INTRODUCERE

Dezvoltarea industriei chimice, petroliere, dobândirii zăcămintelor minerale, metalurgiei,

energeticei, agriculturii şi a altor ramuri necesită o dezvoltare intensivă a construcţiilor de maşini şi
anume a pompelor.
Pompa reprezintă o maşină hidraulică destinată pentru pomparea lichidului, transformând
puterea mecanică aplicată de motor în energie mecanică a lichidului, ce se mişcă. Pompele pun în
mişcare lichidul atât orizontal cît şi vertical sau impun lichidul să circule într-un circuit închis.
Pompele sunt antrenate de maşina electrică care transformă energia electrică în energie
mecanică sau invers se numeşte motor electric.
Maşinile electrice pot fi clasificate după mai multe criterii care ţin cont de înfăşurările şi
particularităţile lor electromagnetice. După natura curentului electric pe care îl produc sau cu care sunt
alimentate pe la bornele principale, maşinile electrice pot fi clasificate în:
 Maşini electrice de curent continuu;
 Maşini electrice de curent alternativ;
Maşinile de curent alternativ au o utilizare mai largă decât cele de curent continuu şi pot fi
sincrone sau asincrone. Principiul de funcţionare se bazează pe teoria câmpului magnetic învârtitor.
Maşina asincronă reprezintă un miez feromagnetic de formă cilindrică fixat într-o carcasă
metalică. Pe partea interioară a cilindrului sunt ştanţate crestături în care este dispusă o înfăşurare
monofazată sau polifazată, de cele mai multe ori trifazată. Bornele înfăşurării se conectează la reţeaua
de curent alternativ. Rotorul este de forma cilindrică şi alcătuieşte împreună cu statorul un întrefier de
mărime constantă. Crestăturile rotorului sunt împlute cu conductorii înfăşurării rotorice, care poate fi
scurtcircuitate sau bobinate. Înfăşurarea scurtcircuitată de obicei este turnată dintr-un aliaj de
aluminiu, iar cea bobinată este identică cu cea statorică. Ieşirile înfăşurării rotorice sunt sudate la
inelele de contact, scurtcircuitate.
Câmpul magnetic învârtitor al maşinii asincrone dezvoltă o viteză unghiulară:
2f1
1 
p
Motoarele asincrone au o construcţie simplă şi suplă, care asigură funcţionarea lor eficace în
cele mai grele condiţii. Însuşirile electromagnetice ale motorului asincron satisfac cerinţele de
dezvoltare ale tehnicii moderne. Performanţele tehnico-economice ridicate în raport cu alte maşini duc
la folosirea mai redusă în motoare a materialelor (fierului electromagnetic, cuprul, izolaţia). Din punct
de vedere ecologic, motorul electric este neîntrerupt în raport cu alte maşini, funcţionând fără
impurificarea mediului ambiant.
Motoarele electrice asincrone funcţionează cu siguranţă în cosmos, la adâncimi mari, în mine şi
sub apă, în agricultură, comerţ, transport, în tehnica de uz casnic, medicină şi altele.

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 Dacă în trecut se produceau numai pompe pentru apă şi pentru medii slab agresive, în prezent
pompele pompează diferite lichide: de la gaz lichefiat cu o temperatură de 180°C, până la metal topit
cu o temperatură de 500°C, de la apă distilată până la medii chimice agresive.
O mare importanţă a căpătat tehnologia de dobândire a petrolului ce constă în menţinerea
presiunii în bazinele petroliere cu ajutorul apei pompate sub presiune. Aceasta poate fi obţinută cu
ajutorul pompelor ce pot crea o presiune de 400-500 kgs/cm2.
Una din problemele principale a constricţiilor de maşini este ridicarea fiabilităţii şi a termenului
de expluatare a maşinilor şi în primul rînd la funcţionarea acestora în complex şi mecanizarea în
procesul de producere. Toate acestea duc la înaintarea noilor cerinţe maşinilor, aparatelor şi utilajului.
Unul din neajunsurile esenţiale a pompelor centrifuge obişnuite este imposibilitatea de
ermetizare completă a arborelui. Pătrunderea lichidului pompat în acest mod duce la scăderea
capacităţii de lucru a acţionării sau scade din funcţiune. Cerinţele producerilor moderne unde pentru
petrecerea normală şi asigurarea proceselor de producere tehnologice este nevoie de o ermetizare
completă a sistemei, ce a dus la apariţia noilor tipuri de maşini. În legătură cu aceasta în ultimii ani tot
mai pe larg se răspândesc pompele absolut ermetice. Pompele centrifuge ermetice posedă factori
tehnico-economici satisfăcători, fiabilitate înaltă şi un termin mare de funcţionare.
În prezent pompele ermetice au căpătat o mare răspândire datorită capacităţilor de a pompa
lichide de mediu diferit, acolo unde utilizarea pompelor obişnuite este imposibilă.
Utilizarea pompelor ermetice ne permite de a micşora numărul de personal pentru deservirea
agregatelor de pompaj, de a îmbunătăţi condiţiile de muncă.
După cum am spus organul de lucru principal a unei pompe este roata cu palete ce transformă
energia mecanică a arborelui aplicată în energie mecanică de mişcare a lichidului. Pentru antrenarea
roţii cu palete de obicei se folosesc motoare electrice. Cel mai răspândit motor electric, utilizat pentru
antrenarea roţii este motorul electric asincron cu rotorul scurcircuitat. În cele mai multe cazuri pompa
reprezintă un monobloc compus din pompa centrifugă, care poate fi compusă dintr-o treaptă sau mai
multe trepte şi motorul asincron trifazat ermetic cu rotor scurcircuitat. Înfăşurarea statorică şi pachetul
rotoric a electromotorului sunt protejate de acţionarea lichidului pompat cu nişte tuburi de protecţie
subţiri din material feromagnetic.
Tuburile de protecţie rotorice şi statorice se utilizează pentru protecţia înfăşurării statorice şi a
pachetului rotoric de acţionarea negativă a lichidului pompat. De obicei ele se utilizează pentru
electromotoarele ecranate.
Electropompa cu tuburi de protecţie trebuie să păstreze ermetizarea deplină a statorului şi
rotorului fără elemente de fixare suplimentare la o presiune considerabilă în zona rotorică.

