Pestera Ghetsimani

Mareste imaginea.
Pestera Ghetsimani - greaca: Γεθσημανι; ebraica: ‫ ;ג ת שמנים‬aramaica: ‫ג ת שמנא‬, Gat Šmānê; engleza:
Gethsemane - este un important loc de rugaciune, aflat in cea mai renumita gradina din Tara Sfanta: Gradina
Ghetsimani. Aceasta este locul in care Mantuitorul venea adesea, pentru rugaciune. Gradina si Pestera
Ghetsimani sunt asezate in partea de rasarit a Ierusalimului, langa Muntele Templului, in partea de est a
Paraului Chedron - Paraul Cedrilor sau Valea lui Iosafat - si pe partea de vest a Muntelui Maslinilor. Gradina se
intindea la inceput de o parte si de alta a Paraului Cedrilor, pe circa 20 de hectare de teren.
Ghetsimani inseamna “presa de ulei", termen inpamantenit probabil de la prezenta pe acest munte sadit cu
maslini a unei prese care producea ulei. Evanghelia dupa Marcu (14,32) numeste acest loc “chorion", adica
"un loc" sau "o proprietate", in timp ce Evanghelia dupa Ioan (18,1) vorbeste despre “kepos", "o gradina" sau
"o plantatie".
In Gradina Ghetsimani se afla patru locuri de inchinare, dintre cele mai importante pentru toata lumea
crestina: Mormantul Maicii Domnului (potrivit traditiei crestine, acesta este locul in care Apostolii au
inmormantat trupul Maicii Domnului), Pestera Ghetsimani (unde S-a rugat Iisus Hristos cu sudori de sange -
Luca 22, 44), Piatra prinderii lui Iisus (aici se inalta astazi o biserica catolica), si Biserica Sfantul Arhidiacon
Stefan.
Ce spun Evangheliile despre Pestera din Gradina Ghetsimani ?
Evanghelistul Matei ne aminteste tuturor, pana la sfarsitul veacurilor, cele petrecute in tacerea si intunericul
Gradinii din Ghetsimani. Atunci a venit Iisus impreuna cu Apostolii Sai, in satul ce se numeste Ghetsimani, si
le-a zis: "Sedeti aici, pana voi merge sa ma rog acolo. Si luand pe Petru si pe cei doi fii ai lui Zevedei, a
inceput a Se intrista si a Se mahni. Atunci le-a zis Iisus: Intristat este sufletul Meu pana la moarte. Ramaneti
aici si privegheati impreuna cu Mine. Si mergand putin mai inainte, a cazut cu fata la pamant, rugandu-Se si
zicand: Parintele Meu, de este cu putinta, treaca de la Mine paharul acesta! Insa nu precum voiesc Eu, ci
precum Tu voiesti. Si venind la ucenicii Sai, i-a gasit dormind si i-a zis lui Petru: Asa, n-ati putut un ceas sa
privegheati cu Mine? Privegheati si va rugati, ca sa nu intrati in ispita. Caci duhul este osarduitor, iar trupul
neputincios. Iarasi ducandu-Se a doua oara, S-a rugat, zicand: Parintele Meu, daca nu este cu putinta sa
treaca acest pahar, ca sa nu-l beau, faca-Se voia Ta. Si venind iarasi, i-a aflat dormind, caci ochii lor erau
ingreuiati. Si lasandu-i, S-a dus iarasi si S-a rugat a treia oara, zicand aceleasi cuvinte. Atunci a venit la
ucenici si le-a zis: Dormiti de acum si va odihniti! Iata s-a apropiat ceasul si Fiul Omului Se va da in mainile
pacatosilor." (Matei 26, 36-45).

