stare sunt: 1) Aproape niciodată; 2)Câteodată; 3) Adeseori;
4) Aproape întotdeauna. Aceste categorii de răspuns sunt valabile şi pentru scala A –
trăsătură.
Unii dintre itemii S.T.A.I. , de exemplu, „Sunt încordat(ă)”, sunt organizaţi de aşa natură
încât o cotă de 4 indică un nivel înalt de anxietate, în timp ce alţi itemi de exemplu, „Sunt
binedispus(ă)” sunt organizaţi astfel încât o cotă mare indică o anxietate scăzută.
Ponderile scorurilor pentru itemii ale căror cote ridicate indică o anxietate crescută sunt
aceleaşi ca şi numărul încercuit. Pentru itemii ale căror scoruri ridicate indică o anxietate
redusă, ponderile scorurilor sunt inverse. Scorurile ponderate ale răspunsurilor marcate
1,2,3,4, pentru itemii inverşi sunt 4,3,2,1.
Scala A – stare este balansată cu 10 itemi cotaţi direct şi cu 10 cotaţi invers
(1,2,5,8,10,11,15,16,19,20). Scala A – trăsătură are 7 itemi inversaţi
(1,6,7,10,13,16,19) şi 13 itemi cotaţi direct.
Întrucât scala A – stare este sensibilă la condiţiile în care testul este administrat,
scorurile la această scală pot fi infuenţate de atmosfera emoţională care poate fi creată
dacă scala A – trăsătură este aplicată prima. În contrast, s-a determinat că scala A –
trăsătură este relativ neinfuenţabilă de condiţiile în care este aplicată (Jonson, 1968;
Jonshon, Spielberger, 1968). Aşadar, ordinea de aplicare a acestora, scala A – stare,
urmată de scala A – trăsătură, a respectat argumentul menţionat anterior.

S.T.A.I. FORMA –X1-

INSTRUCTIUNI: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare
descriere in parte si incercuiti acea cifra din dreapta descrierii care corespunde cu felul
cum va simtiti acum, in acest moment. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti
prea mult timp cu vreo descriere si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine
felul cum va simtiti in prezent.
Nr Descriere Deloc Putin Destul Foarte
mult
1 Ma simt calm(a) 1 2 3 4
2 Ma simt linistit(a) 1 2 3 4
3 Sunt incordat(a) 1 2 3 4
4 Imi pare rau de ceva 1 2 3 4
5 Ma simt in apele mele 1 2 3 4
6 Sunt trist(a) 1 2 3 4
7 Ma ingrijoreaza niste neplaceri posibile 1 2 3 4
8 Ma simt odihnit(a) 1 2 3 4
9 Ma simt nelinistit(a) 1 2 3 4
10 Ma simt bine 1 2 3 4
11 Am incredere in puterile mele 1 2 3 4
12 Ma simt nervos (nervoasa) 1 2 3 4
13 Sunt speriat(a) 1 2 3 4
14 Ma simt iritat(a) 1 2 3 4
15 Sunt relaxat(a) 1 2 3 4
16 Ma simt multumit(a) 1 2 3 4
17 Sunt ingrijorat(a) 1 2 3 4
18 Ma simt agitat si “scos din fire” 1 2 3 4
19 Ma simt vesel(a) 1 2 3 4
20 Sunt bine dispus(a) 1 2 3 4

S.T.A.I. FORMA –X2-

INSTRUCTIUNI: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare
descriere in parte si incercuiti acea cifra din dreapta descrierii care corespunde cu felul
cum va simtiti de obicei. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti prea mult timp
cu vreo descriere si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul cum va
simtiti de obicei.
Nr Descriere Aproape Cateodata Adeseori Aproape
niciodata todeauna
1 Sunt bine dispus 1 2 3 4
2 Obosesc repede 1 2 3 4
3 Imi vine sa plang 1 2 3 4
4 Asi dori la fel de fericit(a) cum par sa 1 2 3 4
fie altii
5 De multe ori imi scapa unele lucruri 1 2 3 4
pentru ca nu ma pot decide destul de
repede
6 Ma simt odihnit(a) 1 2 3 4
7 Sunt calm, cu “sânge rece” si 1 2 3 4
concentrat
8 Simt ca se aduna greutatile si nu le 1 2 3 4
mai pot face fata
9 Ma framinta prea mult anumite lucruri 1 2 3 4
care in realitate nu au importanta.
10 Sunt fericit(a) 1 2 3 4
11 Sunt inclinat(a) sa iau lucrurile prea in 1 2 3 4
serios
12 Imi lipseste increderea in puterile 1 2 3 4
mele
13 Ma simt in siguranta 1 2 3 4
14 Incerc sa evit un moment critic sau o 1 2 3 4
dificultate
15 Ma simt abatut(a) 1 2 3 4
16 Ma simt multumit(a) 1 2 3 4
17 Imi trece prin minte cate un gand lipsit 1 2 3 4
de importanta si ma sacaie
18 Asa de mult pun dezamagirile la suflet 1 2 3 4
incat nu mai pot scapa de ele
19 Sunt un om echilibrat 1 2 3 4
20 Cand ma gandesc la necazurile mele 1
prezente, devin nervos (nervoasa) si
prost dispus(a)