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 Modernizarea pompelor ermetice centrifuge se petrece şi în prezent spre optimizarea şi
îmbunătăţirea factorilor tehnico-economici, cercetarea şi alegerea materialelor noi pentru
confecţionarea pieselor pompelor ermetice.
Experienţa căpătată în decursul exploatării pompelor electrice centrifuge ermetizate este puţin
reflectată în literatura tehnică de care dispunem.
În proiect este elaborat şi calculat un motor asincron ermetizat încorporat cu puterea P n=11 kW,
care se foloseşte pentru acţionarea unei pompe de tip „БЭН”. Această pompă este proiectată la
comandă pentru pompare de lichide agresive de diferite temperatură. În pompele de acest tip se
folosesc motoare asincrone care funcţionează: în mediu uscat, în mediu cu lichid neutru, semiud şi ud.
Pentru pompa menţionată se utilizează ca acţionare motorul proiectat care funcţionează în mediu
semiud. Motoarele asincrone care funcţionează în mediu semiud, sunt folosite pentru acţionarea
diverselor pompe pentru pomparea lichidelor în dependenţă de temperatură, temperatura de îngheţare şi
întărire a lichidului în pompă.
Agregatul funcţionează în poziţie orizontală şi conţine motorul asincron şi pompa consolidate
în monobloc. Părţile active ale motorului sunt protejate de acţiunea lichidului pompat cu tuburi de
protecţie grosimea pereţilor cărora constituie 0,40,5 mm. Tubul statoric este sudat de bucşele
suporturilor rulmenţilor, iar tubul rotorului este sudat la inelele amenajate la capetele pachetului. Pe
arborele rotorului sunt instalate bucşele rulmenţilor, iar în carcasa rulmenţilor lagărele de rulmenţi.
Înfăşurarea statorică are izolaţia cu rigiditatea termică ridicată, clasa F, capetele de ieşire se
găsesc într-o cutie de borne specială care dă posibilitate de a instala cablul de alimentare şi în mediu
explozibil (cu gaz).
Pompa electrică cu tub de ecranare a părţilor electrice de forţă trebuie să menţină o ermetizare
absolută la presiuni mari în zonele rotorului. Datorită grosimii subţiri a tubului în zona întrefierului se
menţine un randament înalt al motorului electric.
O importanţă deosebită au mijloacele de asigurare a ermetizării părţilor electrice de forţă, de
aceia tuburile de protecţie sunt sudate în părţile frontale.

Scopul acestei lucrări constă în analizarea şi optimizarea unui motor electric ce este destinat
pentru antrenarea unei pompe ermetice centrifuge de o putere stabilită. Aici se prezintă calculul
electromagnetic şi caracteristicile de funcţionare a câtorva variante, ce reprezintă modificări a
motorului de bază cu puterea stabilită.
Pe baza analizei efectuate a tuturor modificaţiilor se găseşte variata optimă.
Alegerea variantei optime se îndreptăţeşte nu numai de alegerea efectuată pe baza calcului
electromagnetic, ci şi de calculul termic şi mecanic. Cu ajutorul calculului termic se determină

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 depăşirea de temperatură a clasei de izolaţie utilizată şi cu ajutorul calculului mecanic se determină
deformarea arborelui sub acţiunea diferitelor solicitări mecanice şi electromagnetice.
Toate aceste calcule s-au efectuat şi optimizat cu ajutorul maşinii de calcul conform unui
program special, ceea ce duce la reducerea erorilor de calcul la minimum.
Tot aici este reprezentat şi calculul economic pe baza căruia se face o analiză a eficienţei
utilizării variantei optime din punct de vedere economic. Aspecte de economie şi management, datele
tehnice si economice, alegerea variantei optimale, calculul preţului după paragrafele cheltuielilor,
Analiza pragului de rentabilitate, durata de recuperare
Un capitol aparte i se dedică analizei condiţiilor de muncă în procesul de producere a
motoarelor, mijloacele de stingere a incendiului, tehnica securităţii la exploatarea si reparaţia
motorului asincron electric.
Tot acestea sunt prezentate în memoriu explicativ dat. Lucrarea este completată cu partea
grafică, ce conţine cinci coli, pe care este reprezentată vederea generală, piese ansamblu şi detalii
aparte.

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 1. CALCULUL ELECTROMAGNETIC A MOTORULUI
1.1Alegerea dimensiunilor geometrice de bază
1.1.1. Diametrul interior statoric:
Conform recomandărilor CTŞ ”Hidrotehnica” alegem diametru exterior a
statorului Da  0,244 mm

Di  K D  Da  0,5  0,244  0,122 m  122 mm

unde: K D  0,52 - conform [4]

Acceptăm Di  121,9 mm
1.1.1. Pasul polar:
  Di   121,9
    95,74 mm  95,74  10 3 m
2p 2
1.1.2. Puterea de calcul:
k 0,865
 P2 � E
P�  7500 �  10.45 kW=10450 W
h�
cos j 0, 799 �
0, 777
k E  0,865
unde: h  79 %  0, 799 conform [4].
cos j  0, 777
1.1.3. Solicitările electromagnetice (conform [4]):
A  36700 A/m
Bd  0,512 T
1.1.4. Factorul de înfăşurare pentru înfăşurarea (prealabil):
k w 1  0,933

1.1.5. Lungimea de calcul:

P�1012
� 1012
10450 �
ld    230.1 mm
Di2 �
KB � 1 �
k w�
1�A� 0,12192 �
Bd 1,11� 157,1�0,933 �
36700 �
0,512
2    n 2    1500
unde: 1    157,1 rad
60 60 s

60  f 60  50
n   1500 tur
p 2 min

Acceptăm ld  230 mm

1.2 Determinarea numărului de crestături, numărul de spire

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 şi secţiunea conductorului înfăşurării statorice.

1.2.1. Numărul de crestături statorice:

Z1  24

1.2.2. Numărul de crestături ce revine unui pol şi unei faze:

Z1 24
q  2
2 p m 223
1.2.3. Pasul dentar statoric:
�Di  �
0,1219
t1    15, 96mm
Z1 24
1.2.4. Numărul de conductori efectivi din crestătură:
�
Di � A �
103 � 0,1219 �
36700
N ef .   �32 spire
I1n �
Z1 18.30 �
24
P2 7.5 �103
I1n    18.30 A
m�
U 1n �cos j �
h 3�220 �0, 777 �0, 799
1.2.5. Numărul de spire:
N ef �
Z1 32 �
24
W   128 spire
6�
a 6�1
1.2.6. Secţiunea efectivă a conductorului:
I1n 18.30
qef�  106 m 2
 5.843 �
a� J1 1 � 106
3.13 �

unde: J1  3.13 �
106 A/m 2 - densitatea curentului în stator conform

recomandărilor [4].
qef�. 8.044 �
10 6
Acceptăm nel  4 , atunci qel   10 6 m 2
 2.011 �
nel . 4
Alegem conductorul PSLDCT (conform [4]) cu următorii parametri:
d g  1.6 mm ; d iz  1.82 mm ; qel .  2.011 mm 2 ; qef .  8.044 mm 2

1.3 Calculul dimensiunilor zonei de dantură a statorului şi rotorului.

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 1.3.1. Alegem crestătura trapezoidală, cu corelarea dimensiunilor care asigură
paralelismul suprafeţelor laterali ale dinţilor (fig. 1.1).
Bd �� t1 ld 0.512 �15,96 �230
bZ 1    6.8 mm
BZ 1 �
lFe �K Fe 1.9 �
230 �0.94

unde: BZ 1  1,9 T - inducţia în dinţii statorului (conform [4]).

