CONSTRUIRE IMOBILE DE LOCUINTE COLECTIVE

D+P+6E+Eretras, AMENAJARI EXTERIOARE,

IMPREJMUIRE SI BRANSAMENTE UTILITATI - CORP C4

- CAIETE DE SARCINI -
Rezistenta

Proiect nr 20/2018

Beneficiar: S.C. TENANGO S.R.L.

Amplasament: Comuna Floresti, str. Avram Iancu, FN, jud. Cluj

Proiectant: S.C. ACS STRUCTURIS S.R.L.,

Cluj-Napoca, Str. Fantanele nr. 63-65
CAPITOLUL: MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI

1.GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile premergatoare executiei de

realizarea fundatiilor constructiilor civile, industriale, agrozootehnice si social-culturale.

2.MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI

2.1 Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre verificatori de proiecte

atestati de comisia de atestare a Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajari Teritoriului ,
persoane fizice sau juridice , altii decat specialistii elaboratori ai proiectelor.
2.2 Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde conform
atributiilor care ii revin de realizare nivelului de calitate corespunzator exigentelor de performanta
esentiale ale lucrarii.
2.3 Dupa primirea documentatiei tehnice de executie , constructorul va asigura cunoasterea
proiectului de catre toti factori care concura la realizarea lucrarii.
2.4 Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor determinante ,de la
care executia nu mai poate continua fara receptia fazei.
In lipsa unui alt program de stabilire a fazelor si datelor de verificare se vor considera ca
obligatorii urmatorele faze determinante:
a.terenul de fundatie
b.fundatii
c.armare structura subsol, parter
d.armarea etajelor la care se schimba dimensiunea elementelor geometrice
e.structura de rezistenta inainte de finisare
Antrepriza de executie va chema proiectantul la receptionarea fazelor determinante cu cel putin 5
zile inainte de termenul fixat.
2.5 Lucrarile de structura se vor executa pe baza documentatiei tehnice cuprinse in proiect
,precum si a completarilor si modificarilor transmise de proiectant in timpul executiei prin planuri
suplimentare, planuri modificatoare sau dispozitii de santier.
2.6 Antrepriza de executie va semnala proiectantului eventualele neconcordante,omisiuni sau
neclaritati, pentru a fi analizate si a se lua masuriile necesare , inaintea executiei fazei respective.
2.7 Antrepriza de executie poate face propuneri de modificari fatade solutiile tehnologice cuprinse
in proiect in scopul adaptarii la propria tehnologie. Aceste propuneri se vor putea aplica numai
dupa insusire lor de catre proiectant.
Se atrage atentia in mod deosebit asupra faptului ca stuctura a fost dimensionata la incarcarile de
exploatare ,climatice si seismice prevazute in standardele romanesti in vigoare. In cazul in care
executantul, prin tehnologia adaptata produce asupra elementelor structurale incarcari tehnologice
suplimentare, acesta are obligatia sa anunte proiectantul in scopul verificarii sau redimensionarii
acestor elemrnte.
2.8 Prin grija investitorului se intocmeste cartea tehnica a constructiei care cuprinde documentele
privitoare la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acesteia si care se preda
proprietarului constructiei care are obligatia de a o completa la zi.
Cartea constructiei cuprinde intreaga documentatie utilizata la executie.
2.9 La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu:documentatia completa de executie,
registrul de procese verbale de lucrari ascunse, registrul de comunicari de santier, principalele
norme care guverneaza tehnologia de executie si in mod special C149/87.
2.10.In cazul abordarii unor procedee tehnologice care nu sunt acoperite prin norme tehnice legal
aprobate, proiectantul va prezenta un caiet de sarcini special intocmit privind succesiunea fazelor
tehnologice si masuri specificce.
CAPITOLUL: REALIZAREA LUCRARILOR DE FUNDATII

1.GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de realizarea fundatiilor

constructiilor civile, industriale, agrozootehnice si social-culturale.

2.REALIZAREA LUCRARILOR DE FUNDATII

2.1 Inaintea deincepere a lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor trebuie sa fie terminate
lucrarile premergatoare si anume:
2.1.1.Trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor.Terasarea pe teren a constructiei se va
face de personal spcializat si dotat cu aparatura corespunzatoare , in limitele tolerantelor admise la
trasare si precizare in STAS 9824-1-75(anexa 1) incheindu-se un proces verbal de lucrari ascunse
intre beneficiar si executant.
2.1.2.Protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in pamint.
2.1.3.Asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de
lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiilor.
2.1.4.Verificarea axelor fundatiilor.
2.1.5.Verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect(din punct de vedere al calitatii
terenului,dimensiuni si pozitii) in limitele tolerantelor prescrise.Verificarea terenului de fundare se
face de specialistul geotehnician, rezultatele si eventuale masuri de corelare cu situatia corecta
fiind consemnate intr-un proces verbal de receptie a terenului de fundare.
2.2. La executarea fundatiilor trebuie avute in vedere urmatoarele:
2.2.1.Materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor din
standardele si normele de fabricatie din vigoare .
2.2.2.Fundatia se executa fara intreruperea pe toate lungimea ei; in cazul cand aceasta conditie nu
poate fi respectat se procedeaza conform normativului C140-86 si anume:
-Suprafata rostului de lucru se face perpendiculara pe axa fundatiei,sicanata sau verticala
dreapta.
-Turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 30-50 cm, iar
suprapunerea stratului superior de beton se va face obligatoriu inainte de inceperea prizei
cimentului din stratul inferior.
-Nu se admit rosturi de lucru inclinate la fundatii,cuzineti,grinzi de fundatii.
-Durata maxima admisa a intreruperii de betonare pentru care nu se vor lua masuri
speciale va fi de 1.5- 2ore in cazul betoanelor cu cimentari obisnuite.
-Reluarea turnarii se va face dupa pregatirea suprafetei rosturilor constind din curatenia si
spalarea abundenta cu apa imediat inaintede inceperea turnarii betonului proaspat.
-Intreruperile betonarii cu durata mai mare vor fi stabilite de conductorul tehnic al
santierului in concordanta cu prevederile din proiect, cu dispunerea de armaturi suplimentare si
masuri speciale de realizare a profilului de intrerupere; reluarea lucrarii se face prin tratarea
suprafetei betonului intarit prin udare indelungata(8-10ore),curatirea cu perie de sarma,jet de aer
etc,imediat inainte de turnarea betonului proaspat..
2.2.3.Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie,se
va mentine umiditatea betonului in primele zile dupa turnare, protejind suprafetele libere prin
acoperirea cu materiale de protectie si stropirea periodica cu apa care va incepe dupa 2 pana la 12
ore de la turnare,in functie de timpul cimentului si temperatura mediului. Nu se va stropi sub
temperatura de +5 C.
2.2.4.Inaintea turnarii fundatiilor se vor verifica armaturile montate precum si pizitionarea
cofrajelor laterale. Se vor respecta prevederile STAS 10107-90 privind acoperirile minime cu
beton si normativul NE 012/2-2010.
2.2.6.In procesul de executie a lucrarilor de fundatii se vor respecta normele de protectie a muncii,
cat si precizarile tehnologice din plansele aferente.
2.2.7.Receptia calitativa a fundatiilor se face catre beneficiar,constructor si proiectant pe baza
actelor incheiate anterior, a verificarii incadrarii in prevederile proiectului si eventual a unor
sondaje locale.

CAPITOLUL:LUCRARI DE TERASAMENTE

1.GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de terasamente pentru

realizarea fundatiilor constructiilor civile, industriale, agrozootehnice si social-culturale.

2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de terasamente se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:

-C 169-88-Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente ptr. realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale
-C 29-85 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice (caietele I...VI)
-NP 112-2014 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă
-STAS 1243-88 Teren de fundare.Clasificarea si identificarea paminturilor.
-STAS 3950-81 Geotehnica.Terminologie, simboluri si unitati de masura.
-STAS 6054-77 Teren de fundare.Adincimi maxime de inghet.
-STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.
-STAS 3300/1-85 Teren de fundare.Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.
-STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristcilor de compactare.
Incercarea Proctor.
-C 239-92 Indrumator tehnic provizoriu pentru calculul terenului de fundare, al presiunii
pamintului, prelucrari de sustinere si al stabilitatii taluzurilor si versantilor la actiuni
seismice.
-Ghid pentru executia compactarii in plan inclinat si orizontal.

3.MATERIALE

Pentru executia lucrarilor de terasamente se pot folosi materiale, dupa cum urmeaza:
-paminturi coezive
-paminturi necoezive
-anrocamente si materiale cu elemente mari
In functie de tipul materialelor, ce vin supuse unei compactari sunt alese utilajele de sapaturi,
terasiere si de compactare.

4.PREVEDERI CONSTRUCTIVE

In timpul executarii lucrarilor de terasamente constructorul are obligatia sa urmareasca atit

stabilitatea masivelor de pamint, cit si stabilitatea constructiilor, instalatiilor invecinate.
Atunci cind executarea sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele existente
subterane (electrice,gaze,apa,canalizare etc.) care ramin in functiune, trebuie luate masuri de
protejare a acestora. In cazul in care in proiect nu este prevazuta existenta acestor instalatii, se
opresc lucrarile si este cheamat proiectantul. Dezafectarea acestor instalatii se face numai cu
acordul partilor interesate si sub supraveghera beneficiarului.
Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se vor executa lucrarile pregatitoare, dupa cum sunt
urmeaza:
-defrisarea se va face manual
 -se va impiedica scurgerea apelor de suprafata spre terenul pe care se executa lucrarile de
constructii prin executarea unor santuri de garda., care sa dirijeze aceste ape in afara zonei de
lucru
La executarea sapaturilor cu pereti in taluz, se va avea in vedere urmatoarele:
-mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundare sau in jurul cladirilor
existente, astfel incat sa nu fie periclitata rezistenta-stabilitatea acestora.
-atunci cind turnarea nu se face imediat dupa terminarea sapaturilor, acesta se va opri la o
cota mai ridicata decit cota finala; se face acest lucru pentru a impiedica modificarea
caracteristicilor fizico-mecaniceale terenuluid sub talpa fundatiei
-deoarece sapaturile au lungimi foarte mari, fundul sapaturii trebuie sa fie inclinat spre
unul sau mai multe puncte de colectare a apelor, in caz de ploaie
La lucrarile de umpluturi se vor tine seama de urmatoarele aspecte:
-se va executa din pamintul rezultat din sapaturi
-pentru ca pamintul sa aiba umiditatea cat mai aproape de cea optima de compactare,se va
uda
-umpluturile se vor executa in straturi de 20-30 cm, se vor uda, dupa care se va compacta
prin cilindrare sau prin vibrare.
-periodic se va masura tasarea terenului care la finele compactarii trebuie sa fie cel putin 5
cm.
-dupa terminarea compactarii se va chema la fata locului proiectantul si numai dupa avizul
favorabil al acestuia se poate trece la continuarea lucrarilor.
-umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirii se executa imediat dupa decofrarea
fundatiilor

