1.

Rezolutiunea,Rezilierea si revocarea contractului

1.1 Def notiunile rezilire, rezolutiune si revocare.Rezolutiunea-consta in desfiintarea retroactiv a contr cu
executarea instantanee si repunerea partilor in situatia existenta anterior incheierii lui.Rezil-consta in
desfiintarea contr cu executarea succesiva avind efecte numai pt viitor.Revocarea-consta in desfiintarea de catre
consumator a contr incheiat cu un intreprinzator in cazul in care ii revine un asemenea drept conform legii.

1.2 Identificati conditiile exercitarii rezolutiunii.Conditiile:1-una din parti sa nu-si fi onorat obligatiile
asumate.Neexecutare include orice inkalcare a oblig, inclusiv executat necorespunzatoare sau tardiva.Insa nu
orice neexecutare a oblig da temei pt rezolutiunea contr, o parte poate rezolvi contr doar daca exista o neexecut
esentiala din partea celeilalte parti.Pt a determina in fiecare caz aparte dac neexecuatr este neesentiala trebuie a
fi luate in vedere urmatoarele circumstanete:a)neececuaar sa priveze substantial creditorul de ceea ce a cesta se
astepta de la executarea contr.b)- executarea in tocmai a oblig tine de esenta contr- aceasta circumstanta nu tine
de gravitatea reala a neexecutarii,ci de natura obligatiei contractuale,a carei stricta execuatare poate fi esentiala.
c)-neexecutarea sa fie intentioanta sau din culpa gravad)-neexecuatarea sa dea temei creditorului sa presupuna
ca nu poate conta pe executarea inviiot a contr. 2-neexecutarea sa fie imputabila partii care nu sia indeplinit
obligatia- daca neexecutarea este consecinta unor cauze neimputabile celeilalte parti, incetarea contr are loc pt
imposibilitatea fortuita de executare.In cazurile in care nu sunt intrunite conditiile enumerate mai sus creditorul
va avea dreptul la o reducere proportionala a obligatiei sale corelativa.

1.3 Indicati efectele rezilierii si rezolutiunii. Efectele rezolutiunii:a)contr este desfiintat si partile sunt
eliberate de obligatia de a presta in viitor b) partile sunt repuse in situatia anterioara inkeierii contr, restiutuind
una alteia prestatiile executate si veniturile realizabile in temeiul contractului desfiintat.Rezolut se aplica numai
pt neexecuatrea contr cu executarea instantanee(de ex:in contr de vinzare-cumparare).Exista cazuri in care
restituirea prestatiei in natura nu este posibila, in asa cazuri repunerea partilor in situatia anterioara are loc prin
ofeririea compenstiei in bani(de ex:obiectul primit este instrainat,transformat, grevat sau obiectul primit este
deteriorat sau a pierit).Pe linga restituirea in natura sau prin ekivalent banesc a prestatiilor primite debitorul este
obligat sa restituie si veniturile realizate din folosirea bunului care constituie obiect al prestatiei.Pe linga faptul
ca rezolutiunea are ca efect incetarea contr exista unele clauze care pot supravetui rezolutiunii, acestea sunt de
regula clauze care prin natura lor sunt destinate sa produca efecta si dupa rezolutiunea contr(de ex:contr poate
sa contina o clauza care prevede obligat uneia dintre parti sa nu divulge informatia confidentialacare a primito
in cadrul raporturilor contractuale, kiar si dupa incetarea contr). Efectele rezilierii:a)ca si in cazul rezolutiunii
partile sunt eliberate de obligat de a presta in viitor.b)spre deosebire de rezolutiune in cazul rezilierii partile nu
sunt repuse in situatia anteriaoara inkeierii contr si nusi restituie una alteia prestatiile executate si veniturile
realizate in temeiul contractului desfiintat.Rezilieraea se aplica numai pt neexecutarea contr cu executare
succesiva(de ex:contr de locatiune), lasinduse neatinse prestatiile care au avut loc inaintea rezilierii.

2.Obligatiile de alternativa si faculatative.

2.1Definiti obligatiile de alternativa si facultative.Obligatiile alternative sunt acele oblig care au ca obiect 2
sau mai mute prestatii principale,dintre care executarea uneia elibereaza integral debitorul(ex:debitor se obliga
sa predea credirotului fie 100kg de porumb, fie 100 de griu).Debirotul va fi eliberat de obligatie cind va preda
unul dintre cele 2 lucruri la care s-a obligat.Obligatiile facultative sunt acele oblig care au ca obiect o singura
prestatie principala al carei debitor poate fi eliberat prin executarea unei alte prestatii(de ex:debitor se obliga sa
predea un friginder, aceasta fiind obligatia lui unika, dar prin contr i se ofera dreptul sase libereze si prin
predarea unei sume de bani.