K Fe  0,94

F�103 7.18 �103

ha    10.44 mm
2�
Ba �
lFe �
K Fe 2 �
1.6 �
0, 23 �
0,94
KE �
U1n 0.865 �
220
F  10 3 Wb
 7.18 �
4�
KB �
W1 �
KW 1 �f1 4 �
1.11 �
128 �
0.933 �
50

unde: Ba  1.6 T - inducţia în jugul statoric (conform [4]).

1.3.2. Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm conform [4]:
a s  3,0 mm ; h3  1,0 mm

Da  Di 244  121,9
Înălţimea crestăturii: hn1   ha   11.9  46.7 mm
2 2

b
( Di + 2 �hn1 )  b   �
� ( 121.9 + 2 �46.7 )  6.8  21.3 mm
Z1
Z1 24

d
( Di + 2 �h3 )  Z1 �
� ( 121.9 + 2 �
bZ 1  �

1)  24 �
6.8
 10.8mm
Z1   24  

Acceptăm hn1  46.7 mm ; b  21.4 mm şi d  10.8 mm

Dimensiunile crestaturii cu luarea in consideratie cu adios la stantare

Aria crestaturii ocupata cu izolatie. Grosimea izolatiei conform 3.8

Inaltimea jugului statoric

Coieficientul de umplere a crestaturii statorice

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 1.3.3. Mărimea întrefierului alegem conform [4]:
d  1,4 mm

1.3.4. Numărul de crestături rotorice Z2 =48;

1.3.5. Diametrul exterior al rotorului:
d  121.9  2 �
Dr  Di  2 � 1.4  119.1 mm ;

Diametru rotorului interior

1.3.6. Pasul dentar:

�Dr  �
119.1
t2   103 m ;
 7.78 mm  7.78 �
Z2 48
1.3.7. Curentul barei rotorice:
6�W� k w� 6�128 �
0.933
I 2  kI �
I1n � 1
 0.8 �
18.30 �  218.6 A
Z2 48

unde: k I  0.8 - conform [4].

1.3.8. Aria secţiunii transversale a barei rotorice:
I 2 218.6
Sb    52 mm 2
j2� 4.2

unde: j2� 4.2 A/mm - densitatea curentului în rotor.

2

1.3.9. Alegem crestătura rotorică ovală cu corelarea dimensiunilor, care asigură paralelismul
păreţilor laterali (fig. 1.2);
ar  1,5 mm ; h2  1,2 mm ;

1.3.10. Lăţimea dintelui:

Bd � t2 �
ld 0.512 �7.78 �
230
bz 2    3 mm
BZ 2 �
l2 �K Fe 1.75 � 230 �0.94

unde: l2  230 mm - lungimea pachetului rotoric.

BZ 2  1,75 T - inducţia în dinţii rotorici (conform [4]).

a) Lăţimea crestăturii rotorice la nivelul d1:

d1 
( D2  2 �h2�)  Z 2 �
� ( 119.1  2 �
bZ 2  �

1, 2 )  48 �
3
 4.4 mm
 + Z2  + 48
b) Lăţimea crestăturii rotorice la nivelul d2:

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 �Z 2  � �48  �
� + � 4 �
d12 � Sb � + � 4 �
4.42 � 52
�  2� �  2�
d2    2.9 mm
Z2  48 
 
 2  2
Acceptăm d1  4,4 mm şi d 2  2.9 mm .
Z 48
h2�
� ( d1  d 2 ) � 2  ( 4.4  2.9 ) �  11.5 mm
2 2
d1 d 2 4.4 3.6
hn 2  h2�
+ h2�
�+ +  1, 2 + 11.5 + +  16.35 mm
2 2 2 2
Acceptăm hn 2  16.35 mm .
Aria sectiunii transversale a barei

1.3.11. Densitatea curentului in bara infasurarii rotorice

1.3.12. Inelele de scurtcircuit a infasurarii rotorice, densitatea curentului

Aria sectiunii transvwrsale a inelului

Dimensiunile inelului de scurtcircuit

Diametru mediu a inelului de scurtcircuit

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 1.4 Calculul circuitului magnetic

1.5.1. Inducţia în dinţii statorici:

Bd ��t1 ld 0.512 �
15.96 �230
Bz1    1.28 T
k Fe �
bz1 �l fe 0.94 �
6.8

1.5.2. Inducţia în dinţii rotorici:

Bd � t2 �ld 0.512 �7,8 �
230
Bz2    1.42 T
k Fe �
bz 2 �l fe 0, 94 �2.43 �
230

1.5.3. Inducţia în jugul statoric:

Fn � 106 103 �
7.18 � 106
Ba    1.16 T
2�
l fe �
k Fe1 �
ha 2 �230 �
0,94 �11.9

1.5.4. Inducţia în jugul rotoric:

Fn � 106 103 �
7.18 � 106
Br    0.61 T
2�
l fe �
k Fe1 �
hj 2 �230 �
0,94 �
27

1.5.5. Intensitatea câmpului magnetic în unele porţiuni ale circuitului:

a) În dinţii statorici:
H z1 ( Bz1 )  690.794 A/m

b) În dinţii rotorici:
H z 2 ( Bz 2 )  927.453 A/m

c) În jugul statoric:
H a ( Ba ) =375 A/m

d) În jugul rotoric:
H r ( B j )  134.4 A / m

1.5.8. Tensiunea magnetică în dinţii statorici:

Fz1  H z1 � 103  690.794 �
hn1 � 103  64.5 A
46.7 �

1.5.9. Tensiunea magnetică în dinţii rotorici:

Fz 2  H z 2 � 103  927.453 �
hn 2 � 103  29.8 A
16.35 �

1.5.10. Tensiunea magnetică în jugul statoric:

�
Fa  H a �
( Da  ha ) � �
103  375 �
( 244  11.9 ) �
103  67.6 A
4� p 4� 2
1.5.11. Tensiunea magnetică în jugul rotoric:

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 �
Fr  H r �
( d a + hcalc ) � �
103  134.4 �
( 50 + 27 ) �
103  8.1 A
4� p 4� 2
1.5.12. Coeficientul Carter:

kd1 
t1 �( as + 5 �d)

15,96 � ( 3,0 + 5 �
1, 4 )
 1,06
t1 �( as + 5 �d )  as 15,96 �
2
( 3, 0 + 5 �
1, 4 )  3, 02

kd 2 
t2 �( ar + 5 �d)

7, 78 �( 1,5 + 5 �1, 4 )
 1,035
t2 �( ar + 5 �d )  ar 7, 78 �
2
( 1,5 + 5 �1, 4 )  1,52

kd  kd1 �
kd 2  1, 06 �
1, 035  1, 097

1.5.13. Tensiunea magnetică în întrefier:

Fd  800 �
Bd � d  800 �
Kd � 0.512 � 1, 4  1250 A
1,097 �

1.5.14. Tensiunea magnetică a întregului circuit:

Fc  Fz1 + Fz 2 + Fa + Fr + Fd  64.5 + 29.8 + 67.6 + 8.1 + 1250  1420 A

1.5.15. Curentul de magnetizare:

p�
F 2�1420
I m  0, 74 � c  0, 74 �  8.81 A
W�k w1 128 �0,933
1.5.16. Coeficientul de saturatie:
Fc 1420
km    1.136 
Fd 1250

1.5 Calculul parametrilor regimului nominal

1.6.1. Rezistenţa înfăşurării statorice la t = 15°C:

L 115
r20  r 20 � 1   0.251 
qef �
a 8.044 �
2

1 m
unde: r 20  - conductibilitatea specifică a materialului [4].
57  �
mm 2
qef . 8.044 mm 2 - secţiunea conductorului efectiv.

1.6.2. Coeficientul de temperatură a statorului:

kt1  1.38

1.6.3. Coeficientul de temperatură a rotorului:

kt2  1.38

1.6.4. Rezistenţa înfăşurării statorice la temperatura de calcul:

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 rt  r20 �
kt1  0.251�
1.38  0.346 

1.6.5. Valoarea raportata a rezistentei infasurarii statorice

I 18.30
r ''1  r1 �1n =0.346 � =0.0288 
U nf 220

1.6.6. Conductibilitatea de dispersie a crestăturii statorice:

hc' � b b h � '
lc1  �kd + �0.785  s + iz + s � �kd 
3� b2 � 2�b2 b2 bs �
39.5 � 3 30 1.5 �
 �0.906 + �0.785  + + �
�0.875  1.99
2�10.8 � 2�10.8 10.8 1.2 �
1.6.7. Conductibilitatea diferentiala:
x1
t1 � 15, 96 �0.644
l�1    0.558
d kd 12 �
12 �� 1, 4 �
1, 0.906
2 2
�t2 � �7.8 �
unde: x1  2 � kd  k �
k 'ck � � � 2 �
2
w1 0.906  0.9333 �
0.47 � � � 0.644
�t1 � �15.96 �

1.6.8. Conductibilitatea de dispersie a părţilor frontale:

q 2
l f 1  0.34 � �
ld
( lf + 2� b�
K  0.64 �  )  0.34 � �
230
( 199 + 2 � 95.7 )  0.5
10  0.64 �

1.6.9. Conductibilitatea de dispersie sumară:

Sl1  lc1 + l�1 + l f1  1.99 + 0.644 + 0.5  3.134

1.6.10. Reactanţa fazei înfăşurării statorice

4 �f � l1 Sl1 �
W12 �� 10 9 4 � 1282 �
50 � 230 � 10 9
3.134 �
x1    2.266 
p� q 2�2
Valoarea raportata a reactantei infasurarii statorice

1.6.11. Rezistenţa barei rotorice la t=20°C:

103 1 230 �
l2 � 10 3
rbar  r A 20  � 104 
 1.502 �
qb 28 54.7
1.6.12Rezistenţa inelelor de scurtcircuit a rotorului, raportată la bară, la t=20°C:
� 103  �
Dism � 103
88.1 �
rin  r A 20  106 
 1.508 �
Z2 �qis 48 �
136.4

unde: Din  88.1 mm - diametrul mediu al inelelor de scurtcircuit.

1.6.12. Rezistenţa rotorului la temperatura de funcţionare:

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 kt 2  ( 1.502 �
r2  ( rbar + rin ) � 105 ) �
104 + 1.508 � 104 
1.38  2.64 �

1.6.13. Rezistenţa rotorului, raportată la stator:

4�m ( W1 �
k w1 ) 4�3 ( 128 �0.933 )
 r2 �
r2�  2.684 �  0.957 
Z2 48
I 18.30
r2� 104 �
 r2 �1n  2.684 �  0.0796 
U nf 220

1.6.14. Conductibilitatea de dispersie a crestăturii rotorice:

� d2 �  �
h12 + 0, 4 �
2
d12 � ar h2��
lc 2  � 1
�  � + 0,66  + �
� 3�d1 � 8� Sn2 � 2� d1 ar �
� �
� 6 + 0, 4 �2.9 �  � 4, 42 �
2
1,5 1, 2 �
� ��1 �+ 0, 66  + � 2
� 3�4, 4 � 8� 36, 69 � 2�4, 4 1,5 �
� �
1.6.15. Conductibilitatea de dispersie a armonicelor superioare:
x2
t2 � 7, 78 � 0.991
l�2    0.419
d Kd 12 �
12 �� 1, 4 �0.906
x 2  0.991
unde: b in  0 - unghiul de înclinaţie a crestăturilor rotorice.
1.6.16. Conductibilitatea de dispersie a inelelor de scurtcircuit:
2.35 �Din 4, 7 �Din 2.35 �88.1 4, 7 �88.1
lf 2  �
lg  �
lg  0.279
Z2 � D
l2 � 2
a� + 2�b� 48 � 230 30 + 2 �
5
1.6.17. Conductibilitatea de dispersie sumară:
Sl2  lc 2 + l�2 + l f 2  2 + 0.419 + 0.279  2.698

1.6.18. Reactanţa rotorului, raportată la stator:

x2  7.9 �f � ( lc 2 + l�2 + l f 2 ) �109  7.9 �50 �230 �( 2 + 0.419 + 0.279 ) �109  2.452 �104 
ld �

( W1 �kW 1 )  2.452 � 3 ( 128 �0.933)

2 2
4�m� 4 ��
x2� x2 � 104 �  0.874 
Z2 48
I1 f 18.30
x2''  x�
�  0.874 �  0.0727 
U nf 220