5.CONTROLUL CALITATII

La receptia lucrarilor de sapaturi se vor verifica dimensiunile, cotele profilelor,corespondenta cu

proiectul de executie, iar constatarile se vor stipula in procesul verbal de lucrari ascunse.ce se
anexeaza la cartea constructiei.
Verificarea compactarii se va face de catre personal atestat apartinind unei institutii,unui laborator
aatestat, autorizat pentru profilul geotehnic si teren de fundare.Verificarile compactarii se fac in
urmatoarele faze:
-inaintea inceperii lucrariilor
-pe parcursul executiei
-in vederea receptiei finale

CAPITOLUL:ESAFODAJE, COFRAJE, PLATFORME DE LUCRU

1. OBIECT

Esafodajele sunt necesare pentru sustinerea cofrajelor si / sau a platformelor de lucru care sa
permita accesul la zonele respective; uneori pot fi utilizate la sprijinirea provizorie a unui element
de rezistenta.
Cofrajele si platformele de lucru se vor realiza conform prescriptiilor tehnice si practicii curente.
In acest caiet se atrage atentia aspupra unor aspecte particulare caracteristice acestui gen de
lucrari.
Esafodajele pentru sprijinirea provizorie a unui element de rezistenta se vor realiza numai dupa
detalii de executie intocmite de un proiectant de specialitate.
2. STANDARDE DE REFERINTE

- STAS 9824/0-74 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a c-tiilor. Prescriptii generale.

- STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a c-tiilor civile, industriale si
agrozootehnice.
- C 11 – 83 Instructiuni tehnice privind alcătuirea si folosirea în c-tii a panourilor din placaj
ptr. cofraje (B.C. 4/1975).
- C 83 – 75 Îndrumator privind executarea trasarii de detaliu în c-tii

2. ESAFODAJE

Esafodajele trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte :

- sa transmita incercarile la reazeme in conditiile unei rigiditati si stabilitati corespunzatoare;
- sa permita - eventual cu anumite restrictii - desfasurarea proceselor tehnologice existente
in zona respectiva;
- sa inglobeze fara deteriorari obiectele nedeplasabile existente in zona (conducte, mobilier, etc.);
- sa lase libere spatiile necesare efectuarii lucrarii respective.
Esafodajele pot rezema :
- pe grinzile de rulare;
- pe stalpii caii de rulare;
- pe teren (plansee); in acest caz pot fi si mobile.
ATENTIUNE : Nu vor fi folosite pentru rezemare sau contravantuire:
- tevile continand conductori electrici sub tensiune, fluide sub presiune si / sau explosive si
consolele de sustinere a acestora;
- eventualele materiale sau piese, mobilierul, capacele, sau alte acoperiri ale canalelor sau
golurilor tehnologice, existente in zona, decat dupa verificarea capacitatii acestora din punct de
vedere al stabilitatii si al rezistentei.
Ori de cate ori este posibil, se va prefera realizarea esafodajelor cu schele de inventar montate pe
sol.
Se vor avea in vedere urmatoarele :
- stalpii din lemn nu vor avea sectiunea mai mica de 10 x 10 cm;
- rezemarea elementelor verticale se va face pe intreaga lor sectiune transversala,prin
intermediul unor placi de repartitie, suprafata de rezemare fiind obligatoriu orizontala; aducerea la
nivel a zonelor de rezemare se va face cu atentie,neadmitandu-se :
- bucati de materiale cladite improvizat;
- materiale casante, sfarmicioase (BCA,caramizi, etc.);
- suprafete unse, alunecoase;
- materiale sensibile la inmuiere (umplutura de pamant-nisip, BCA, etc.);
- realizarea unei contravantuiri corespunzatoare, pentru asigurarea stabilitatii de ansamblu (cel
putin o travee pe ambele directii, cu bare diagonale plecand de la un stalp comun, cu noduri
comune si avand pasul pe verticala de 2,0...1,0 m);
- esafodajul se va putea lega la stalpii si grinzile constructiei, daca prin aceasta nu sant
impiedicate lucrarile de efectuat; la realizarea unor astfel de legaturi se vor asigura gabaritele de
trecere necesare podurilor rulante (si din deschiderea alaturata).

3.COFRAJE

Cofrajele cuprind suprafata cofranta propriu-zisa si elementele de sprijinire a acesteia.

Suprafata cofranta va fi alcatuita de regula din lemn, respectiv scandura sau placaj. Se poate
folosi, daca este disponibila si tabla.Cofrajul va fi astfel alcatuit incat partile sale componente sa
se poata monta si mai ales demonta, cu usurinta, fara a degrada betonul proaspat turnat. Imbinarea
partilor componente ale suprafetelor cofrante se va face astfel incat sa nu permita scurgerea La
acest gen de lucrari apare frecvent cazul rezemarii cofrajului pe portiuni de beton vechi, existente.
Etansarea acestui contur se va face cu grija, avand in vedere conditia ca fata de beton care va veni
in contact cu betonul proaspat sa nu fie acoperita sau murdarita de materialele folosite la etansare
(hartie, chituri, ipsos, etc.). Se recomanda utilizarea unor fasii de material elastic, montate ca o
garnitura intre cofraj si beton (cauciuc, polistiren expandat, etc.).
Fetele cofrante vor fi netede si se vor unge cu substante decofrante inainte de montare(acolo unde
este posibil si inainte de turnarea betonului).
Elementele de sprijinire a suprafetei cofrante au rolul de a prelua incarcarea data de betonul
proaspat turnat si solicitarile de la punerea in opera a betonului (socuri de la descarcarea betonului
in cofraj, vibrare).
Partile orizontale ale cofrajelor se vor verifica si la actiunea unui om care circula pe ele,respectiv
o incarcare concontrata de 150 daN amplasata in orice pozitie in plan.
Dimensionarea se face pe criterii de rezistenta, folosind rezistentele admise.Dupa dimensionare se
va face verificarea deformabilitatii cofrajului - atat a suprafetei cofrante in fiecare punct al ei cat
si a cofrajului in ansamblu - deformatia relativa maxima. Cofrajele - respectiv elementele de
sprijinire ale suprafetei cofrante - se vor rezema pe esafodaje capabile sa preia incarcarea
respectiva. La rezemare se va avea in vedere posibilitatea deslipirii si scoaterii cofrajului, la
decofrare, fara demontarea esafodajului, utilizandu-se impanarea cu pene, suruburi sau alte
dispozitive adecvate.
La montarea cofrajelor se va evita :
-prinderea acestora (cu legaturi de sarma) de armatura din portiunea care se betoneaza;
- spargerea betonului pentru dezgolirea armaturii in vederea prinderii cofrajului de ea;
- asezarea unor elemente de prindere care sa impiedice montarea armaturii, turnarea si
finisarea betonului.
La montarea cofrajelor se va avea in vedere necesitatea curatirii spatiului cofrat inainte de
betonare. Pentru aceasta, in special in zonele inguste si mai adanci de 50...60 cm se vor prevedea
panouri demontabile sau ferestre, care sa permita curatirea si care sa poata fi apoi inchise cu
usurinta.
Curatirea cofrajului se face cu putin inainte de turnarea betonului, cu jet de aer comprimat sau jet
de apa.

4. PROTECTIA MUNCII

Se atrage atentia asupra urmatoarelor conditii de lucru speciale :

- de regula montajul esafoadelor, cofrajelor de lucru, platformelor se executa in spatii in
care se desfasoara si activitatea proceselor tehnologice din intreprinderea respectiva;
- se lucreaza cu materiale avand lungimi mari;
- se lucreaza in apropierea unor instalatii periculoase (electrice, abur, etc.);
ATENTIUNE : Toate partile metalice ale schelelor, cofrajelor, platformelor de lucru se vor pune,
obligatoriu, la pamant.

5. BIBLIOGRAFIE
Catalog de schele, boburi si elemente metalice de inventar pentru realizarea esafodajelor si
sustinerea cofrajelor - proiect IPC nr. 7069/1 (1972).
C 11-83 Instructiuni tehnice privind folosirea panourilor din placaj pentru cofraje.
NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat -Partea1:Producerea betonului.
NE 012/2-2010 Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat-Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
CAPITOLUL:LUCRARI DE ARMARE

1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrari de montarea armaturilor pentru
elemente din beton armat confectionate cu agregate grele, turnate monolit pe santier in elemente
de constructii curente de orice fel la lucrari de constructii industriale, agrozootehnice, locuinte si
social-culturale.
Prescriptii pentru montarea armaturilor ce trebuiesc respectate la executarea lucrarilor speciale
cum sunt : elemente de beton armat cu armatura precomprimata, panze subtiri, constructii
masive, hidrotehnice, precum si elemente aflate in zone cu agresivitate naturala sau chimica,
elemente supuse la temperaturi ridicate sau executate din agregate usoare se vor indica separat.

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de montare a armaturilor pentru elemente din beton armat se vor avea in vedere
urmatoarele standarde si normative de referinta:
- STAS 438/1- 89 Produse de otel pentru armarea betonului, otel beton laminat la cald.
Marci si conditii de calitate.
- SR 438/2 - Sarma trasa pentru beton armat.
- SR EN 438/3 - 89 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate.
- STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat.
- STAS 1799 - 81 Constructii de beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa
precomprimarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor.
- NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat -Partea1:Producerea betonului.
- NE 012/2-2010 Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat-Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
- C 28 – 83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.
- C 56 – 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
- C 150 – 84 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole.
-P 59 – 86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a
elementelor de beton.
- P 100/1-2013 Cod de proiectare seismică – Partea I–Prevederi de proiectare pentru clădiri.

3. MATERIALE
Sortimentele uzuale de oteluri pentru armaturi, caracteristicile de forma si dimensiuni sunt
precizate in anexa III.1 din C. 140-86.
Controlul calitatii otelurilor se executa conform STAS 438/1 - cap. 3, SR 438/2-80 cap. 3, SR EN
438/3-89 cap. 3.