2.2Analizati continutul obligatiei de alternativa si oblig facultative.In cazul oblig alternative debitorul dupa
regula generala este in drept sa aleaga prestatia pe care o va executa, executarea uneia din prestatii pt a duce la
stingerea obligatiei trebuie sa fie integrala.In cazul in care uneia din prestatii devine imposibil de executat,
atunci debitorul este obligat sa exacute prestatia ramasa.Daca ambele prestatii devin imposibil de executat si
aceasta imposibilitate se datoreaza vinovatiei debitorului atunci acesta e tinut sa despagubeasca creditorul pina
la concurenta valorii prestatiei care a ramas ultima.Exista posibilitatea ca partile sa deroge de la regula generala
si sa stabileasca dreptul de a alege a prestatiei dupa creditor, situatie in care debitorul va fi oblig sa presteze
obiectul solicitat de creditor.In caz in care drept de a legere aprtine vcreditorului , ir una din prestatii devine
imposibil de executat atunci debitoul este obligat sa execute prestatia ramasa,daca imposibilitatea executarii se
datoreaza culpei debotor, creditor are dreptul sa pretinda fie executarea in natura a prestatiei ramase, fie plata
prejudiciilor aduse prin neexecutarea obligatiei devenite imposibil..
Obligatiile facultative la rindul sau reprezinta o varietate distincta de obligatii alternative.Deoare obligatiile
facultative are un singur obiect rezulta ca creditorul facultative nu poate cere decit executarea prestatiei
principale,care de fapt constituie obiect al obligatiei,cealalta alcatuind doar posibilitatea debitorului de a se
elibera de datorie.Dca obiectul oligatiei piere din caz fortuit sau este scos din circuitul civil, debitor este liberat
de oarece el era tinut numai la aceasta prestatie,care constituie obiect al obligatiei.

2.3Evidentiati deosebirile dintre obligatiile de alternativa si oblig facultative.1.in cazul oblig alternat
pierirea fortuita a uneia dintre lucreuri impiedica posibilitatea de alegere, iar in cazul obligatiei
facultative,pieirea foruita a lucrurlui duce la stingerea acesteia.2in caz oblig alternat creditor poate cere oarecare
din lucrurile datorate,iar in cazul oblig facultative poate cere numai executarea oblig principale, pt ca aceasta
are o singura prestatie, cealalta fiind doar o facultate.3daca obiectul oblig alternat este ilicit sau imposibil,oblig
nu este nula,ea fiind restrinsa la celelalt obiect pe care creditorul poate sal ceara,iar daca obiectul oblig
facultative este ilicit atunci oblig este nula si creditorul nu poate sa ceara executarea.4la obligatia alternativa
prestatia executata determina natura oblig,la oblig facultativa caracterul oblig este cert de la inceput.

.AMANETUL
1.1Definiti si prezentati caracterele jurdice al amanetului.
Amanetul este o garantie depusa pt plata unei datorii sau executarea unei lucrari.El consta in transmiterea
bunului gajat in posesiunea creditorului gajist si acorda creditorului gajist un dr real asupra lucrului amanetat .
El are dreptul de a poseda un bun gajat pina la satisfacerea creantei si de al valorifica in caz cind debitorul nu-si
executa obligatia.
Caracterel juridice-1-amanetul este un contract accesoriu fata de raportul obligational principal intrucit nu are o
existenta de sine statatoare.Soata acestui contract depinde de soarta obligatie principale pe care o garanteaza.
2-e un contr real ca pentru nasterea obligatiei e necesara remiterea efectiva a bunului.
3-indivizibilitatea amanetului-indivizibiliatea presupune ca el subzista integral asupra tuturor bunurilor
gajate,asupra fiecaruia dintre ele,inclusive asupra partilor lor,chiar daca obligatia sau bunurile sunt divizibile.
4-caracter specializat-care presupune ca bunul trebuie individulaizat, identificat.Identificarea caracterizindu-se
prin descrierea trasaturilor individuale sau de gen ale bunului.
5-este un contr constitutive de dr
6-este un contr patrimonial-pt ca obiectul sau are valoare economica

1.2Analizati procedura amanetarii bunurilor la Lombard.

Lombardul este un împrumutător de bani. Lombardul împrumută bani contra constituirii unui amanet asupra
bunurilor personale ale unui debitor gajist Amanetul există numai atâta timp cât posesiunea exercitată de
creditor este continuăÎn cazul în care creditorul gajist nu îşi îndeplineşte în mod corespunzător obligaţiile ce îi
revin cu privire la conservarea şi întreţinerea corespunzătoare a bunului amanetat, debitorul are dreptul la
satisfacerea creanţei şi restituirea acestui obiect sau poate să solicite predare bunului unui terţ pe cheltuiala
creditorului gajist. În cazul în care există pericolul dispariţiei bunului sau a diminuării apreciabile a valorii
acestuia, debitorul poate solicita restituirea bunului, dar trebuie să ofere un alt mijloc de garantare a creanţei.
Dacă debitorul nu oferă creditorului gajist o altă garanţie într-un termen stabilit de ultimul, atunci creditorul
gajist are dreptul să valorifice obiectul amanetat. În cazul în care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la
lombard nu va fi restituit în termen, lombardul are dreptul, în baza unui act notarial cu caracter executoriu, sa
vîndă, după expirarea termenului de gratie de o luna, bunul amanetat conform regulilor de valorificare a
patrimoniului amanetat. Dacă bunul este vîndut, suma de bani rezultată din vînzare înlocuieşte obiectul
amanetului şi va fi păstrată pînă la expirarea termenului contractului efectuîndu-se totodată compensarea
corespunzătoare.
Creditorul gajist trebuie să facă toate actele necesare conservării şi întreţinerii bunului pe care îl are în posesie.
Debitorul gajist este obligat să ramburseze creditorului cheltuielile necesare făcute de acesta pentru conservarea
şi întreţinerea bunului.Creditorul gajist nu are dreptul să folosească obiectul amanetat, în măsura în care
contractul nu prevede altceva. Creditorul gajist, care foloseşte bunul amanetat cu acordul debitorului trebuie să
prezinte debitorului gajist o dare de seamăÎn cazul în care amanetul se stinge, creditorul gajist trebuie să
restituie debitorului obiectul amanetului.
1.3Speta In conf cu CC si cu hot PCSJ cu privire la aplicarea legislatiei in solutionarea litigiilor legate de
obligatiile de gaj Din suma incasata de la comercializarea obiectelor gajte se stinge plata pt pastrare,creditele si
procentele pt ele,cheltueiele pt vinzare.Dupa aceasta cerintele lombardului fata de debitorul gajist se epuizeaza
chiar daca suma incasata era insuficienta pt acoperirea datoriei.