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 Calculul cilindrului de protectie

1.5.20.Rezistenta cilindrului redusa:

Cilindrul se efectuiaza din materialul magnettic cu rezestivitatea

Raza medie a cilidrului

Coeficientul de atirnare a cilindrului

Lungimea cilindrului de protectie

1.6. Calculul regimului de mers in gol ideal

1.6.1. Masa jugului si dintilor statorului

1.6.2 Perderile specifice si coeficientii pierderilor conform tab.6-24

1.6.3. Pierderile principale in dintii statorului

1.6.4. Pierderile principale in jugul statorului

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 1.6.5. Pierderile principale in otelul statorului

1.6.6. Pierderile de suprafata

Amplitudinea pulsatiei inductiei in intrefier

Pierderile de suprafata specifice

Pierderile de suprafata

1.6.7. Pierderile pulsatorii in dintii statorului si rotorului

Pierderile pulsatorii in dintii statorului

Masa dintilor rotului

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 Pierderile pulsatorii in dintii rotorului

1.6.8.Suma pierderilor suplimentare

1.6.9. Pierderi totale in otel

1.6.10. Pierderile la frecarea rotorului pe lichid in regim sincron

Densitatea lichidului

Viscozitatea lichidului

Gradul pierderilor mecanice la viscozitate

3
� �f �
( Di  2 �d) � ( lc + 2 � C)�
4 n
Pfr 0  � �� Di  2 �
�
� d + 5� b�+ 2� ��g1 �
n 0n 0 �1015 
� p �
� �50 �
3
121, 9  2 �
4 � 1, 4 + �
( ) ( 10 7 ) �
0,09
� � � 121,9  2 �
1, 4 �� ��
0,96 � 2.95 � 10 15  48.2 W
� 2 � +
� 5 �( 290 + 2 �15 + 2 �
10 ) �
1.6.11. Pierderile electrice la mers in gol

1.6.12. T.E.M. la mers in gol

Coefficientul de T.E.M.

1.6.13. Pierderile incilindru de protectie la mers in gol

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 1.6.14. Partea activa a curentului la mers in gol

1.6.15. Curentul total la mers in gol

1.6.16. Ffactorul de putere la mers in gol

1.7. Calculul parametrilor schemei echivalente

1.7.1 Reactanta de magnetizare care corespunde cu conectarea in paralel a elementelor
circuitului de magnetizare a schemei echivalente.

1.7.2. Rezistenta pierderilor magnetice care corespunde cu conectarea in paralel a elementelor

circuitului de magnetizare a schemei echivalente

1.7.3.Rezistenta totala a pierderilor magnetice si pierderilor in mansonul statoric care

corespunde cu conectarea in paralel a elementelor circuitului de magnetizare a schemei
echivalente.

1.7.4. Rezistenta circuitului de magnetizare care corespunde cu conectarea in serie a elementelor

circuitului de magnetizare a schemei echivalente.

1.7.5. Reactanta circuitului de magnetizare care corespunde cu conectarea in serie a elementelor

circuitului de magnetizare a schemei echivalente.

1.7.6. Unghiul coeficientului de corectare.

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 1.7.7. Coeficientul de corectare
Partea reala

Partea imaginara

1.7.8. Calculul coeficientilor schemei echivalente

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 1.8. Calculul regimului nominal

1.8.1. Alunecare nominala acceptam prealabil

1.8.2. Parametrele schemei echivalente pentru regimul nominal

1.8.3. Curentul infasurarii rotorice redus pentru regimul nominal

1.8.4. Pierderi la frecarea rotorului pe lichid in regim nominal

1.8.5. Pierderile suplimentare pentru regimel nominal

1.8.6. Pierderile electrice in infasurarea rotorica in regimul nominal

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 1.8.7. Puterea electromagnetica nominala a motorului

1.8.8. T.E.M. pentru regimul sarcina nominala

1.8.9. Perderile in cilindrul de protective in regimul de sarcina nominala

1.8.10. Curentii infasurarii pentru regimul nominal

1.8.11. Pierderile si randamentul pentru regimul nominal

1.8.12. Coeficientul de putere pentru regimul nominal

1.8.13. Viteza de rotatie pentru regimul nominal

1.8.14. Cuplu pe arbore nominal

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 1.9. Calculul caracteristicii mecanice

1.9.1. Caracteristica mecanica statica a motorului s=0.001....1

1.9.2. Alunecarea critica a motorului

1.9.3. Cuplul electromagnetic maximal al motorului

1.9.4. Cuplul de pornire dupa caracteristica mecanica statica

1.9.5. Caracteristica mecanica statica este prezentata in fig.1

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 Fig.1.Caracteristica mecanica statica

2. Caracteristica mecanica statica

2.1.Caracteristicele de functionare se calculeaza dupa formulele prezentate mai sus.

Calculul caracteristicilor de functionare este redat in tabele :
S%
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0 0.01 1 2 3 4 5 6 7 7.234 8 9 10 11

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0 8.85 9.51 10.47 11.71 13.14 14.69 16.3 17.94 18.33 19.6 21.24 22.87 24.46

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0 0.02 2.07 4.12 6.14 8.14 10.1 12.2 13.9 14.34 15.74 17.53 19.27 20.27

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0 1.051 2.271 3.488 4.683 5.852 6.989 8.088 9.147 9.389 10.162 11.13 12.05 12.919

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0 0.091 1.284 2.439 3.593 4.579 5.557 6.468 7.313 7.501 8.090 8.798 9.439 10.013

n
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0 1.500 1.485 1.470 1.455 1.440 1.425 1.410 1.395 1.391 1.380 1.365 1.350 1.335

η
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0 0.086 0.565 0.699 0.756 0.783 0.795 0.800 0.799 0.799 0.796 0.790 0.783 0.775

cos�
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0 0.178 0.362 0.505 0.606 0.675 0.721 0.752 0.772 0.776 0.786 0.794 0.798 0.8

07ME 00.00 REC Pagina

Semnăt
Mod Coala Nr. document . Data
 Fig.2 Caracteristicile de functionare

Fig.3 Caracteristicile de functionare(prelungire)

2.2. Inaltimea redusa a barei rotorului pentru alunecarea initiala

Pentru ca inaltimea redusa a barei rotorului este mai mica de cit unu,refularea curentului nu
trebuie de considerat
2.3. Acceptam diapazonul variatiei alunecarii s=1,0.999...0.001
2.4. Impedanta curentului statoric in procesul de pornire se determina dupa formula

