ridt

ItT\ CR.EA\G.\ =@
.'S2
PupAza clili 1,ci

F T
A
R
D
 F T
A
R
D
 ION CREANGA

Rrpdzadtntei
T
Fragmente din,,AMINTIRI DIN GOPILARIE"

A F
R
D
EDITURA ION CREANGA
BUCURE$TI, 1989
 F T
A
R
D
 9COAL/\
DIN HUMULE$TI

(\tau cirrcdatd gi-mi aduc minre

$ce rrmi $ ce omeni mai erau in
v p54ile no6re, Ire cind incepu-
sm $ eu, drdgdlild-domne, a m.d
$i
dome,
T
pdrintele

F
Im de sub del,
ce om vrednic gi cu
Ete mai qa! Prin indemul sdu, ce
mai de pomi s-au pus in fntirim,
bud-

A
rddie bdielaq Ia esa ptrrinflor mei, @e era ingridit o zdplz de birne,
in satul Humule$tii, din tirg drept stresinit q sindrild si ce chilie du-
peste apa Nemlu.lui; sat mue $ ratd2 s-a lEcur Ia poarra bisericii

R
vesel, impd4ir in trei pd4i care se fin pentru gmald. $-apoi sd fi vizut pe
tot de um: Varra Satului, Delmii si nrcbositul pdrinte cm mbla prin
Bejoii. sat din €si in es5, impreuai o
Huulegtii gi pe wemea

D
$-apoi b5dila Vasile a lUoaiei, dascdd bi-
nu erau nuai
aceea aga un sat de sericii, u hokei zdravln, ftmos qi
omeni fdrd clpdtii, ci sat vecfu rdzd- voinic, 9i sfdtuia pe umoi st-qi deie
gesc, intemeiat in toat5 puts€ cuvin- copiii la inv5!trtud. $i mde nu s-au
tului: e gospodari tot uul gi ur:I, adumt o muldme de btriegi si fete la
o fldctri voinici gi fete mindre, ere gcoalS, inue cue eram $i eu, u Miet
;tiau a invirri pi hora, dr gi suveie, plizdrit3, rulinos gi fricos si de u-
de wia sarul de vehler in toare pdr- bra mea.
!le; o bisericd frumoasd qi ni$te dintii icoldrild a fost ins5si
$i cea
preoli 9i dascili, si popordni ca aceia, Smhrdndip popi.i, o zgitiea de opill
de fdceau tme cinste satului lor.
, Durad o$dr!, ,dtr.
I Prizlrir - sbb, dmr, n€inselrDi.
o*nk qpereu etor rrboidu de re!!. -
' zeide - zglobie, ne$tq&ad.

-w
PUPAZA DIN TEI

agerd la minte qi aga de silirrc, de Atmci opila pdrintelui, m em

intrtr@ mi pe toti bdiEii g din sprinprd3 9i plid de inruia, a bufrrit
erte, da qi din nebuii. insd pdrin- de ris. PEcatul ei, siwl
tele mai h roara ziua da pe la gcoald Ia poftin de ineleci pe Bdlan,
gi vedea ce se petrece... $i ne pome- -
iupinesd zise pdrintele de tot
nim intr-w din zile cd p{rintele posomorit - sE facem painog5 sfin-
vine la gmld gi ne aduce u sau - el din rui. gi cu tcti
tului Nicolai
uou gi lung, 9i dupi ce-a intebat pe stdruinp lui mol Fotea 9i a lui bidip
dascil cre cm ne putdm, a stat Vasile, Sm{rdndila a minqt papm,
puqin pe gindui, apoi a pus nue qi pe urmi $eda o miinile la Gbi $i
rcauului: Calul Bdlm gi l-a lSsat in plingea e o mirasS, de sdre cdmeqa
de pe dins. Noi, cind m viat asta,

T
lc@Itr.
ln altd zi ne trezim cd iu vine m rdros inlemili. Iar pirintele,
pirintele la gcoall o mog Fotea, co- ba zi, ba mine, aducind pinci $i

F
imrui satului, re ne aduce dar de colaci din biserici a impdrgir la fie
;coal?l noui u drdgul de biciutor de cae, de ne-a imbliuit, 9i rsba Eer-
ruele, impletit frumos; 9i pdrintele ge strund; bdielii schimbau tabla

A
ii pue nue sfinru.l Nicolai, dupe in toate zilele, $ simblra pr@itmie.
cu este 9i hrmul bisericii din Nu-i vorb5, cd noi tot ne frm
HudeSd... Apoi pofteqte pe mo! Ielul, a$a, cireodatl; dci din bdFil in

R
Fote, cd daci i-or mai pica ceva ere era ageat{ fiIa o cuce-aiuti" gi
ffiele buq mi faci aga din cind
si buchile? scrise de bddip Vroile 1m-
in cind cite uul, gi ceva mi grosul, tru fieere, m
ajms la trItaiis, de

D
daci s pete... Bdclila Vasile a zimbit la trdaji di, dm-
la easlov,, p-apoi
attnci, iari noi golrii m rdms cu ne, bine! in lipsa pirintelui gi a das-
mhii holbati uii la alfi. gi a pus crlului intrm in fintirim, ginm
p&intele pravilll gi a zis cd in toatd ceaslolrrl deschis gi, m erau filele
sinbdta sd w prccitescd2 biielii gi cm use, trdgeau mu$tele gi bon-
fetele, adicl sd ascu.lte dasc{lul pe daii la ele gi cind cldmptrnm'" eas-
fise de tot ce a invdlar pesre sdptd- ,o.ir.a, nerstinpl.d.
min{; 9i cite gre$eli va face sd i le aleun -
-zbudhd.
in*me cu cirbune pe ceva, iar la 'Pocinos
-5.tguFila a -
"
in eput, safr€a.
@e ajut! ddod, pdu Fsd, F
um umelor, de fetre greQeald si-i care em i8em.d
I Bu.hl€
o auq b chp & a,uior.
udii gcolrulu.i cite u sfim Nicolaj. I trdr,'r
[rRle.
dere sdse de dM profmdd b
-
liFe *dor de sc@15.
W-*U lqE plenptie
'Gadov ert€ d. rugldd.
zPdt.d-9.+q S 6dr. ld&. 1' Ormplnm hcNd€m cu zrcmor.
-
 F T
A
R
D
lovul, cite ree-dou.traci de sullere
prdpidem deodatl era pe
epul mu$elor! lnrr-ua- Irctopdin zile,
ce-i vire pirintelui, ne eurd ceas-
loavele, qi cind le vede a$a singemte
m qau, igi pune minile in cap de
niw. $i m aIE pricina, incepe a
De pofti pe fiecare la bdlm, si a ne
mingjia u sfintul ierarh Nicolai pen-
tru durerile cuvioaselor mugte gi ale
cuviogilor bondui, ere din priciu
noastri au pdtimit.
Nu ftece mult dupl asta gi intr-o
zi, prin lrm lui mai, aproape de
Moqi, indemd pdcatul pe bidiF
Vmile tinrult, cI mai bine nu i-oi
zice, si puie pe uul, Nic-a lui Cos-
A
tache, si md prcireasct. Nicd, b6iet
mai me qi imintat la invdldturi
pini la genmchiul brmptei, era s{li-
R
dit2 cu mine din pricim Smirdndilei
popii, cdreia, o tmti pdrerea mea
de rir4 i-m tms intr-o zi o blemdi
D
patru d nu-mi da pace sd prind
mugte. . . $i Nici incepe sd mA asculte ;
9i mit asc:lt! el, 9i md asoltd, qi unde
nu s-apuctr de lroemat la greleli e
ghiotua;e o drmild3: una, doud,
Eei, piDi la doudzrci si noui.
.M.ii! ! ! s-a trecut de Sagtr, zic eu, in
gindul meu; incd nu m-a gdtir de
ascultat gi cite au si mai fie!...r Si
wde n-a inceput a mi se face negru
*--r-.
I hdd d -
- tbd lungi
p6 rlinqintq mhilor gi a trem@ de
midos... (Ei, ei! acu-i acu. Cr-i de
fCot, mdi Nici l, imi zic eu, in mine
$i mn uitm pe furi9 la usa minruirii
qi tot scdpdrm din picioare, agtcp-
tind cu neasrimper sI vie u lainica
de qcolar de afard, cdci era pomctr sA
nu ie5im cire doi deodari; $i-mi
crdpa mlsqu in gu!d, cind vedem
cI nu mai vine, se md scutesc de
cdlIria lui Bdlm Si de blagoslovoia
lui Nicolai, fdcdtorul de vindrdi. Dd
F T
adevimtul sfinr Nicolai se vede ci a
Qtiut de Stir@ mea, ci nlmi iae ce
intrd afurisitul de bdiet in Sc@15.
Atuci eu, cu voie, fErd voie, plrc
spre uit, ies rdpede 9i nu md mai
incuc primprejuul gcoalei, ci o ieu
la sin5toasa spre casd. $i cind mn
uit inapoi, doi hojmaldis se gi lus
dupd m.ine; ;i ude nu incep a firgi
de-mi scipdrau picioarele; $ t!@ pe
ling5 casa noastrtr, $ nu intru aesA,
ci cotigesc in stinga gi intru in ograda
unui megiq al nostru; $i din ogradi
in ocol, 9i din ocol in grddim ru pd-
pu$oi, care erau chiil atuci prlgi$
de al doile, 9r bdielii dupd mine!
$i, pind sd md ajungd, eu, de fricd,
cine $tie cm, am izbutit de m-m
ingropat in 15rntr, la rddicim unui
pnpuqoi. $i Nic-a lui Crstache, dug-
manul meu, gi ru Toader a Catincfi,
alt hoimaliu, au rrecut pe lingd mine
' Ldd. pi.rdc vari, ragahnd
' Hojndt - tuns.d, vlArsani
 F T
A
R
D
PUPAZA DIN TEI
13
vGbind e me ciudit; $i s vede ci ismul4, de parctr erm bd.iet. $i
i-a orbit Dm*u de nu m-au pdriDtele El
ie la dragoste, 9i Sm{-
putut gdbuir. $i de la o me ne- rindiF inepe diD cind in cind a EA
miauind nici o fogniturd de pdpu- tun o ochiul, qi bidila Vasile mi
goi, nici o scurmdture de gfini, m pre sd ascult pe algi, Si altd flinit se
lifDit odard fl Fma-n ep gi tim2 la macind am la moard. Nic-a lui
mqm' a6I; gi m inceput a-i spune Oostache, el rdgugit, balclzs $i rdu-
o laa{mi ci nu m"d mi duc la ticios, nu mi av€ stlpirire asupE
$c@U mtrs s{ qtiu bine cd m-or mg.
omdi. Du nu-i cm gindegte omul, ci-i
A dou zi imd a vmit pirintele pe m vrs domul. lntr-m din zile,
la noi, s-a ingeles o tata, m-au lut gi chiu ln ziu de sfintul Foe,
ei o binigorul gi m-au dus iar
$ml{.
C! d{, e pd€t sd rtrmiifdrd
lre- de inv{dturd zicea plrintele
dm ai trecut de- bucheludwla 9i
-brcherigzdra3: egti acm la ceaslov
la

T
scmte vomicul5 din sat pe meni
la o cbce de dres druul. Se ziq

F
cI ue si ffecd vodd pe acolo sgre
mintrstiri. $i btdita Vasile, n-ue
ce lucra!

A
Hai noi, mii b{ie1i, sd dim
9i mine-poimine ai sd tai la psal-
- la 9idrm, str nu
aiutor zicd vodl,
tire, me ete cheia tutuor invild- cind atrec pe aici, d satul nostru

R
tuilor, 9i, mi
gtii cum yine wmea, e mi
leneg decit alte sate.
Iute (d te faci qi popl aici, la bise- $i ne lu5m noi de la gcel{ qi ne
rie Sfintului Nimlai, cd eu pmtru duco o to1ii. $i, €re sdpau o

D
voi mtr strdduierc. Am o singui fatd camalele, ere c{nu o t5rtrbm-
p-oi vedea eu pe cine mi-oi alege de
lele', qre- o cdrulele, 6e e covl-
grcre. tile8, in sfirgit lusau omenii o
Hei, hei! cind aud eu de popd pi tragere de inim{. Ir vomicul Nic-a
de SDArIndiF popii, las muqtele in Petricdi, ru pmicul, vtrtemnul, si
pace p-mi izu alte gindui, alte mE- ciliva nespdlali de muili'o se punau
sui ; inc€p a mtr da qi la scris, la pintre omoi de colo pini colo.
gcut edelnita in bisericd, la 9i
9i fnut t hor h bd@U!€d@sd,dd-
t* dot{ -.coEriffi
Dod pdugid F o Sgd d!.
*-"n"t, O*^' 5 Nciz lluq d@o&
z Tiva
- &@r tdrc, hdtrs, fwi
-
' Vo.dd - pdl4d.
' hddudd i hcbdts& - ja & tuturc ' Tdrdb@lc eb,
F nEdG vebdd dhht dc ldtc bebl i Gv!!i -
q6, dd.
-
, vlttu-dutd d. ttu.
roM-v!d#, tuF tudod d D'ido
 F T
A
R
D
PUPAZA DIN TEI

