Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
MIEREA ECOLOGICĂ
-Ecoalimente-
1
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
CUPRINS
1. INTRODUCERE
2. APICULTURA ECOLOGICA
2.1. Reguli si principii in apicultura ecologică
2.2. Evolutia sectorului de apicultura ecologică
3. OBTINEREA MIERII ECOLOGICE
4. RECOLTAREA SI EXTRACTIA MIERII
4.1.Conditionarea mierii
4.2.Cristalizarea mierii
5. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE
6.CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
1.INTRODUCERE
2
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
Mierea de albine este un produs natural complex, rezultat al nectarului floral al plantelor
şi al imbogaţirii acestuia de către albine (Apis mellifera L) cu substanţe proprii, prin acţiunea
sucului secretat de glandele acestora.
Viaţa albinelor este in permanenţa interdependentă cu plantele intrucît, spre deosebire de
alte insecte, hrana albinelor se bazează exclusiv pe produse de origine vegetală. Astfel, pentru
asigurarea de subsţante hidrocarbonate (zaharoase), albinele culeg nectar şi mana, iar pentru
satisfacerea nevoilor de subsţante proteice, minerale, grăsimi, vitamine, albinele culeg polenul
florilor, vizitînd în acest scop flora entomofilă existentă in jurul stupinei. Cantitatea de miere ce
se poate produce din nectarul florii depinde de cantitatea totală de nectar secretat şi de
concentraţia zahărului din nectar.
Concentraţia zahărului din nectar variază mult de la o specie vegetală la alta fiind
cuprinsă în general intre 10-50% şi chiar mai mult
Mierea de albine a fost prima subsţantă dulce folosită în hrana omului fiind precursoarea
zaharului din trestie sau din sfeclă. Mierea a fost mult timp preţuită şi considerată ca o substanţă
magico-religio aşa de către multe popoare. De asemenea, mierea era folosită la prepararea unor
băuturi alcoolice la care se adaugă şi efectul polenului şi levurilor din faguri.
Mierea, polenul, pastura, ceara, laptişorul de matcă, propolisul, veninul de albine si
recent, apilarnilul sunt produse ale stupului. Pe baza fundamentării lor ştiinţifice, în prezent au
depăşit utilizările tradiţionale terapeutice, intrând astfel intr-o etapă nouă.
Studiată, analizată si sintetizată sub raportul apiculturii, al botanicii, al chimiei, al
microbiologiei, al farmacologiei, utilizarea produselor stupului în menţinerea sănătăţii şi pentru
înlăturarea unor afecţiuni ale omului, apiterapia tinde să devină un domeniu specific de
activitate, distinct de disciplinele care au generat-o.
2. APICULTURA ECOLOGICĂ
3
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
Figura 1 Albina
4
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
5
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
6
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
Privitor la sortimentul de miere în apicultura ecologică cele mai răspândite sunt: mierea
de salcam, de zmeura si de tei. Mierea şi produsele apicole certificate ecologic sunt
comercializate, atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă.
Mierea ecologică este în primul rand o miere obţinută într-o zona nepoluataă, certificată
ecologic. Albinele zboară doar pe 3 – 5 km in jurul stupului, astfel că certificatorul verifică acea
zonă: să nu existe surse de poluare industrială, să nu se cultive nimic pe acea suprafaţă care să
necesite stropirea cu pesticite / insecticide, sursele de apă sa nu fie poluate. În general, trebuie să
fie o zona virgină din punct de vedere al culturilor intense. Apicultorul nu are voie să deplaseze
stupii din acea zona, iar organismul certificator verifică acest lucru prin controale inopinante,
când verifică şi tratamentele aplicate albinelor, precum şi ustensilele folosite la extragerea mierii
(acestea trebuie să fie doar din inox), prelevând mostre din ceara şi din miere, care se trimit la
laboratoare independente pentru a se depista orice urmă de antibiotice.
Mierea este principalul produs al apiculturii, apreciat atât pentru însuşirile sale nutritive,
cât şi pentru efectele sale terapeutice. S-a constatat că mierea de albine este unul din produsele
cele mai complexe din punct de vedere biologic, în compoziţia căreia s-au descoperit substanţe
foarte importante pentru organismul uman.