2.5. Impedanta curentului redus rotoric in procesul de pornire se determina dupa formula

2.6. Modula curentului statoric in procesul de pornire

2.7. Modulul curentului rotoric redus in procesul de pornire

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 2.8.Variatia cuplului electromagnetic in procesul de pornire se determina dupa formula

2.9. Valoarea relativa a curentului de pornire

2.10. Valoarea relativa a cuplului de pornire

2.11. Caracteristicele de pornire sunt prezentate in figura 4

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 Fig.4 Caracteristicile de pornire
2.12.Valoarea relativa a curentului de pornire pentru momentul initial

2.13. Valoarea relativa a cuplului de pornire pentru momentul initial

2.1. Masa masinei

2.1.1. Masa corpului infasurarii statorice

2.1.2. Masa aluminiului a barelor infasurarii rotorice

2.1.3. Masa aluminiului inelelor infasurarii rotorice

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 2.1.4. Masa aluminiului infasurarii rotorice

2.1.5. Masa otelului a miezului statoric

2.1.6. Masa otelului a jugului rotoric

2.1.7. Masa otelului a miezului rotoric

2.1.8. Masa sumara a otelului

2.1.9. Masa izolatiei statorului

2.1.10. Masa cilindrului de protectie statoric

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 2.1.11. Masa materialelor constructive

2.1.12. Masa totala a masinii

2.2. Calculul parametrelor a modelului matematic

2.2.1. Rezistenta cilindrului ideal(cu lungimea infinita)

2.2.2. Coeficientul conform (9).Permiabilitatea vidului

2.2.3. Valoarea auxiliara de calcul

Valorile auxiliare

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 Primim esituria mansonului la o parte

2.2.4. Coeficientul conform (9)

2.2.5. Coeficientul complex a ridicarii rezistentei mansonului

2.2.6. Impedanta mansonului statoric

2.2.7. Rezistenta mansonului statoric redusa la infasurarea statorica

2.2.8. Impedanta de baza

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 2.2.9. Rezistenta mansonului statoric relativa si redusa la infasurarea statorica

2.2.10. Reactanta de dispersie a mansonului statoric redusa la infasurarea statorica

2.2.11. Reactanta de dispersie a mansonului statoric relativa si redusa la infasurarea statorica

2.2.12. Valorile relative ale parametrilor motorului asincron

2.2.13. Reactanta plina relativa infasurarii statorice

2.2.14. Reactanta plina relativa redusa a infasurarii rotorice

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 2.2.15. Reactanta plina relativa redusa a infasurarii rotorice

2.2.16. Matricea reactantelor masinei pe axa „

x:=

2.2.17. Matricea reluctantelor masinei pe axa „

2.2.18. Puterea de baza pentru determinarea valorilor relative

2.2.19. Momentul de baza

2.2.20. Timpul de baza

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 2.2.21. Momentul de inertie de baza

2.2.22. Momentul de inertie a rotorului

Masa rotorului

Momentul de inertie

2.2.23.Momentul de inertie a tuturor maselor rotative

2.2.24.Valoarea relativa a momentului nominal

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 2.3. Calculul tehnico-economic
Pretul de cost a masinei
2.3.1. Pretul conductoarelor a infasurarii statorului

2.3.2.Pretul aluminiului infasurarii rotorice

2.3.3.Pretul otelului miezelor statorice si rotorice.Pentru otelul de marca 2212 Co=0.25

2.3.4.Pretul izolatiei

2.3.5.Pretul cilindrului de protectie

2.3.6.Pretul materialelor constructive

2.3.7.Pretul materialelor total

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 2.3.8.Pretul confectionarii masinei

2.3.9.Pretul de cost a masinei

2.4. Calculul termic

Dimensiunile si parametrele necesare

Diametrul exterior al carcasei motorului,mm

Grosimea mansonului statoric,mm

Rugozitatea absoluta a tubului de protectie,mm

Acceleratia caderii libere,m/s2

Temperatura lichidului la intrare in spatiu dintre tubul

de protectie statoric si rotoric, 0C

0
Densitatea lichidului la temperatura C,kg/m3

Capacitatea termica specifica a lichidului la t0 0

C, J/(kg 0C)

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 Debitul lichidului in spatiu dintre tubul de protectie statoric si rotoric,m 3/s

Temperatura aerului ambiant, 0C

Conductibilitatea termica specifica a cuprului,w/(m 0C)

Conductibilitatea termica specifica a miezului in lungul laminarii,w/( m 0C)

Conductibilitatea termica specifica a tubului de protectie, w/( m 0C)

Conductibilitatea termica specifica a izolatiei de crestura infasurarii

statorice, w/( m 0C)

Conductibilitatea termica specifica a carcasei, w/( m 0C)

Conductibilitatea termica specifica a lichidului la t0, 0

C ,w/( m 0C)

Conductibilitatea termica specifica a aerului ambiant la

0
temperatura C ,w/( m 0C)

0
Viscozitatea cinetica a apei la temperatura C ,m2/s

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 0
Viscozitatea cinetica a aerului ambiant la temperatura C ,m2/s

Coeficientul de dilatare volumetrica termica a aerului

0
la temperatura C ,1/0C

0
Criteriul lui Prandtli a apei la temperatura C

Criteriul lui Prandtli a aerului

2.4.1. Calculul parametrilor shemei termice echivalente

2.4.1.1.Rezistenta termica dintre partea activa si partea frontala a infasurarii statorice
Atunci

2.4.1.2.Rezistenta termica a jugului statoric

2.4.1.3.Rezistenta termica a dintilor statorului la nivelul infasurarii statorice

Inaltimea infasurarii

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 Rezistenta termica a dintilor statorului la distanta dintre infasurare si diametru interior a
statorului

2.4.1.4.Latimea medie a dintelui statoric la distanta dintre infasurarea si diametru interior a

statorului.