4. PREVEDERI CONSTRUCTIVE
La fasonarea si montarea armaturilor se vor respecta prevederile constructive din capitolele
corespunzatoare din standardele si normativele in vigoare, asa cum urmeaza :
- STAS 10107/0 - 90 - Cap. 6 - Prevederi de alcatuire pentru elemente din beton armat.
- NE 012-99 – cap.10 - Prevederi constructive pentru armare.
- C. 28 - 83 - Cap. 5 - Sudarea manuala cu arcul electric prin suprapunere si cu eclipse:
Cap. 6. - Sudarea in cochile in baie de zgura.
Cap. 7 - Sudarea in cochile in baie de zgura cu custuri longitudinale.
- P. 10 - 86 Punctul 6.4. - Fundatii izolate - Armare.
Punctul 6.9. - Armarea cuzinetului.
Punctul 6.18.2. - Armarea paharului.
Punctul 7.15. - Fundatii continue - Armare.
Punctul 7.16. si 7.17. - Constructii cu subsol - Armare.
Punctul 7.27. - Fundatii pentru structuri de diafragme.
Punctul 8.3. - Fundatii pe grinzi si radiere din beton armat.
- P. 59 - 86 Folosirea armaturii cu plase sudate.
Cap. 3. - Prevederi generale de alcatuire.
Cap. 4. - Prevederi speciale de alcatuire, pe tipuri de elemente.
Cap. 5. - Prevederi privind punerea in opera a plaselor sudate.

5. CONTROLUL CALITATII
In cadrul normativului C. 56 - 85 Caietul V - capitolul 2.4. Sunt prevazute toate verificarile si
modul de stipulare a observatiilor facute armaturilor montate in cograje, pregatite pentru betonare.
Documentatia pregatita pentru receptia structurii de rezistenta trebuie sa contina actele si datele
prevazute in punctul 2.11. din normativ.
La fasonarea armaturilor se va trece numai dupa ce otelurile pentru elemente de beton armat au
fost verificate conform prevederilor STAS 1799 - 81.

CAPITOLUL:LUCRARI DE BETONARE

1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la executia lucrarilor de beton :
- lucrari de beton simplu si beton armat, confectionate cu agregate grele turnate monolit pe
santier.
- lucrari de montare a armaturilor pentru elemente din beton armat
- lucrari de cofraje pentru turnarea betoanelor monolite de orice fel in orice element.

2. STANDARDELE SI NORMATIVELE DE REFERINTA

Se va avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta la lucrarile de betoane,
armaturi, cofraje.
- STAS 1667-76; Agregate naturale grele, pentru betoane si mortare.
- STAS 1275-88; Determinarea rezistentelor mecanice la betoane.
-SR388/95 Ciment Portland
-SR 1500/96; Cimenturi compozite
- C 26-85; Incercari nedistructive ale betonului
- STAS 10107/0-90; Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat.
- NE 012-99 ; Normative pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat si beton
precomprimat.
- C. 56-85; Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii.
- STAS 438/1-89; Produse de otel pentru armarea betonului, otel beton laminat la cald.
Marci si conditii de calitate.
- STAS 1799-81; Constructii de beton armat si beton precomprimat. Tipul si freceventa
incarcarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor.
- C. 28-83: Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton.
- P.59-86; Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate.
 - P 100-92; Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-
culturale, agrozootehnice si industriale.
- C. 11-74; Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea panourilor din placaj pentru
cofraje.
- STAS 438/1 -89; Otel. de uz general pentru constructii. Conditii de calitate. Marci.
- STAS 1125/1-81; 1125/2-81; Electrozi pentru sudarea metalelor.
- C.150-84; Normativ privind calitatea imbinarilor sudate.
- C.16-84; Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii.
- C.139/87; Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva.

3. MATERIALE
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul de utilizare sunt
precizate in capitolul 4.1 din NE 012-99.
Inainte de utilizare se va verifica calitatea agregatelor comform prescriptiilor din capitolul 4.2 6
din NE 012-99
Apa pentru prepararea betoanelor se poate folosi din reteaua publica sau alta sursa dar respectand
conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.
Sortimentele de oteluri folosite pentru armaturi, caracteristicile de forma si dimensiuni sunt
comform anexei din NE 012-99.
Pentru cofraje se va utiliza material lemnos derivate ale acestuia.
Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare.

4. EXECUTAREA LUCRARILOR
-pregatirea turnarii betonului se va face cu respectarea conditiilor de la punctele 6.1 - 6.5
din NE 012-99.
-se monteaza armaturile sub forma de plase sau carcase, se introduc agrafele si se fixeaza plasele.
-se monteaza armaturile in centuri si stalpi. Se introduc tirantii, se fixeaza prin suduri sau buloane.
-se monteaza cofrajele unde este necesar. Se stropesc suprafetele curatate pentru asigurarea unei
aderente mai bune a betonului sau mortarului.
-in masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru. In stabilirea pozitiei rosturilor de
lucru -se vor respecta regulile prevazute la punctele 6.33 - 6.39 din NE 012-99.
-cofrajele montate vor fi curatate si unse.
-va fi verificata pozitia lor si pe verticala si pe orizontala.
-din mijlocul de transport se descarca betonul direct in lucrare sau bene, pompe.
-inaltimea maxima de cadere a betonului nu poate fi mai mare de 3m, betonarea se face prin
ferestre laterale prevazute in acest scop sau cu ajutorul unui tub alcatuit din tronsoane de forma
tronconica.Capatul inferior al tubului se va gasi la maxim 1,5 m mai sus de zona care se
betoneaza.
-betonul se va turna uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale
de max. 50 cm inaltime, iar turnarea stratului urmator , se face inainte de inceperea prizei
betonului din stratul anterior
-se va avea grija sa se realizeze inglobarea completa a armaturilorin beton
-in timpul turnarii se va avea grija sa se evite deformarea armaturilor fata de pozitia prevazuta in
proiect
-o atentie deosebita trebuie acordata umplerii complete a sectiunilor din nodurile cu armaturi dese,
sau la punctele de innadire, fiind recomandabila indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele
de otel, concomitent cu vibrarea lui.
-in timpul betonarii nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii elementului de constructie
care se betoneaza, si nici asezarea vibratorului pe ea.
5. CALITATEA LUCRARILOR
Calitatea betonului pus in lucru se apreciaza dupa anexa VI.3 din NE 012-99 si se consemneaza
intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar si constructor.
Decofrarea elementelor se va face conform regulilor cuprinse in anexa V.1 NE 012-99.
Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de proiectant masurile ce se impun. In
normativul NE 012-99 anexele II sunt prevazute toate verificarile si modul de stipulare a
observatiilor facute asupra armaturilor montate in cofraje, pregatite pentru betonare. Verificarea
calitatii lucrarilor de cofrare tine seama de precizarile cuprinse in NE 012-99 punct 10.4
Lucrarile de betonare se vor face in abaterile admise se face conform anexei III.1 si III.2 din NE
012-99.
Receptia lucrarilor de betonare se vor face conform caiet V din normativul C.56-85, iar incadrarile
in abaterile admise se fac conform anexei X.3 din NE 012-99.

CAPITOLUL: HIDROIZOLATII

1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de executie a hidroizolatiilor la fundatii si

pereti.

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

- normativ C.112-86 - amorsaj cu solutie bituminoasa,
STAS 7064-78 - bitum,
STAS 138-80 - carton,
- normativ C.224-86,
- normativ C.138-80,
- NTR 943-80,
- ordin IGSIC nr. 70/2.08.89,
STAS 7539-89,
STAS 1046-78 - panza,
- normativ C.259-1982,
- NP 40/84,,
- STAS 6472-4-81 - comportarea elementelor de constructii la difuzia vaporilor de
apa,
- normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale
bituminoase la lucrarile de constructii C.113-80/84,

3. MOSTRE SI TESTARI

Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier se vor pune la dispozitia

consultantului spre aprobare urmatoarele mostre :carton bituminat sau impaslitura din fibre de
sticla bituminata,panza bitumata
Acolo unde este cazul pentru fiecare tip de material cate doua mostre. Prin aprobarea mostrelor de
consultant se intelege si aprobarea materialelor.

4. MATERIALE SI PRODUSE

a) panza bitumata PI 50 sau PI 40

b) carton bitumat CA 400, CA 500
c) bitum oxidat cu IB 80-90 si P=20-30 mm.
Atat cartonul cit si panza bitumata nu trebuie sa aiba goluri sau rupturi pe suprafata foii.
5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Se va asigura protectia materialelor folosite in mod corespunzator, ferindu-le de degradare atat la

depozitare, cat si la manipulare. se va urmari punerea imediata in opera a materialului pentru a se
evita pe cat posibil depozitarea intermediara. Se va respecta normativul C.155-81 si STAS
10833-80.

6. EXECUTIA LUCRARILOR

Atit hidroizolatia verticala cat si cea orizontala va fi alcatuita din trei straturi de foi bitumate intre
patru straturi de mastic bituminos.Hidroizolatia orizontala va fi prinsa rigid intre subradier si
radier.Hidroizolatia verticala va trebui protejata cu un zid din caramida presata 8 cm grosime

6.A. HIDROIZOLATII - OPERATIUNI PREGATITOARE

Lucrari ce trebuiesc terminate inainte de inceperea lucraririi de hidroizolatii :

- se va verifica daca stratul suport este corespunzator pregatit urmarindu-se daca
este asigurata planeitatea necesara, umiditatea stratului suport.
- stratul suport nu trebuie sa aiba straturi neaderente sau care se pot coscovi.
- suprafata stratului suport trebuie sa fie continua, neteda, fara asperitati si reliefuri.
Ea se va verifica in prealabil cu dreptarul de 2 m lungime, iar la suprafetele orizontale si cu
bolobocul. Abaterile de la planeitate la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime vor fi maximum 4
mm.
STRATUL SUPORT - suprafetele suport din beton sau mortar, pe care urmeaza sa fie aplicata
hidroizolatia trebuie sa fie amorsate in prealabil cu o solutie de bitum sau emulsie bituminoasa
intr-o singura repriza (circa 0,3 kg/mp). La rosturile elementelor, pentru asigurarea etanseitatii in
cazul deformatiilor, pe trecerea conductelor, in locurile de strapungerea hidroizolatiilor se intaresc
cu straturi suplimentare.