7
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
Vitaminele care se regasesc in miere sunt: B1, B2, B3, B4, B5, piridoxina (vit. B6),
cianocobamida (vit Bl2), acid ascorbic (vit. C), vitamina A, vitamina D, tocoferol (vit. E) şi
urme de vitamina K. Aceste vitamine sunt in cantităţi foarte reduse. De aceea, pentru
satisfacerea necesarului de vitamina C exclusiv din consumul de miere, ar fi necesar un consum
zilnic intre 2,5 - 3 kg miere.
Mineralele care se regăsesc în miere sunt: calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fosfor,
potasiu, sodiu, zinc etc., acestea variază între 0,25-0,50 %, maxim pentru mierea de flori şi până
la maxim 0,85 % pentru mierea de mana. Pentru asigurarea necesarului zilnic de minerale
exclusiv din consumul de miere, ar fi necesar un consum între 0,5 - 1,5 kg miere.
Mierea este alcătuită în principal din glucide şi apă. Cele mai multe sortimente de miere
au aproximativ 82,4 % glucide şi 17,1 % apă. Glucidele preponderente sunt fructoza (38,2 %) si
glucoza (31,3 %) care sunt hexoze ce pot fi absorbite cu uşurinţă de către organism. Alte
glucide prezente în miere sunt: maltoza (7,3 % în mierea de nectar si respectiv 10,3 %î mierea
de mana) care este o diglucida compusă din două molecule de glucoză, zaharoză (max. 5 % in
mierea de nectar şi respectiv max. 10 % iîn mierea de mana) este o diglucida compusă dintr-o
moleculăde glucoză si una de fructoză.
Celelalte glucide identificate sunt în cantităţi mai reduse (izomaltoza, turanoza,
maltuloza, nigeroza, leucroza, metezitoza, erloza, kestoza etc), dar acestea nu se regăsesc
niciodata toate impreuna (Crane E., 1980). Ca aliment mierea este o sursă de carbohidraţi, uşor
digestibilă, naturală şi care furnizează rapid energie. Mierea este un aliment puternic energetic,
310 calorii/100 g şi ocupa un volum redus, 1 kg miere echivaleaza cu 3 l de lapte, 30 banane, 50
oua sau 12 kg carne.
Pe lânga gustul său placut şi compoziţia sa nutritivă, mierea are şi o serie de proprietăţi,
umiditatea scazută constituie o parte importantă din sistemul care protejează mierea de atacul
microorganismelor. Natura hiperosmotică a mierii (datorita conţinutului ridicat de glucide şi
scăzut de apă) inhibă creşterea şi dezvoltarea bacteriilor şi a drojdiilor prin deshidratarea si
omorârea acestora.
8
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
9
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
(AHD), precum şi altor componenţi cu acţiune asupra glandelor endocrine, şi, in primul rand,
asupra corticosuprarenalelor.
Propolisul este bogat în răşini vegetale, uleiuri eterice, substanţe ceroase care, în
ansamblu, îi imprimă printre altele şi proprietăţi antibiotice. Are o largă aplicare în terapeutica
medicală şi în special în bolile de piele, în boli chirurgicale etc. Se poate folosi sub forma de
extract alcoolic sau sub formă de unguente.
Propolisul are şi efecte anestezice. Este de 3,5 ori mai puternic decât cocaina şi de
5,2 ori decât novocaina ca efect de calmare a durerilor. Polenul este bogat în vitamine, proteine,
lipide, glucide, săruri minerale. În mod special proteinele şi vitaminele se găsesc din abundentă.
Dintre vitamine menţionam vitaminele:C, B1, B2, B6, PP, D, acid folic etc.
Fagurii cu miere se recoltează din stup în momentul când aceasta este suficient de
maturată luându-se drept criteriu practic prezenţa coroanei cu miere căpăcită în partea
superioară. Îndepărtarea albinelor de pe faguri se face prin intermediul unor substanţe chimice
(acid fenic, benzaldehida etc) în stupinele de tip industrial.
Este recomandabil ca înainte de începerea extracţiei de miere fagurii să fie grupaţi după
culoare, pentru a obtine diferite soiuri de miere in functie si de acest criteriu. Fagurii sau
corpurile cu fagurii cu miere se transportă cu multă grija pentru a se preîntampina pierderea
acestui aliment, apoi se introduc într-o cameră cu aer cald până la 35C, care favorizează
extracţia. Se trece apoi la descapăcirea fagurilor, urmată de extragerea propriu-zisă a mierii.