2.4.1.5.Rezistenta termica a tubului de protectie statoric

2.4.1.6.Rezistenta termica a izolatiei de crestura

2.4.1.7.Rezistenta termica a conductoarelor in crestura

Conductibilitatea termica relativa a izolatiei de crestura

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 2.4.1.8.Rezistenta termica dintre cupru si pachetul statoric

2.4.1.9.Rezistenta termica a carcasei motorului electric

2.4.1.10.Spatiul dintre tubul de protectie statoric si rotor

2.4.1.11.Suprafata interferului

2.4.1.12.Viteza axiala a lichidului in spatiu dintre tubul de protectie statoric si rotoric

2.4.1.13.Viteza tangentiala a rotorului

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 2.4.1.14.Viteza medie a lichidului din interfier

2.4.1.15.Criteriul lui Reynolds

2.4.1.16.Coeficientul rezistentei de frecare

2.4.1.17.Coeficientul de corectare

2.4.1.18.Criteriul lui Nusset

2.4.1.19.Coeficientul cedarii de caldura a suprafetei tubului de protectie catre lichid

2.4.1.20.Rezistenta termica dintre suprafata tubului de protectie si si lichidul din interfier

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 Criteriul lui Grasghoff a suprafetei carcasei catre mediul exterior
Temperatura carcasei(prealabil) tc:=101.6
Marimea determinativa a suprafetei de racirea carcasei

2.4.1.21.Pentru pozitia orizontala a motorului

2.4.1.22.Atunci criteriul lui Grasghoff

Criteriul lui Nusselt a suprafetei carcasei catre mediul exterior

Produsul Gr

Atunci criteriul lui Nusselt:

1)Daca GrPr=1

2) Daca GrPr=5

3) Daca GrPr=2

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 2.4.1.23.Coeficientul cedarii de caldura a suprafetei carcasei catre mediul exterior

2.4.1.24.Rezistenta termica cedarii de caldura a carcasei catre mediul exterior

2.4.1.25.Rezistenta termica intre jugul statoric si mediul exterior

2.4.1.26.Echivalentul de apa dininterfier

2.4.1.27.Rezistenta termica totala

2.4.1.28.Pierderile in dintii statorului la nivelul inaltimei infasurarii statorului

2.4.1.29.Pierderile in dintii statorului la nivelul dintre D si infasurarea statorica

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 2.4.2. Calculul temperaturilorpartilor active si constructive

2.4.2.1.Coeficientul

In cazul in care < 0 corespunde cu situatia cind suprafata de desprindere a fluxului termic pe

doua directii (la suprafata exterioara a motorului sau la lichidul din interfier)se afla in jugul
statoric.Pentru acest caz calculul se efectueaza in urmatoarea succesiune:

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 =

2.4.2.2.Temperatura dintilor statorice

2.4.2.3.Temperatura jugului statoric

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 =

2.4.2.4.Temperatura tubului de protectie statoric

2.4.2.5.Cantitatea de caldura cedata din carcasa motorului

2.4.2.6.Cantitatea de caldura cedata din interfier

2.4.2.7.Eficienta de racire a carcasei motorului

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 2.4.2.8.Schimbarea temperaturii lichidului la trecere prin interfier dintre stator si rotor

2.4.2.9.Temperatura carcasei motorului

2.4.2.10.Temperatura cuprului in crestura statorica

2.4.2.11.Temperatura cuprului in partile frontale a infasurarii statorice

2.4.2.12.Temperatura medie cuprului infasurarii statorice

2.4.2.13.Temperatura maxima a cuprului din partile frontale a infasurarii statorice

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 3. CALCULUL MECANIC A ARBORELUI

3.1. Masa rotorului

D  119.1 mm l fe  230 mm

106 �
mi  6.5 � 10 6 �
l fe  6.5 �
D2 � 230  21.2 kg
119.1 �

3.2. Cuplul nominal a motorului

Pn  7.5 kW , nn  1391tur / min

P 7.5
M n  9550 �n  9550 �  51.1 N �
m
nn 1391
3.3. Forţa de greutate redusă
G p  9.81�
mi  9.81�
21.2  208 N

3.4. Forţa transversală aplicată cu capătul de antrenare a arborelui

K t  0.3, Ra  0.08
M 51.2
Ft  K t � n  0.3 �  193.1 N
Ra 0.08
3.5. Îndoitura arborelui sub centrul miezlui de la forţa de greutate a indusului

�40 � �50 � ' � 0 � �40 � �40 � ' � 0 �

di  � � , xi  � � , xi  � �, dj � � , yj  � � , yj  � �
�45 � �285 � 50 �
� �45 � �169 � �40 �

4
�
1012 4  �10 12 �40 � �
1.257 �107 �
Ji  �di  �� � �
64 64 �45 �
� � 107 �
2.013 �

�� 3
50 � � 0 ��
3

�  � ��
9 �xi3  xi'3 � 9 �� �285 �
� �50 ��
S a  10 � S� � 10 �
S� 7 � 1.154 �
105
� Ji � � 1.257 �10 �
�� �
� 2.013 � 7 ��
�� 10 � �

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 4
�
1012 4  �1012 �40 � �1.257 �10 7 �
Jj  �dj  ��  � �
64 64 �45 �
� � 10 7 �
2.013 �

�� 3
40 � � 0 ��
3

� '3 �
�� � � ��
y 3
 y �169
� � �40 �� 2.417 �
Sb  109 �
S�i i
� 10 9 �
S� � 10 4
� J � �1.257 �
10 7
�
� j � �� �
� 2.013 � 7 ��
�� 10 ��

�� 2
50 � � 0 ��
2

�  � ��
6
�yi2  yi'2 � 6 �� �285 �
� �50 ��
S0  10 � S� � 10 �
S� � 1.467 �
105
� J � � 1.257 � 7
10 �
� j � �� �
� 2.013 � 7 ��
�� 10 ��

l  454, a  285, b  169

Gp 208
fg 
6.18 �
10 �
l 8 2 ( Sa �a 2 + Sb �b2 ) 
�
6.18 � 8
10 �454
( 1.154 � 2852 + 2.417 �
105 � 1692 )  8.588 �
104 � 103

3.6. Îndoitura arborelui sub centrul mieyului de la forţa transversală a cuplajului elastic
c  59
Ft �
c �
�3 � �
ft  8
��
2 �
�
l�S0  Sb �
�a + Sa �
b �
6.18 �
10 �l ��2000 � �
195.1 �59 �
�3 � �
 8
��
� �
454 � 105  2.417 �
1.467 � 104 �
�285 + 1.154 � 10 3
169 � 3.674 �
105 �
6.18 �
10 � 454 �
�2000 � �
3.7. Deplasarea iniţială a rotorului
d 1
d + f g + ft  0.1 �
e0  0.1� 10 3 + 3.744 �
1 + 8.588 � 10 3  0.112

3.8. Forţa iniţială a atracţiei magnetice unilaterale

e 0.112
T0  0.294 �
D�l fe �0  0.294 �
119.1�
230 �  904.107
d 1
3.9. Îndoietura de la forţa T0
T 904.107
103 �
ft 0  f g �0  8.588 �  0.0373
Gp 208