"Si au venit la un loc al carui nume este Ghetsimani, si acolo a zis catre ucenicii Sai: Sedeti aici pana ce Ma
voi ruga. Si a luat cu El pe Petru si pe Iacov si pe Ioan si a inceput a Se tulbura si a Se mahni. Si le-a zis lor:
Intristat este sufletul Meu pana la moarte. Ramaneti aici si privegeheati. Si mergand putin mai inainte, a
cazut cu fata la pamant si Se ruga, ca, de este cu putinta, sa treaca de la El ceasul (acesta). Si zicea: Avva
Parinte, toate sunt Tie cu putinta. Departeaza paharul acesta de la Mine. Dar nu ce voiesc Eu, ci ceea ce
voiesti Tu. Si a venit si i-a gasit dormind si a zis lui Petru: Simone, dormi? N-ai avut tarie ca sa veghezi un
ceas? Privegheati si va rugati, ca sa nu intrati in ispita. Caci duhul este osarduitor, dar trupul neputincios. Si
iarasi mergand, s-a rugat, acelasi cuvant zicand. Si iarasi venind, i-a gasit dormind, caci ochii lor erau
ingreuiati si nu stiau ce sa-I raspunda. Si a venit a treia oara si le-a zis: Dormiti de acum si va odihniti! E gata!
A sosit ceasul. Iata Fiul Omului este dat in mainile pacatosilor. (Marcu 14, 32-41)
"Si, iesind, s-a dus dupa obicei in Muntele Maslinilor, si ucenicii l-au urmat. Si cand a sosit in acest loc, le-a
zis: Rugati-va, ca sa nu intrati in ispita. Si El S-a departat de ei ca la o aruncatura de piatra, si ingenunchind,
Se ruga. Zicand: Parinte, de voiesti, treaca de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta sa se faca. Iar
un inger din cer s-a aratat Lui si-L intarea. Iar El, fiind in chin de moarte, mai staruitor Se ruga. Si sudoarea
Lui s-a facut ca picaturi de sange care picurau pe pamant. Si, ridicandu-Se din rugaciune, a venit la ucenicii
Lui si i-a aflat adormiti de intristare. Si le-a zis: De ce dormiti? Sculati-va si va rugati, ca sa nu intrati in ispita.
Si vorbind El, iata o multime si cel ce se numea Iuda, unul dintre cei doisprezece, venea in fruntea lor. Si s-a
apropiat de Iisus, ca sa-L sarute." (Luca 22, 39-47)
"Zicand acestea, Iisus a iesit cu ucenicii Lui dincolo de paraul Cedrilor, unde era o gradina, in care a intrat El
si ucenicii Sai. Iar Iuda vanzatorul cunostea acest loc, pentru ca adesea Iisus si ucenicii Sai se adunau acolo.
Deci Iuda, luand oaste si slujitori, de la arhierei si farisei, a venit acolo cu felinare si cu faclii si cu arme." (Ioan
18, 1-3)
Pestera din Ghetsimani - istoricul locului in traditia crestina
Pestera Ghetsimani, locul unde Fiul lui Dumnezeu s-a rugat pentru noi toti cu lacrimi si "sudori ca de sange",
se afla la o distanta de numai 40 de metri de Mormantul Maicii Domnului, in partea dreapta, peste drum de
Biserica Tuturor Natiunilor. Intre Biserica ortodoxa a Maicii Domnului si Pestera se afla chiliile monahilor
ortodocsi care slujesc la Mormantul Maicii Domnului si pazesc Gradina Ghetsimani de aproape doua milenii.
Bazandu-se pe marturiile evanghelice, pelerinii crestini din secolele IV-VI au inceput sa cinsteasca agonia lui
Hristos in doua locuri diferite din Gradina Ghetsimani. Un loc este acela pe care se inalta astazi Biserica
Tuturor Natiunilor, iar altul este cel unde se afla Pestera Ghetsimani. Dupa cum aflam din vechile documente
ale traditiei crestine, pastrate inca din secolul al IV-lea, locul unde Iuda l-a tradat pe Hristoa se afla in partea
stanga a drumului ce coboara de pe Muntele Maslinilor si intra in Ierusalim.
Pelerinul din Bordeaux vorbeste despre acest loc sub numele de "piatra, stanca, roca", in timp ce scriitorii mai
noi amintesc de "o pestera, grota". Potrivit relatarilor biblice, care sunt cele mai certe surse, insa si destul de
neclare, putem spune ca pestera (grota) este locul in care Hristos i-a lasat pe cei 8 Apostoli, luand cu sine
doar pe Petru, Iacov si Ioan. Prin urmare, locul in care El s-a rugat se afla acolo unde astazi se ridica Biserica
Tuturor Natiunilor. Aici a avut loc si vanzarea, prin sarutul lui Iuda.