1.Raspunderea contractuala
1.1 Definiti rasp contractuala si identificati izvor aparitiei acesteia.
Rsp contractuala este obligat debitorului care izvoraste dintr-un contract, de a repara prejudicial cauzat
creditorului prin faptul neexecutarii, executarii necorespunzatoare sau tardive a prestatiei datorate. Contr
incheiat legat obliga partile contractante sa execute in natura obligatiile asumate si la termenele prevazute in
contr, neputind sa desfiinteze contr decit in cazurile prevazute de lege.In situatia in care debitorul nusi executa
oblig asumata prin contract si nic nu realizeaza executarea silita credotorul poate obitine executarea prin
echivalent, angajinduse rsp contractuala.Asa dar, ca rsp sa fie contractuala este nevoie sa existe un contr inkeiat
legal.

1.2 Stabiliti si caracterizati succinct condit angajarii rsp contractuale.Pt angajarea rsp contractuale este
necesar sa fie intrunite conditiile:1-fapta ilicita care consta in neexecutarea oblig contractuale pe care si lea
asumat debitorul prin contr valabil inkeiat cu creditoul obligatiei.Prin neexecutarea oblig trebuie sa fie inteleasa
nu doar neexecutarea contr ci si executarea necorespunzatoare sau tardiva a obligatiilor.Fapta ilicita se prezuma
si creditorul nu trebuie sa prezinte careva probe.2-existenta unui prejudiciu in patrimoniul creditorului.
Prejudiciul consta in consecinte daunatoare de natura patrimioniala sau nepatrimon,efecte ale inkalcarii de catre
debitor a dreptului de cranta apartinid creditorului sau contractual,prin neexecutarea prestatiilor contractuale.
Debitorul va datora nu doar despagubirea pt neexecutarea contr, ci si prejudiciul efectiv cauzat creditorului cit
si venitul ratat.3-existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita a debitorului si prejudicial creditorului-se
repara doar prejudicial care reprezinta efectul direct al neexecutarii.Importanta raportului de cauzalitate este
faptul ca in dependenta de acesta se determina cuantumul despagubirii.Existenta raportului de cauzalitate in
materie contractuala este prezumata de lege, debitorul nu poate fi obligat la plata despagubirilor daca
neexecutarea se datoreaza fortei majore, cazuri fortuite etc.4-culpa(imprudenta sau neglijenta),dolul(intentia)
debitorului ori alta forma de vinovatie stipulata in contr- intemeiera rsp pe vinovatie o necessitate sociala pt
angajarea rsp contractuale, conditia de culpa trebuie sa existe in mod obligatoriu.Culpa debitorului este
prezumata,debitorul se considera vinovat atita timp cit nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu este
imputabila.

1.3 spetsa a)care este deosebir dintr forta majora si caz fortuit?
b)idicati organul competent in constatarea cazului de forta majora
a)forta majora este un fenomen natural sau social exterior de nebiruit si exclude in intregime angajarea rsp daca
a fost cauza exclusiva a prejudiciului.Forta majora se caracterizeaza prin:este externa, imprevizibila si
inevitabila sau irezistibila. Prin caz fortuit se intelege o imrejurare interna care isi are originea in cimpul de
activitate a celui kemat sa rsp sau intro imrejurare externa care nu are un caracter extraordinar si poate fi
prevazuta si evitata cu diligenta si prudenta de care este in stare omul. C) in cazul data Gh bobu ca fi exonerat
de rsp contractuala deaorece cazul fortuit este o circumstanta care il exonereaza pe Gh bobu de rsp, deoarece
este o imrejurare interna si nu are un caracter extraordinar ca forta majora si ea a putut fi prevazuta si evitata de
Petru.

2.Notiunea si principiile executarii oblig.

2.1 Expuneti notiunea de executare a obligat si evidentiati corelatia dintre expresiile executare a obligat,
plata si dare in plata.Prin executare a obligatiilor se inteleg acele actiuni pe care debitor treb sa le savirseasca
in vederea satisfacerii creantei crditorului,precum ar fi:transmiterea unui bun, execuatrea unei lucrari , plata
unei sume de bani.Notiunea de executare a obligatiei, din punct de vedere terminologic este sinonima cu
notiunea de plata.Sensul juridic al cuvintului plata este unul mai larg decit cel din vorbirea curenta.A plati in
sens jurid inseamna a executa de buna voie o obligatie cum ar fi:a transfera dreptul de proprietate asupra
lucrului vindut,a executa o lucrare sau un serviciu, a plati pretul obiectului cumparat.Darea de plata presupune
transmiterea de catre debitor creditorului in locul prestatiei datorate,a unui alt bun, plata unei sume de bani,
prestarea unor servicii.Darea de plata este un mod de stingere a obligatiilor.
2.2 Enumerati si caracterizati principiile ce stau la baza executarii obligatiilor.Principiile ce stau la bvaza
executarii obligatiilor sunt:1-princ executarii in natura a obligatiilor- acesta desemneaza indeplinirea obligatiei
in natura ei specifica, adika realizarea prestatiei stabilite de catre parti.Partile sunt tinute sa execute prestatiea la
care sa obligat,neputinduse libera prin plata unui echivalent banesc al daunelor cauzate prin neexecutare,
executarea prin echivalent are doar un caracter exceprioonal si subsidear.2-princ executarii corespunzatoare a
obligat- obligatiile se considera executate in mod corespunzator daca sunt respectate toate conditiile prevazute
in contractul din care a luat nastere, cum ar fi cele referitor al obiect , subeict, loc, timp si mod de executare.
Respectarea doar a unor din aceste conditii nu este suficienta pt a considera obligatiile executate in mod
corespunzator.Condiitiile cu care trebuie sa corespunda executarea obligatiilor sunt determinate de lege sau
contract.
3.execut cu buna credint- in materie de oblig bun cred este privita sub aspectul ideii de loialitate, sinceritate,
fidelitate in execut corespunzatoare a oblig