6.B.PROCESUL DE MUNCA

Executarea stratulului de hidroizolatiei din carton bituminat sau panza bitumata lipit in fasii cu
masti bituminos consta din:
- manipularea materialelor la locul de punere in opera.
- presararea unui strat de nisip in cazul suprafetelor orizontale,
- derularea sulurilor si curatirea foliilor,
- masurarea si taierea la dimensiuni a foliilor,
- asezarea foliilor la pozitie,
- rularea sulurilor,
- intinderea bitumului in fasii si lipirea foilor prin derularea sulurilor peste fasiile de bitum,
- netezirea foilor lipite si intinderea excesului de bitum la petreceri verificarea calitatii si
remedierii locale.

7. TERMINAREA LUCRARILOR
La terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face o ultima verificare a modului de executie, iar
eventualele defecte se vor rectifica imediat.

8. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Verificari in vederea receptiei, se vor face verificari la :

- aspectul si starea generala,
 - elemente geometrice (grosime, planeitate, pante),
- rosturi,
- corespondenta cu proiectul.

CAPITOLUL: ZIDARII

1.GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de zidarie,executate la constructii civile,

industriale si agrozootehnice din:caramizi pline si cu goluri, blocuri ceramice cu goluri verticale si
orizontale,blocuri mici cu goluri din beton cu agregare usoara si blocuri mici din beton celular
autoclavizat.
Pentru asigurarea antiseismica a elementelor din zidarie se vor respecta prevederile de calcul si
alcatuire din reglementari legale in vigoare.De asemenea se vor respecta si prevederile din
prescriptiile specifice referitoare la protectia elementelor din zidarie impotriva actiunii mediilor
corosive si a focului.

2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

- Normativ pentru calculul si executarea lucrarilor de zidarie P2-85

- Lucrari de zidarie STAS 10109/1-82

3.MATERIALE

Materialele pentru zidarie trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele

respective de materiale,dupa cum urmeaza:
-caramizi pline presate conform STAS 457-80;
-caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale conform STAS 5185\1,2-80;

-caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale conform STAS 8560-80;

-blocuri mici cu goluri din beton cu agregate usoare conform STAS 6029-80
-blocuri si placi de zidarie din beton celular autoclavizat conform STAS 10833-80;
-corpuri ceramice deventilatie conform NTR 9637-80
-mortare conform STAS 1030-70

Observatii:
1.Cu avizul proiectantului, pot fi folosite la zidarii si materiale recuperate;
2.La lucrari de restaurare se pot folosi si caramizi de alta forme decit cele
standardizate,confectionate conform indicatiilor din proiectele respective;
La zidaria armata se folosesc armaturi confectionate din otel beton OB30 si OB37 conform SR
438\1,2-96.
Marca minima a betonului va fi C14, iar alcatuirea constructiva a elementelor din beton armat
asociate zidariei va respecta prevederile STAS 10107\0-90.

4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Se va asigura protectia materialelor folosite in mod corespunzator, ferindu-le de degradare atat la

depozitare, cat si la manipulare.
5.PREVEDERI CONSTRUCTIVE

Zidarie simpla
Pentru realizarea teserii,la colturi,ramificatii,intersectii si margini de goluri se prevad fractiuni de
caramizi sau blocuri de dimensiuni mai mici decat cele curente obtinute prin taierea elementelor
curente,sau produse de dimensiuni speciale conform standardelor de produse in vigoare.
La peretii despartitori se pot executa zidarii cu caramizi pline, blocuri ceramice cu goluri
orizontale sau placi din beton celular asezate pe cant.
Zidaria se tese astfel ca rosturile verticale(transversale si longitudinale) sa fie decalate de la un
rind la celalalt,atit in cimp cit si la colturi,ramificatii si intersectii,dupa cum urmeaza;
a)in lungul zidului:-1\4din lungime la caramizi
-1\2din lungime sau cel putin 10cm la blocuri
b)pe grosimea zidului:-1\2din lungimea la caramizi si blocuri (in cazul in care grosimea zidului nu
este egala cu lungimea blocului.
La zidaria din caramida sau blocuri ceramice, grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm, iar a
celor verticale de 10mm, iar la zidaria din blocuri mici si placi din beton celular autoclavizat,
rosturile orizontale si verticale au grosimea de 10mm, cu abaterile admisibile conform anexei.
Rosturile orizontale si verticale se umple cu mortar pe toata grosimea zidariei, mai putin de 10-15
mm la fiecare fata a zidului, pentru a se asigura o buna aderenta a tencuielii.La caramizile si
blocurile ceramice cu goluri orizontale, mortarul din rosturile verticale transversale se va aplica
numai in zonele marginale cu goluri inguste ale blocurilor iar zonele centrale cu goluri mari vor
ramine cu rosturile verticale neumplute cu mortar.La blocurile de BCA grosimea mortarului
adeziv va fi de 3 mm grosime.
Zidaria aparenta se executa cu caramida sortata de calitatea A, avind culoare uniforma, format
regulat si muchii drepte fara starbituri.Se va acorda o atentie deosebita obtinerii unei regularitati a
rosturilor in ceeea ce priveste liniaritatea, paralelismul si grosimea; rosturile ramin
neumplute la zidarie pe circa 20 mm la fata aparenta si se trateaza apoi prin fuguire cu mortar de
ciment M 100, rezultind in final o adincime de rost de circa 10 mm.

Zidaria armata
La executarea zidariei armate se va utiliza mortar de ciment-var de marca minima M50 pentru
medii cu umiditate relativa interioara pana la 60 % si mortar de marca minima M100 pentru
medii cu umiditate relativa interioara mai mare de 60 % in vederea asigurarii protectiei
anticorosive a armaturii.
La zidaria armata , barele armaturii orizontale se dispun in rosturi la distante de cel mult 40 cm.
Distanta dintre armaturi si marginea zidariei va fi de minimum 4 cm.

Zidarie complexa
Conlucrarea dintre zidarie si stalpisori de beton armat se asigura cu bare din otel beton Φ=6-8 mm
inglobate in rosturi la distante de minimum 60 cm.

Mortarul de zidarie
Consistenta mortarului de zidarie trebuie sa fie dupa cum urmeaza:
- 8-13 cm, pentru zidarii cu caramizi pline
- 7-8 cm, pentru blocuri si caramizi cu goluri
- 8-9 cm, pentru blocuri de BCA (mortar adeziv)

Se vor ancora obligatoriu de plansee, stalpi si diafragme cu mustati din otel beton Φ=6 cca. 30 cm
lungime(lasate special la turnarea elementelor portante de beton) sau bare de ancoraj prinse in
bolturi impuscate urmatoarele elemete de zidarie (vezi detaliul de executie):
- portiuni de zidarie cu lungime mai mica de 1 m
- toti peretii din blocuri mici de BCA
- peretii de umplutura
- cosurile inalte, aticele
Ancorajele se vor ingloba in mortar de cel putin M50 (cca. 230 kg/mc ciment) pentru asigurarea
protectiei anticorosive.

6.PROCESUL DE MUNCA
Inainte de punerea lor in lucrare, caramizile trebuie udate bine cu apa.
ATENTIE!Blocurile din BCA nu se umezesc!!!
Se aplica cu mistria pe randul de caramida zidit stratul de mortar, in grosimea rostului orizontal,
pe o lungime corespunzatoare a 3-4 caramizi.Pe cantul vertical al blocului care se monteaza se
aplica mortar, dupa care se aseaza blocul, lovindu-se cu ciocanul de cauciuc; apoi se rostuiesc
rosturile.
La placarea diafragmelor de beton armat spatiul de 1-2 cm dintre zidarie si diafragma se umple
bine cu mortar.
Ultimul rand de zidarie pe care urmeaza a se monta elemente prefabricate se executa cu caramizi
asezate in lung.
Intreruperea executiei zidariei trebuie sa se faca in trepte, cea cu strepi fiind interzisa.

8. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Verificarea grosimii peretilor netencuiti se face lindu-se media a 3 masuratori, cu o precizie de

1mm, efectuate intre doua dreptare asezate pe fetele peretilor.
Verificarea grosimii rosturilor orizontale si verticale se face prin stabilirea unei grosimi medii de
rost pentru o portiune de 1 m lungime.
Verificarea umplerii rosturilor se face prin examinarea vizuala.
Verificarea cantitatii procentuale de fractiuni de caramida se face prin examinarea vizuala in
timpul executiei astfel incit procentul de fractiuni de caramida sa nu depaseasca 15 % din numarul
de caramizi pe lucrare.
Verificarea planeitatii, verticalitatii so orizontalitatii suprafetelor se face cu ajutorul unui dreptar
de minimum 2 m lungime, boloboc, fir cu plumb.

CAPITOLUL: EXECUTAREA CONSTRUCTIEI METALICE

1.GENERALITĂTI
Din punct de vedere al condiţiilor tehnice de calitate, elementele de construcţie din oţel fac
parte din categoria de executie B.

2.STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ

La executarea construcţiilor din oţel se vor avea în vedere următoarele normative:
Prescripţii generale
- STAS 10100/0-75. Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor.
- SR EN 1993-1-1 Proiectarea structurilor de otel
- SR EN 1994-1-1 Proiectarea structurilor compozite de otel si beton

Încărcări
- STAS 10101/0-75. Acţiuni in construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor;
- STAS 10101/0A-77. Acţiuni in construcţii. Clasificare şi gruparea acţiunilor pentru construcţii
civile şi industriale;
- STAS 10101/1-78. Acţiuni in construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente;
- CR 1-1-4 2012. Încărcări date de vânt;
- CR 1-1-3-2012. Încărcări date de zăpadă;
- STAS 10101/23A-78. Acţiuni in construcţii. Încărcări date de temperaturi exterioare in construcţii
civile şi industriale;
- CR0 – 20. Cod de proiectare pentru bazele proiectarii structurilor in constructii
Prescripţii de proiectare
- STAS 10103/76. Construcţii din oţel. Prescripţii fundamentale de calcul;
- STAS 10108/0-78. Construcţii civile industriale şi agricole. Calculul elementelor din oţel;
- STAS 10108/2-83. Construcţii din oţel. Calculul elementelor din oţel alcătuite din pofile cu pereţi
subţiri, formate la rece.
- SREN 1993-1- Proiectarea structurilor din otel

Oţeluri pentru construcţii metalice

- STAS 564/86 Oţeluri laminate la cald. Oţel U;
- STAS 424/91 Oţeluri laminate la cald. Oţel cornier cu aripi egale;
- STAS 395-88 Oţeluri laminate la cald. Oţel lat;
- STAS 505-86 Oţeluri laminate la cald. Table groase. Condiţii tehnice de calitate;
- STAS R 8542-79. Alegerea oţelurilor pentru construcţii metalice;
- STAS 7194+79. Sudabilitatea oţelurilor. Elemente de bază;
- STAS 500/1-78. Oţeluri de uz general pentru construcţii. Condiţii tehnice generale de calitate
- STAS 500/2-89. Oţeluri de uz general pentru construcţii. Mărci;
- STAS 5800/3-80. Oţeluri de uz general pentru construcţii rezistente la coroziune atmosferică.
Mărci.

