Sunteți pe pagina 1din 4

FIŞĂ DE EVALUARE PRECIZIA POZIŢIEI SUPRAFEŢELOR

MĂSURĂRI TEHNICE.
ABATERI DIMENSIONALE. ABATERI DE FORMĂ Poziţia nominală => poziţia elementelor geometrice, determinată prin cote nominale liniare şi
unghiulare, faţă de o bază de referinţă sau faţă de alte elemente geometrice.
1. Dimensiunea nominală reprezintă:
a) Dimensiunea prescrisă în desenul de execuţie al piesei;
b) Dimensiunea măsurată; Abaterea limită de poziţie => valoarea maximă admisă (pozitivă sau negativă) a abaterii de poziţie
c) Abaterea efectivă; faţă de poziţia nominală.

2. Toleranţa se defineşte ca fiind diferenţa dintre: Baza de referinţă => elementul geometric (punct, linie, suprafaţă) faţă de care se stabileşte poziţia
a) Abaterea superioară şi abaterea inferioară nominală a altui element geometric.
b) Dimensiunea maximă şi dimensiunea minimă;
c) Dimensiunea nominală şi dimensiunea efectivă;
Abateri de poziţie => abaterea de la poziţia nominală a unui element geometric faţă de baza de
3. Ajustajele (asamblările dintre arbori şi alezaje) se clasifică în: referinţă
a) Ajustaje cu joc
b) Ajustaje intermediare; Abaterea de la paralelism => diferenţa distanţelor măsurată între drepte adiacente, în limitele
c) Ajustaje cu strângere. lungimii de referinţă (figura 3).

4. Constituie abatere de formă:


a) Abaterea de la forma dată a suprafeţei;
b) Abaterea de la planeitate;
c) Abaterea de la cilindricitate;

5. Suprafaţa adiacentă reprezintă;


a) Suprafaţa teoretică (prescrisă) a piesei;
b) Suprafaţa reală a piesei;
c) suprafaţa cu aceiaşi formă cu suprafaţa prescrisă pentru piesă, astfel încât distanţa dintre ele să fie
minimă.
Figura 3. Abaterea de la paralelism
6. În figura 1 este reprezentată: Abaterea de la înclinare => diferenţa între unghiul format de elemente adiacente suprafeţelor sau
a) Abaterea de la cilindricitate (conicitate); dreptelor considerate şi unghiul nominal. Putem vorbi astfel de abateri de la înclinare între două
b) Abaterea de la circularitate; drepte, două suprafeţe, etc. (figura 4).
c) Abaterea de la planeitate.

Figura 1
7. În figura 2 este reprezentată:
a) Abaterea de la forma dată a suprafeţei;
b) Abaterea de la planeitate;
c) Abaterea de la circularitate.
Figura 4. Abaterea de la înclinare.

Un caz particular al abaterii de la înclinare îl constituie abaterea de la perpendicularitate, când


valoarea nominală a unghiului este 90
Figura 2.
Bătaia radială => diferenţa distanţelor, maximă şi minimă, măsurate în limitele lungimii de referinţă,
între suprafaţa efectivă şi axa de rotaţie (Figura 5).
1 2
Figura 5. Bătaia radială Figura 6. Bătaia frontală. Figura 8. Abaterea de la concentricitate

Bătaia frontală (axială) este diferenţa distanţelor maximă şi minimă, stabilită în limitele lungimii de Abaterea de la simetrie este distanţa maximă, măsurată în limitele lungimii de referinţă, între axele
referinţă, într-un plan geometric perpendicular pe axa de rotaţie, şi suprafaţa frontală efectivă. sau planele de simetrie ale elementelor considerate şi care ar trebui să coincidă (figura 9).

Abaterea de la coaxialitate se consideră distanţa maximă măsurată între limitele lungimii de


referinţă, între axa suprafeţei adiacente şi baza de referinţă care poate fi axa uneia din suprafeţele de
rotaţie.
Această abatere se poate prezenta sub formă de excentricitate (figura 7a) (când axele suprafeţelor
sunt paralele, frângere (figura 7b), când axele suprafeţelor sunt concurente, ori încrucişare (figura
7c) (când axele suprafeţelor sunt încrucişate).

Figura 9. Abaterea de la simetrie

Abaterea de la intersectare este lungimea perpendicularei comune a două drepte adiacente, ori
două axe, care în mod normal ar trebui să fie concurente (figura 10).

Figura 10. Abaterea de la intersectare. Figura 11. Abaterea de la poziţia nominală

Abaterea de la poziţia nominală se defineşte ca distanţa maximă măsurată în limitele lungimii de


referinţă între elementul adiacent axei, suprafeţei sau punctului considerat, şi poziţia nominală.
Figura 7. Abaterea de la coaxialitate: a) Excentricitate, b) Frângere, c) Încrucişare

Abaterea de la concentricitate (figura 8) reprezintă un caz particular al abaterii de la coaxialitate


când lungimea de referinţă este zero, ca urmare se mai poate defini ca distanţa dintre centrul
cercului adiacent suprafeţei considerate şi baza de referinţă (centrul unui cerc, axa unei
suprafeţe).