2.3 Speta.In conformitate cu principiile executarii obligatiilor, pt ca prestatia sa fie considerata

corespunzatoare, debitorul este obligat sa plateasca creditorului exact ceea ce datoreaza.Creditorul nu este
obligat sa accepte o alta prestatie decit cea datorata, chiar daca prestatia propusa are o valoare mai mare.Nimik
nu se opune insa ca respectivul creditor sa accepte o alta prestatie decit cea datorata,dar in caest caz obligat nu
se mai stinge prin plata,ci prinutrun alt mod de stingere care se numeste darea in plata.

3.RETENTIA

1.1 Definiti retentia.

Dr de retentie este acel drept care confera celui care detine un bun pe care trebuie sa-l remita sau sa-l restituie
posibilitatea de a retine acest bun,in cazul prevazut de lege,atiat timp cit creditotul nu-l despagubeste pt
cheltuielele necesare si utile pe care le-a facut pt acel bun si pt prejudiciile pe care bunul le-a cauzat.Alti autori
definesc retentia ca un dr de garantie imperfecta in virtutea caruia persoana care detine un bun mobil sau imobil
pe care trebuie sa-l restituie creditorului,titular al bunului,are dr sa retina lucrul respectiv pina la momentul in
care creditorul ii va plati sumele pe care lea chletuit cu intretinerea,conservarea sau imbunatatire acelui bun.

1.2 Analizati dr de retentie ca mijloc de garantare a execut.oblig.

Retenţia constituie unul din noile mijloace de garantare a executării obligaţiilor. acestui mijloc de garantare
constă în faptul că creditorul, care este în acelaşi timp debitor al obligaţiei de restituire a bunului altuia, are
posibilitatea de a reţine acel bun în stăpînirea sa şi de a refuza restituirea lui pînă cînd debitorul său, creditor al
bunului, va plăti datoria ce s-a născut în sarcina sa în legătură cu bunul respectiv. Pentru exercitarea dreptului
de retenţie, în primul rînd, este necesat ca obiectul retenţiei să constea dintr-un bun al debitorului aflat în
posesia creditorului. Acest bun poate fi atît un bun mobil, cît şi unul imobil, căci legea operînd cu termenul
generic de bun nu face nici o distincţie în acest sens. În al doilea rînd, prin retenţie se poate garanta doar
obligaţia de restituire a cheltuielilor necesare şi utile suportate de către creditor sau a prejudiciilor cauzate de
bunul ce constituie obiectul retenţiei. În al treile rînd, dreptul de retenţie poate fi invocat, doar dacă datoria pe
care o pretinde deţinătorul bunului de la creditorul restituirii să se afle în legătură cu bunul, adică să fie
prilejuită de acesta. În al patrulea rînd, creanţa retentorului trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă; În al cincilea
rînd, dreptul de retenţie poate fi exercitat doar în cazurile expres prevăzute de lege.

1.3 Enumerati situatiile in care CC prevede aplicatii ale dr.de retentie.

1.contr.de deposit-depozitarul are dr. sa retina bunul depozitat peste termenul prev de contr.pina la momentul
retribuirii sale si compensarea cheltuielilor de pastrare.
2.contr de mandat-mandatarul are dr sa retina din sumele pe care tre sa le remita mandantului ceea ce
mandantul ii datoreaza pt executarea mandatului.
3.contr de transport-carausul are dr de retentie asupra incarcaturii atita timp kit poate dispune de incarcatura pt
toate costurile care decurg din contractul de transport.
4.contr de vinz-cumpararre-in cazul in care bunul vindut tre conservat,partea obligate sa ia masuri de
conservare a bunului are dr de retentie asupra lui puna kind I se va plati o recompense pt pastrare.
5.contr de antrepriza-antreprenorul are dr de retentie si de gaj asupra bunului mobil produs sau imbunatatit de
el,daca in cursul producerii sau a imbunatatirii bunul a ajuns in posesiunea lui
1.Modificarea contractului
1.1 Indicati modalitatile de modificare a unui contr.Contractul este rezultatul unui accord de vointa in urma
caruia iau natere obligatii contractuale.Modificarea contract se poate produce doar atunci cind partile convin in
acest sens sau atunci cind legea prevede o asemenea posibilitate.Necesitatea consimtamintului partilor pt
modificarea contr este regula generala de la care exista exceptii:astfel dreptul uneia din partile contract pt care
executarea contract a devenit prea oneroasa din cauza schimbarii in mod considerabil a imprejurarilor care au
stat la baza inkeierii lui de aceea modificarea contract in vederea ajustarii lui la noile imprejurari.Din cele de
mai sus rezulta ca modificarea contractului poate fi de 2 feluri:l1-legala,2-conventionala.