Protecţia anticorozivă
- STAS 10128-86. Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane;
- STAS 10166/1-77. Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Pregătirea
mecanică a suprafeţelor;
- STAS 10702/1-83. Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Acoperiri
protectoare. Condiţii tehnice generale;
- STAS 10702/2-80. Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Acoperiri
protectoare pentru construcţii situate in medii neagresive, slab agresive şi cu agresivitate medie;

Învelitori
- STAS 3303/2-88. Construcţii civile industriale şi agrozootehnice. Pantele învelitorilor. Prescripţii de
proiectare;

Alte categorii de prescripţii tehnice

- C 150-99. Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale
şi agricole;
- P 100-1-2006. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social -
culturale, agrozootehnice şi industriale;
- Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi
instalaţiilor;
- P 118-83. Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea
focului;
- P 100-80. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor din oţel cu secţiune plină, inimă suplă,
omogene sau hibride;
- C 37-88. Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii;
- C 172-88. Instrucţiuni tehnice pentru prinderea şi montajul tablelor metalice profilate la executarea
învelitorilor şi pereţilor;
- C 139-79. Instrucţiuni tehnice privind protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice.

3.CONDITII TEHNICE DE CALITATE

3.1 Materiale
Materialele ce se folosesc trebuie să aibă compoziţia chimică şi caracteristicile mecanice
corespunzătoare şi clasele de calitate prevăzute în proiectul de execuţie întocmit în baza prevederilor
din standardele de produse.
Mărcile şi clasele de calitate ale oţelurilor, precum şi caracteristicile mecanice ale
şuruburilor, piuliţelor şi şaibelor nu pot fi schimbate fără acordul scris prealabil al proiectantului.
 Materialul de bază folosit la realizarea construcţiei metalice este S235, S355, (OL37, OL52).
Materialele de adaos pentru sudare folosite sunt alese corespunzător mărcilor de oţel folosite
in conformitate cu STAS 1125/2-81; 1125/3,4-82.
Şuruburile şi buloanele folosite la realizarea îmbinărilor elementelor metalice sunt conform
STAS 920-69.
Toate materialele trebuie să fie marcate şi să fie însoţite de certificate de atestare a calităţii.
Firma care confecţionează elementele de construcţii din oţel este obligată să introducă în
lucrare materialele cu calităţile cerute în proiect, atestate prin certificate de calitate.

3.2 Aspect şi defecte interioare

Laminatele utilizate la elementele de construcţii din oţel trebuie să corespundă condiţiilor
tehnice cu privire la neregularităţile de execuţie stabilite prin prescripţiile prezentate la punctul 2.
Se admit defecte de suprafaţă a căror adâncime nu depăşesc 1/2 din abaterea limită la
grosimea prescrisă in standardul de produs respectiv. Defectele cuprinse între 1/2 şi valoarea întreagă
a abaterii limită se vor înlătura prin polizare, care se recomandă a fi executată în direcţia eforturilor şi
a cărei panta faţă de suprafaţa piesei nu va depăşi 1:10.
Laminatele care prezintă defecte de suprafaţă cu adâncimi mai mari decât abaterea limita din
standardul de produs, sau incluziuni nemetalice respectiv sufluri cu lungimi mai mari de 5 mm şi
lăţimi sau grosimi mai mari de 1 mm, pot fi utilizate numai cu acordul scris prealabil al
proiectantului şi cu eventualele masuri de remediere prescrise de acesta.

3.3 Abateri limita de la forma şi dimensiuni

Abaterea limita de la rectilinitate a profilelor îndreptate la rece sau la cald se exprima prin
săgeata, a cărei valoare nu trebuie să fie mai mare de 1/1000 din lungimea piesei, dar fără a depăşi 10
mm.
Trasarea pieselor se executa cu o precizie ± 1 mm.
La capetele frezate ale elementelor de construcţii din oţel, abaterile limita admise sunt:
- de 0.3 mm pentru rostul dintre suprafaţa frezata şi o rigla de oţel aşezată pe aceasta suprafaţă in
orice direcţie.
- de 1:1500 pentru devierea suprafeţei frezate fata de cea din proiect
Abaterile la dimensiunile de gabarit şi la distantele intre îmbinările de montaj, pentru
intervalele de: - 4,50…9,00 m este ± 7 mm
- 9,00…15,00 m este de ±10 mm
Abaterea de la forma rectilinie a axei elementului in plan orizontal sau vertical este 0.001
distanta intre punctele de prindere, dar maxim 15 mm.
Răsucirea capetelor elementelor unul faţă de celălalt este 0,01 lungimea elementului, dar
maxim 10 mm.
Săgeata deformaţiei locale a unui profil laminat este 0,01 distanţa dintre noduri.
Abaterile limita la rezemarea elementelor de construcţii metalice sunt:
- abaterea suprafeţei fundaţiei pe înălţime este ±10 mm;
- deplasarea şuruburilor de ancoraj in plan orizontal este 3 mm;
- abaterea capătului superior al şurubului de ancoraj pe verticala este +20 mm;
- abaterea lungimii filetului şurubului de ancoraj este +30 mm;
- abaterea fata de distanta teoretica intre reazemele construcţiei este ±10 mm.
4.PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE

4.1 Trasarea
La stabilirea cotelor de debitare a materialelor se va tine seama ca valorile cotelor din proiect
sunt cote finale, care trebuie realizate după încheierea întregului proces de uzinare.
Orientarea pieselor faţă de direcţia de laminare poate fi oarecare.

4.2 Tăierea
In cazul tăierii termice, marginile care urmează să rămână libere trebuie să se încadreze in
clasa de calitate II.
După tăierea termica, marginile tăieturii precum şi suprafeţele adiacente pe o lăţime de cel
puţin 20 mm, se vor curăţa de zgura, stropi şi prelingeri de metal, precum şi de bavuri.
Piesele care prezintă după tăierea termica neregularităţi locale mai mari decât cele prescrise
de clasa de calitate, pot fi utilizate numai daca acestea nu depăşesc dublul valorii prescrise şi cu
condiţia remedierii lor. Remedierea se va face prin polizare cu o pantă de maxim 1:10 faţă de
suprafaţa tăierii, sau prin încărcare prin sudura.
Prelucrarea mecanica ulterioara a marginilor tăiate termic se realizează prin îndepărtarea unui
strat de minim 2 mm adâncime. Suprafaţa rămasă nu va prezenta neregularităţi sau fisuri.

4.3 Pregătirea pieselor pentru asamblare

Se vor îndepărta de pe suprafeţele care urmează să vina in contact proeminentele marcărilor
din laminare, bavurile, rugina şi alte impurităţi. Aceste suprafeţe vor fi perfect uscate.

4.4 Protecţia anticorozivă

Se va urmări şi consemna in procese verbale de lucrări ascunse aplicarea protecţiei
anticorozive pe suprafeţele interioare ale elementelor care urmează să fie închise.
Perioada de întreţinere a construcţiei metalice va fi stabilita cu acordul beneficiarului in
functie de duratele de viata estimate ale sistemelor de protectie.
Pregătirea suprafeţelor metalice are ca scop obţinerea unei suprafeţe curate prin îndepărtarea
impurităţilor şi asigurarea unei stări a suprafeţei care să permită o buna aderenta a protecţiei. Aceasta
include următoarele operaţiuni:
- Îndepărtarea murdăriei.
- Curăţarea suprafeţei de murdărie este obligatorie şi se va realiza prin periere şi spălare cu apă.
- După spălare, elementele metalice vor fi uscate cu aer cald. Nu este admis a se lăsa suprafeţele
metalice neprotejate să se usuce în mod natural, în atmosfera.
a) Curăţirea suprafeţelor de grăsimi se va face in funcţie de tipul grăsimii:
- cu solvenţi organici;
- cu soluţii alcaline;
- cu soluţii de detergenţi.
b) Înainte de protecţia cusăturilor sudate se va face examinarea lor.
c) Îndepărtarea oxizilor, etc.
d) Îndepărtarea micilor defecte de suprafaţă.

Curăţarea elementelor se va face printr-o răzuire cu o perie de sârma pentru îndepărtarea

impurităţilor, peliculei detaşabile din laminare si ruginei, apoi se va termina curăţirea cu aer
comprimat uscat.
Solutia de grunduire si vopsire se va stabili ulterior in functie de cerintele ce vor fi impuse de
tipul de protectie la foc.
Imbinarile cu suruburi se vor realiza cu suruburi de inalta rezistenta, grupa 10.9. ce vor fi
pretensionate la 90% din capacitate si suruburi grupa 4.6. care nu necesita pretensionare.
Pentru elementele de structura care vor ramane aparente, solutia de protectie se va stabili
in functie de perioada de intretinere acceptata de catre beneficiar, iar pentru culoarea vopselei se
vor respecta specificatiile din proiectul de arhitectura.
 4.5 Montajul construcţiilor metalice
Înainte de începerea montajului se vor face verificările prescrise la punctele 5d şi 5e. De
asemenea se va verifica daca exista nepotriviri intre elementele care urmează să fie asamblate.
La montaj se interzice lărgirea găurilor cu dornul, prin pilire sau cu flacăra fără acordul
proiectantului. Îndepărtarea pieselor auxiliare sudate nu se va face prin lovire, ci prin taiere cu flacăra
oxiacetilenică la o distanţă suficient de mare de suprafaţa elementului de construcţie pentru a nu se
produce încrestări.
Părţile din piese şi custurile ramase se vor înlătura apoi complet prin polizare, evitându-
se o încălzire prea mare. Dupa aceasta se refac straturile de protecţie anicorozivă.
Elementele şi îmbinările de montaj care urmează sa fie betonate vor fi recepţionate în
mod obligatoriu înainte de betonare, de o comisie de recepţie formată dintr-un delegat al
beneficiarului, al proiectantului şi al unităţii de montaj care vor întocmi- conform reglementarilor
tehnice procese -verbale de lucrări ascunse.
Montarea stalpilor metalici pe suprafete de beton se va realiza prin intermediul unui strat de
mortar de ciment de maxim 40 cm cu posibilitatea de verificare prin intermediul unor gauri de
refulare.