Camerele simple de extracţie trebuie să fie bine izolate pentru a împiedica pătrunderea
albinelor înăuntru şi trebuie să conţină: un extractor mecanic sau electric, cuţite pentru
descăpăcire, care se pot încălzi în apa fierbinte sau cu curent electric, un vas descăpăcitor cu sita
pentru separarea căpăcelelor de miere, un vas pentru recoltarea mierii şi un zăcător pentru
depozitarea ei. După sortare, fagurii se descăpăcesc cu cuţitul bine încălzit, apoi se introduce în
extractor. Turaţia acestuia se măreşte treptat, până se percepe foşnetul caracteristic rezultat din
10
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
proiectarea mierii pe pereţii vasului şi, după ce se apreciază că s-a extras circa jumatate din
mierea de pe o parte, fagurii se schimbă pentru a se continua extracţia pe partea cealaltă.
Operaţia se repetă pentru asigurarea unei extrageri totale a mierii din faguri. În felul
acesta se previne ruperea fagurilor, incident care cauzează multe neajunsuri apicultorilor.
Pentru extragerea centralizată a mierii sau pentru stupinele mari se folosesc sisteme
moderne, în care ramele descăpăcite rămân în caturi şi acestea se introduc în extractorul de tip
industrial direct. Aici, întreg procesul tehnologic de la sortare, descăpăcire, filtrare, depozitare,
ambalare etc. este automat. Randamentul acestor agregate este mare si extracţia mierii se
asigură in condiţii sanitare corespunzatoare.
4.1.Condiţionarea mierii.
4.2.Cristalizarea mierii
Prin caracteristicile lor naturale, toate sorturile de miere de flori din ţara noastra, cu
excepţia celei de salcâm, cristalizează în scurt timp de la extracţia din faguri(1-3 luni).
11
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
12
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
Cristalizarea survine în urma evaporării apei, dar mai ales se datorează însuşirilor
glucozei de a forma cristale. Cristalizarea se produce în funcţie de raportul dintre glucoză şi
fructoză, de prezenţa cristalelor primare şi de umiditatea mediului inconjurator.
După dimensiunile cristalelor, se pot deosebi mai multe feluri de cristalizare:
mare, când depăşeşte 0,5 mm în diametru
mică când diametrul cristalului este de 0,5 mm şi este ca o pasta sub 0,5 mm.
Cristalizarea poate fi dirijată atât în ceea ce priveşte dimensiunile, cât şi viteza de
realizare, prin adaugarea unei cantităţi de miere cristalizată, cu dimensiunile dorite la volumul
de miere destinat cristalizării şi menţinerea acesteia în condiţiile de umiditate şi temperaturi
favorabile acestui proces. Pentru unele sorturi de miere, mai ales când se cere acest lucru pentru
export, se poate executa o cristalizare dirijată, cu o fineţe a bobului de cristale după dorinţa
consumatorului. Procesul cristalizarii are loc mai rapid la unele sorturi de miere ca cea de
floarea-soarelui, de pildă, şi cauzează o devalorizare comercială a acestui produs. Cristalizarea
este influenţată şi de conţinutul unor fermenţi, prezenţa unor bacterii, condiţiile igienice în care
se conservă şi în primul rând, ar merita să fie amintită temperatura si umiditatea.
Umiditatea
Conţinutul maxim de apă reglementat de normele oficiale din tara noastră pentru toate
sorturile de miere este de 20%.
Conţinutul depăşit de apă reduce proporţional valoarea nutritivă a mierii şi o predispune
la fermentaţie.
Aciditatea mierii
Reacţia chimică a mierii este acidă datorită conţinutului bogat în acizi organici. Valorile
normale ale pH-ului mierii se situează în domeniul 3,5-4,5, deci caracterul ei chimic este
pronunţat acid.
Densitatea
13
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
6.CONCLUZII
14
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
Bibliografie:
1. https://www.google.ro/search?q=mierea+ecologica+ppt&hl=en-
RO&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjniv_wpMLeAhWJs4sKHd5ND7
A4FBD8BQgOKAE&biw=1366&bih=657
2. https://acc.ro/in-arena/ce-inseamna-mierea-ecologica-de-la-apidava/
3. http://despremiere.blogspot.com/2009/12/ce-inseamna-miere-bio.html
4. http://agriculturadurabila.ro/wp-content/uploads/2016/06/manual.pdf
5. https://www.researchgate.net/publication/304011787_Honey_Types
15