$i cind dmdatn D"mqi iae ;edm

in prud' cigiva ommi claie peste
grSmadl $ uul din ei
Putmic.
- Ce sl fie amlo? ziceau
alagind cae de cre din tcte pdr-
gle.
Pe bldita Vasile il prinsese la
oaste m arcmul, ilcetiuiau2 acum
zdravdn $J pueau in cdtupi sd-l
trimead la PiatrI... Iaca pentru ce
smse w atunci vomiol oamenii la
claci. As cu amdgele se prindeau
Ire vremu aceea fl5ciii la oaste...
Afuisir6 priYeii$re mai fu !i asta!
Fllciii ceilairi pe datd s-au {hot
nevgati, iari noi copiii ne-m in-
Itai! sfufi mEenici we au pdtimir
potm dragoste lui Hrisros, nAa
mugind de-m fi $i noi e dinpii!
Ei, ei! pe bddila Vasile l-m piu-
ommii, dut, s-a dus unde i-a fost scris,
$i pdrintele lom umbla acu cu
pletele in vint, sI gdseasci alt dascll
du n-a mi g{sit u btrdip Vsile
ominte, harnic $i ruginos e o fat5
mare.
$i cind invIlm fl la gcoall,
maro invdlas mine asstr $ cits
F T
acum la ceaslov, la psaltire $
dria, mai bine drclt mine, 9i s
bucura grozav cind vedea cd mI
trag la carte,
Din part€ tatei. cue ades imi
Alem-

A
tors plingind pe la casele noastre. zicea in bdaie de ioc:
Afurisrt sd fie cineriul3 de vor-
ni.- i ..ro au us el lnima unei Logofete, brinzd-tt cui,

R
mr::-i. itr sd-i ardi inima sfintui Lapte acru-n cdldmdri,
F , -. nir,. luiAi tuturor pdrra;i- Chiu ;i oai prin buzundri!
lor sr.l i:,.isrdiaau femeile din sat o

D
lasior rie i,rc intoate pd4iie. Iar
lr]m iu bidrla Vasile iii petrecea ,puteam s, rdmincm era mai bire:
bfietui la Piar5, bocindu-l € pe rNic-a lui $tefm a Petrei'), om de
u mort! treabh si gospodar in HumuieSri.
Las', mmE, ci lume asta nu-r Vorba aceea:
- cit se vede cu
nmai ochii -* zicea
bidiqa Vasiie mingiind-o * si in Decit codas bt orag
oaste trdiegte omul bine, dacd esre Mai bine-n satul tdu Jrunta5.
vrednic. Ostqn a fost si Sfinml
Gheorghe,5i SfinLui Dimjrrie ii .Vam insd em in stare si toucd-n
furci !i si invd! mai departe. $i tot
' In prund F pi.ris.
'Giluiau - leAau teapn! cihiia mama pe rara sA m.d mi deie
- rcinerill .iinosul,ti.tlosul. undeva la pcoald, cdci auise ea
 -':: .. -

-\.:\\f\ii.il
r''.\ I
,':-i\ .S
\\:
\\..N
rt tl\\
\\.. .\i\\
. -"K
.\,dNN

F T
A
R
D
PLPlZA DIN

spuind
'EI
la bissicl in Pdimei d
t3nrm
no sd-mi frc bdiarul popt,
omul invlFt iqelept E fi 9i pe cel Ce -
ai tu?
neinvlFt slugi-l va avea. Nwidecit pop4 zise tata.
$i afartr de acesta, babele qre -
Aui, m!.i! Nu-l vezi cI e o tigore
trag pe fundul sitei in 41 de bobi, de bdiet, obdit gi lmeg, de n-tre
toli zodierii !i cdrturiresele pe @e pireche. Diminep pintrJ soli, ili
le c{utse pentru m.ine 6i femeile stupeqti sulletul. Cm il scoli, cere
bisqicese din sat ii b{gase mmei de mincue. Cit ii mic, prinde muEte
o mullime de bazamnii in ep, o ceaslovul ti t@td ziuli€ bate
m de we mi ciudate: ba c{ m pmduile dupl sctrldat, in la sd
sI petrec intre omeni mi; ba pascd cei cirlmi 9i si-mi deie ajutor
cI-s plin de noru, ca brmse de pdr; la trebi, dupi clt il aiutd puterea.
ba cd mu glas de
alte miaun4ii; incit w,
biciua ei pentru mim, ajmsese
a aede ci m sd ies u al doile
ingc qi multe
in sld-

Curuel, podoaba aeFtinitdiii, ctre

T
Ium, pe CheI, gi la sdniug. Tu,
o gcoala ta, l-ai deprins o ngrav.

F
Cind s-a frce roi rririlor, are sA
inceapd a-i mircsi a catrinlt qi .o
ast{ rlnduial{ n-m s{ m folos de la

A
sotea laatrmi din orice inimi im- el niciodat5.
pietritd, adum lmea de pe lme
in pustiul coddlor gi veselea intreaga
$i,dupdmmcinsteald
spue, multd vorbS s-a fdet intre

R
fiptur! e viersul sdu. mm lrntru mine, pini e a
tata $i
Dome, femeie, Dome,
- minte-limii
Eulti mai trebuie, zice
vmit in wra rcee, pe la august,
gi cinstita holem de la 48 pi a inceput

D
taa, vtzind{ a$a de ahotnic! pmtru a secen prin Hmulegti in dreapta
mine. Dac-a fi s{ iud rogi inrd;agi, gi-n stinga, de se auq ntmi ch.iu
dupd m scoti tu, n-u mi ave si vai in tcte p!4ile. $i er:, neastim-
cine str ne uagi ciuborele. N-ai p{rat cm om, ba iegem la pirlz
auit ctr mul cicd s-a du odatd bou cind trecq o mortul pe la poarta
la Pais, mde a fi acolo, Qi a venit nqstrd !i-l bmcorodem o cimiti-
vac{ ? Oue Grigore a lui Petre tua:
Lucli de la noi din sat pe la ce
Scoli a invI1ar, de gtie a spune CWpigaie, gaie, e ai in tigaie?
adte bonges gi conictrria pe la Papa puilor dw in valu socilor.
nuli ? Nu vezi tu ce dacd nu-i Ferice de gangur, cd Sede intr-un virf
glagore-n cap, nu-i 9i pae buni? de soc
Aga a fi, n-a fi as,a zise roagd rugului i se-rckni cwlui
- - $i se :
 F T
A
R
D
 PUPAZA DIN TE
Nici patru mire, nici patm tire;
Ci patrubudiham da Ia grwpd,
Sd-i dai vun dev@d i d,oiboi sd
ba il lxtrecem pini la bissici ti
alni venm acasd o sinul incdrcat
de owigi, mere tunue, nuci poleite,
to$@ve gi smchine din pomul mor-
tului de re crucs tata qi m,
cind mtr vedeau cu dinsele. $i ca sd
mi spe de bele, m-au rimes la
stio[ in dmbraw Agapiei, lingi
podul Cdrngilei, ude oau 9i oile
nGstre, sd ged acolo pina s-a mi
pcoli bol.igtea. 1ro6 peste noapte
a gi dat holera pste mine gi m-a
fidmintat qi m-a zgircit circel, ii-mi
ud@ su-fletul in mine de sere 9i
ciobmii 9i baciul habu n-ave de
asta, anrmi sd intorceau pe cee
R
parte in dpetele mele qi horiiau
mseu. Iard eu m, tiriim crm
putem pini la fiotinl, in dosui
D
srinei, 9i pe nimicd pe eas
cite u sftielintreg de aptr. Por zice
ci in n@ptq acee la finrind mi-a
fost msul gi n-m inchis ochii nici
'cit ai scdpdra din amlmr. Abia
deslne ziud s-a induat Vasiie Borde-
iuu, strugarul nmtru, de s-a dus
IF
in Hmulegti, ele de doui cesui
o piciorul gi a in$di4at pe tata de a
tqa; venit e cdruF 9i m-a luat acrod.
$i pe drm neontenit cerem apd,
iar tata md amim cu momele de la o
fintind ia alta, pini a dat Dwezeu
de m ajms la Humulegti. $i cind
colo, doftorii stului: mog Vsile
fmdurd Ei altul, nu-mi aduc minte,
erdu Li noi aestr Ei prdjeu pe foc
ial - n ceau mre nigte hoqtine
cu .d*. $i dupd ce mi-au tras o
F T
frecAErd bwd o olet de leugtem,
mi-aduc aminte ca aom, au intins
hogtirrer; fierbincioare peo piui-
tui ;r n-au infdgat ru ele peste tot,
€ f,c u copil; qi nu pot gti cit
A
a fi trecur ia mijloc, pini ce m ador-
mit mort $i de-abia a dou zi pe la
toacd m-a rrezir sSndtos ca toli
sdntrtogii: Dmezeu str odihneascd
pe mog fmdui gi pe rovardgul sIu!
$i vorba cee: Lucrul rdu nu piere
bm cu uru e dou.d, Pind-n sare m gi
coirndat mi tot satul, ba $i pe la
sclldat m tras o raitd e prietenul
mcu Cturrac a iui Goim, u lainic
gi m piertie-vad ca gi mine. Dar tata
nu mi-a zis nimic5, m-a ldsat in voia
ma p€ntru o bucat[ de wemc.
 CAPRELE IRINUCAI

Tleste iami, mma iar s-a pus pe

pcanul tarei sd ma deie uieva ia
^ scoalS. Dtr tata spune cd nu
mai are bmi de dar pentru mine.
. Lui dascilul Vasile a Vasilcdi
F T
boabd de cute, cum ai str md intelegi
Cind tragi sormovelii la musteali,
de ce nu te olicdiesti5 atita? petre
Todosiicdi. cri.roriul nosrru, asa-i
?

A
ci !-a mincat noud sute de lei?
pliteam numai cite un sorocovdti pe Vasile Roibu din Bejeni mai pe-ariga
iuntr. Iu postoronca2 de dasciiul si altii citi! Ruqtei lui Valicn si

R
Sim.ion Fosa din lu1uieni, nmai Mariucdi lui Onofrei gisegti sd le
pentru cd vorbegre mai in tilcui dai qi sd le risdai ? gtiu eu, sd nu
decil allii Si sfirciietre3 toar-d ziua crezi cd doame Smmda, dor-

D
la tabac, cere cite trei hus5gia pe mire-ai somul cel de veci, sd domi!
luni. Aui vorbd? Nu face bdietr:I $i pentru b5iet n-ai de mde da?
ista atida hus59i, cu straie ru tot, Mii omule, mii! Ai si re duci in
ci! m dat eu pentru dinsul pind fundul iadului gi n-ile si aibi cine
acm! te sc@te, dacd nu re-i sili sd-fi faci
Cind a mai auzit mm gi asta, m bdiet pop5. De spovddanie fugi
s-a fiirut foc : q dracul de timiie. I: birerict
- Sirmue omule ! Dacd nu srii mergi din Pagti in Paqti. Aqa cauli nr
de suflet?
Sorcovrt 3fann mond, veche de .rsinr. lm taci, mdi femeie, cI bise-
,' Poso.ord - Fred dat! zsircidlo!.
r Sffr€iieste
- in inim omului 9i dacil
rica-i voi
taF pe ms
-
' Husli ooftde vech de dnr unsresd, si. --..Muu
au d.dat $i- b Doi. jeleld, . dned.
-.
 PUPAZA DIil TEI
mui, tor la bisricl m si
2i5q lsta aq mi face ti tu atita
$ed
vorbi, e -friseul el fllamic. Bate-te
roi bine o mim pesre guri pi zi
e vamegul: Dome, miiostiv fii
mie pdc6toasei, cue-mi tot imbdlo,
rez^' gua pe bdrbat degeaba.
In sfirpit, cit s-a beldbinit mama
a tata din pricim mea, tot pe a
meia rimas; cici inu{ duminjcd,
prin cimeleaga2, a venir rarAl l:l]mei,
buicul meu David Creang.{ din
IT
cind mi-au venit bdielii de la invdld-
- rurd, imi fm smotqla ba o ban gi
huzuerc de bine; acm zic qi eu,
cd poli duce vomicia pe viaqi ldri
si te simli. Ztru, Ime pomani 5i-a
mi fiwt Alecu Bajog o gcoala cee
a lui, cine vrea si inreleagi $i.
Doamne, peste ce profesor inleiept
gi iscusit a dat! A9a vorbegte de
biind $ pdmegte cu bundtate pe
fiecue, de !i-i mai me dragul si
te duci la el. Ferice de pdringii are

T
Pipirig, la noi.9i, vdzind ceara is- l-au ndscut, cd bu suflet de om este,
qrl inrre rata $i rum din pricim n-m ce zice. $i mai ales pentru noi
meg, a as;

F
!5rmii mmteni este o rore facere
Las', mii gi Smdrdn- de bine! Cind m venit eu cu tata
- nu vd mi $tefme
duci, inerijiti arita, ci azi 9r cu fta$ mei Petrea gi Alexmdru
e dminictr, mine lui 9i zi de tirg,

A
9i Nici din Ardeal in Pipirig, acum
d- *rlr, de-om ajunge o sdndrate, gesezeci de mi fteati, unde se
m sd izu nefrotul o mine gi m pomeneau scoli ca a iui Baloi in
s5l duc la Brcqteni cu Dumitru

R
ai rMoldova ? Doar la Iasi sd fi fost
meu, la profesorul Nicolai Nanu de a;a ceva gi la Mdndstirea Neamlului,
ia qcoa.la lui Baiog, ii-p vede voi pe vremea lui mihopolitul lacob,