1.2 Descrieti procedura de modificare a unui contract.Modificarea conventionala- acordul de vointa privind
modificarea contractului este supusa aceluiasi conditii de fond si de forma ca si contractul in cauza care este
modificat.Modificarea conventionala poate avea loc pe diferite cai:1-prin manifestarea expresa a vointei de
catre ambele parti.In acest caz partile in urma negosierilor inkeie un act additional la contract sau un nou
contract in care sunt stipulate modoficarile contractului2-printro clauza inserata in cuprinsul contact prin care
partile se obliga ca la survenirea anumitor imprejurari sau la anumite intervale de timp sa reexamineze contract
si sa procedeze la ajustarea lui in vederea restabilirii echilibrului contractual.3- printro clauza inserata in
cuprinsul contract care atribuie uneia dintre parti dreptul de a modofica,in mod unilateral in sensul si in limitele
convenite, anumite clauze ale contract. Modificarea legala-legea reglementeaza diferite situatii in care una din
partile contractului este indrepatita sa ceara modificarea unui contract in curs de desfasurare,astfel legea
reglementeaza ajustarea contract in cazul modificarii imprejurarilor.Astfel daca imprejurarile care au stat la
baza inkeierii contract sau skimbat in mod considerabil dupa inkeierea acestuia, iar partile prevazind aceasta
schimbare nu ar fi inkeiat contract sau lar fi inkeiat in alte conditii, se poate cere ajustarea contract in masura in
care nu se poate pretinde unei parti mentinerea neschimbata a contract.Pt a opera modificarea contract, partile
sunt obligate la renegocierea contract.Aceasta va incepe cu depunerea de catre partea indreptatita a cererii de
ajustare a contractului, care trebuie sa fie facuta fara intirziere si sa fie motivata.

1.3 Exemplificati clauza de impreviziune(hadship) inserindo intrun contract. (clauza)Obligatia partilor de

a proceda la modificarea continutul contract atunci cind pe parcursul executarii sale se produc,fara culpa
partilor, evenimente ce nu puteau fi prevazute in momentul inkeierii contract dar care schimbind substantial
elementele avute in vedere de parti in momnetul contractarii, creaza unul dintre contractanti o ingreunare
substantiala a executarii contract, si care, deci ar fin inekitabil sa fie suportata numai de partea afectata.
2.Obligatiile divizibilie si indivizibile
2.1 Definiti oblig divizibile si indivizibile.Obligatiile indivizibile saunt acele obligatii cu pluralitate de
subiecte al caror obiect nu este susceptibil de divizare prin natura sa ori prin conventia partilor, deci rezulta ca
indivizibilitatea este de 2feluri:naturala si conventionala. Obligatiile divizibile care mai sunt denumite in natura
de specialitate obligatii conjuncte sunt acele obligatii ce leaga mai multi creditori sau mai multi debitori,intre
care creanta sau datoria este divizibila,in sens ca fiecare creditor nu are drept decit la partea lui si fiecare debitor
nu datoreaza sin u poate fi urmarit decit pt partea lui.

2.2 Analizati oblig divizibile cu pluraltate de debitori si oblig divizibile cu pluralitate de creditori.
Obligatiile divizibile constituie regula in materia obligatiilor cu pluralitate de subiecte.Oblig divizibile produce
efecte specifice si anume:1- daca sunt mai multi debitori fiecare este tinut si poate si urmarit numai pt plata
partii sale din datorii.2- daca sunt mai multi creditori fiecare poate pretinde de la debitor numai pt partea sa de
creanta3-daca unul dintre debitori devine insolvabil consecintele insolvabilitatii acestuia vor fi supotate de catre
creditor, deoarece el nu poate urmari pe ceilalti debitori pt partea debitorului insovabil.4-punerea in intirziere a
debitorului sau intreruperea prescriptiei facuta din unul din creditori, nu profita si celorlalti creditori, deoarece
fieacre creditor actioneaza exclusive in apararea propriilor sale interese.Lafel punerea in intirziere a unui
debitor ca si intreruperea prescriptiei fata de un debitor nu preduce efecte fata de celialti debitori.

2.3 Care sunt efectele indivizibilitatii reglementate in CC.

 în cazul în care obligaţia este indivizibilă aceasta nu poate fi împărţită între subiectele ei active sau pasive,
nici între succesorii acestora. Regula care prevede că obligaţia este indivizibilă între moştenitorii
debitorilor, fapt care nu se întîmplă în cazul obligaţiilor solidare, oferă creditorilor un avantaj în plus.
Fiecare debitor sau moştenitorii acestora pot fi constrînşi să execute întreaga prestaţie care formează
obiectul obligaţiei, iar fiecare creditor sau moştenitorii acestora pot să pretindă întreaga prestaţie. Plata
făcută de oricare dintre debitori oricăruia dintre creditori eliberează pe toţi debitorii faţă de toţi creditorii.
Succesorii debitorului vor fi obligaţi să execute întreaga prestaţie iar moştenitorii creditorilor vor putea
pretinde întreaga prestaţie indiferent de cotele lor din moştenire.Obligaţia nu devine indivizibilă prin faptul
că părţile au stipulat în contract că obligaţia este solidară. Este necesară să fie constatată voinţa expresă sau
tacită a părţilor de a stabili caracterul indivizibil al obligaţiei.In cazul în care obligaţia are un singur debitor
şi un singur creditor şi caracterul indivizibil al obligaţiei nu este stipulat expres sau tacit sau nu rezultă din
natura prestaţie părţile vor trebui să execute obligaţia de parcă ar fi indivizibilă. Acest lucru rezultă de fapt
şi din principiul indivizibiităţii plăţii. Între moştenitorii debitorului sau a creditorului însă obligaţia va fi
divizibilă.