Dupa cum aflam din documentele traditiei locului, pelerinii isi creasera deja o ruta a lor, care incepea cu
inchinarea in Mormantul Maicii Domnului, apoi cu intrarea in Pestera Ghetsimani, iar in cele din urma, in
Biserica Tuturor Natiunilor, aflata in gradina cu cei mai vechi maslini de pe Munte. Aceste locuri s-au
impamantenit cu putere pana in secolul al XIV-lea. Dupa aceasta data, pelerinii (mai ales cei apuseni) si-au
schimbat traseul, in cele ce priveste raportarea la aceste locuri. Schimbarea, avuta loc datorita excavarii
bisericii celei vechi din Gradina Ghetsimani, a dus la numirea Pesterii cu numele de "Grota Agoniei".
Primul document care ar indica drept loc al agoniei Pestera Ghetsimani apartine dominicanului german
Wilhelm von Boldensele (1333). Dupa o perioada de incertitudini si neclaritati, in care pelerinii faceau o
diferenta chiar si intre locul ultimei rugaciuni a lui Hristos si al primelor doua, in secolul al XVI-lea, crestinii
apuseni au ajuns sa isi stabileasca drept loc al celor trei rugaciuni, Pestera Ghetsimani. Bazandu-se pe
aceasta credinta, se mai crede si ca vanzarea Invatatorului a avut loc la "Piatra Apostolilor", aflata putin mai
jos de Pestera.
Stiind ca pelerinii rasariteni si-au pastrat mereu credinta in ceea ce priveste locul agoniei Mantuitorului, adica
Biserica Tuturor Natiunilor, ne putem pune foarte usor urmatoarea intrebare: De ce acestia si-au schimbat si
ei ruta, indreptandu-se spre Pestera Ghetsimani? Este posibil ca tavanul pictat al pesterii sa fi atras foarte
mult atentia pelerinilor, care il vedeau ca fiind extrem de vechi. De asemenea, sunt sanse ca si daramarea
Bisericii din Gradina sa fi dus la miscarea acestora spre Pestara, aflata putin mai in stanga.
Desi calugarii francicani au obtinut drepturile de proprietate asupra Pesterii, in anul 1361, acestia au fost
nevoiti sa treaca prin multe neintelegeri, pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea. Pana atunci, Pestera era
vazuta mai mult ca un loc public, in care musulmanii isi adaposteau adesea animalele.
In aceasta Pestera din Ghetsimani, o serie intreaga de documente sustin luarea unei cine, la sfarsitul careia
Hristos a spalat picioarele ucenicilor Sai. Acest lucru este mentionat in raportul Arhidiaconului Teodosie si in
lucrarea anonima numita "Breviarul Ierusalimului", cat si in alte scrieri. Aceasta traditie nu a ramas in
picioare, cu toate ca se pastreaza o importanta insemnare din secolul al XV-lea, purtand semnatura
pelerinului rus Vasile - Basil. O serie intreaga de ghiduri de pelerinaj indica pelerinilor cele trei locuri in care
Hristos a stat cu ucenicii.
Din evlavie, pelerinii obisnuiau sa manance cina in interiorul Pesterii. Cina luata de crestini in Ghetsimani este
mentionata si intr-o predica atribuita Patriarhului Eutihie al Constantinopolului (secolul VI), alaturi de alte cine
luate pe Muntele Sion si in Betania. Acestea au intrat in traditia crestina locala probabil prin intermediul
iudeo-crestinilor numiti ebioniti, care se abtineau de la consumul de carne, la cine consumand numai paine
nedospita si apa.