D
ce-a sc@te el din btriet, s5 de ceilalqi care era oleacl de cimotieo cu noi
bfiegi ai mei, Vasiie gi Ghrcrghe, am de pe Ciubuc Clopotarul de ia Md-
rdms tare mullimit cit au invtrlat ndstire Neamlului, bunicul mine-ta
acoio. De doudzeci ii mi bine de ani, Sm5rmdi, ai cirui nume sti scris
de cind port vornicia in Pipirig, m gi astizi pe ciopotul bisericii din
dus-o cm mevoie nmai o rd- Pipirig. Crubuc Cloporarul tot din
buguil Cr folos ci citesc orice cate Ardeal gtia pulini carte ca pi mine;
bisericeascd, dac{ nu gtii a insemna ;i apoi a pribegir de-acolo ca gi noi,
m.{w citugi de cit, e greu. insi de '-a Lras ru buetele5 incoace ca si
mog Dediu din Vinrtori 9i alli mo-
' Imudcz
1
ieu€z,
- slpdF
vorbesc cu Fdd,
frelsg idnre & po$ul p.ri€ld)
tu se ffind g derue 9i e€r@ cen . - ad**.o & .vur cde
'Bucat€ - lensd se Fste tr&s-
-,fto*
 lF roN crEANci
cmi, din pricim papistdliei ,
mai Pe acest del, SmAmdA, m fugir
mult, pe cir gtiu eu. $i arit eB dc in wemea zaverei q md-ta, cu the
cuprins'z, de s-au umpiur mulii: 5i o ftate-tdu Iom de frie ud
HIlduca, Piatra lui lepue, Bimiui, cete de ruci, ere se btrruse chiu
Cotndreiul $ Bmpele, pind dincoio atuci cu volirtirii, la Seo 9i apoi
peste Pitru Vodi. de rumele $i se indreptarl spre Pipirig dupi id-
taruiicuile3 lui. $i se pomenegte fuit; ir pe sortr-ra MEriue, de
ci Ciubuc era om de omenie; fiecue grdbili ce-m fost, o uitsm aqsd
oaspe ce trSgs la odaia- lui era IE prispd in aibiqd. $i mn-ta, cind
primit cu dragd inimd gi ospdtat o a dat de copild ci nu-i, a inceput a-gi
indesrulare. $i se dusese veste in smulge plruJ din cap pi a o bci ,
toare pirtile despre bundtatea si inidugir, ziciDd:

T
bogdlia sa. Pind 9i vodii cic-ar fi tras rVai de mine 9i de mine, copila lm
odati in gazdi la Ciubuc gi intre- au strdpuns-o tucii !,r
bindul a cine mi mar de Eu insi m-m suir in virfui uui

F
dne atita
bucare, el a fi rtrspus; .Cu cei brad 9i m m vdzut ci apuci
siabi de minre !i ttri de virtutea, mA- tucii spre Plotuul, m-m aairlit
ria . Atuci vodi nu

A
tal s-a putut fErd sine6 pe pdiui unui el, m
stipini de mirare, spuind: "la aisra-i alergat acasd |i cind coio, m gdsir
om, zic 9i eul de-ar fi mul! ca copila tefdrd, insd rtrstumtd o

R
dinsui in domnia meai pulini iipsi albiula de nigte porci cae grobdiau
a duce lara ia nevoi!,r $i l-a bdtut imprejuul ei, cit pe ce s-o rupd.
vodd o mina pe umir, zicindu-i: Iu pe la capitul albiulei m gisir
rMoqule, sd qtii ci de azi inainte

D
citeva rubiele" puse de tuci, se vede,
egti omul meu gi ia domie fi-i la capul copiiei. Arunci m lut
deschisd u9a origicindr. copila $i de bucuie nici nu gtiu cind
$i de atmci i-a mss lui Ciubuc m ajuns cu dinsa la m!-ra, in
numele de omd lui vodd, incit Si Deslui Omului. $i dupd e mi-m
pini astdzi u deal in part€ despre venit putin in sine, m zis 9i eu in
l)lorunui, unde era mai mult age- amdlAciune,€ mulli iminte de mine:
zaa lui Ciubuc, se chemd, Dealul cei cue n-au opii nu griu ce-i
( )uului ndezul. Bui minte mi au uiia
.*t" carolic!, lropagn& gdrsni in felul acesta de nu se inswi
de catold privit!-
d od dtjd de mod nosrru.
Cupntu
' - ahr, hs6i. - uoitu"
3Tadlcd-dei
-o4*rt" dd de dr.. 6 FM sie - "r**,.
s-g & se@, sd
-ffi & &._
'Td & vhie - pure.dci, vigoli. ? Rlude-ed& mqd & ru.
 IT
$i uul dintr-acegtia a fost qi Gubuc nu e9n nrlmi aga, o vacl de muis
m@eul 6e, nev'ud femeie nicr pentru frrcae. BEietul vdd ci are
copii, e i-a voit mi tirziu, de liere de minte, qi nwi dupi cit a
evlavia @ multd ce avea sau din invdlat, cinti gi citegte cit se pute
alte impreiuiri, a inchimt toatd de bine.
avers sa Mindstirii Neampiui, 9i el De aceste gi altele e aceste a
s-a cilugirit mi cu toli haidnii' Iui, vorbit buicul David o mm 9i o
fdcind multe pomeniri cit a fct in tata mi toatd noapte dminici spre
via15. Ie astdzi petlece in linigte lui 9i luni spre ma4i, ctci la noi
lingd ziduiie ministirii, Dmnezeu mina cind venq din Pipirig la tirg
si-l iene qi sd-l odihneascd intru sd-gi cumpere cele trebuitwe.
impdrtrla cereascd! Cdci gi noi e Ir m1i de dimineli puse tar-
miae avm a ne duce acolo! Aqi-i cd
voi habu n-aveti de toate aceste,
de nu v-aq
oftind.
-
fi spus eu? zise bunicui

Nu-i rdu, mdi $tefane, si Erie si

F T
nilelea qi desagii pe cai ;i legindu-i
fmuEel e cdptrstruli pe cel de al
doile de coada celui dintii, pe cel
de al treilea de ceda celui al doilea;
pe cel de al pauulea de cmda celui al
biietuj tdu oieacd de cane, nu numi-
decit pentru popie, cum chitegte2
Smmda, cd qi popia ue multe
A treilea, m ii leagd muntmii, a zis:
Ei, mdi $tefme qi SmdrdnducS,
mi- rdmineli fl srndtate, ctr eu
nncifale3, e greu de purtat. $i decit
n-a fi cusecade, mi bine sd nu fie.
Du canea i;i aduce gi oarewe
R m-m dusu-m-m. Hai, nepoate,
gata egti?
Gam, bmicule, haidm, zisei

D
mingiiere. Eu sb nu fi gtiut a ceti, -
ndcniindu-mI cu nigte costile de
de mult a! fi innebunit, cite m arut porc afwte qr o niqte cirmli
pe capul meu. imd deschid Vielle fripli, ce mi-i psse mm diminte.
sfinlilor si vdd atitea qi atitea, qi zic: $i luindu-mi rdms bun de la
Dorue, muitd ribdare ai dat aieqiior pdrinli, m pucs @ bmicul spre
tdi. Ale n@stre sint flori la ueche, Pipirig. $i em u pui de ga in
pe lingd ceie ce spue in cdrti. dimineala acee, de crdpau leruele.
$-apoi sd fie cineva de tot bou, incd $i din sus de Vinltori, m trecem
nu ate bine. Din ctrr1i culegi muitd putea peste apa Nemlului, buicul
inlelepciune; gi la dreptui vorbind, in umd o caii de cipdstru qi zu
iminte, mi-au lueet ciubotele ;i
*gp putori de vre. m cdzut in Oroa cit mi
? dre*e tute*€, dndeile 1i-i Mietul!
tr Nldde - lejusd, neqrui.
-
]il.*"-rr a. r*.
-,w
 F T
A
R
D
PI P\ZA DIN TEI
Norc de buicul!
$i scmbele' iste a vmstre
is -pcite,zis
el, scofndu-m.i ripede
muat piDi la piele 9i inghetat hit
bine, cdci ndboise'apa in
p{rgile.
$i iute mi-a rcos ciubotele din
picioue, ci se fdcuse bocnir.
Opinq-i bud, sdraca! l1i pede
-
piciorul hodinit gi la gc huuegti
o diN. $i pind a vorbit acestea,
em gi invdlit intr-o srictr
!6e4 de Casina, bdgat intr-o desagi
pe el,
puces pe drm fi hai la
Pipirig.$i cind m-a vdzut bunie
in ce hal mi aflam, ghemuit in
desag5, e m pui de bogdaproste,
cit pe ce sd se prdpideascd plingind.
inci n-m vl^t ala femeie sd plingi
de toate cele: era miloasi din cale
afar5. Carne de vitd nu minca in
viald, tot din astd pricinS: si cind
s duc@ strrbdtmrea la bisericd,
R tr-un cimpoi, de n-am putut inchide
bae toli mo4ii din fntirim,
D
rud5, fie striin, fdd deosebire. Bu-
nicul insd era agezat Ia minrea lui,
i5i cduta de trebi cum gtia el 9i lnsa
pe buiq intr-ale sale, e w cap de
femeie e se gdsea.
Oi, doame, Davide, m nu
te -mai astimperi: de ce-ai sos bi-
ietul din casd pe vremea asta?
' SMbe dz@ uzare, sosolme.
2 Nlbise hu&sc, sc rellrsase, dpndse
I &d - inghqatj
t.r€ E piara
{ Ghroag- dFs, bos.
-
tF
Ca sd te miri tu, Nastasie,
iis- buicr:I, scoflnd o piele de porc
sdlbatic din cdt:ron 9i croind cite-o
pdreche de opinci pennu Dumirru
toate gi pentru mine, alni le-a ingruzil5
. frmos gi a petrecut cite o pdreche
de ald neagrd de pdr de cal prin cele
no,ile". $i a t\eia zi dupd sta,
dindu-ne schimbui qi cite doui
pdrechi de obiele de summ'alb,
ne-m rncdlpt cu opincile binisor {
T
ghi- sirutind mim buicdi. m luar-oprin
Boboie;ti iu o bmicul 1i cu Dumi-
tru. lratele mamei el mi mic, gi
F
suind pe la fundul HalSucei, m
a,uns dupi u tirziu in Fircasa, unde
ne-a fosr gi masul, imprzuni o pd-
A dntele Alexievici de la Dorna, care
avea o gugd la git cit o plosch de
cele mili si giriia dintr-insa e din-
ochii de riul sdu mai toatd noapte.
Nu em vinovat bierul preot; gi dupd
fie cm spuq si el, e roi reu de cei
ce au gula in capr decit de ei ce o
poartd pe dinafard...
A doua zi m puces din Fdreqa
pe Ia Bore spre Pirdul Cirjei si
Cotirgag, pind ce an ajus 9i la
Brogteni. $i dupd ce ne-a aqezat
buicul in gazdi o toatd cheituiala
iui, ia um Irinuca, apoi ne-a dus pe la
i*-, -
t' Noj4e
r*on
cudlre saD tireturi de X.ti ad, 6S
pnn naryiis- opincii,
/ Sumn
po$av srcs de I'd alu, ptnd (ii
-
Mm Acutd & aces sos6v).
 F T
A
R
D
 {&
profesor li pe la biserici de ne-a
inchimt grc la icome; gi pe urmi ne-a
liist o sdndtate gi s-a intors aesi,
rimilindu-ne dia cind in cind cele
trebuitoare.
$i stul Brostenii fiind impriptiat,
mi € t@te satele de la mute, nu
se ru9im lupul gi usul a se ardta
ziu miaa-me prin el; o casi ici
sub tihtrnia' asta, alta dincolo de
Bisuili sub altd tihdraie, md rcg,
unde i-a vmit omului indemind sd
qi+ facn. $i Irinuca avea o caioabd
veche de bime q feregtile cit palm,
acolFritd 0 scindui, ingrtditi o
rizlogi'? de brad gi ageatd chiar sub
mute Ire mlul sting al Bisniqei,
Cocioaba de pe mh:l sting ai
Bistritei, birbanrl, fata qi boii. din
p6due, u 1ap gi doui capre slabe
gi riioase e dormeau ptroe in
tindi, aa toatd aver€ lrinucdi. Du
qi asta-i o avere, cind e omul sdnitos.
insi ce md privegte ? Mai bine sd ne
cdutdm de ale n@sre.
Noi, cu a plecat bunicul, a dou
zi ne-m dus la gcoald; $i vdzind
profesorul cd putdm plete, a pom-
cit uuia dintre qcolari si ne tundd.
T
Cind m auit noi um ca asta, m
inceput a plinge o zece rindui de

F
lacrimi ;i a ne ruga de toli dmezeii
sd nu ne sluleascd. Dtr t-ai gdsit,
profesorul a stat lingi noi pind ce
aproape de pod. Irinuca era o fe-
meie nici tinird, nici tomai bdtri-
nd; ave bdrbat 9i o fati balcizi qi
A ne-a tus chilug. Apoi ne-a pus in
rind o ceilalf scolari gi ne-a dat
inv5lat dupd puterea noastr{, intre
de

R
ldliie, de-li sa frici si innoptezi o um alta gi <lngerul a strigao pe
dim in casi. Noroc numai cd de dimfrd.
lui dimineala gi pini simbdtd san $i m dus-o noi a9a pind Ia Mezii