3.GARANTIA DEBITORULUI

3.1 Definiti garantia debitorului ca mijloc de garantare de executare a obligatiilor. Garantia debitorului
constituie un mijloc juridic general de garantare a executarii obligatiilor intemeiat pe gajul creditorilor
chirografari.este intotdeuna de natura contractuala intrucit consituie un angajament asumat de debitor si
consimtit de creditor privitor la executarea corespunzatoare a obligatiilor.Acest angajament poate sa constea fie
in obligatia debitorului la o prestatie neconditionata fie in obligatia lui la o prestatie depasind obiectul prorpiu-
zis al contractului.

3.2 Analizati asemanarile si deosebirile dintre garantia debitorului si alte MGEO.Ea este intotdeauna de
natura contractuala, ca si celelatle MGEO.2-obiecul garantiei consta in obligatia lui la o prestatie
neconditionata sau la o prestatie ce depaseste obietul propriu zis al contract, pe cind obiectul clauzei penale este
o suma de bani sau un alt bun=arvuna, iar obiectul gajului este orice bun mobil/imobil, corporal/incorporal.3-
forma garantiei produce efecte doar daca e facuta in scriss, nerespectarea formei scrise trage nulitatea
acesteia=gaj, clauza penala,fidejusiunea, , iar in cazull arvunei nerespectarea formei scrise nu atrage nulitatea
act juridic ci decaderea partilor din dreptul de a acere proba cu martori in caz de litigiu.Garantia,gajul, arvuna si
fidejus garanteaza doar obligatiile contractuale, pe cind clauza penala poate sa garanteze si obligatii de alta
natura cum ar fi de ex cele delictuale. Attit garantia , gaj, clauza penala cit si fidejusiunea au aceleasi functii
cum sunt stimularea debitorului sa execute obligat in mod corespunzator si garantarea executarii obligatiilor, pe
cind arvuna mai are si inka un scop-confirmarea inkeierii contract. In cazul garantiei instanta de judecata, nu
are dreptul de a reduce marimea prestatiei exagerate pina la limita in care aceasta ar deveni neexagerata,cum se
intimpla in cazul clauzei penale,ci lipseste garantia integral de efecte.In cazul fidejusiunii se obliga sa execute o
prestatie o alta persoana in locul debitorului,iar la garantie insasi debitorul. Arvuna e reglementata in capitolul
„mijloace de garantare a executarii obligatiilor”,tot asa si Clauza Pen,iar fidejusiunea in”Categorii de
Obligatii”,iar gajul”alte Drepturi reale”
3.3 Elaborati proiectul unei garantii a debitorului.
Garantie pt executarea obligatiei izvorite din contr de imprumut nr1 din 21.2.98
Eu,(numele)in calitate de debitor in cadrul raportului obligational de intoarcere a imrpumutului de 10000euro
catre creditorul (numele),ma oblig in kalitate de garantie sa prestez servicii

1.CLAUZELE CONTRACTUALE STANDART

1.1 Definit caluzele contactuale standar si identificati caracter unei asemenea clause.Clauzele contractuale
standart sunt clauzele formulate anticipat pt o multitudine de contracte pe care o parte contractanta(utilizator) le
prezinta celeilate parti la inkeierea contract.Caracterele:1-este o clauza formulata anticipat-atunci cind aceasta
este imrpimata sau fixate intrun al mod pt o utilizare mutipla.2-clauza este destinata utilizarii in mai multe
contracte-nu reprezinta clauzele standart care sunt prevazute doar pt folosirea intrun singur contract.3-clauza
este prezentata celeilalte parti la inkeierea contract-aceasta presupune ca utilizatorul cere unilateral acceptarea
de catre aderent a clauzei contractuale preformulate fara ai acorca posibilitatea influentarii continutului acesteia.

1.2 Identificati momentul includerii clauzelor contractuale standart.Clauzele standart devin parte a
contractului numai cind acestea au fost valabil incluse in contract de catre partile contactante. Clauzele standart
devin parte a contr numai atunci cind sunt satisfcatute anumite cerinte:1-aducerea expresa a clauzelor la
cunostinta aderentului-utilizatorul trebuie sa comunice aderentului continutul clauzelor in orice forma in scris
sauoral in asa mod incit un adherent sa poata lua cunostinta de ele fara dificultati.2-asigurarea posibilitatii
effective aderentului de a lua cunostinta de continutul clauzelor sandart-acestea pot fi comunikate prin afisharea
mentiunilor respective la locul inkeierii contractelor atunci cind nu este cu putinta aducerea la cunostinta a
clauzelor fiecarui cocontractant in parte, cu conditia ca fishul sa fie suficient de vizibil si clar.La fel utilizatorul
treb sa ieie in considerare si handicapul aderentului(de ex:dac o pers are vedere slaba sau este oarba utilizatorul
trebuie sa o informeze intreo forma accesibila ei)3-aducerea la cunostinta a clauzelor la momentul inkeierii
contract-la faza precontractuala, dar nu mai tirziu de momentul in care aderentul isi manifesta vointa de a inkeia
contract.4-acordul aderentului-acordul ca exista cind aderentul a avut posibilitatea de a lua cunostinta la aceste
clause si nu sa opus includerii lor in contract.