5.REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE A CALITĂŢII

Verificarea condiţiilor tehnice generale de calitate a elementelor construcţiilor metalice

- la uzinare:
a) Verificarea calităţii materialelor.
Verificarea calităţii materialelor se va face pe baza certificatelor de calitate eliberate de
producător, cuprinzând caracteristicile specificate in standardele de produs.
b) Verificarea respectării tehnologiei de execuţie pentru fiecare faza intermediară.
Verificarea respectării tehnologiei de execuţie se face separat pentru fiecare faza intermediară
(îndreptare, îndoire, tăiere, găurire, sudare) pe baza încercărilor şi măsurătorilor prescrise la punctul
4. trecerea de la o faza la alta este permisa numai după verificarea realizării in faza precedentă a
condiţiilor de calitate prescrise.
c) Verificarea formei şi dimensiunilor geometrice ale elementelor de construcţie.
Verificarea formei şi dimensiunilor geometrice ale elementelor construcţiilor metalice se face
astfel încât elementele să se încadreze in abaterile prescrise la punctul 3.2. In uzină, această verificare
se va face înainte de aplicarea primului strat de protecţie anticorozivă.
d) Verificarea aspectului.
Verificarea aspectului se face pentru ca elementele de construcţie metalică să corespundă
condiţiilor tehnice de calitate cu privire la neregularităţile de execuţie, modul de tratament
anticoroziv, stabilite pentru fiecare tip de element şi îmbinare.
- la montaj:
e) Verificarea poziţiei in plan şi la nivelului feţei superioare a fundaţiei, a zonelor de rezemare
a elementelor construcţiei metalice.
Verificarea poziţiei in plan şi la nivelului fetei superioare a fundaţiilor inclusiv şuruburile de
ancoraj, a zonelor de rezemare a elementelor construcţiei metalice se face ca aceasta să corespundă
abaterilor prezentate la punctul 3.2.
f) Verificarea îmbinărilor cu şuruburi care se executa la montaj.
Prevederi generale referitoare la verificare:
- întreprinderea executantă trebuie să permită proiectantului şi beneficiarului să efectueze
verificări atât la fazele intermediare de uzinare şi montaj cât şi la încheierea acestora;
- pentru orice abateri eventuale de la condiţiile de calitate prescrise, lucrările vor fi continuate
numai după ce proiectantul şi-a dat avizul in scris in acest sens şi după executarea tuturor
remedierilor in conformitate cu soluţiile indicate;
- toate remedierile efectuate vor fi consemnate in procese verbale, menţionându-se pe ce baza
s-au adoptat soluţiile respective;
 - pentru toate lucrările care urmează să devină ascunse prin acoperire sau înglobare în alte
categorii de lucrări sau elemente, se vor întocmi procese verbale de lucrări ascunse, conform
reglementărilor legale în vigoare.

În primul an de exploatare, investitorul trebuie să urmarească starea construcţiilor

metalice, în special:
- dacă încărcările reale nu depasesc valorile luate în considerare în proiectare;
- dacă nu apar în elementele de construcţii deformaţii vizibile;
- starea îmbinărilor;
- daca nu apar fisuri în suduri sau în materialul de bază;
- comportarea protecţiei contra coroziunii;
Daca apar defecte sau deformaţii vizibile, se va anunţa imediat proiectantul pentru
indicarea măsurilor de remediere.

6.RECEPŢIE

6.1 Recepţia în uzină a elementelor de construcţii metalice

Toate elementele de construcţii metalice trebuie să fie recepţionate înainte de livrare, prin
organele de control tehnic de calitate ale uzinei.
Recepţia se face după încheierea tuturor fazelor de uzinare inclusiv aplicarea straturilor de
protecţie anticoroziva prevăzute a fi realizate in uzina.
Pentru fiecare element sau grup de elemente se va întocmi un dosar de recepţie care trebuie
să cuprindă :
- certificate de calitate pentru materialele utilizate la uzinarea elementelor;
- confirmarea că elementele corespund prevederilor proiectului de execuţie, prevederilor din
STAS 767/0 – 88;
- specificarea numelui controlorului care a efectuat verificarea pe faze;
- buletine de încercare nedistructivă a sudurilor;
- schiţe cu marcarea elementelor dacă aceasta diferă de cea prevăzută in proiect;
- piesele scrise şi schiţele modificărilor proiectului însoţite de avizele scrise ale proiectantului
pentru fiecare dintre aceste modificări;
- procese verbale de lucrări ascunse;
- procese verbale de remedieri, însoţite de avizele scrise ale proiectantului pentru toate cazurile
in care acesta a indicat soluţiile respective;
Elementele respinse la recepţie vor fi remediate conform prevederilor generale de verificare
enumerate la punctul 5. Daca remedierile nu mai sunt posibile, precum şi in cazurile in care
documentele de verificare a calităţii lipsesc sau sunt incomplete, decizia asupra admisibilităţii
elementelor respective va fi luată de către proiectant.
Uzina trebuie să prezinte întreprinderii de montaj piese scrise şi schite, din care să rezulte
toate modificările care au intervenit fata de proiect şi care influenţează montajul.

6.2 Recepţia pe şantier a elementelor de construcţii metalice livrate de uzină

La recepţia elementelor pe şantier se va tine seama de reglementările in vigoare privind
recepţia, expedierea şi primirea mărfurilor, precum şi stabilirea răspunderii expeditorului,
transportatorului şi destinatarului, ocazie cu care se vor încheia procese verbale.
Se vor verifica prin măsurători dimensiunile care condiţionează respectarea abaterilor limită
prescrise la montaj, examinarea certificatelor de calitate, a pieselor scrise şi a schiţelor privind
modificările intervenite la uzinarea elementelor, se vor controla de asemenea daca elementele nu au
suferit in timpul transportului deformări sau deteriorări ale protecţiei anticorozive.
 6.3 Recepţia construcţiilor metalice montate
Întreprinderea care a executat montajul va pune la dispoziţia comisiei de recepţie preliminară
toate documentele care atesta calitatea lucrărilor:
- documentele privind verificarea şi recepţionarea elementelor de construcţii care constituie
suportul pentru construcţia metalica;
- documentele privind verificarea calităţii şi recepţionarea elementelor de construcţii uzinate;
- procese verbale de recepţie pe şantier a elementelor de construcţii livrate de uzina;
- certificate de calitate pentru toate materialele utilizate la montaj;
- confirmarea ca lucrările de montaj au fost executate conform proiectului şi prescripţiilor
tehnice, pe baza verificărilor efectuate in fiecare fază;
- piese scrise şi desenate ale proiectului care au suferit modificări la montaj, însoţite de notele
de şantier ale proiectantului pentru fiecare modificare;
- procese verbale de lucrări ascunse;
- procese verbale de remedieri efectuate la montaj, însoţite de avizele scrise ale proiectantului.

7. MARCARE, DEPOZITARE, LIVRARE ŞI TRANSPORT

Toate elementele de construcţii trebuie marcate înainte de recepţia in uzina. Marcarea se va

face cu vopsea in contrast, rezistentă la intemperii.
Marcarea va cuprinde:
- marca de fabrica a întreprinderii producătoare;
- marca de codificare pentru montaj, conform proiectului;
- marcarea capetelor fiecărui element care se îmbină, cu semne distinctive caracteristice
fiecăreia dintre îmbinările de montaj;
- masa elementului;
- numărul desenului de execuţie;
- semnul controlorului din uzina, care a verificat elementul pe faze;
- marcarea locurilor de prindere sau trecere a cablurilor de manevrarea elementelor;
Depozitarea elementelor de construcţii metalice se face pe tipuri şi dimensiuni.
La depozitare şi transport se vor respecta prescripţiile legale in vigoare privind:
- condiţiile de protecţie împotriva intemperiilor;
- condiţiile de rezemare pentru ca să nu se producă deformaţii remanente in elemente;
- asigurarea stabilităţii elementului şi a stivei de elemente.
Locurile de agăţare a elementelor in vederea manipulării se stabilesc de către uzina, astfel
încât elementele să nu fie suprasolicitate in timpul manipulării. La manipulare se vor respecta
masurile de protecţie a muncii, prevăzute in normele in vigoare.
Toate materialele necesare pentru îmbinările de montaj se vor livra de către uzina la comanda
beneficiarului. Aceste materiale trebuie ambalate in mod corespunzător şi protejate anticoroziv şi vor
fi însoţite obligatoriu de certificate de calitate.
CAPITOLUL: EXECUTAREA CONSTRUCTIEI METALICE SUDATE

1. MATERIALE

1.1 Materiale de bază

Materialul pentru elementele principale de rezistenta a construcţiei metalice va fi S235,
S275 si S355 conform SR EN 1993-1-1.

Uzina care execută elementele construcţiei metalice are obligaţia să verifice certificatele
de calitate ale materialelor intrate in uzina in raport cu prevederile standardelor de elaborare a
oţelurilor respective. De asemenea se va verifica şi starea materialelor intrate. Laminatele care nu
corespund calitativ vor fi depozitate separat, ele nu vor servi la executarea lucrării.

Utilizarea altor calităţi de materiale decât cele indicate in proiectul de execuţie şi in

caietul de sarcini, se admite numai cu acordul prealabil al proiectantului.

1.2 Materiale de adaos

Materialele de adaos se stabilesc de către responsabilul tehnic cu sudura al unităţii de
execuţie şi trebuie să corespundă condiţiilor de calitate pentru clasa B atat pentru sudurile amplasate
in interiorul constructiei cat si cele amplasate la extreior, supuse variatiilor de temperatura.