D
no mi vedqi. Se duea o tati-sdu PIresii3. $i mde nu ne trezim intr+
ia mute la fEcut feratrea pi lucm buni diminep, plini ciucu de riie
tmte sipttrmim ca un bdrbat pmtru cdpreasci de la caprele lrinucii. Ei,
nimie toat5: doi omeni o doi boi, eil ce-i de fdcut? Dascdh:l nu ne
la werc de iarni, abia ipi puteau mi prime in gcol6. Irinue nu ne
smate mdmdliga. Ba la multi se pute vindeca, pe bmiol n-avea
intimpla de vmeu simbdtd noaptea cineJ ingtiinla, merindele cau pe
cite a u picior frint sau cu boii sfirqite, r5u de noi!
stilcid, fi acqsta le era cigtig pe Nu gtiu cm se intimpld, cd aproa-
desupra. pe de Bw-Vestire ude nu dd o
cdldurd ca acee, 9i se topeste omitul,
Tiurd€
'2Mogi -dd sdbadct, Uds.
- sindln lqi d€ hrad.
iMediPlresn j@rai€ posrdd Parrdd.
-
 F T
A
R
D
 Si rug pirtrile, $i se umfle Bistrila din Uitmm acm 9i riie, 9i tot de
mal in mal, de cit pe ce s6 ieie esa spaim.d.
hinuc{i. $i noi, 1re cdldurile cele, Stringe ripede mai ai, pini
qe ugem e legie tulbwe,
fedem - nu vine baba, cehai
cind sd fugim
1i
afarl la soae ru piela gu15 pini re o plura ceea la frate-meu Vasile, in
ue cenu$a pe noi 9i apoi ne bdgm Bore, zise Dmitru, cici plutele
in Bistdp de ne scdldm. Ag ne incepuse a mbla.
irv5lase o babl sd facm e sd ne inqfdcm noi te mieri ce roi
treci de riie. Vd puregi inch.ipui a avem, ne ducem degrabd la plutd,
w sd zicd a te scilda in Bistrild la qi plutagii, de ovint, $ pomesc.
Brcsteni, de doud ori pe zi, tocmai Cea fi zis Irinuca, in urm noastrd,
in postr:l cel mare. $i nici ru imghi, e n-a fi zis, nu gtiu; dar Etiu arita
nici tu friguri, nici altd boald nu s-a
lipit de noi, dr nici de riie n-m
scipat. Vorba ceea: se fne ca riia
de om.
intr+ zi fiind Irinue dustr in sat
F T
ci erm cu ghep-n spate de fricd
pin-m ajuns la Borca, ude ne-a
fost si rosul. Ir a dou zi, in dumi-
nie de Florii, des-diminead m
plrcat din Borca pe Plaiul Betrin,
;i aviod obicei a ledea uitate e fata
vetlmmului, noi n-avem ce lucra?
Ne suim pe munte, la deal de casa
A
impreuni o doi pldiegi cdldri, spre
Pipirig, Em o zi frumoasd in dumi-
nie aceq qi pllieqii spueau cd
ei cite ru o bucati de rizlog in
mini;
mi
gi cm
cugeau pirdiele grozav,
ales uul alb cm ii laptele, ne
R n-au mi apu@t aia primdwrd de
weme de cind is
Eu
ei.
o Dmitru, insd, o ducm

D
pue dracul de unim o stincd din intr-u cinrec. suingind 9i viorele 5i
laul ei, ere era nuroi inlinatd,. $i toporagi de pe lingd plai gi magem
ude nu pomegte stine la %ler tot zbudind gi hirjonindu-ne, de
, sdltind tot mi sus de u stat de om, parcd nu eram noi riio5ii din Brcqteni
qi rrce prin gadul 9i prin tinda care fdcusem adta bucuie la casa
Irinucii, pe la capre, 9i se duce drept Irinucii. $i mergind noi tot asa, qn
in Bistrild, de clocotea apa. Asta era pe la amiazd deodatd s-a schimbar
in simbdta lu Iazdr pe la amjazi. vremq c@ fmoase intr-o vije-
Ei, ei! ce-i de fdcut? Gardul gi esa lie cmpliti, si rdstoarne brazii la
fmeii ddrimate la pimint, o capri pimint, nu alticeva. Pesemne baba
ruptd in bucdgi, nu-i lucru de gagi, Dchia nu-5i leptrdase toate cojoa-
cele. incepe a bura, apoi o inrouce
' t**" - o"rt sp.ijjdtr, sara sr @d. in lapovitd, pe umi o dn in frig si
 F T
A
R
D
 PLPiZA DI\ ILI

nimoue cmude, gi intr-u buc,

Itpus< de mEndligi fdri aptr.
re rutuptr ele, de nu $dai incotrc ' Ei, mli biiegi, ia amu trageli la
sd nergi. $i tot ninsqre Si picll -
aghioase, zise u pl5ie9, scipdrind si
pini in piniat, de nu se vede om dind fm uui brud.
pe om, aldtue frind. Ce !r-i scis, in frute 1i-i pus;
Aga-i cd s-a deochet wemea - gi voie
chef bund, zise celalalt, sco-
-
zise uul dintre pEiegi oftind. Md
?
qind o hrincdr ingheiatd din desagi,
mierm o sd fi mincat lupul ium pirpilind+ pe jdmtic 9i dindu-ne
ata aga de in priptr. De p la Ingdrci- gi nouA cite o harchinia. $i aga
tori m prip{dit drumul. De am luea hrinca aaea de uqor pe git,
s-o ludm de-a chiora gi unde ne-a fi pece em usd e ut! Dupi ce
scis, acolo vm iegi. ne-m pus bine-rdu gw la cale,
I-auiti glasul uui ruco;, zise
- pldieg. tlaide$
celalalt s-apucdm in-
tr-acolo gi poate sd ie$im in sat
udeva.
$i ne cobuim noi gi ne tot cobe
gi

F T
ne-m owigir imprejurul focului;
deasupm ninsme, dedesubt udea-
ld; peo pune inghetai, pe lm te
frigeai, e la wme qi lmul acela.
Si tot chinuindu-ne aqa, era si ne

A
rim o mre greuure pe niqte povir- pasci alt pd@ti cit pe ce sd ne tore
oigui primejdimse; pi ne incuctrm pesdt bradul aprins, de nu Mga
printe ciritei2 de brad gi caii lune- de sami uul dintre pliiegi. peseme

R
eu s.i se duceau dea r5sttrgoluJ, qi zu
o Dumitru mergem zgribulifi 5i
plingem in prmi de frig; gi pEiqii
bldstdmul Irinucdi ne ajuse.
ln sfirqit, se face qi ziuA, gi dupd
e ne sptrldm fl omrr Si ne inchindm

D
num imeau gigi mugcau buele de du$ obiceir:l oeptinesc, pomim apoi
frig $i DI€z;9i ometul se pusese o pldiegii la del pe ude ne cobe
pe ue-lcui
pind la briu gi incepuse risem, Ninsoare mai incetase gi dupi
a imopta cind m aius intr_o mului trudii m glsir dmul; fi hai,
. iDfiuddtud de
mung, unde se au- hai! hai, hai! cetri sild m ajus la
a r5suind glasul mui pirdu$ ce buicul David in Pipirig. gi
vme e gi noi din deal in vale, cind
ne-a vtrzut, bmie, de bucuie a $
prilvdlindu-se gi izbindu-se de cele
tras un bocit.
stinci fdrl voinp sa... Nuroi atita David al mo ue de gind sd
ci el a tleat mai departe in drumul -
sIu, ir noi m stat pe lm qi m
- rh.,
, t..- o* ,*.. .u", ; - o*on
Halcbnn
de dmStjst p.5itr.
felie, bu€t!, hlc!.
, O,.' .Ot*, -our, ' lorope".J
-,a nc luivca.d. J ne -optel., .,
mi il apuc5-
bage de vie in mormint
turile lui, m vdd eu. Iae e nntr-i
pe dingii, sdmii blieli! Cm ia
minqt riia prin stdini, mititeii!
$i dupd e ne{ cdimt $
buica, dupl obiceiul ei, 9i dup{
@ ne-s dat de mincare tot ce avea
mi bu 9i ne-a indopat bine, de-
du in c5mrd, a sos m
grabd s-a
ulcic o dohot' de mestecdn, ne-a
It m p6te tot trupul din cestet piDi
in tdlpi gi apoi nea culcat pe olnior
ls cdldui. $i tot a9a ne-a m de
cite doutr-Eei ci pe zi o nmpt€,
ne-a plim pind c in vinere sacl ne-m trezit
vindeegi taftd2. Du pintr aturci a
vmit 9i veste de la Brogtoi dcpre
stricdciunq e fllosm, $i buicul,
fdri vorbd, a mr:l1mit pe Irinue
e patru galbmi.

F T
A
R
D
I Taru
' hhot -liddcldosdrmarddeleg€td€,$&on - F
d@la c@t
 CASA PARINTEASCA
1 -7u stiu altii cum sinr, dar zu
cina mi gindsc la lool ms-
L\ \ rerii mele. la casa pdrinrqsc,
din HuuleEti, la stilpul hornului
ude lega mm o Sfud a moto€ii
la epdt, de oipau milele jucindu-se
o ei, la prichiciul vetrei cel humuit,
de qre mi $nem cind incepusm
a merge copdcel, la cuptiorul pe
R
rue md ascundem, cind ne jucm
ooi biieqii de-a mijoarca2, 9i la alte
icui 9i jucirii pline de hazul ;i
D
fmerl opildresc, parcd-mi salt6
gi acma inim de bucuie! $i,
Dome, frmos era pe atunci, clci
Si prringi, pi fragii, gi suorile imi
erau sdndtogi, Ei esa ni era indestu-
lati, 9i copiii gi copilele megie$ilor
erau de-a purure in petrecere ru noi.
ti toate imi mergeu dupi plac, {Hr
lerc de supdrare, de parc5 era toati
lwe a mea!
' Morftei - ducui.
I De-s djodca de-a ,scu$eree.
- ftcea piftie.
T
$i eu eram vesel e wemea cq
bund gi stulubatic Ai copildros e
vintul in tulburarea sa.
F
$i re, care era vestitd pentru
ndzdrdviniile sale, imi zice cu zim-
bet uneori, cind incepea a se ivi
A
soaele dintre nouri dupi o ploaie
indelungatd: <Iepi, copile o pdn:l
bdlm, afar5 9i ride la soare, doa
s-a indrepta wemeai. $i wemea se
indrepta dupd risu.l meu...
$tia, vezi bine, soaele o cine
ue de-a face, cici erm feciorul
mei, ere 5i ea o adevdrar cd ;tia
a face multe si lrui minuilii ;
alunga nowii cei negli de pe desupra
satului nostru 5i abdte grindim in
alte pe4i,infigind toporul in pdmint
afar5, dinainte ugii; inchega apa
nlmi o doud picioue de vaci3, de
w incrucea lme de mirare; bite
pdmintu.l sau pdretele sau wm lemn,
',
l,*"ru oo" nud e dod pidoa.e de vad
, -
30
 F T
A
R
D
 tL i,\/\ Dl\ iii
w d p{lm c4,
de la la
la picior, zicind: *Na, m!N $i indatl-mi
trca duera... Citrd wia in sbd
tlciuele aprins, roese zice ci fae
a vint qi weme rea, sau cind $uia
tdciuele, despre ere se zice c{ te
vorbegte cineva de rdu, @ il
mutra acolo, in vatra focului, Qil
buchisa' o cleFtele, str se mi lnto-
leacd dugmr:I. $i mai mult decit
atita: olsci ce nu-i vene mmei la
smteald cAutdtum mea, indatd pre-
glte, o degetul imbdlat, pulind tini
din colbul admt pe opsasul2 incil-
$rii; ori mi in grabl lua funingeni
de la gura sobei, zicind: <Cm nu
re dioache cdlciiul sau gua sobei,
aga sd
9i-mi ftce
nu mi se dioache copilagullr
apoi cire un benchi3 bo
ghero in frunre, ca sri nu-$ pripi-
dqrcd odomll.., $i altele multe incd
Ecea.
Aqa eramm in vreme opileriei
mele, plini de minunilii, pe cit
D
mi-aduc minte; si-mi aduc bine
minte, cdci bralele ei m-au leginat,
cind ii sugem lifa cea dule 9i md
alintm la sinu-i gingurind gi uitin-
du-mi in ochii ei cu drag! $i singe
din singele ei, 1i cune din mea ei
m imprumutat, gi a vorbi, de la
dinsa m invdFt. Iu inlelepciun@
de la Dumezerl cind vine wemq
lmm" - U*, indesr, Mra r!re
rd
'qpsas cizmei.
' Bench - seme pe ob.z sau p€ rrup
'&sher motat. cu.der
t$
miol su de a pricepe omul ce-i bine qi e-i
. riu.
Du vreme trece a mfuele gr
zu cre$tem 1re nesimgite, Ei tot alte
gindui imi zbuau prin cap qi alte
pldceri mi s degteptau in suflet,
gi in la de inlelepciune, mi fdcem
tot mi neastimpirat qi dorul mil
era acm nem{rginit; cSci sprinlr
qi ingdldtor este gindul omului, pe
ale cdruia aripi re poatd dorul ne-
contenit 9i nu te las, in pac, pind
T
ce intri in momint.
insd vai de omul cre se ia pe
ginduri! Uite cw te rmge pe furi!
A
tristare.
F
apa la adinc, ti din veselia ce mi
mare cazi deodatd in uicioasa in-
llai rui bine despre copillrie sd
povestim, cdci ea singud este veseld
R
qi nevinovatd. $i drcpt vorbind,
acesta-i adevdrul.
Ce-i pasd copilului, cind mma pi
tata se gindesc la nejwsuile vielii,
la ce poate si le aducd ziua de mine,
sauci-i frimintd alte gindui pline
de ingrijire. Copilul incdleet pe
bdgrl sdu gindegte cd se afld cdlre pe
u cal de cei mai stragnici, pe we
aledgd e voie buni, Si-l bate a
biciul, gil strunegte e tot dimdin-
sul, 9i rdoegte la el din toati inim,
de-1i ie auul; 9i de ede jc, crede
ci l-a trintit calul, 9i pe bi1 igi des-
carctr minia in toatd putere cuvin-
tului...
 IF
Aga eru eu la virsta c@ fericitd, Qi Ia lasE-i ii tu, mii nevasti,
a$a qed cd au tost toli copiii, de cind
- cd se bucuri de venire mq,
laE-i,
ii lme asa si p;,aintu.l, micar sd zic@ tata, dindu-ne hup. Ce le pasd:
zicd cine ce-a zice. lemne la tmch.ir sint; sliinint qi
Cind w nu mai pute de obo- Einn in pod ste deavolna2; brinzd
siti qi se ltrsa cite uleacd ziu sE se in putind, 6meea; ruechi3 in
hodinescl, noi biiegii tomi aMci poloboc, slava domnu.lui! Nrrmi
rddicm croa in slavd. Cind vene deu fi sdnEtogi sd minince gi s! *
tata noapte de la pddue din Dmes- joace acu cit is mititei, ci le-a trc
nicu, inghept de frig 9i plin de pro- Ior zbudiciune, cind or fi mi ui
moroac5, noi il spdrim sdrindu-i in !i ior lua griiile iminre; nu te rme,
spate pe intucic. $i el, cit em de ci n-or scdpa de asa. $-apoi nu $rii