1.3 Explicati controlul clauzelor surprinzatoare.In functie de imprejurari si in raport cu aspectul exterior al
contract, dispozitiile din clauzele contractuale standart pot fi atit neobisnuite incit partea care contracteaza nu
trebuie sa presupuna existenta lor,nu devin clause contractuale. Aceste clause surprinzatoare creaza o
discrepanta considerabila intre asteptarile rezonabile ale aderentului si continutul real al acesteia.Pt a determina
daca o dispozitie este sau nu surprinzatoare treb de tinut cont pe de o parte de dispozitiile care sunt cuprinse in
mod obisnuit in clausele standart utilizate in general in domeniul dat, iar pe de alta parte, de imprejurarile
concrete ale cazurilor, in special cu aparenta exterioara a contractului.Odata ce a fost inclusa o clauza standart
in contr urmeaza a efectua un control al acesteia din punct de vedere al echitatii.In primul rind clauza respectiva
se va examina prin prisma unui articol din CC care enumera un sir de clause standart considerate de legiuitor
inechitabile prin insasi natura lor.Daca nici o clauza nu va corespunde conditiilor din acest articol,mai este un
articol care enumera o serie de clause standar care de obicei in practica sunt inekitabile.In cazul in care nici o
dispozitie nu cade sub incidenta acestor articole se va recurge la aplicarea unui alt articol care prevede ca o
clauza standart este lipsita de effect daca clauza vizata prejudiciaza cealalta parte a contractului si acets
prejudiciu este disproportional, contrar bunei credinte.In cazul in care clauzele standart nu au devenit parte
integranta a contract ori sunt nule in tot sau in parte, contract e valabil in partea ramasa.

2.SOLIDARITATEA CREDITORILOR

2.1 Definiti creantele soolidare si enumerate temeiurile de aparitie a acestora. Obligatiile solidare sunt
acele obligatii cu pluralitate de subiecte in cadrul caror fiecare creditor poate cere debitorului intreaga datorie
sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a presatiei datorate creditorilor.
Solidaritatea se naste prin act jurid, prin lege, sau atunci cind prestatia este indivizibila,solidaritatea nu se
prezuma.Atunci cind izvorul solidaritatii il consttituie actele jurid, solidaritatea trebuie sa fie stipulata
expres,deoarece ea contituie o exceptie de la regula divizibilitatii datoriei.

2.2 Analizati continutul creantelor solidare.Solidaritatea presupune faptul ca datoria sau creanta nu se divide
intre subectii RJ obligational.Exista 2 modalitati de solidaritate- active si pasiva si o varietate mixta.
Solidaritatea active apare ca solidarity intre creditori,care impiedika divizarea creantei,iar solidarity pasiva
apara ca solidarity intre debitori care impiedika divizarea datoriei.In caz solidaritatii mixte este impiedikata in
egala masura atit divizarea creantei cit si divizarea datoriei.Solidarit activa presupune existenta a 2 sau mai
multi creditori care au dreptul sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata pretinde la intraga
prestatie,iar prestaita facuta unuia dintre creditori elibereaza debitorul.Solidaritatea pasiva presupune existenta a
2 sau mai multi debitori care datoreaza o prestatie in asa fel incit fiecare este dator se efectueze intrega
prestatie, iar creditorul poate pretinde fiecaruia din debitori executarea obligatiei.Efectele jurid ale solidaritaii
active se analizeaza in 2 planuri dstincte:cel al R dintre creditori si debitori si cel al R dintre creditori.La fel ca
si solidaritatea activa, solidaritat pasiva genereaza simultan 2 grupe distincte de RJ:pe de o parte R dintre
codebitorii solidari si creditorul lor comun, iar pe de alta parte R dintre codebitorii solidari.
2.3 Evidentiati particularitatile reprezentarii creditor solidari.Dupa cum am mentioant mai sus,solidaritatea
activa este acea modalitate a obligatiei indivizibile cin 2 sau mai mutli creditori au drept sa pretinda la o
prestatie in asa fel incit fiecare sa poata pretinda intreaga prestatie,iar plata facuta de debitor unuia din creditori
sa duca la stingerea obligatiei.In cadrul acesteia solidaritati se evidentiaza 2 categorii de RJ: 1-R dintre
creditorii solidatii si debitorul lor comun, 2-R dintre creditorii solidari intre ei.1In R dintre creditorii solidari si
debitorul lor comun legiuitorul consacra cu titlul de regula generala dreptul fiecarui creditor solidar de a
pretinde si primi plata integrala a creantei.Pe de alta parte plata facuta de debitor unuia din creditori duce la
stingerea obligatiei solidare si la eliberarea debitorului.Debitorul poate sa execute obligatia fata de oricare
creditor atita timp cit nici unul dintre ei nu a pretins executarea obligatiei.In cazul exercitarii unei actiuni de
catre unul dintre creditori debitorul va fi obligat sa execute obligatia doar afat de acel creditor.2In R dintre
creditorii solidari regula este ca creditorii solidari se reprezinta unii pe altii I n temeiul uniui mandata tacit de
reprezentare in ceea ce priveste actele de conservare a obligatiilor.In baza acestui principiu fiecare creditor
solidar este dator sa conserve creanta colectiva,el nu este indreptatit sa intreprinda careva acte care ar influenta
negative asupre drepturilor celorlalti creditori.Creditorii profita de actele care au impact pozitiv asupra lor insa
nu vor putea sa aiba nici o influenta din partea efectelor negative ale actelor savirsite de unul din creditori.Deci,
creditorul care a primit plata intregii creante este obligat sa transmita partea din creanta care se cuvine fiecarui
creditor.
3.STINGEREA OBLIGATIEI PRIN COMPENSARE
3.1defintit compensarea ca mod de stingere a obligatiei.Compensarea este stingerea reciproka a uneia
obligatii si a unei creanta opuse, certe,lichide,deaceeasi natura si exigibile.Prin acest mijloc de stingere a oligat
existente intre2 pers fiecare din ele este concomitant creditor si debitor al celeilalte.Prin stingerea oblig prin
compensare se vita pierderea de timp,efectuarea a 2 plati cu cheltuielile respective.Compensarea asigura
egalitatea subiectelor RJ obligational si este o garantie adaugatoare in executarea oblig.

