Slice αν a.

Cetatea de

LEGEND A
■i CETATEA MUSATIN’A
.,0 AMPLIFICARI §TEFAN CEL MARE
aceea dintre 1475 si 1486, se arata a fi cunoscut o intensa activitate in domeniul arhitecturii laice,
activitate ce a avut in primul rind ca obiectiv marirea puterii de rezistenta a cetatilor moldovenesti.
>

Mare comandant si reformator militar, Stefan cel Mare a acordat o deosebita atentie sistemului de
fortificatii al Moldovei. El a zidit si cetati noi, dar in general a reorganizat cetatile mostenite de la
inaintasi, marindu-le si adaptindu-le cerintelor militare ale vremii, adica in special tacticii impuse de
artilerie. in cele mai multe cazuri, voievodul a ridicat in jurul vechilor castele o a doua pinza de ziduri,
mai groase decit primele, prevazuta cu turnuri si bastioane si urmind un traseu adaptat, in linii mari,
terenului. Asa cum apare din rezultatele cercetarilor arheologice — active in ultimul timp — unul din cei
mai tipici beneficiari ai acestei actiuni a fost Cetatea de Scaun de la Suceava, dar numele lui Stefan ramine
legat si de numeroase alte lucrari — mergind pina la reconstructii totale — atestate arheologic si
epigrafic, de actele de cancelarie, sau numai de traditia cronicareasca.
Astfel, o inscriptie ne informeaza ca in 1476 s-a terminat construirea portii mari a Cetatii Albe, iar citiva
ani mai tirziu, prin 1479, un nou zid deincinta, pomenitsi el de o inscriptie, se adaugi aceleiasi cetati (p.
295). Intenselor pregatiri militare, menite sa faca fata invaziei turcesti din 14~6. li se atribuie puternicele
ziduri ale incintei exterioare a Cetatii de Scaun de la Suceava (p. 294 , precum si suprainaltarea zidurilor
Cetatii Neamtului, daca nu si platforma ei nord-estica, cu

Suceava. Cetatea de Scaun. Plar..

LEGENDA
a CETATEA MUSATINA
■Kg AMPLIFICARI STEFAN CEL MARE
iesc, in cazul Cetatii de Scaun viata voievodului, a familiei si a curtii sale. Si, dupa cum ne
putem bine inchipui, aid, in aceste cladiri, elementul artistic este bogat reprezentat, atit in
formele arhitectonice, cit si in decoratia lor.
7 i >

Stim insa ca domnul nu locuia numai in Cetatea de Scaun, sau in oras, la Suceava. Numeroase alte
localitati se mindreau cu titlul de resedinta domneasca, si curtilor din aceste localitati
3 i > y 3 3 3

Stefan cel Mare le-a purtat aceeasi deosebita grija pe care a purtat-o si cetatilor. Azi, din curtile pe care
marele voievod le-a inaltat din temelie, sau le-a refacut, la Hirlau, Yaslui, Iasi, Suceava, Piatra, Bacau,
poate Husi si Cotnari, nu mai aflam decit urme razlete si nu intotdeauna sigure — cite un beci boltit,
resturi de fundatii, o pisanie, cioburi de ceramica, ici colo o spartura de piatra profilata; din numeroasele
resedinte boieresti nici macar atit. Caci, urmind pilda suvera- nului, sfetnicii sai de vaza incep sa-si
dureze si ei curti din piatra, pe care le inzestreaza cu biserici, uneori nu mai prejos decit cele domnesti.
In aceste conditii datarea curtilor constituie o problema si mai dificila decit a cetatilor si dezle - garea ei
nu o putem astepta, dupa cum s-a mai spus, decit de la rezultatele viitoare ale cerceta- rilor arheologice,
in acest sector abia in faza incipienta. Pina atunci trebuie sa ne multumim cu un unic document sigur
asupra reconstruirii unei curti domnesti in a doua jumatate a veacului al XV-lea, pisania pusa cu acest
prilej de Stefan cel Mare pe noile sale case de la Hirlau.