T
ostenit, ne prin<ie cite pe uul, ca cd mte o vorbd: Daci-i copil, s5 re
la baba-oarba, ne redica in grindi, joace; dacd-i el, sd nagtr; gi daci-i
zicind: (Tita mrelr gi ne sdruta me- popd, si cet€sci.
reu pe fiecue. Iar dupd ce se aprin-
dea opailul gi tata se punea sd mi-
nince, noi scorem migele de prin
anile gi cor4i qi le flocdim gi le
lmotrem dimintea lui, de le merge
colbul; 9i nu puteu scdpa bietele
A F
!ie, omule
- o
ti-i- a zice, cd nu qezi
zise

toati ziulie, si-Ii scoarl peri

minq-i-r pdmintul sd-i miDin@,
Dm iart!-mi! De-u roi voi
vua sI se roi jmce 9i pe-afarl, ci
Iro
-
dingii in
a5a
run
albi,

mile din miDile noastre, pind ce nu

ne zgiriau qi ne stupeau
Inct te uigi la ei,
e
R
pe noi.
m-m sdtuat de ei ca de mae pi-
due1e.
Cite &dchii le vin in €p, t@te

D
bdrbate
-
zice mam li dai paiele!-aqd-i
gi -
?... le fac. Cind incqre a tu la bimicd,
FIa, ha! bine v-au mai f5ot, pughi- Zahei al tdu cel eminte frrga qi el
bale spucate ce sinteti! Cd nici o afutr gi incepe a tca io stative, de
lighioaie nu se poate aciua pe ling6 piriie pdrelii casei 9i duduie feregtile.
qsd de rdul vostru. Iaca, daci nu Id stroptitul de Ion, o talme de
v-m sdcelat astdzi, face! otrocol la oi, o cleptele !i e vitleiul, fae
prin cele mile ii dali la om € cinii o hodorogealS 9i u ttriboi, de-ti ie
prin M!. auzul; apoi igi pun cite o loald in
fua! d-apoi aveli la gtiinld ci vd spate qi cite u coif de birie in ep
pre intrrcef o dediochiul. Acuq ieu
wrga din coardd gi vd croiesc de vd *-*
: Desrcloa
O"-" F 6€ * de l€tu€k & Ic
d€ ajlm, cu hdes!d@.
merg peticile. -
 Pt Pizl Dl\ TEt
9i ciatn e$uiia 9i Dme miluiegre,
popa prinde 1regtor, de te s@t din
€sd. $i asta in toate zilele de cite
doul-tei ori, de-!i vine citodatd si-i
cogegti in brtaie, de-ai sta sd te pc
trivmti lor.
...P5.i dd, mii femeie, rot e$ri
tu- biseri@asd, de s-a dus veste;
inelte f-au ftcut gi bdielii bisericd
aici pe loc, dupi cheful tir4 m5ca
ci-ti intrd biserie in ssi, de de-
IErte e-i... De-mu pueli-rC pe
6or privigheri de toatl noaprea gi
parascovenii cire vd place, mdi bd.iegi,
daci vi-i voia si rd deie md-ta in
tmte zilele nrrmi colaci de ei mgi
a miere de la Patruzrci de sfinli qi
o
A
colivtr miez de nucd.
Ei, apoi! minte ai, omule? Md
-
miem eu, de ce-s gi ei aqa de cu-
mini, mititeii; cd tu le dai ms Si le
R
tii hangul. Ia priveste-i m srau ei
toli treji 9i se uittr gnti in ochii nog-
tri, parci au de gind sd ne agrd-
D
vescd. Im sd-i fi sculat la treabd,
$-apoi sd-i vezi qm se codesc, se
drimboierc gi se sclifosesc, zise m.
llai! la culcat, bdiegi, cd trece noap-
te; voud ce vd pasd, cind aveli de
miuere sub nu!
$i dupl e ne culcm cu rolii, noi
bdiefi, e bdiegii, ne luam la hhioand
gi nu putm adomi de inrui, pini
ce en nevoiti biata mamd sd ne faci
musai cite u grmb doutr prin ep,
9i sd ne deie cireva tapmgele la spi-
ilf
I re. $i tata, sgturindu-se citeodatd
.de adta hA.ldgie, zieea romei:
Ei, taci, taci! ajug*g de-mu,
-
herghelie! $tiu cI dou nu-s babe,
sd din picimre!
^chirotqsci
Instr mm ne mi da atmci citcw
pe desupm gi mi indesate, zicind:
Na-vi de cheltuiald, ghiavoli
-
ce sintegil Nici noaptea sd nu md pot
hodini de incotele vostre?
$i nmai aga se putea linigti biara
mssd de riul nmtru, biatd sd fie de
T
pdcate! $-apoi smotili cd se minruia
numi o arita ? f-ai gdsir! A doua zi
F
des-dimine1tr le incepem din epit.
$i iu lua rom nimga din cerd"d pi
iu ne jndpdia, dar noi parc{ bindi-
sem de mta?... Vorba aceea:
Pielea rea si rdpdwasd
Oi o bate, ori o lasd.
$i cite nu ne voea in ep, si cite
nu fdcem o virf qi indesate, mi-aduc
minte, de parcS am mi se intimpld.
Mai pasd de fne minte tute ele
qi acu as,a, daci te slujeste epul,
bade Ioane!
Ia CrSciun cind teia tata porcul,
giJ pirlea, gi-l opdrer gi-l inldleaiute
o paie deJ iniduge, ca sd se poatd
rade mi fmos, eu incdlem pe
porc desupra paielor $i fdcm m
chef de mii de lei, gtiind ci mie are
sd-mi deie coada pordui s-o frig gi
 F T
A
R
D
 be,ie s-o umplu e griule, s{
l&
umflu gi s-o zur{iesc dupi ce s-a
we; g-apoi wi de uechile mmd
pini e nu mi-o sptrrgea de cap.
$inu-mi uit avintul! Odate, h
sd
m Sfintul Vmile, ne prindem noi
wo ciliva bdieli din st sd ne ducem
o plugul, clci erm qi zu m.irigor
am, din pdete. $i in ajmul sfin-
tului Vasile toatd ziu m stat de
qpul tatei sd-ni facd 9i mie m
bulai, ori de nu, batdr un harapnic.
Dome, ce harapnic l-oi da
eu,- zise tata de la o weme. N-ai ce
minca la csa me? Vrei si te bu-
geascl cei mdraldi prin omdt ? Acus
te descall!
Vdzind eu cd mi-m aprim paie-n
€p cu asra, m grerpelit-o de aqse
qmai cu beqie cea de porc, nu
A cu
R
mva s6-mi ieie tata ciubotele gi sd
r{min de rugine imintea towrdqilor.
$i nu qtiu cm s-a inrimplat, cd nici
Talmca mea em
D
unul dintre tovtre9i n-avea
acasd,
clopot.
du mI pu-
tem due s-o ieu? ln sftrgit, facm
noi ce facm qi sclipuim de cole o
c@si ruptd, de ici o circeie de tinjaE,
mi u vdtmr o belciug, roi begica
ca de porc a mea, gi pe dupd toaci,
9i pomim pe la ese. S-o luim noi de
La popa Oglobmu, tocmi din epul
satului din sus, cu gind sd umbldm
tot satul... Cind colq poln tdia leme
latrmchi gi cm a viat ci ne aqeztrm
la fsemtd 9i re pregitim de ut, a
inceput a ne trage dtwa mitqi in-
desate gi a zice:
De-abia s-au culcar gdinile qr
voi- af gi inceput? Ia stati olece,
bldstimfllor, sd vI dau eu!
Noi, atmci, m gparlit-o la fuge.
Iar el zvirr! cu o srurt5tutr in uro
noastrd, cdci era m om hursuz fi
picli5it popa Oqlobmu. gi din spai-
ma ceq, m fugit noi roi jumitate
de *t inapoi, fdrd sd avem cind ii
T
zice popii:
Drele pe podele
F
$i burepi pe pdregi;
Cite pene pe cu@ti ,
Atiyia copii burduhoi,
obignuiesc a zice plugaii pe la
esele ce nu-i primesc.
- MAi! al dmcului veneric
cea6rcin de pop{, zicem noi, dupi
ne adudm toli la un lc, inghepli de
e
si
frig 9i spdried! cit pe ce era sd ne
ologeascd boaita cea indrtrcitd, ve-
del-m
sfintului
ude
dus pe ndsilie
Dwitru de sub
la biseriq
slujegte; cuat Ucigd-l crucea
cetate,
l-a coldcit sd vie s5-9i facd budihacea
casd la noi in sat. Fereasci Dmnezo
sd 6e preofii nosrri aga, c5 nu re-aj
mai infrupta cu nimica de la biserici,
in vecii vrcilorl gi pindJ mi menim
noi pe popd, pind-l mi boscorodim,
pin! um alta, mugegte bine.
Ei, mu, ce-i de fdcut? Haj sI
-
intrim ici in ograda asa zise
It ne-m
Zaharia lui Gitlm cd ne-trecem
-
vrem@r stind in mijlocul drmului...
Si intrdm noi la Vasile Arilei ;i
ne a$ezim la fereasre dupd obicei.
Du parci naibe wdjegte: cela nu
sund coasa, cdi-i frig; celuia cd-i in-
gheali minile pe circeie; vdru-meu
Ion Mogorogea, cu vdtrarul sub-
suoariJ se punea de pricind cd nu
uri, 9i nma-1i cripa inim-n tine
de eicu!
Uni tu, md Chiriece zic eu
lui- Goim -
d noi, mdi Zaharie, sd
prufnim din - gud ca buhaiul; ir
i5tialalli sd stise: hdi, hdi!
$-odatd $ incepem. $i ce sd vezi ?
Unde nu se ie hapsim de nevasra lui
A
Vasile Anilei o cciorva aprinsd
dupd noi, cdci tocmai atuci ftdg€
focul sd deie colacii in cuptior.
R
Vai, aprinde-v-ar focul, sd vd
-
aprindd, q, bualuitd
zise grozav;
du cu se chemd asta ? in obrazul
D
cui v-a invltat!
Aruci noi, 1a fugi, b.die1i, mi
dibai decit la popa Oglobmu...
Dar bu p@inog a mi fost
-
S-aista, zicm noi, oprindu-ne in
rdscrucile drmului din mijlocul sa-
tului, aprcape de biserici. incd ma-
doud de aiesrea, !i ne scot oamenii
djn sat afard, ca pe nigte ldieqi. Md
bine si mergem la culcare. $i dupd
ce ne avonim noi qi pe la mul, o
iudmint gi ublSm tot impremd,
despd4it uul de a.lrul, rlbi-
gifi de frig qi himisili de fome; $i
hai fieere pe la esa cui ne are, ci
mai bine-i pare. $i iaca aga ne-a fosr
mblrea cu plugul in mul acela.
D:apoi o smintinitul oalelor ce
calammdros fEcem!
Cind pue mm laptele la pri$,
eu, fie post, fie ci;legi, de pe a dou
zi Ei incepem a linchi grcciorul de
pe deasupra @lelori $ ror a$a iD
toate zilele, pind e dam de chiqleg.
T
$i cind cduta mma sd smintinascd
@lele, smintineste, Smirmdi, daci
ai ce...
F
Poate c-au lut srrigoaicele
- de la vaci, mimucii, zicm
mm
eu, gezind incinchit 9i cu limba
scoas-afari diminrea mmei, jos lingi
oale.
Dome, prindeJ-voi snigoiul
- odati la oala e smintini zic€
cela
maro, uirindu-se lmg la mine-
-
p-apoi las! Ndnasa din gindi ue si-i
ltie de ltire, de nu l-or put@ s@te
din mim me tot nemul strigoilo
$ al stigoaicelor din lme... Se q-
noaste el srigoiul care a min€t
sminti@ de pe limbe... Urit mi-a
fost in viala me omul vicleu ;i
lingdu, drept sd-1i spu, dragrll ma-
mei. $i sd qtii de la mine ci Dm-
nezeu n-ajutd celui cile mbli o
futugag, fie lucru de purtar, fie de a
mincdrii, fie ori de ce a fi.
<Ei apoi! unde o plesnegte m@
 ude mpt, o in gindul meu,
*
gi zic Uite, mqm;, Qhiorpmrl drao-
ci d@ tot nu em as,a de prct pini 'lui,- ce mi-a faet!...
1r aolo, sd nu ;ricep atita luau. D(m, pacd l-m invilat eu,
- m e ptrrere de bine; m
zicea
D-apoi cu mog Chiorprc ciubota- s5-l cinstesc, ziu aga, cind loi in-
rul, megie,ul nostrq e niw avem! tilnij cd lezi lipcd ude re duci Si
Ba adic5, drept vorbind, el avea nd- scoli su{letul din on ru obrdzniciile
w o mine, c{ci ua,dou5, md du- tale, ugernic ce elti!
em la m qi-l tor srcdlm sd-mi Daci auzem a$a, md spnlm bini-
deie cuele ca str-mi fac bici. $i cele qor pe la gud si-mi ciutm de ne-
mai de multe ori gEsem pe mog voie... $i m uirm ciuda, fuga iil
Chiorpa rdbuind ciubotele cu dohot la mog Chiorpec dupd cuele. $i el,
de cel bu, cae fae pielea moale
cm ii bmbacul. $i dacd vede
omul gi vedea ctr nu se poate desce
torcsi de mine o vorbe, md lua fru-
mugel de bdrbie o mina stingd $i cu
zice

F
cele! T
cind md vedea intrind pe uqd, imi
cu chef:
He, he! bine-ai venit, nepu-
- $i iu md rdbuia fiicindu-md de
ris; 9i eu ia fugem acasd plingind

A
cs dreaptd muia feleptiool in stra- stupind gi bldstdmindul. gi mam
chim ru dohot gi-mi trtrgea u pui ave u chin o mine din pricim
de rdbuia.ld ca aceea Ire la bor de-i sta...