Pestera din Ghetsimani - arhitectura si rolul pesterii de-a lungul timpului
Pestera se afla in purtarea de grija a catolicilor. Facandu-si cruce, crestinul coboara cu evlavie si tacere in
Pestera Ghetsimani. Aceasta este destul de mare, avand o lungime de 17 metri, o latime de 9 metri si o
inaltime maxima de 3.40 metri. Marea inundatie din noiembrie 1955 a dus la nevoia unei ample restaurari a
locului. Lucrarile de reamenajare au fost conduse de catre parintele Virgil Corbo, intre anii 1956-1957.
Lucrarile de reabilitare au dat si posibilitatea de a studia structura si arheologia locului.
Initial, intrarea in pestera se facea prin partea ei nordica, printr-o deschizatura larga de 5 metri. Pestera era
impartita in partea centrala (care se pastreaza si astazi) si dintr-un fel de adancitura, in peretele estic.
Aceasta din urma era, probabil, o trecere spre o alta pestera, mai micuta, dinspre sud-est. Pestera se pare ca
pastra o presa de ulei, al carei brat de forta era fixat intr-o gaura din perete. Aceasta gaura se poate vedea
inca si astazi. In partea nord-vestica a pesterii se observa o adancitura sapata in piatra, realizata spre a
acumula apa de ploaie. Apa aluneca de pe acoperis, printr-un canal sapat tot in piatra.
In secolul al IV-lea, in pestera era amenajata deja o micuta capela de rugaciune. Pentru aceasta s-au adancit
doi pereti ai grotei, spre a da o forma necesara capelei. Peretii de nord si est arata inca aceasta largire a ei. In
aceste locuri, tavanul este mai jos decat in partea originala centrala. Patru coloane ajuta la sprijinirea
tavanului capelei, care avea si o micuta deschizatura in bolta de piatra. Sub aceasta deschizatura o cisterna a
fost sapata, pentru a acumula apa curata de ploaie.
Intrarea in pestera a fost schimbata, in peretele de nord-vest, probabil odata cu construirea Bisericii de pe
Mormantul Maicii Domnului; aceasta din cauza ca noua cladire bloca drumul de intrare in Pestera. Noua
intrare va avea o inaltime de 2 metri si o largime de 1.90 metri. Tot in aceasta perioada, capela va fi pavata
cu mozaic; mozaicul nu se va pastra pentru multa vreme, caci prin acesta se vor sapa cateva morminte.
Locul de sub podeaua pesterii a fost gasit ca fiind un veritabil cimitir (in afara de locul de sub Altar), in el
gasindu-se nu mai putin de 42 de morminte. Acestea dateaza inca din secolele V-VIII. Acest loc a mai fost
folosit pe post de cimitir si in perioada cruciatilor, insa mult mai putin. Chiar si cisterna, afla in coltul nord-
vestic al capelei, a fost folosita pe post de mormant, in vremea secolelor V-VI. Acest loc va fi acoperit, putin
mai tarziu, cu un mozaic colorat in rosu, alb si albastru. Aici se pastreaza si un mic fragment de inscriptie: "Ke
anapaus...", adica: "Doamne, odihneste pe..."
Din perioada bizantina se pastreaza un mic fragment din sanctuar, cat si o serie de inscriptii funerare. O
atenta examinare a tavanului de piatra al pesterii a dus la aflarea a numeroase insemnari (graffiti). In
perioada de ocupatie a francilor, podeaua capelei va fi reparata si acoperita cu un mozaic din piatra si
caramida colorata. Tavanul va fi si el redecorat, in mare parte cu stele. Altarul va fi refacut si el, purtand pana
astazi o serie intreaga de insemnari: halouri, vestminte si o aripa de inger. In baza unui raport intocmit de
Ioan de Wurtzburg, in anul 1165, a unei inscriptii de pe perete, si a unor mozaicuri simetrice din Venetia si
Montereggio (Sicilia), Parintele Corbo sugereaza prezenta aici a trei scene pictate: Rugaciunea lui Hristos in
Gradina Ghetsimani, Hristos impreuna cu Apostolii si Ingerul odihnindu-L pe Hristos.