296
Textul inscriptiei precizeaza ca lucrarile au fost executate in cursul anului 1486, deci in conti- nuarea
activitatii din domeniul arhitecturii militare si cu un an inaintea bisericilor ce deschid, in 1487, sirul
stralucit al ctitoriilor voievodului. Nu incape insa indoiala ca si in sectorul con- structiilor civile, casi in al
celor militare, sau mai tirziu al celor religioase, activitatea s-a desfa- surat sistematic, luind infatisarea
unei adevarate campanii. Si, fie ca aceasta campanie a fost deschisa de lucrarile de la Hirlau, fie de altele
anterioare, inceputurile ei se plaseaza inaintea perioadei in care Stefan cel Mare incepe sa inalte biserica
dupa biserica.

Monumentele de arhitectura militara si civila despre care am vorbit erau construite din piatra bruta, cu
putin adaos de caramida, muchiile fiind intarite prin blocuri de piatra fatuita. Cara- mida era de tip
occidental, de alte dimensiuni decit cea intrebuintata in Tara Romaneasca si la sud de Dunare. Boltile
incaperilor erau semicilindrice, uneori cu penetratii, sau erau construite pe nervuri, impodobite la chei cu
scuturi heraldice si sprijinite pe console sculptate. Diversele corpuri si incaperi se succedau sau se
imbinau fara preocupari de simetrie sau de « centrare» a spatiului interior. Liniile orizontale ale fatadelor
vor fi facut decrosuri, dupa etapele de constructie, dar si dupa denivelarile terenului, si fiecare corp va fi
fost acoperit aparte cu cite o invelitoare inalta de sindrila.
Chenarele din piatra ale usilor erau gotice, fie in arc frint, fie dreptunghiulare, cu colturile superioare
rotunjite. Ele erau uneori netede, doar cu muchiile tesite, dar mai adesea se com- puneau dintr-o
alternanta de muluri, ce se inaltau de pe planuri inclinate (p. 298). Printre feres - trele, tot gotice, vor fi
fost, poate, si unele in arc frint, dar cele mai multe erau mici, dreptunghiulare si marginite inspre exterior
de baghete incrucisate la colturile superioare (p. 299). Fara sa constituie o creatie originala, sculptura
decorativa in piatra — de tip gotic — este caracteristica arhitecturii moldovenesti feudale. Cele mai
multe dintre elementele de decor in piatra cioplita ce au apartinut constructiilor laice ale lui Stefan cel
Mare se incadreaza, fara nici o posibilitate de indoiala, unor tipuri frecvent practicate dupa 1450 de
arhitectura civila a Europei centrale. Ca atare le regasim si in Ardeal, unde raspindirea lor se face prin
con- structiile ridicate in timpul domniei lui Matei Corvin (1458—1490).
Curat gotice sint si multe din reprezentarile de pe placile de ceramica smaltuita, ce impodo - beau peretii
incaperilor si de pe acele — smaltuite sau nu — ale sobelor (fig. 267, 268). Dar in vreme ce tipurile de
usa si de fereastra amintite se regasesc, in forme identice sau apropiate, in arhitectura gotica tirzie si de
tranzitie spre Renastere, din Polonia si mai ales din Ardeal, nu acelasi lucru se poate spune despre
ceramica decorativa moldoveneasca. Desi nu se poate nega aspectul apusean al motivelor ce impodobesc
placile de lut ars (cavaleri in armura sub arcade ascutite cu fleuroane, personaje in costume occiden tale,
sf. Gheorghe, in chip de cavaler, omorind balaurul, sirena cu doua cozi, Buna Vestire s.a.), in regiunile
din care ele ar fi putut veni — in primul rind in Transilvania — nu s-au aflat analcgii precise. Pe de alta
parte, placile moldovenesti intrec in calitate ceramica similara transilvaneana, iar cantitatea lor este atit de
mare, incit si sub acest aspect sint superioare produselor cu care au fost puse in legatura. De altfel
motive geometrice, de inspiratie locala, la care se adauga sterna tarii — capul de bour — in citeva
variante, vin sa imbogateasca repertoriul ornamenticii lor. Lucrate in Moldova,

