Reformele lui Cuza - Opera Legislativa

In perioada domniei lui Cuza au fost elaborate Codul Civil si Codul de Procedura Civila, precum
si Codul Penal si Codul de Procedura Penala. S-a creat astfel un cadru juridic modern, adaptat
noilor realitati economice si sociale. Au fost introduse norme si institutii juridice evoluate,
codurile fiind inspirate din cele mai moderne legislatii ale vremii. Astfel, Codul Civil roman a
fost de inspiratie franceza, Codul Penal, a fost inspirat de Codul Penal prusian, si in mai mica
masura, de Codul Penal francez, iar Codul de Procedura Penala a avut drept model Codul de
Instructie Criminala francez.
Codul Civil avea urmatoarea structura:
Un Titlu Preliminar cu privire la legi si la aplicarea acestora in timp si spatiu
Cartea I, despre persoane
Cartea a II-a, despre lucruri
Cartea a III-a, despre diferite moduri de dobandire a proprietatii
Dispozitii finale in legatura cu intrarea in vigoare a Codului si abrogarea altor legiuiri mai vechi.
In Titlul Preliminar la Art. 1 se prevedea ca legea dispune doar pentru viitor, ea neavand putere
retroactiva.
Cartea I cuprindea dispozitii privind drepturile civile, actele de stare civila, casatoria,
paternitatea, filiatia, adoptia, puterea parinteasca, minoritate, tutela si emancipare. Varsta
matrimoniala era stabilita pentru baieti la 18 ani, iar pentru fete la 15. Pentru motive grave,
domnul putea da dispensa. Femeile nu puteau introduce o cerere de chemare in judecata fara
acordul sotului, si, de asemenea, nu se puteau recasatori mai devreme de 10 luni de la desfacerea
casatoriei anterioare. Era reglementata, de asemenea, si actiunea in tagada a paternitatii, precum
si legitimarea copiilor nascuti sau conceputi in afara casatoriei. Emanciparea minorului se realiza
de drept prin casatorie, insa, chiar si necasatorit, minorul putea fi emancipat de tatal sau, iar in
lipsa tatalui, de catre mama sa, la implinirea varstei de 18 ani. Majoratul era stabilit la varsta de
21 de ani.
Cartea a II-a cuprindea dispozitii despre proprietate, despre dezmembramintele
dreptului de proprietate si despre servituti. Potrivit Codului Civil, proprietatea era dreptul ce are
cineva de a se bucura de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa, in limitele determinate de
lege. Nimeni nu poate fi silit sa cedeze proprietatea sa, cu exceptia cazului de utilitate publica,
primind o dreapta si prearabila despagubire.
Cartea a III-a - erau reglementate, de asemenea, clasele de mostenitori, precum si ordinea in care
acestia veneau la mostenire, precum si reprezentarea (permite cuiva dintr-o clasa mai indepartata
sa urce in locul celui care ar trebui sa mosteneasca, in conditiile in care mostenitorul de drept a
decedat anterior) si cazurile de nedemnitate succesorala. Codul prevede, de asemenea, un drept
de uzufruct al vaduvei sarace, in concurs cu descendentii, si un drept de proprietate in concurs cu
celelalte clase de mostenitori.
 Codul Penal avea urmatoarea structura:
 Dispozitii Preliminare
 Cartea I, despre pedepse si efectele lor
 Cartea a II-a, despre crime si delicte si pedepsele lor
 Cartea a III-a, despre contraventiuni politienesti si pedepsele lor.
Faptele penale erau clasificate in functie de gravitatea acestora in: crime, delicte si
contraventii. Pedepsele aveau, de asemenea, o structura tripartita, fiind: pedepse
criminale, pedepse corectionale si politienesti.
Codul de Procedura Civila a fost elaborat si a intrat in vigoare odata cu Codul Civil. Procedura
de judecata era orala, publica si contradictorie.
Judecatoriile de clasa (primele instante) erau competente sa judece toate cererile in
materie personala si imobiliara. Cererea de chemare in judecata se depunea la instanta de la
domiciliul sau resedinta paratului. In materie imobiliara, cererea se depunea la instanta in raza
teritoriala a careia se afla imobilul in litigiu. Cererea era redactata intotdeauna, in forma scrisa, si
trebuia sa cuprinda numele, profesia si domiciliul partilor, obiectul, motivarea, semnatura si data.
Dupa primirea cererii judecatorul stabilea termenul de infatisare, de la 3 la 15 zile de la primirea
cererii. Termenul se consemna de catre judecator intr-un registru special, dupa care petitia era
comunicata paratului. In cazul in care paratul nu voia sa semneze de primire, reclamantul
transmitea cererea respectiva primarului de la domiciliul paratului sau comisarului ori
subcomisarului de politie. Partile se puteau infatisa inaintea judecatorului de clasa fara vreo
cerere scrisa. Singura conditie era aceea ca respectiva cauza sa fie in stare de judecata, iar
obiectul si valoarea acestuia sa se constate in scris in instanta printr-un act semnat atat de catre
judecator, cat si de catre parti.
Codul de Procedura Penala avea urmatoarea structura:
 Dispozitii Preliminare
 Cartea I, despre Politia Judiciara – reglementa descoperirea, urmarirea si
instructia infractiunilor
 Cartea a II-a, despre judecata si judecarea proceselor in fata instantelor penale
Potrivit Art. 1, orice infractiune da nastere la o actiune publica, si poate da nastere la o actiune
privata. Actiunea publica apartine societatii. Renuntarea la actiunea privata nu putea opri si nici
suspenda actiunea publica, cu exceptia cazurilor prevazute in mod expres de lege.
Procesul penal cuprindea doua faze: cea premergatoare judecatii si cea a judecatii.
Instantele de judecata prevazute de Cod erau: judecatoriile de clasa, tribunalele de judet, curtile
cu juri, si Inalta Curte de Casatie si Justitie.