In anul 1655, o serie de inundatii au fortat pe franciscani sa blocheze intrarea in pestera din perioada
bizantina, cu un peretele micut de piatra, si sa construiasca una noua, incadrata de un pasaj strajuit de doi
pereti inalti. Noua intrare a inlaturat peretele vestic al Pesterii din Ghetsimani, aici construindu-se un tavan
artificial de piatra, sub care coboara o serie de trepte.
Aceasta intrare a fost si ea reparata, in anii 1938 si 1956. Ultimele excavari efectuate in interiorul Pesterii din
Ghetsimani au scos la lumina o mare parte din intrarea originala in Pestera, mai la dreapta de intrarea cea
noua. Tot acum s-a descoperit si intrarea bizantina, de deasupra cisternei de apa. Fragmente de mozaic
bizantin au fost gasite si restaurate.
In interiorul Pesterii din Ghetsimani se pastreaza trei altare. Deasupra altarului central ne este infatisat
Mantuitorul Hristos, rugandu-se intre Apostolii cei ce dormeau; cel dinspre miaza-zi, care ne aminteste de
locul unde au adormit ucenicii, pastreaza o scena cu Adormirea Maicii Domnului; altarul dinspre sud, unde s-a
rugat Iisus Hristos, pastreaza scena cu Sarutul lui Iuda.
Rugaciunea pelerinilor in Pestera Ghetsimani
"Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, am venit de departe in Gradina Ghetsimani sa ne inveti a ne
ruga impreuna cu Tine. Da-ne mai multa ravna pentru sfanta rugaciune, ca sa arda inimile noastre de
dragostea Ta. Am venit in aceasta pestera sa ne inveti a veghea si a plange pentru pacatele noastre, mai ales
in acest ceas cand Tu Te rogi pentru noi toti cu lacrimi si sudori ca de sange.
Nu stim cum trebuie sa ne rugam, cum sa ne pazim mintea de ganduri rele, cum sa biruim ispitele
vrajmasului. Nu mai vrem sa veghem, nu mai avem lacrimi la rugaciunile noastre. Ne-am uscat la suflet, am
racit in dragoste, am slabit in credinta, nu mai iubim din inima pe Dumnezeu si pe oameni. Nu vrem sa iertam
pe fratii nostri. Suntem robiti de patimi, de cele pamantesti. Nu mai avem ravna, smerenia, blandetea si
rabdarea parintilor nostri.
Mantuitorule, Te rogi in Gradina Ghetsimani singur si, ca Om, Te temi de moarte si ceri sa treaca de la Tine
paharul mortii. Dar, ca Fiu al lui Dumnezeu, zici catre Tatal: Insa nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiesti! Te
rogi singur in aceasta gradina a lumii, iar ucenicii Tai dorm si noi dormim! Pentru aceea au intrat lupi rai in
turma Ta si sfasie unitatea Bisericii si amagesc pe multi, iar noi dormim! Scoala-ne din somn, ca sa priveghem
si sa ne rugam impreuna cu Tine. Alunga de la noi frica, pofta trupului, pofta ochilor si trufia vietii. Desteapta-
ne din nou la lucru impreuna cu Petru, cu Iacob si Ioan, ca secerisul este mult, dar lucratori sunt putini (Luca
10, 2).
Am venit de departe, Doamne, sa ne marturisim Tie, sa cerem iertare pacatelor noastre, sa auzim cum Te rogi
singur pentru lume in Gradina Ghetsimani si ne rugam si noi impreuna cu Tine. Indura-Te de noi si ne iarta
toate pacatele. Invata-ne cum sa priveghem ziua si noaptea, ca sa scapam de ispitele ce ne-au impresurat!
Da-ne lacrimi la rugaciunile noastre, ca sa nu ne ostenim in zadar! Da-ne din nou ravna pentru Biserica si
Evanghelie, da-ne viata curata si putere in fapta si in cuvant, ca sa izbavim turma ce ne-ai incredintat-o de
dezbinari si eresuri. Da-ne deplina dragoste de Dumnezeu si de oameni, ca sa fim gata a ne da si viata pentru
Tine, pentru mantuirea tuturor! O, Iisuse Hristoase, indura-Te, iarta-ne si ne scoala din somnul pacatelor!"
(Parintele Ioanichie Balan)