2. EXECUŢIA ÎMBINĂRILOR SUDATE

Clasa de calitate a sudurilor a fost aleasa in funcţie de:
- categoria de execuţie: B;
- mod de solicitare: statica;
- tipul solicitării: întindere, forfecare;
- temperatura minimă de proiectare: pozitiva.
Unitatea care execută îmbinări sudate are obligaţia verificării documentaţiei elaborată de
proiectant în ceea ce priveşte:
- exactitatea cotelor, a numărului de piese şi elemente conţinute de planurile de ansamblu,
detaliu şi extrase;
- detaliile şi condiţiile de calitate prevăzute în normativ, obligatorii pentru conţinutul
documentaţiei elaborate de proiectant şi care nu necesită acordul prealabil al executantului;
- condiţiile de calitate prevăzute în caietul de sarcini pentru construcţii din categoria A de
execuţie.
Erorile neesenţiale şi neconcordanţele, care nu afectează rezistenţa şi stabilitatea construcţiei,
vor fi operate de către executant pe răspunderea sa şi comunicate proiectantului.
Prin erori neesenţiale şi neconcordanţe care nu afectează rezistenţa şi stabilitatea construcţiei
se înţeleg erorile de calcul al greutăţilor din extrasele de laminate şi cotele de lungimi parţiale ale
pieselor eronate faţă de cota generală care este verificabilă.
În cazul constatării unor defecţiuni importante, care implică modificări de soluţie şi refacerea
unor părţi din documentaţie, aceasta va fi restituită beneficiarului iar pregătirea lucrului va fi oprită.
Furnizorul elementelor, care alcătuiesc o construcţie din oţel, are obligaţia livrării acestora în
ordinea cerută prin contract de către întreprinderea de montaj sau, în lipsa acestor precizări, în
ordinea firească care să asigure succesiunea lucrărilor de montaj.
Unităţile care execută îmbinări sudate poartă responsabilitatea introducerii în fabricaţie a
materialelor de adaos corespunzătoare unor tehnologii de sudare omologate.
Unităţile care execută îmbinări sudate sunt obligate să utilizeze sudori autorizaţi intern şi
verificaţi periodic, sudori autorizaţi ISCIR sau RNR.
Autorizaţia internă este valabilă în cadrul întreprinderii timp de 2 ani de la verificarea
calificării sudorului în condiţiile STAS 9532/1-74 “Examinarea şi autorizarea sudorilor. Examenul
practic al sudorilor pentru oţel” şi trebuie să fie reînnoită printr-un nou examen la expirarea ei.
 Fiecare sudor autorizat va primi un poanson cu o marcă distinctă cu care este obligat să
marcheze cusăturile executate în vederea identificării ulterioare.
Unitatea de execuţie este obligată să ţină un registru cu evidenţa sudorilor şi a poansoanelor.
Îmbinările sudate din clasele B vor fi poansonate, condiţie obligatorie pentru admiterea la
controlul final, indiferent dacă îmbinarea este de asamblare sau montaj.
Unităţile care execută îmbinări sudate au obligaţia utilizării unor tehnologii de sudare
omologate şi verificate în timpul procesului de fabricaţie, în conformitate cu prevederile STAS
11400-80 “Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a oţelurilor”, sau echivalente
(ISCIR, RNR ).
Omologarea şi verificarea tehnologiilor de sudare se face sub îndrumarea şi răspunderea
responsabilului tehnic cu sudura al unităţii de execuţie sau al întreprinderii.
Responsabilul tehnic cu sudura ţine evidenţa fişelor de omologare care se recomandă a fi
întocmite conform modelului din anexa 1 a prescripţiilor tehnice ISCIR cu indicativul CR 7-79.
Modul de verificare a tehnologiilor de sudare omologate va fi stabilit de responsabilul tehnic
cu sudura.
Remedierile necesare aducerii unei îmbinări sudate în clasa de calitate impusă, se stabilesc de
către responsabilul cu sudura din unitatea de execuţie, urmare a controlului efectuat pe fiecare fază.
Remedierile se recomandă a se face de acelaşi sudor care a executat şi cusătura iniţială.
Remedierile se vor executa cu o tehnologie de sudare (avizată de responsabilul tehnic cu
sudura al unităţii de execuţie) care să permită obţinerea unor deformaţii şi tensiuni interne minime pe
ansamblul construcţiei.

Remedierea defectelor în acelaşi loc se admite a se face:

- maxim de 2 ori la construcţii din oţel carbon sudate cu procedeul MAG/MIG;
- maximum de 3 ori pentru restul oţelurilor şi a procedeelor de sudare nespecificate mai
înainte.
Verificarea aspectului constituie o operaţiune de control obligatorie şi eliminatorie, pe
laminate, piese şi îmbinări sudate in toate fazele de execuţie, in scopul depistării defectelor de
suprafaţa şi a zonelor cu eventuale abateri geometrice.
Controlul aspectului se face vizual in procent de 100% pentru toate laminatele, piesele şi
îmbinările sudate, pe toata lungimea şi suprafaţa lor, înainte de vopsirea elementelor şi după
îndepărtarea zgurii, in condiţiile prevăzute C150-99.
Controlul aspectului in faza finala se face pe ambele fete ale îmbinării sudate, pe o latime
adiacenta de minimum 250 mm in stânga şi dreapta cordonului de sudura cuprinzând şi verificarea
existentei poansonului sudorului in condiţiile prevăzute mai sus.
Degradările laminatelor produse prin coroziune sau manipulare nu trebuie să depăşească
condiţiile impuse la livrare.
Defectele admise pentru debitarea şi prelucrarea pieselor sunt prevăzute in C150-99.
Defectele admise in faza finala, pe îmbinarea sudata sunt prevăzute in C150-99.
Măsurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice şi a defectelor de suprafaţa,
constituie o operaţie de control obligatorie şi eliminatorie pentru piesele care depăşesc condiţiile
prevăzute pentru îmbinările sudate in C150-99.
Verificarea calităţii tăieturilor se face cu ajutorul tehnicilor indicate in STAS 10564/1-81
“Tăierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale tăieturilor”, care prevăd şi modurile de măsurare
ale abaterilor şi defectelor.
Măsurătorile se fac cu mijloace ce oferă precizie minima de 0,2 mm pentru mărimi liniare de
2° pentru mărimi unghiulare, in locurile cu aspect necorespunzător, depistate vizual, pe lungimile
care ar putea prezenta abateri geometrice, sau in absenta acestora, prin sondaj la procentele minime
prevăzute.
Pentru îmbinările sudate scurte (maximum 500 mm) procentul se aplica asupra numărului
total de bucăţi; pentru cusăturile de lungime mare calculaţia se face la totalul in metri liniari.
Se interzice sudarea otelurilor la temperaturi sub +5°C.
Aplicarea instrumentelor pe cusătura se va face in cel puţin 3 puncte pentru o îmbinare scurta
sau un metru liniar de îmbinare de lungime mare, pentru fiecare abatere şi defect menţionate.
 In cazul nerealizării condiţiilor prevăzute in C150-99 pentru tăieturi şi prelucrări in rosturi şi
pentru îmbinări sudate finite, se va proceda astfel:
a. se va extinde controlul la un număr sau lungimi duble de îmbinări fata de cele prescrise la
controlul iniţial;
b. daca şi in acest caz se mai găsesc defecte care declanşează chiar o singura îmbinare, se va
trece la o a doua extindere a controlului prin verificarea restului îmbinărilor sudate, astfel ca
in final procentajul controlat să fie 100%;
c. este obligatorie remedierea tuturor defectelor neadmise constatate la controlul iniţial, la prima
sau a doua extindere, după care îmbinarea va fi supusa din nou controlului.
Recepţia îmbinărilor sudate face parte integrantă din recepţia elementelor sudate, a
subansamblelor sudate şi a construcţiilor sudate, fiind reglementată de aceleaşi legi, normative şi
regulamente.
Recepţiile pe faze nu absolvă unitatea executantă de răspundere pentru viciile ascunse sau
defecţiunile produse din culpa sa şi constatate ulterior.
Controlul calităţii îmbinărilor sudate este supus şi prevederilor programului de control
întocmit conform legii 8/1977; la acest control va participa beneficiarul precum şi proiectantul.
Verificări pentru recepţia elementelor sudate in unităţi industriale:
- Verificările de calitate asupra îmbinărilor sudate trebuie să respecte regulile din normativul
C150-99.
- Recepţia in uzina a elementelor sudate se face conform prevederilor STAS 767/0-88,
prezentate la punctul 6.1. Se recomandă ca la recepţia de uzina să participe şi delegaţi ai
întreprinderii de montaj.

Verificări pentru recepţia elementelor sudate la primirea pe şantier:

- La primirea pe şantier sunt obligatorii verificările din STAS 767/0-88 prevăzute la punctul 6.2,
in scopul depistării şi eliminării degradărilor dobândite in timpul manipulării şi transportului.
- Verificarea aspectului se face vizual, pe îmbinările curăţate in prealabil de vopsea prin
procedee care nu maschează defectele de suprafaţă. Se recomanda arderea cu flacăra şi
curăţirea cu peria de sarma.
- Procentajul controlat prin sondaj va fi de 10%.
- Îmbinările controlate vizual vor fi verificate şi prin măsurarea dimensiunilor geometrice şi a
defectelor de suprafaţă.
Toate sudurile executate se vor prelucra astfel încât să rezulte un cordon continuu şi uniform pe
toată lungimea acestuia.

3) CONECTORI
La proiectarea imbinarilor grinda metalica cu placa de beton armat s-au respectat
prevederile constructive din normativul NP 033-99 Cod de proiectare pentru structurile din beton
armat cu armatura rigida.
Prevederi generale

Distanţa dintre conectori

- pentru plăci monolite dmin = 22tt unde tt este grosimea tălpii profilului metalic;

- distanţa de la marginea tălpii până la şirul cel mai apropiat de conectori ;

- distanţa maximă între conectori nu trebuie să depăşească 800 mm sau de 6hpl.

Conectori dornuri cu cap:

- înălţimea dornului hco > 3dco în care dco este diametrul dornului;
- distanţa între dornuri în direcţia lunecării va fi mai mare de 5dco iar perpendicular 2,5dco pentru
plăci din beton armat şi 4dco în celelalte cazuri;

- diametrul dornului nu trebuie să depăşească 2,5t unde t este grosimea tablei pe care se sudează;

- dornurile nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2dc limita superioară a tablei cutate unde dc
este diametrul capului;

- acoperirea cu beton a dornului min 20 mm.

Conectori dibluri

- înălţimea unui conector diblu bară nu trebuie să depăşească de patru ori grosimea lui;

- conectorul T - lăţimea tălpii nu trebuie să depăşească de 10 ori grosimea ei iar înălţimea inimii
trebuie să fie mai mică de 10 ori decât grosimea ei sau 150 mm;

- conectorul U - lăţimea tălpii mai mică de 25 ori grosimea ei şi înălţimea inimii de 15 ori
grosimea ei şi mai mică de 150 mm.

Conectori ancore şi bucle

- raza buclei r > 7,5 şi 1 > 4r, acoperirea buclei a > 3 unde  este diametrul barei.