R
bufaea risul pe tod ucenicii din Of! de-u vqi iarm, sd te mai
ciubot5rie. $i cind imi da drmul md dau- odatd la gcoali undeva zice
ducem tot intr-o fugd a@sd Ia maro - str-mi
si sd cq dascdlului

D
ma, plingind 9i stupind in dreapta -
deie numi pielea Ei ciolanele de pe
qi-n stinga. tine.
 Ll\ crRE$E

/\
| |
V
datA, varape aprepe de Mogi,
m! fui5ez din qsd

sile, fmtele
miua-mre, la mog
"iu" tatei cel mai
si md duc,

mre, s[ fu
nigte cirege; clci numi la dinsul 9i
Va- armeni
-

F T
ten4, ctre se vind Si plnurl' $i G
sure; gi acolo, pe lE, la negutci
venili imdim din alte
tilgui: Focqmi, BacIu, Rom, Tir-
gu Frumos qi de pe aiuea, prcm $
incd la weo doui lorui din sat era
cite-m cireg v{ratec @re se cmea-
$la de Duminica-Mae. gi md
A
pe la iarmeoace ln toate pl4ile. Cu
asta s hrlnesc mai mult huuleS-
tenii, rdztrpi fdrl p{mintui, Si o ne-
chitw eu in mine, cm s-o dau e
sI ru mi prindS. Intru mi intii in
w omului gi md fac a cere pe lon,
R gustoria din picioare: vite, ei, porci,
oi, brinzl, linI, oloi, sm $ ffin: ds
plpugoi; smme: tui, gmtmhaea
sI ne ducm la scildat.
-
Nu-i
Mliriem;
D
acasd Ion, zise mdtuqa
s-a du o moiu-tdu Va-
sile, sub Cetate la o chiudl din Con-
drmi, s-aduci nilte sumi.
Cici trebuie sd vd spm ci la
$ s&dace?, iFri bemevicis, clme
goaie, ldicae gi scorgui inllorite;
qtergue de bumgic ales $i alte lu-
oui, ce le duceu lue in tirg de
viffie sau ioia pe la mirdstirile de
mici, clrora le vine m pcte mini
Hmulegti torc gi fetele qi bfiqii, ;i tirgul.
femeile qi bdrbadi ; si se fac multe Apoi du mai rlmii slnltcse,
gigud de smi', 9i l{i' 9i de noa- -
&F d & doi d.
s P&d
(n,*)-*.*itiv Fttu Dd.r r*d. - Fsav brur. lwi pid:1
'Gau&rc-sllr@.
-.N**-tu.*g @ld.
z
Cip' de su@ru Lddbe, Elb de p6av ; s&&e 6e dtu$ sff.-
r U lid & F oi sue s.u a*.. , l]fftr - *!udd sdhii mqi e slllr4 db
-* -
PUPAZA DIN TEI

minqn Midoarn! vorba de dinioarr.

It
cires iruinte, 9i era crudi 9i pind la
$i-mi pue riu c{ nu-i vdru Ion briu de inaltd. $i nebm de mdtupa
acasd, cd tare ag fi arut pltrcere si Miri@n dupd mine, s,i o fuga iepu-
re scdldrm impreuni... Du in gin- reEte prin cinepd $ ea pe urm mea,
dul meu: "$rii c-m nimerit-o? Bine pind la gardul din fudul grddinii, pe
cd nu-s aesd; s,i de n-a vmi de- we neavind vreme sdl sar, o coti-
grabd, mi bine u fi...r gem inapoi ir prin cinepd fugind
$i scm gr cupriError, sdrur mim tot iepuelte, !i ea dupd mine pine-n
mdtugei, luindu-mi ziu buni, e u dreptu.l oolului, pe ude-mi era
biiet de treabd; ies din case ru chip iu
greu de sdrir; pe de latui iu
ci mi duc la scdldat, mi qupurescr gard gi hirsitaa de mitusa nu md
Ire ude pot gi, cind olo, mtr rrezesc

T
sldbe din fugi nici in ruptul capului!
in ciregul femeii gi incep a cdrtrbdni Cit pe e si puie mim pe mine! $i eu
la cirege in sin, crude, c@pte, cm fuga Ei e fuga, 9i eu fuga 9i e fuga,

F
re gdseau. $i tm erm ingrijir si pini e dim cinepa toati palmcdi la
mi silem s! fac ce oi faa mi de- pdmint; cdci, sd nu spu mincimi,
grabd, iae mdtuga Mirioara c-o ior- erau wrc zece-doudsprezrce prdjini
die in mind, la tulpim cireqului!.,.
-
Du bine, ghiavole, aici qi-i
scildatul ? zise ea, o rchii holbali la
Ade cinepd fmoasd qi deasd cm ii
peria, de ere nu s-au a.les nimiq.
$i dupd ce facem noi trebupoara asta,
miue. ScobmrS-te is, tilharute, cA
te-oi invdla eu!
Da m si te cobori, cici jc en
R mituga nu sriu cm se incilcegre prin
cinepS, ori r impiedici de ceva gi
ede jos, Eu atmci iute me risucesc

D
prdpddmie! Dacd vede € Qi vede ci intr-m picior, fac ws dou.d sdrituri
nu ni dau, zvirr! de vrc doui-rrei mi potriyite, mi azvirl peste gard
ori o bulgiri in mine, dar nu mi de parctr nici nu l-m atins,5i-mi
chitettel Apoi incepe a se abu@, pe pierd urma, ducindu-mi aestr gi
cireq in su, zicind: fiind foane cminte in ziua aces...
Stdi, mIi porene, ci te cdptu-
- e, Mdrima, acug! Dr mi indesard, iaca gi mo9
qegte Vasile, ru vomicul 9i pmiol, strigd
Arunci zu md dau iute pe o creangi pe tata la poiltr, ii spun pricim gi-l
roi spre poale si odatd fac : zup ! in cheami str Iie de fagd cind s-a ispdgi
nilte cinept cue se intinds de la cinqra 9i ciregele cici drept vor-
- ,* r"O-"* * **-. -
2M chresie-ad, d adnse. - lfuo
,gao
I A se abua F sil. I Pde.l - "",n",
olort
-. -
 {., ,t
l.ta

fb

F T
A
R
D
 bind 9i mog Vmile en u clrptrno la ho!i, ude-i frumm de privit, si
s-m pui de zgirie,brinzd ca 9i mi_ ?e la scildar, in Gerul Cuelui,
mla \{drioam. \torba ceea. Au ttrnat unde eE bdttrlia fltrciilor qi a fetelor,
1i i-au adumr in"i dcgcaha mai doriti unii de alli toattr sdprdmiu
cl5mplnesc eu din gud: cine ce are de pe la lucru!
a mune omului ? Stricdciuea se Mi rog ni se dusese buhul despre
ffcue qi vinovanrl trebuia sd pld- pozm ce ficusem, de n-aveai cap
t€sci. Vorba cee: Nu pldte$te bG sd scogi obrzul in lume de rugine;
gatul, ci vinovatut! AQa tata, a dar gi mai ales acm, cind se ridiqse
$i
gloabd pentru mine
$ pae bund. $i citew fete frmugele in sar la noi qi
dupd ce a venit el rugimt de la ispaqd, incepuse a m! smrmoli pi pe mine
mi-a tras o chelfdneati ca aceea, la inimi. Vorba ceea:

T
zicind: Iome, dragi !-s fetele?
Na! satud-te de cirege! De -MdiDragi!
- si $rii cd !-ai minet
mu -

F
lefteria de tu lor?
la mine, spinzuatule! Ode multe -Drgi ele mie!...
stricdciui m sd mai pltrtesc eu pe -lnsi cei de f6cut?... S-a tree e

A
um ta?
9i asta; obrz de scou15 9i las-o
$i iae aga o ciregele; s-a implinit moartd-n pdpuloi, € multe altele
vorba mi, srrmm, iute gi de- e mi s-au intimplat in viat , nu ala

R
grabd: ctr Dumezeu n-aiutt celui intr-un m, doi ti deodard, ci in roi
ere mbld o furtugag. mulf ani, 9i pe rind ca la moard. $i
Irotr ce ji-i buni pocd.inTa dupi dor mtr gi ferem eu, intr-o plrere,

D
mwte? D-apoi rugine me ude o
pui? Mai pasl de dn ochi o mdtuqa
Mdriotra, o moq Vasile, cu vdru
Ion, 9i chir ru bdielii gi fetele din
' sat; mai ales dminis la bisericf.
sd nu mi dau peste vrs pacoster
da parcd miba m{ impingea, de le
fEcem atuci o chiuita.
$i tomai-mi-te, indati dupi cea
cu ciregele, vine alta la rind.
 PUPAZA DIN TEI

-
d trezegte
neald din som
tma
voie, zicindu-mi:
intr-o dimi-
cu vai-ne-

Scoall, dugliqulel, inainte de

risdritul sorelui; ia wei sl te pupe
pup!,,

F T
<Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-

Eu atunci, sd nu-mi eut de dm

tot iminte? Md abat pe la tei, m
gindul sd prind pupla, cdci avm
cucul amenesc Ai sI te spuce, ca sl
nu-ti meilgI bine toat6 ziu ?... Cici
aga ne mlge mm il o pupdzd
A
grozavd ciudd pe dinsa; nu nll@i-
decit pentru pupatr em zie mqmq,
ci pmtru ci mI scula in tote zilele
qr$i fde mib de mulli mi in-
tr-w tei f@te bdtrln qi scorbms,
pe ccsta delului, la moq Andrei.
R cu noaptea-n ep din pricim

$i om ajmg in dreptul teiului, pu

ei.

e
D
fratele tatei cel roi mic. $i nmai
o auzeai vara: pu-pu-pup! pu-pu-
pup! des-diminali in tete zilele,
de wia satul. $i cm me scol, indag
rS gi trimete mma cu demlnwe in
larini, la nigte linguui ce-i avem
deminuea los in cirue pe mudr@
dealului, mi sui incetigor in teiul
ere te adomea de mircsul... flmi,
bag mim in scorbu{, ude gtiam,
Si norocul meu!... gdbuiesc pupdz
pe oui li zic plin de multini'e:
tocmili pri$itori tmmai in Vale Taci, lelip, ctr te-m cilprugit
Sacl, aprcape de TopolilL $i por- -
eu; ii mi pupa tu gi pe dmcul dea-
nind eu o demincuea, ntmi ce !i m!
aud puplza cindnd: $i cind apr@pe si sot pqdza
afari, nu gtiu m se face cd mi
- rro..u". sprii de s6ta ei ce rctatA de poe,
-,l:Mu"
 PUPAZA DIN TEI

cici nu mi vlmem pupizd pi&i

l&
nul ciod i-i fome cinti; boierul se
atuci, gi-i dau iar drumul in scor_ 'primbld cu minile dinapoi. iar 1dra.
bun. $i m stm eu pi md chitem nul nostru igi ade liuleaua qi mrc-
in epul meu, ci qerpe o pene nu negte intr-insuJ. Aqa qi lingrrruii
p@te st fie dupd cum auisem, nogtri: cintau aam indrdcit pe ogor,
dinommi, cd - se afle prin scorbui gezind in coada sapei, cu ochii pain-
citsdatd gi gerpi unde nu mi jenili de atita uitat,sd vadd, nu le
-
imbtubitez in sine-mi 9i iar bag vine mincae dincotrova? Cind, pe
mina sd sot pupdza... pe ce a fi... la prinrul cel me, numai iacitd-
dar ea, sdrm, se vede cd se mis_ mi-s pi eu de dupi un dimb, ru
tuise de frica mea prin cotloanele minerea sleitd, veneam Du venem,
scorbuii, udeva, cdci n-am mai auzindu-i lSliind' aqa de cu chef...