297
easindu-si o frecventa utilizare nu numai in constructiile domnesti sau boieresti, ci si in locu-
O f y y y
' y

intele orasenilor avuti, placile de soba si de perete s-au bucurat de o deosebita apreciere in societatea
feudala moldoveneasca, in a doua jumatate a veacului al XV-lea, dar si mai tirziu. intr-o tara in care
olaritul avea foarte vechi si puternice traditii, obiceiul de a decora arhitectura cu ceramica smaltuita si-a
gasit un mediu de dezvoltare extrem de prielnic, ajungind sa se ridice pe o treapta calitativa ce
echivaleaza cu o inventie: in afara placilor de lut ars ce impodo- beau interioarele, un decor ceramic
specific epocii lui Stefan cel Mare se aplica, la exterior, pe zidurile caselor domnesti si, uneori, boieresti.
E vorba de caramizi smaltuite, dar mai ales de
y y * *
y f
'

iw ·—i rv _
>= L---fs-· i i Suceava. Cetatea de Scaun. An cadrament de us a (fragment).

discurile smaltuite si ornate cu figuri in relief, pe care le vom reintilni in mod obisnuit pe fatadele
bisericilor din ultimele decenii ale veacului al XV-lea. Gasite pina acum la Cetatea de Scaun a Sucevei, la
curtile domnesti din Hirlau si la curtea din Sipote a lui Luca Arbure, aceste discuri sint smaltuite — ca si
placile interioare — in diferite nuante de galben, cafeniu si verde si impodobeau, probabil, ca si la
biserici, partile superioare ale fata- delor (fig. 276).
De data aceasta, nu mai avem de-a face cu un element caruia sa i se poata atribui o origine nemijlocit
straina, ci cu unul integrat in traditia locala si definitoriu pentru capacitatea creatoare a mesterilor
medievali moldoveni. Cum insa discurile utilizate in constructiile laice nu ne-au parvenit decit sub forma
unor fragmente sau piese izolate, desprinse din ansambluri ce nu mai exista, vom vorbi mai pe larg
despre ele cind le vom regasi pe fatadele bisericilor.
Atunci cind, ca o consecinta fireasca a politicii de intarire a puterii centrale, domnia concen - treaza in
miinile ei si firele diriguitoare ale vietii culturale, ea este in masura sa dea acestei vieti un impuls ce nu
statuse in puterile marilor feudali si ale voievozilor inaintasi si nici

298
 ο ΙΟ 20 30 40 90 CM.
k = —ι—
=4 = =d Suceava. Cetatea de Scaun. Ancadrament de fereastra (fragment).
= ± = ±
=
chiar in puterile lui Stefan=insusi, la inceputurile domniei sale. Unul dintre cele mai importante moduri de
concretizare ale acestui impuls — ca sa nu spunem cel mai important — il constitute inaltarea unui mare
numar de biserici si manastiri din zid, in cuprinsul carora, sau in legatura cu care, se desfasoara o bogata
activitate culturala in general si artistica in special.
Scoala de constructor! moldoveni n-ar fi putut insa face fata noilor cerinte, mult crescute, ale epocii lui
Stefan cel Mare, daca aceleasi fenomene de natura economica, politica si sociala care au conditionat
procesul de centralizare a statului feudal, nu i-ar fi dat posibilitatea sa treaca intr-o faza de evolutie ce
echivaleaza cu o innoire.

tnt).

nuit
1 la
lui
inte
ata-

»ine
Dare
:-au
mai

0 10 20 30 4-0 EO&rt
1 1 -■■■ -1-- ... —ί—■ 1 Suceava. Cetatea de Scaun. A.ncadrament de fereastra (fragment ).