3 4
FIŞĂ DE LUCRU II. Completaţi următoarele afirmaţii cu răspunsurile corecte:
I. Realizaţi asocierea între reprezentările grafice (coloana A) şi abaterile de poziţie prezentate a) Abaterea de la...........................................reprezintă un caz particular al abaterii de
(coloana B) încât să obţineţi informaţii corecte. la.........................în situaţia în care valoarea nominală a unghiului este de 90.
A B b) Abaterea de la................................poate avea următoarele
forme:...........................................................................................................................................c)
Abaterea de la.............................................reprezintă diferenţa distanţelor măsurată între drepte
a) Abaterea de la concentricitate
adiacente, în limitele lungimii de referinţă.
1. d) Diferenţa distanţelor măsurate în limitele lungimii de referinţă între suprafaţa efectivă şi axa de
rotaţie, reprezintă.........................................................

b) Abaterea de la poziţia nominală

2.

c) Abatere de la coaxialitate (excentricitate)

3.

d) Abaterea de la simetrie
4.

e) Abaterea de la paralelism

5.

f) Abaterea de la intersectare

6.

g) Bătaia radială

7.

5 6
RUGOZITATEA SUPRAFEŢELOR FIŞĂ DE LUCRU

Prin rugozitatea suprafeţelor se înţelege ansamblul neregularităţilor cu pas relativ mic, I. Completaţi enunţurile prezentate, încât să obţineţi informaţii corecte:
rezultate în urma procesului de prelucrare şi care sunt cuprinse în limitele unei lungimi de bază. a) Prin rugozitatea suprafeţelor se înţelege ansamblul ...................................cu pas relativ mic,
Lungimea de bază este lungimea secţiunii de suprafaţă aleasă pentru definirea rugozităţii, rezultate în urma ................................. care sunt cuprinse în limitele unei.......................de bază.
astfel încât să se înlăture influenţa altor abateri, şi mai ales a ondulaţiilor. b) Cel mai des utilizat sistem de evaluare a rugozităţii,
reprezintă...........................................Principalii parametri de rugozitate, în acest sistem,
sunt:....................................................
c) Parametrul......................reprezintă valoarea medie aritmetică a ordonatelor profilului faţă de linia
medie.
d) Parametrul.................este media celor mai înalte 5 puncte de vârf şi a celor mai joase 5 puncte de
fund, întâlnite în limitele lungimii de bază.
e) Parametrul...................este distanţa măsurată între linia exterioară (e) şi linia interioară (i) a
profilului, în limitele lungimii de bază.
f) În general, se prescrie rugozitate...................pentru suprafeţele active, adica suprafeţele de contact
ale asamblărilor mobile, suprafeţele de contact ale asamblărilor arbore-alezaj (ajustaje) realizate cu
strângere. Pe de altă parte, trebuie indicată rugozitatea........................., pentru a nu mări în mod inutil
Figura 12. Reprezentarea la scară macrogeometrică a profilului rugozităţii unei suprafeţe: ............................prelucrării, cu atât mai mare, cu cât suprafeţele trebuie să fie mai netede.
L – lungime de referinţă, m – linie medie a profilului, e – linie exterioară a profilului, i – linia
interioară a profilului

Rugozitatea suprafeţelor se evaluează în diferite sisteme, dintr care cel mai des utilizat reprezintă
sistemul liniei medii M. Principalii parametri de rugozitate, în sistemul liniei medii, sunt:
a) Abaterea medie aritmetică a profilului Ra => reprezintă valoarea medie aritmetică a ordonatelor
profilului faţă de linia medie.
b) Înălţimea neregularităţilor în zece puncte (Rz) este media celor mai înalte 5 puncte de vârf şi a
celor mai joase cinci puncte de fund, întâlnite în limitele lungimii de bază (figura 13).

Figura 13. Indicarea punctelor de vârf şi punctelor de fund, pentru evaluarea parametrului Rz.

c) Rugozitatea maximă (Rmax) este distanţa măsurată între linia exterioară (e) şi linia interioară (i)
a profilului, în limitele lungimii de bază.
În general, se prescrie rugozitate mai mică pentru suprafeţele active, adica suprafeţele de contact ale
asamblărilor mobile, suprafeţele de contact ale asamblărilor arbore-alezapj (ajustaje) realizate cu
strângere. Pe de altă parte, trebuie indicată rugozitatea strict necesară, pentru a nu mări în mod inutil
costul prelucrării, cu atât mai mare, cu cât suprafeţele trebuie să fie mai netede.

7 8