T
dat de dinsa nici.iri; puci intrase Atmci au gi tdblrit bilaurii pe mine,
in plmint. gi cit pe ce sd md inghitd, de nu era o
Mdi! mapldar lucru chirmdii" roi tindrt intre dintii,

F
q-aisra,
zic- eu inciudar, scotind caciula din s5-mi lie de parte:
ep g rullind-o, in gura scorbuii. Hauileo, mo! ogoili-v5z; ce ro-
-

A
Apoi md dau jos, caut o lespede locdnili' bi.iarull cu raLd-seu averi
potrivit5, md sui cu dinsa iar in tei, ce aveti, iunu cu dinsul!
imi ieu ctrciula gi in locul ei pu Atunci linguuii, nemipuindu-qi

R
lespedq, ru gind c-a iegi ea pupdza mintea cu mine, s-au afternut pe
de udeva, pind m-oi interce eu mincare, t5cind molcum. $i scdpind
din !trind. Dupd aceea me dau iil eu cu obraz cuat, imi ieu traista cu

D
jos 9i pomesc rdpede cu demincuea
la linguri... $i oricit oi fi mers eu
de ta.e, vrme trecuse la mijloc
dou, cit m umblat horhiind3 cine
qtie pe mde 9i cir am bojbdit pi
mmogita prin tei sd prind pupdza,
qi lingurilor, nici mai rimine cu-
viat, li se lugise urechile de foame,
a$teptind. $-apoi vorba cea: figa_
iupaa-"""pu, n. o.*
Tutud
'z
blidele, pornesc spre sat, md abat
iar pe la tei, md sui intr-insul, pu
uechea la gua scorburii si aud ceva
zbitindu-se inldutru. Atuci ieu
lespedea cu ingrijire, bag mina gi
scot pupda vEguiti de atita zbu-
cim; iar ouile, cind am vrut sd le
ieu, erau t@te numai o chis5Lild .
Duptr asta vin acasd, leg pupdza dc
-liur
6chra'd! -
.i"ooa.

'Horund
- ubcbd repde tehd€ (id.
hbb cr@e.. M rn{
ttu hiM!-sij oaqir 'Oso4ivd - ldg[u-d, asuDDtud v,
-d b,bilr , m zebrn t Tolocd! *rdr, efrd.
-
 F T
A
R
D
 P!PiZ{ Dt\ Tfl
picior c-o ap, S-o indcec de mqme duc de-a &eptul in tirgul vitelor,
vro doud zile in pnd prin cele purini
hirbuite; 9i w-doutr, la pupdzd, dc
s-o vind, cici era tocmai lue,
intr-o
zi de drg. $i cu alug in iamrw,
nu Sdau cei din esi ce tor eut prin incep a m.d pufia tantog pintre oa-
pod aga des. Insd a doua zi dupi meni de colo pirui colo. cu pupea
asta, iae Ei ndtuga Mdriuca lui mos in mind, cd doar 5i eu eram olqci
Andrei vine la noi c-o falci rr reriu de fecior de negustor. Un mos,neag
gi cu w-n pimint, 9i se ia la cion- nebun, c-o vilic5 de firnie, n-are ce
dinit cu mma din pricina mea: lucra !

Mai auzit-ai dumeata, am-

- bdietevimre
- De d-i giinula ceea,
mtI, ma ca asta, sd fue Ion pupra, mdi ?
ere
- $i citviure,
zicea mtrtuga cu jale ne De moqule!

T
- des-dimineald
trezegte - de
la lucru cei pe dinsa ?
atida mi!? - Cit aezi qi dumeata cd face.
Groav em de tulbuatd - la ad-o-ncece

F
gi numa
- la moqul, s-o
nu-i venea sd Ecrdmeze cind spue drdmdluiasc5l !
aceste. $i acuma ldd eu cd avea me gi om i-o dau in mind, lavn

A
dreptate metuga, ctrci pupdza era dracului se face a o cduta de ou, gi-i
ceasomiol utului, lnsi m, sdr- dezleagd aruci frumu$el ata de la
mru, nu gtia de asta nici cu spatele. picior, apoi mi-o amctr-n sus,

R
spui, mtd!
- Ce
ucide
Da,cd l-as
in bdtaie, cind ag a{la ci el a
zicind:
Iaca pozni, c-m
scdpat-o! pu_
prins pupdza s-o chinuiascd. De-mu - zbnl pe o dughemi
pdza qi, dupd

D
bine cd mi-ai spus, las, pe mine, cA
!-l ieu eu la deplnat.
Nici te mi indoi despre asra,
-
cmatd Smlrandd zise mitusa
ctrci de zbinjuitul- ista al du#-
-tale nimica nu sepi. Ce mi atita?
Mi-au spus mie cine l-au v5zur cI
Ion a luat-o; gitul imi pu la miiloc.
Eu, fiind ascws in cdmai, cum
aud ude ca aceste, iure md sui in
pod, uurllu pupdza de ude era, rai
cu dinsa pe sub stregina casei !i md
ce se mi odihnegte pufin, igi ie apoi
drumul in zbor spre Hmuleqri gi
m,tr lasd me qi devreme cu lacrd-
mile pe obrz, uitindu-md dupd
dinsa! Eu atuci ha!! de sl:lmul
mogneagului, s5-mi pliteasctr pa-
sarea...
Ce gindeqti dumeata, mo5u_
le ?
- Te
loci cu mfa omului ? Daci
nu 1-a fosr de ompdrat, la ce i-ai
dat drumul ? Cd nu scapi nici cu
-
*.*r*,t""*-"-
",o,n."*.i
 F T
A
R
D
 PUP&A
giue
DTN
'H
mine, inleles-ai ? Nu_!
asta de
paier lum de gagd. gi md bdgm
in ochii mogneagului, gi fdcem u
tlr{boi, de se strinsese lmea
comedie imprejwl nostru;
rmc nu erg?
Dar gtii cd egti ammic la viald,
mli- bdiete? zise moqneagul
wme, rizind. ln ce te bizui, de te
indiriegti aga, nepoate ? Dec ! nu
mva ai pofti s!-mi iei vilica pen_
tr-u cuc armenesc? pesemne te
minlnc! spinarea, cm vdd eu, mdi
1icd, gi ia acu$ re scarpin dac5 wei,
ba s-un topor ifi fac, dacd md crezi,
de-i zice mm3, puiule, cind ii scdpa
din mina mea!
Dd pace biierrrlui, mosulc --
- un humulestcan
zise de ai norLrj
feciorul lui grclar a l,errei,
-cd-i
gospodu de la noi din .ar. :i !i j
gEsi beleaua cu dinsul penrru asta...
He, he! sd fie sdndtos dumea,
-
D
lui, om bm, d-apoi chitegti dum_
neata cd nu ne cunoagtem noi cu
$tefan a Petrei? zise
Chiar mai dinioad l-am vdzut um_
blind prin rirg, cu cotul subsuoard.
dupd cumpdrat summi, cum i.i ne_
gusroria, qi rrebuie sd fie pe_aici
undeva, ori in vro dugheand la bdut
addlmaqul. Apoi bine ci sriu a r ui
esti, m5i fcd! Ian stdi oleacd, sd te
' Nu-d paie nu-! !ar!
I S-m toF. ilj f.c
$i dc pnr rc
3 &n ierErc
-Guc)
IT
duc eu la atI-tiu Si s6 vid, el re-s
.trimes fl puptrzi de viuare sd spuci
iammul?!
ca la Toate q toatele, dtr cind m
dtr, iu_ auir eu de tata, pe loc mi s-a muiet
gua. Apoi incet-incet m-am fuigat
pinrre omeni, $i unde-am croit-o
de la o la fugE spre Hmulegti, uitlndu-mi
impoi, sd vdd, nu mtr ajuge moq-
negul, clci imi era acum a scdpare
de dlnsul, drept sI vI spun. Vorba
ceea: LasI-I, mdi! L-a9 ldsa eu, du
T
vezi cd nu mtr lasi el acum! Tocmai
aEa pilisem gi eu; ba sam lnc!
F
bucuros ci am scdpat numai cu
atita..Bine ar fi s-o pot scoate la
capdt, micar aga, cu mama gi cu
A
mdtuga Mdriucao, gindeam eu, bd-
tindu-mi-se inima ca intr-un iepure
de fricd si de osteneali.
R
Si cind ajung acasd, aflu cd tara
5i mama crau dusi la tirgr Ei frafii
imi spun cu spaimd cd-i poznd cu
mituga lui mos Andrei: a scular mai
tor sarul in picioarc din pricina
mosneagul, pupdzdi din tei, zice cd i-am fi luat-o
noi, gi pe mama a pus-o in mre
supdrare cu asta. $di cI $i m5tusa
Mdriuca e una din cele care scoate
mahmuruja din om; nu-i o femeie
de inleles, ca mdtu$a Anghilila lui
mos (Jhiriac, s-a mintuit vorba. $i
cum imi rpuneau ei ingrijili. numai
ce si auzim cintind in tei:
rraF
s!u"r. tuh-!'ul
- \oa'e dn t'<j dn s4n.e
 F T
A
R
D
PUPAZA DIN TEI

(Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-

IF
Ctci dac-ai sta str faci voie rea de
Pup!t 'toate, ztru, ar trebui de
la o wme
Sord-mea C:trim zice atmci e s-apuci cimpiil
mirue: Aga, cmtl &agd, zise mA-
bddig! Dme, m - Mdriua,
tu$a stringind cu nedme-
-I-aui,
sint uiia de nlpdsruiesc omul chiu rire din mere, cind se pmea la
pe sfinta dreptate! masd. VIzut-ai duneata ? SE mi
Mai apa, sorioard!... Dar in pui altldati temei pe vorbele ome-
- meu: rGnd
gindul a1i 9ti voi cite a nilor!
pdtimit, sireae, din pricina mea pi
eu din pricina ei, iali plinge de Apoi incepem cu tolii a mine.
mit{!D ca alfi, dr eu gtiu cl mi-m

T
$i atlii
Zahei insd ne ldsase vorbind gi se pus bine gua la cale, sd-mi fie pe
e mai dusese in tirg dupi mma toat5 ziua. $i indatl ce m-m scutat

F
sd-i spuie buruie despre pupdzd. de la mmd, luindu-mi rims bu
$i a doua zi, ma4i, tmn in ziua de la cdlciie, fuga la scildat. gi cind
de ldsatul slcului de postul Sln pe- sr odatS voiniegte de pe un mal

A
trului, fdclnd mma un aptior zdra- nalt in gtioalnll, din gregald drepr
vIn de alivenci 9i pldcinte cu poale- cu fala-n jos, numi scintei mi s-au
le-n briu qi pirpdlind ni$te pui rinqi f{et pe dimintea ocbi.lor, de duere

R
la frigare, q-apoi tdvdlindu-i prin ;
gi m aeat cd mi-a plesnit pinte-
ut, pe la prlnal cel mic chemi pe cele, nu altdcew. $i dupl ce am ieqit
mAtuga Mdriue lui mog Andrei la cu lme greu din api ti m-am pus

D
o dngd inimd:
noi gi-i zice
Dome, cmnifci-hdi, cm
-
re pot inwdibi omeni.i din nimiq
t@t5, luindu-se dupd gurile cele
rlle! Ia poftim, soro, mi bine, sd
minclm ceva din ce a dat Dmezcu,
sd cinstim cite un pahar de vin in
slnitatea gospodrilor noqtri gi:
Cele rdle sd se spele
Cele bme sd s-qdure :
Vrajba dintre rci sd. piard
gi reghiru din ogoard!
pe ml liindu-md cu minile de
inimd, bnielii s-au strins ciotcda
imprejurul meu gi m-au imomin-
tat in nisip, gi m-au prohodit m
gtiau ei, 9i de-abia mi-am venit in
simgire peste m ceas; g-apoi m
inceput a md scdlda in ticnd pind pe
la asfinlitul souelui, potrivind-o sd
vin aesd odad o wcile 9i spuind
mei cd, sc5pindu-le vicrul din
I Sdod
? Gord
bdbdj
- gtud. l@ & sD{ .dft!
-
 t3 roN cRilxGA

col pe ale ncstre la miazl, eu lupegte, m{ frcm msit 9i nrrmi

singur le-am dus la ptrscut, $i de
acs m-am inthziet pinl am. $i
mama, cegtini buni, crezlndule
toate llptoase, dupl rIbug, m i le
spusesem eu cu mlgulelel, m-a l{u-
dat de nednicia ce flrusem 9i mi-a
dat 9i de ninre. IrI eu, mincind
rft dgd*-d hud..
rldeam in mine, miedndu-ml tot
atunci de glibdcia mincimilor e
potrivism, demi venea mai-mai
sd le cred gi eu singur pe iumltate.
Iaca aga se poate ingela omul de
multe ori, clnd nici n-a gindit, dac!
nu Stie I iudeca bine. lnsl iar mt
intorc $i zic: Tot pdfitu-i priceput!