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 3.10. Îndoitura stabilită arborelui de la atracţia magnetică unilaterale
ft 0 �
e0 0.0373 �0.112
fm    0.0559
e0  ft 0 0.112  0.0373
3.11. Îndoitura totală a arborelui sub centrul indusului
103 + 3.674 �
f  f m + f g + f t  0.0559 + 8.558 � 103  0.0682

f 0.068
  0.068 - mai mică decît 0.08, ce este admisibilă
d 1
3.12. Turaţia critică
nmax  3000
e0  ft 0 0.112  0.0373
nc  950 �  950 � 3
 8.38 �
103
fg �e0 8.558 �
10 � 0.112
nc  8.38 �
103 > 1.3 �
nmax  3.9 �
103
3.13. Tensiunile mecanice în secţiunile transversale a arborelui la capatul de actionare
18 �
� �36 �
zi  � �, dz  � � , a  0.6
59 �
� �40 �
Coeficientul de supasarcină - K s  2

�1010 2�
s z  � 3 �( K s � zi ) + ( K s � M n ) �
2
103 �
Ft � a�
�d z �
� �
� 10 2 �
� 10 � 3 �18 � � 2� � 107 �
1.333 �
 � 3 �� 2�
10 � 193.1� � � � + ( 2 �
0.6 � 51.5 ) 
�� � �
�36 � � � 59 �� � 107 �
1.029 � �
�� � �
�
��40 � �
�
3.13. Tensiunile mecanice în secţiunile transversale a arborelui între rulmenţi din partea
capătului de acţionare
Forţa stabilita a atracţiei
T0 �
e0 904.107 �
0.112
T   1.4 �
103
e0  ft 0 0.112  0.0373
d j  40, y j  40
� 10 � 2
� 6 �
10 � yj � a
� 1  �+ ( G p + T ) � � 10 + ( K s � M n ) �
2
sy  ��
Ks �
Ft ��
c � y j �� a�
�d 3j � � 1 � 1 � �
� �
� 2 �
1010 � � 40 � 230 �
�( ) ( ) � 1.35 �
2
 � 3 ��2�193.1 + �
59 �
�1  + 208 + 1400 � �
40 � + 2 �
0.6 �
52.5 10 7
�40 � � 1 � 1 � �
� �

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 3.14 Tensiunile mecanice în secţiunile transversale a arborelui între rulmenţi din partea opusă
capătului de acţionare
di  40, xi  50
�1010 �
2 �
(
s x  � 3 � �K s �
�di �
c + ( Gp + T ) �
Ft � ) xi � 6
b � ��
1�
10 + ( K s �
a� M n ) �
2

�
� �
�1010 �
2
50 � �
 � 3
� (
� 2 �
169.1 �59 + ( 208 + 1400 ) �
169 ) � � + ( 2 �
0.6 �
52.5 )
2
� 1.08 �
10 7
�40 � 1� �
� �
Din compararea datelor obţinute avem că mai mare tensiune mecanică există în secţiunea Z1,
pentru care
s z1  1.35 �
107 Pa , Tensiunea mecanică admisibilă s ad  25 �
107 Pa

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 Concluzie

Proiectul de diplomă este consacrat elaborării şi calculului unui motor electric asincron
monofazat ermetic cu puterea de 7.5 kW, tensiunea de Un=220V.
Pompă electrică poate fi utilizată pentru pomparea diferitor lichide cu provenienţă acidă, bazică
sau neutră, care intrând în reacţie cu mediul ambiant pot crea combinaţii uşor inflamabile.
În lucrare au fost determinate dimensiunile de bază, a fost efectuat calculul electromagnetic,
calculul caracteristicilor de funcţionare, calculul caracteristicilor de pornire. Calcule au fost efectuate
pentru patru variante, alegând cea mai optimală a motorului asincron monofazat cu puterea de 7.5 kW.
Pentru această variantă a fost efectuat calculul mecanic şi termic. Conform cerinţelor a fost efectuat
calculul economic şi descrise cerinţele necesare la efectuarea lucrărilor de producere, exploatare şi
menţinere a motorului dat. Toate aceste calcule sunt completate de partea grafică pe care este
reprezentată vederea generală, piese ansamblu şi detalii aparte a motorului dat.
Efectuând o analiză asupra acestei lucrări putem trage următoarele concluzii:
- Varianta optimală a fost aleasă în baza factorilor tehnico-economici din patru variante, şi din
acest punct de vedere varianta alesă este cel mai ieftin;
- Supraîncălzirea motorului se află în limitele admisibile. Aceasta a demonstrat calculul termic
efectuat conform schemei echivalente, care corespunde puterii motorului electric;
- Au fost analizate şi înaintate condiţiile de muncă la etapele de producere, exploatare şi
reparaţie a motoarelor electrice. Toate cerinţele au fost înaintate conform regulilor igieno-sanitare,
protecţiei muncii şi tehnicii securităţii.

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data
 Bibliografie

1. Ambros T. S. “Maşini electrice” – ch.: Universitas 1992 - 480 p. Volumul I.

2. Ambros T. S. “Maşini electrice” – ch.: Universitas 1994 - 344 p. Volumul II.
3. Copîlov I. P. “Proiectarea maşinilor electrice” Energia 1980 – 496 p.
4. Metodica calculului electromagnetic CTŞ “Hidrotehnica”.
5. Metodica calculului mecanic CTŞ “Hidrotehnica”.
6. Metodica calculului termic CTŞ “Hidrotehnica”.
7. V. V. Burenin, D. T. Gaevic, V. P. Dronon, V. V. Ivanov “Construcţia i ăxpluataţia
ţentrobejnîh ghermeticinîh nasosov” Moscva, Maşinostroenie 1977.
8. A. A. Vasilţov, V. V. Nevelici “Ghermeticinîie ălectonasosî” Moscva, Maşinostroenie
1968.
9. V. V. Ivanov “Sovremenîie construcţii himiceschih nasosov” Himicescaia nauca i
promîşlennosti, 1969.
10. A. A. Lomachin “Ţentrobejnîie i osevîe nasosî” Moscva, Maşinostroenie 1966.
11. V. P. Dronov, V. V. Burenin, V. V: Ivanov “Osnovnîe napravlenia razvitia construcţii
ghermeticinîh ălectronasosov” Moscva, Ţintihimneftemaş, 1974.
12. Iudin E. I. “Ohrana truda v maşinostroenii” Moscva, 1983.
13. Cnezevschii “Ohrana truda v plectroustanovcah”, Moscva, 1983.
14. V. Arion, S. Codreanu “Bazele calculului tehnico-economic al sistemelor de
transport şi distribuţiei energiei electrice”, Chişinău, 1998.

Pagina

Semnăt
07ME 00.00 REC
Mod Coala Nr. document . Data