Conectori corniere

- înălţimea aripii verticale a cornierului nu trebuie să depăşească de 10 ori grosimea ei şi 150 mm,
lungimea cornierului nu trebuie să depăşească 300 mm.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească distanţa între conectori corelată cu distanţa dintre
tălpi sunt:

- pentru un singur rând de conectori distanţa între tălpi nu trebuie să depăşească 300 mm;

- pentru două rânduri 400 mm;

- pentru 3 sau mai multe rânduri 600 mm.

Pentru elementele care fac parte din structuri antiseismice se recomandă dacă este cazul utilizarea
conectorilor ductili de tipul dornurilor cu cap sudate.

În cazul conectorilor dibluri cu ancore sau bucle lunecarea se împarte între dibluri şi ancore sau
bucle ţinându-se cont şi de diferenţa de rigiditate.

EXECUTAREA IMBINARILOR CU ŞURUBURI

LA CONSTRUCŢIILE METALICE

1) GĂURI PENTRU ÎMBINĂRI

Găurile pentru îmbinare trebuie să aibă un diametru final mai mare cu 1-2 mm decât
diametrul tijei şurubului.
 Muchia găurii, adiacentă capului de aşezare a şurubului, va fi teşită la 45º pe lăţimea
corespunzătoare, astfel încât racordarea tijei la capul de aşezare să nu vină in contact cu gaura.
Ovalitatea unei găuri (exprimată prin diferenţa dintre diametrul maxim şi diametrul
perpendicular pe acesta, măsurate în acelaşi plan) se admite să fie de cel mult 1 mm pentru
construcţiile din categoria de execuţie B.
Când piesele pentru îmbinare sunt găurite individual pâna la diametrul final, abaterea
centrului unei găuri faţă de poziţia lui nominala trebuie să fie pentru construcţiile din categoria de
execuţie A, cuprinsă intre 0,3 mm şi 1 mm pentru cel mult 35% din numărul gurilor din îmbinare;
pentru restul de găuri aceasta abatere nu trebuie să fie mai mare de 0.2 mm.
La găurile corespondente din îmbinare, axele longitudinale ale găurilor din piesele
prelucrate individual trebuie să se suprapună cu abateri cuprinse intre 0,3 mm şi 1 mm pentru cel
mult 35% din numărul găurilor din îmbinare; pentru restul de găuri această abatere nu trebuie să
fie mai mare de 0.2 mm.

2) MONTAREA ŞURUBURILOR
Sub fiecare piuliţă se va pune câte o şaibă astfel încât filetul şurubului să nu pătrundă in gaura
cu mai mult de 1/3 din grosimea piesei dinspre piuliţă, dar nu mai mult de 3 mm.
Strângerea piuliţelor la şuruburile din aceeaşi îmbinare se va face pornind de la mijlocul
îmbinării către capete, strângând piuliţele alternativ către un capăt şi celălalt al şirurilor de şuruburi in
paralel pe toate şirurile.
Strângerea se va face manual interzicându-se folosirea de prelungitoare la chei.
Se interzice asigurarea piuliţelor prin şlefuirea capătului filetat al şurubului sau prin
puncte de sudură.

3) VERIFICAREA ÎMBINARILOR
Verificarea îmbinărilor cu şuruburi se face conform punctului 5 cu următoarele completări:
- verificarea găurilor se face individual;
- verificarea îmbinărilor cu şuruburi se face pentru fiecare şurub din îmbinare
Verificarea aspectului găurilor, pieselor folosite la îmbinări şi a îmbinărilor efectuate se
face cu ochiul liber.
Verificarea dimensiunilor pentru găuri se face cu instrumente obişnuite de măsurare.
Verificarea strângerii la îmbinările cu şuruburi se face folosind o cheie dinamometrică.
CAPITOLUL:NORME DE PROTECTIA MUNCII

1.OBIECT

Semnalarea normelor generale si specifice de protectia muncii care trebuiesc respectate de intreg
personalul tehnic si muncitor care participa la realizarea lucrarilor.

2.ACTE NORMATIVE

Personalului muncitor care desfasoara activitati de constructii-montaj, in cadrul instructajului de

protectia muncii specific meseriei si lucrarilor pe care le va executa,i se vor prelucra in mod
obligatoriu articolele necesare din:
- Norme republicane de protectia muncii - elaborate de ministerul Muncii si
Ministerul Sanatatii (Ordinul nr. 34/1975 si 60/1975);
- Norme de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj - elaborate de
Ministerul Constructiilor Industriale (Ordinul nr. 1233/D/1980);
- Norme specifice de protectia muncii pentru activitatea intreprinderilor de
constructii-montaj si de deservire.
-Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj sunt obligatorii
pentru intreg personalul muncitor din santiere, precum si pentru cel din alte unitati care vine in
santier in interes de serviciu sau in interes personal.
Ele nu sunt limitative si vor fi completate, adaptate si imbunatatite, in functie de conditiile
specifice, pentru evitarea producerii unor accidente de munca si evitarea imbolnavirilor
profesionale. In acest sens se mentioneaza si urmatoarele acte normative :
- Normele de tehnica securitatii muncii in industria chimica;
- Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si executarea constructiilor si
instalatiilor ;
 - Normele tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la
actiunea focului (P 118-99);
- Normele de prevenire si stingerea incendiilor - elaborate de Ministerul
Constructiilor Industriale ;
- Decretul pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea
instalatiilor, utilajelor si masinilor, intarirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile cu foc
continuu sau care au instalatii cu grad ridicat de pericol in exploatare (nr. 400/1981).
ATENTIUNE : In cazurile in care in activitatea de executie apar operatiuni care nu sunt acoperite
de normele existente, conducatorul subunitatii are obligatia sa elaboreze norme locale, corelate cu
cele specifice proceselor tehnologice ce se desfasoara in zonele de lucru, astfel incat toate
operatiunile sa decurga in deplina securitate a muncii. Dupa redactare, normele locale respective
vor fi aprobate de conducatorul unitatii de constructii-montaj dupa care se va face obligatoriu
instruirea personalului muncitor. Se vor respecta si toate prevederile din normativul paza si
siguranta impotriva incendiilor (PSI) precum si cele din prescriptiile tehnice pentru executarea
lucrarilor de constructii-montaj, a caror nerespectare ar putea conduce la accidente de munca
si/sau imbolnaviri profesionale.
ATENTIUNE : Avand in vedere ca, in general, aceste lucrari se desfasoara in spatii ocupate cu
diverse procese tehnologice, personalul muncitor care executa lucrarile de constructii-montaj va
primi obligatoriu un instructaj minim privind procesete tehnologice din zona.Se vor lua masuri ca
pe cat posibil accesul,”incrucisat” respectiv al personalului din constructii-montaj in zonele cu
procese tehnologice ale unitatii si al personalului unitatii in zona de constructii-montaj sa
fie delimitat vizibil.
Se vor instrui in mod special macaragii si legatorii de sarcina.

2. NORME DE PROTECTIA MUNCII COMUNE TUTUROR CATEGORIILOR DE

LUCRARI

Principalele norme de protectia muncii care sunt comune si obligatorii tuturor categoriilor de
lucrari :- Intregul personal muncitor trebuie sa aiba facut instructajul de protectia muncii,respectiv
cel introductiv general si la locul de munca, timp de cel putin 8 ore fiecare,precum si instructajul
periodic care se va repeta la interval de cel mult o luna de zile.
- Personalul muncitor va putea fi utilizat numai la lucrarile si in zona de lucru pentru care i
s-a facut instructajul de protectia muncii corespunzator.
ATENTIUNE : -Imediat dupa efectuarea fiecarui instructaj de protectia muncii, fisa individuala va
fi completata corespunzator si semnate de persoana in cauza.
- Personalul muncitor care urmeaza sa execute lucrari de constructii-montaj trebuie sa nu
fie bolnav, obosit sau sub influenta bauturilor alcoolice;
- Personalul muncitor care intra in lucru trebuie sa fie dotat cu echipamentul de lucru si de
protectie corespunzator lucrarilor ce le are de executat : casca, centura de siguranta,manusi,
ochelari de protectie, etc., conform prevederilor in vigoare;
- In toate locurile periculoase, atat la locurile de lucru cat si acolo unde este circulatia
mare, se va atrage atentia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile atat ziua cat si
noaptea.
- Este obligatorie imprejmuirea zonei de lucru in raza de actiune a utilajelor de
ridicat,respectiv a lucrarilor ce prezinta pericol.
-Pasarelele, scarile si platformele de lucru de langa utilajele de constructii si lucrarile ce
prezinta pericol trebuie de asemenea sa fie imprejmuite si tinute in stare de curatenie.
- Pentru lucrari executate la inaltimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru inaltimi
de peste 5 m se vor utiliza schele conform indicatiilor din proiectele tehnologice.
-Schelele vor fi prevazute cu balustrade si scandura de bord si vor fi executate astfel incat
sa corespunda sarcinilor pe care le vor avea de suportat.
- Se interzice utilizarea de schele improvizate si circulatia personalului muncitori sub
schelele pe care se lucreaza.
 - Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi se va face
numai cu participarea personalului muncitor instruit si autorizat in acest scop.Personalul muncitor
trebuie sa cunoasca, sa aplice si sa urmareasca respectarea urmatoarelor :
- regulile de verificarea organelor de legare pentru dispozitivele de prindere si normele si
instructiunile de exploatare ale utilajelor si masinilor de ridicat;
- codul de semnalizare, pentru a putea indica macaragiului lucrarile care urmeaza sa le
execute, plasandu-se in locuri din care sa poata vedea orice persoana situata in campul de actiune
al mijlocului de ridicat;
- sarcinile maxime inscrise pe fiecare dispozitiv de prindere si mijloc de ridicat.
- se interzice trasportul prin purtat direct al greutatilor mai mari de 50 kg. Se vor respecta
prevederile din ,,Normele republicane de protectie a muncii”, privind limitarea sarcinilor de
ridicat si trasportat in functie de varsta si sexul personalului muncitor.

3. NORME DE PROTECTIA MUNCII SPECIFICE DIFERITELOR CATEGORII DE

LUCRARI

Atentionarea asupra unor aspecte specifice privind normele de protectia muncii pentru diferitele
categorii de lucrari a fost facuta in fiecare caiet de sarcini in parte.
La efectuarea instructajului individual pentru o anumita categorie de lucrari se vor prelucra,
obligatoriu, toate articolele corespunzatoare, din volumele sau capitolele normelor de protectia
muncii cuprinse in tabelul 10.1.

Intocmit

Ing. Adrian Tutaş