F T
A
R
D
 LA SCALDAT
I' ntr-o zi, pe aproape de Srnr Ilie,
I se ingrimddise, ca mai rordea-
Ium, o mulfime de rrebi pc capul
mmei: niste suroni sd-i scoard din
stative; a.ldi si-i nivideascdr si sd
ineapi a-i lese din nou; un teanc
de summe croite, nalt pin-n grindE,
R
afteaptd cusutul; pieptinugii in lai1d,
n-avea cine-i linea de coadi; roata
$edea in mijlocul casei si canure3
D
tmsd nu era pentru bdr'turr! $-apoi
vorba cee: Nu gedea cd-;i gede
norocul. fevi de fdcut la sucalda,
@pil de tild in albie, pe lingd alli
rc cinci-gase, care agreptau sd le
faci de mincare. Treabd era acolo,
nu incurcald, 9i incd se cerea degrabd,
cdci venea o fuga iarmrocul dc
Folticeni, care acela este ce esre.
' $Dividelsc, s!pertur.t'jretrprinrfu tdt\pah
'?Picprlnuii h lajrn nL.rr0ni taa de rras canu.a
3 Gnurt
- lini Firul md sclr
. Strcdt lcd pe .rrc s. d.apnd scutuitc
- grnane.
T
$i md scoald mama atunci tnai dimi-
F
neald decit alte ddli, li-mi zice cu
toatd inima:
A
dlagul mamei! vezi cd
-Nic6,
tat5-tiu e dus la coasd, cici se scu-
tui ov5sul cela pe jos; $ eu ase-
mene nu-mi vdd capul de trebi. Tu
mai lasi drumuile 9i stii lingtr
nimuca, de-i fd tevi Si leagdnd copi-
lul I c-apoi gi eu fl-oi lua de la Folti-
ceni o pdltrriu16 cu tesmat, g-o curi-
lugd de cele cu chimerius, gtii cold,
ca pentru tine!
-- Bine, mmdl dar in gindul meu
numai eu ptiam,
Toate ca roatele, dar la rusut gi
sdrdduitT sumne, gi mai ales la
roatd, md intreceam cu fetele cele
mari din rors; 9i din astl pricini,
- _
Usna-pmgtte
Chimcriu .fiimi
islrrddt impodobn cu
-
rdut5cioasa de Mdriuca Siwolui,
* sulcind de pus pintre straie, cine
ION CREANGA

ere drept si vi spun nu-mi era umbla? Povestea cintecu.lui:

uriti,fiicea adeseori in ciuda mea
gi-mi bdtea din pumni, poreclin- I. d-md, doamne , val de tei
du-md Ion Torcdliu, cum ii zicea li m-arurcd-ntre fmei !
mui lgan din Vinitori. lnsd pentru
asta tot imi era dragi gi torceam $i seurre vorbi, unde erau trei,
impreui cu dinsa, la umbra nucului eu eram al patrulea.
lor, cite o movild de drugi de cmurd, Dar cind auem de leginat copi-
de md sdruta maro, cind i le rdtam lul, nu qtiu cum imi vene, cdci
sara aesI. tocmi pe mine cdzuse pietul sd fiu
Aga ne ducean bdielii 9i fetele mai mare intre frati. lnsd ce era si

uii la allii cu lucru, ca sd ne luim
de urit, ceea ce la lard se cheamb
gdz6toare, gi se face mai mult noap-
tea, lucrind firure al sdu. Cum tor-
ceam eu, de-a mi mre dragul pe
intrecute cu Mdriuca, qi om sfiriia
fusul ro1ii, aqa-mi s{iriia inima-n
mine de dragostea Miriucii! Martur
T
faci, cind te roagd mma? Dar in
ziua aceea, in @e md rugase e,
era un senin pe ceriu gi aqa de fru-
A F
mos gi de cald afar6, c5-ti venea sd
te scalzi pe uset ca geinele. Vdzind
eu o weme ca asta, m spalit-o la
baltd cu gind rdu asupra mmei, cit
imi em de md si de nicljitd. Ade

R
imi este Dlmezeu! $i-mi aduc vir spu, cici Dumezeu e desu-
minte cI odat5, noaptea, la o clacl pra! De la o weme w, aezind
de dezghiocat pbpugoi, i-m scos c{-s prin livadd udeva, iese a&rd

D
Mdriucfi u gffiec din sin care era Si incepe a striga, de da duhul din-
s-o bage in boale pe biata copild, tr-insa:
de n-aq fi fost
eu acolo. Iome! Iome! Iome! qi lon,
D-apoi vara, in zilele de sdrbdtoare,
- Vezind ea ci nu dau- rispm
pace!
cu fetele pe cimpie, pe colnice qi de nicdiri, lasd toate in pimint $i se
mai ales prin luncile gi dumbrtrvile ia dupd mine la balt5, unde $tia c{
cele pline de mindrele, dupd cules md duc. $i cind colo, md vede tologit
rdchilictr de fdcut gdlbenele, sovirvt cu pielea goaltr pe ndsip, cit mi !i-i
de umplut flori, dumbravnic2 1i gligmul3; apoi, in picioare, find
la urechi cite o lspegiori fierbinte
*."
- O,*t,
@ dros pldcut intrebui4ad h de la soare, cu argint printr-insele,
2 Dumbr.vd. pbnd pE ut drcStode ce d.$c
-
ctisu - ute;g-u.
-,
 PUPAZA DIN TEI
tT
li aci sdrem intr-u picior, aci in
celalalt, aci plsm capul in &eapta
qi la stinga, spuind cuvintele:
AuraS pdrura;,
Scoate al,a din urechi,
Cd yi-oi da parale vechi;
gi gi-oi spdla cofele
$i li-oi bate dobele!
Dupd aeea zvirlem pietrele, pe
riud, in gtioalna ude mI scildam:
tm pentru Dmezeu gi ua pen-
tru dracul, fdcind pute dreaptd la
mindoi; apoi mi zvirlem citeva
de incuim pe dmcul in fundul gtioal-
nei, cu bulbuci la gud; g-apoi hu9-
A
tiuliuc! 9i eu in gtioalnd, de-a cu-
fundul, sd prind pe dracul de u
picior, cdci apa ni era obiceiul sd
R
facem la scdldat, de pe cind Adm-
Babadamr. DupE asta, md roi cu-
fudm de trei ori in rind, penrru
D
tatdl, fiul 9i duhul s{int 9i inc-o dati
pentru min. Apoi mtr trdgeam ince-
tigor pe o c@sri, la marginca bellii,
cit mi !i-i moronul, 9i mtr uitam pe
furig cm se iec{ apa cu picioru-
gele cele mindre ale unor tcre ce
ghileau'? pirod din susul mcu. Mai
fmos lucru nici cd se mai poate,
qedl
Toate acesta le privea brata mamd,
* minile subsuoartr, cum e
i"*
,* p€ cid A&m-&badam-de
dnd tuhf,a
: GHler dkau.
-
omul nAcliit, de dupd un dimb de
prod, aprepe de mine, Dar o
n-o vedeam pe dlnsa, cdci eram in
trqbd. ln totului-tot, a fi ueot la
mijloc wo jumdtate de c€s cit a
zdbovir mm acolq mai wo nei-
patru de cind fugisem de aesi gi-a
fl trebuit s{ lncep5 a mi se pme
sodele drept inim{, dupd rum se
zice, clci era treut de miud. insd
eu, in sttrea in we mi aflm, fiind
T
cuprins de fericire, uitasem cI mi
tre.iesc pe lme! la sfirgit, mm, cit
era ea de tue de ep, de la o ueme
F
pierde rdbdaea 9i vine tiptil, in
virful degetelor, pe la spatele mele,
cind md riitam la fete, cm vi
spm,
imi ie toate hainele fmugel de pe
mal, 9i m{ lasd cu pielea goald in
baltd, zicindu-mi cu ndduh3:
li
veni tu acasd, coroperulea,
-
dacd te-a rlzbi fouea, q-apoi atuci
vom ayea altl vorb6. $i se tot duce.
Ei, ei ! ce-i de fdcut, Iome ? ! Fetele
de la ghilit, care vdzuse asta, nw-9i
dau ghiont wa alteia qi chicoteau
pe smoteala mea, de rlsua pmdr:I.
In eu intram in pimint de ru5ine
gi cit pe ce sd md inec, de ciud.d
ce-mi em, $i din dragostea cea mare
de roi diniord, imi venea aqm
sd le srring de git, nu alticeva. Dar
vorba ceea: PoIi opri vintul, apa gi
r Cu nrdlh o
suplrse
{ Corop.trde- sd, vqabndd. (& b rcsstod
-

guile omenilor? De acee le-m
l{sat gi eu pe fete sd ridI, pind li s-a
duce gua la uechi, qi pindind weme
pe cind ged ele plecate 9i dau pina
in ap{ la ghilit, fac pqti! din baltd,
q-o ieu la slnltoasa. $i aga fugem
de tare pe prud, de slreu pietrele,
pe cre le stirnem cu picioarele, cit
mine de sus. $i tuga, 9i tuga, flri
sd ml mi uit in urmi, pind ce dau
intre hudi! pe drmul care ducea
la noi acasd. Dar nu merg pe drum,
de ruqine si nu intilnesc vrun om;
ci sar ln grddin{ la Costache $i merg
tupiluq prin pdpugoi' apoi intr-o
hudild, din hudi16 in gr6dini la
Trisnea, si iar prin pdpugoi; 9i cind
aproape sd ies din gridind, mi sim-
tesc cinii lui Tr{sne, 9i la mine sd
ml rupi. Ce-i de f{cut? Auzisem
eu din omeni cd dacl rei sl nu te
mu$te cinii gi sE te lese in pace,
cum ii vezi cd sar la tine, sd te tupilezi
jos la plmint qi sd-i lagi sd te late
cit le place, fdre si te unelti din
loc; clci ei bat, cit bat pi de la o
vreme te pdrlsesc ai se duc. $i ade-
vdrat este, cdci aqa m sclpat 9i eu
de cinii lui Trdmea, atuci cind am
dat peste plet cu ei gi ei cu mine
Noroc din ceriu pinl-n pftnint ce
nu m-a prins melimulr gi harmi-
nul2 de Trdsnea' ctre avea mre
1 H2r2h.i.trl-o.
zd.vh,
-illirnl.
-*t
t& ION CREANCA
ciudi pe mine, de cind ml zlpsisel
in gr5dim lui la fumt mere domeqri
gi pere sintiliegti+, cici m-u fi mopit
in b6taie. $-apoi numai sta 6i-ar fi
mai trebuit am, cit erm de priop-
sit! in sfirpit, dupl ce m-au lisat
cinii lui Trisnea in pace, om v-m
spus, am sdrit in rdspintmele mui
drum; de acolo in gridinl la noi,
qi atunci m.i s-a plrut cI mI aflu in
sinul lui Dumezeu. $i merg eu
acum ferd plsue prin pdpupoi pini
in dreptr:l ogrdzii gi mI uit pintrc
T
gard gi vdd pe ma rum se dd in
vint dupd trebi, cind in casd, cind
F
afud; pi-mi era mai rrue mila dc
dinsa, dar qi de pintecele meu ccl
stocit5 de apd inci imi era miln
A Vorba ceea: Milt mi-i de tine, dar
qi de mine mi se rupe inima de miln
ce-mi este. $i nemiputind suttrr
R foame, incep a mimii ugilit pin
te gard:
Mdmucii, iacitE-mi-s.
D
-
$-odatl $ sar in ogndl, md inlt-
logez dinaintea mei a9a chiprn
cum erm, ii apuc mina m sila, o
slrut s,i zic, scincind:
Mamd, bate-me, ucidc-md.
-
spinzuri-md, ff ce gtii ru minc; nu-
mi di-mi cew de minwe, ci mr de
foame ! Vorba cea: Golitate incun-
Mnr,* * n.r**..
- & sfild IUe.
+ sindliesri
bile ftclt.
-. t ugilir dLi
 tEI
PUPAZA DIN
iur{, fu{ fme dl dea dr@tut.
Ea atunci, rum e ma o buni-
tate, se uird ga.lig la mine qi
oftind:
Bine-1i gede, cogcogeme cobli-
ai- si mbli lela2 pe drmuri in
halul acesta, 9i sd md lagi tocmai la
wemea asta fdri leac de aiutor! ?
Hai de mininc!, dar sI srii cE mi
te-ai lehdmetit de la inimi; dmr s6
te po4i de acum tile bine, sd roi
fiu ces ce m fost pentru dne; dar
nu gtiu, ztru!
$i, sentr vorbd, vdzind cd m-m
pus rdu cu n:m, ii giuruiesc eu
c{ ce am ftcut n-oi mi face. Apoi
mblu tot cu binigorul pe lingd
dinsa gi nu ies din cuvintul ei afard
nici cu fapta, nici o vorba, clci
vorba dulce mult aduce; la trebi-s
Mmicul cir se poate: derdicam gi
R
mitum prin qsd ca o fatd mare,
de n-avea mma griji, cind se ducea
udeva. $i intr-o zi o rdd cd md
D
sirutd 9i-mi zice cu blindeld
Dmezeu sd te iuilqscd, Io-
-
nicn, dragul mei, $i sn-ji
toate daruile sale cele bogate, daci
te-i purta, cum vtrd c! te po4i de o
bucati de vrme incoace.
Atunci eu pe loc am inceput a
plinge 9i bucuia mea n-a fost proas-
td. $i mai nultd musrrare am sim;ir
in cugetul meu decit oricind. $i
.obtizan coseadrc vhjsan
1 S! !a!li lel. -
s umbli frd m$
-
-G**.-.
IF
m-r fi bdtut [Em cu tGte gar-
.duile 9i de m-ar fi izgonit de la
zice casl, ca pe un strd.in, tot n-at fi rlmas
aqa de milit in fala ei, ca aruci
cind m-a luat cu binigorul. $i sd nu
aedeli ctr nu mi-m dnut cuvinrul
de ioi pind mi de-apoi, pentru ci
a5a m fost eu, r5bddtor qi statomic
la vorbd in felul meu. $i nu cd md
laud, ctrci lauda-i fag: prin som,
nu ceream de mincile ; dacd md
sculm, nu mai a$teptm sd-mi deie
T
al;ii; 9i cind era de fdcut ceva treabd,
o cm rdr€m de pe aqsd. $-apoi
mai aveam li alte bunui: cind md
A F
lu cineva cu rdul, pulind treabd
fdcea cu mine; cind mtr lua cu bini-
$orul, nici atita;
de epul
iar cind m6 lds
meu, filcem cite o drdguld
de trebugoud ca aceea, de nici Sfinta
Nastasia izbdvitqre de otravd nu
era in stue a o desface cu tot meq-
tegugul ei. Povestea ceea: IJn ne-
bun mnc-o piatrd in baltd gi zece
: minli n-o pot scoate.
In sffrgit, ce mi atita vorbd pentru
deie nimica toatd? Ia, am fost li eu, in
lmea asta, un bol cu ochi, o bucati
de hmd insuflelittr din Hmulegd,
care nici frmos pine la doutreci
de mi, nici cminte pinl la treizeci
ti nici bogat pine la patruzeci nu
m-m fdat. Dar gi sdrac a$a ca in
de mul acesta, ca in anul trecut Qi q
de cind sinr, niciodatd n-m fost!
 F T
A
R
D
 F T
A
R
D