3.2 Analizati regimul jurid al compensarii.Compensarea se poate face atunci cind se intilnesc o obligatie si o
creanta opuse, de aceeasi natura, care au ajuns la scadenta.Crenatele supuse compensarii se sting integral in caz
in care ele sunt echivalente,iar in caz ca ele nu sunt echivalente, se stinge doar creanta acoperita integral.Pt
singerea oblig prin compensare, este necesar ca uneia din parti sa faca declaratie fata de cealalta parte sis a fie
intrunite cumulative urmatorale conditii:1-obiectul oblig sa fie sume de bani, sau bunuri de aceeasi natura, in
asa mod ca inaintea compensarii san u fie necesar acordul partilor prinvind achimbarea obiectului prestatiei.2-
creantele trebuie sa fie certe(adika san u fie eventuale),lichide(adika valoare sa fie determinata sau
determinabila) si exigibile(adika ajunse la scadenta)sau sa poata fi ceruta executarea.3-pertile sa participe la 2
oblig reciproce si de aceeasi natura,avind una fata de alta atit calitatea de debitor cit si cea de creditor. NU este
admisa compensarea creantelor daca obiectul prestatiilor este un bun sesizabil;privind plata pensiei
alimentare;privind intretinerea pe viata etc.

3.3speta In cazul dat

1.CESIUNEA DE CREANTA SI PRELUAREA DATORIEI

1.1 Definiti cesiunea de creanta si preluarea datoriei.Cesiunea de creanta este contract prin care creditor
transmite drept sau de creanta , cu titlul oneros sau cu titlul gratuit, unei alte persoane.la aceasta participa 2
persoane:creditorul care transmite creanta, numit cedent;dobinditorul creantei numit cesionar;debitorul creantei
cedate numit debitor cedat.Partile contract de cesiune sunt cedentul si cesionatul, debitorul cesionat fiind tert
fata de contr de cesiune. Preluarea datoriei este o operatie jurid prin care un debitor(debitor initial)transmite
datoria sa unui tert(debitor nou)care se obliga in locul sau in fata creditorului.

1.2 Analizati conditiile cesiunii de creanta si a preluarii de datorie.C esiunea de creanta fiind un contract,
trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate a contractelor.Obiectul contr poate fi orice creanta
transmisibila si sesizabila.Cesiuena de creanta nu trebuie sa aduka atingere drept debitorilor si nici nu poate
face obligatia acestuia mai oneroasa.Intrucit debitorul nu este parte la contract comsimtaminul lui nu este
necesar.Titularul unei creante o poate transmite ,fara comsimtamintul debitor , unui tert,daca aceasta nu
contravene esentei obligatiei intelgerii dintre parti sau legii.Cesiunea treb sa fie inkeiata in forma ceruta pt actul
jurid in al carui temei sa nascut creanta cesionata.
Datoria poate fi transmisa printrun contr inkeiat intre creditor si un tert,acesta substiutuindul pe debitorul
initial.Datoria poate fi transmisa si in baza unui accord inkeiat intre terti si debitorul initial cu conditia ca acest
accord sa fie acceptat de catre creditor.Nu se permite schimabera debitor fara comsimtamintul creditorului,pt ca
creanta este un R personal.preluarea datoriei trebuie sa fie inkeiata in forma ceruta pt actul jurid in al carui
temei sa nascut datoria.Noul debitor poate opune creditorului exceptiile care rezulta R dintre creditor si
debitorul precedent,darn u poate prezenta spre compensare o crenta ce aprtine debitorului initial.

1.3 Evidentiati particularit dintre:a)cesiunea de creanta si subrogatia; b)cesiunea de creanta si novatia

c)cesiuena de creanta si delegatia. Cesiunea este un mod de transmitere a obligatiei, iar novatia este un mod
de transformare a obligatiei.
Deci, spre deosebire de cesiune unde obligatia este transmisa inclusiv cu accesoriile si garantiile ce o insoteau,
novatia presupune stingerea vechii obligatii si nasterea unei noi obligatii care nu este insotita de accesoriile si
garantiile vechii obligatii.Subrogatia- aceasta operatie se realizeaza prin acordul de vointa itervenita intre
creditor si tertul care plateste datoria debitorului.In acest caz nu este necesar acordul debitorului, insa dupa
cum se poate ushor de remarca,subrogatia conventionala comsimtita de creditor trebuie sa feie concomitenta cu
plata.Subrogatia realizata anterior platii nu este altceva decit o cesiune de creanta. Delegatia poate fo perfecta si
imperfecta, delegatia imperfecta este operatia prin care creditorul delegatar accepta pe debitorul delegate, dar
nu consmite la liberarea debitorului delegate,pastrind ambii debitori.Delegatia perfecta si novatia prin
schimbare de debitor se suprapun, delegatiea perfecta find o novatie prin schimbare de debitor.

2.ACCEPTAREA OFERTEI

2.1 Dati notiune de acceptare a ofretei.Acceptarea ofertei reprez manifestarea de vointa a unei personae de a
inkeia un contract in conditiile ofertei care ia fost adresat.Acceptarea constituie un act juridic unilateral, pt a
produce efecte juridice accepatrea trebuie sa indeplineasca toate condtiile de validitate a actului juridic impuse
de lege.acceptarea in principiu este libera, nimeni nu este obligat sa accepte oferta.

2.2 Analizati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca acceptarea. 1-sa fie conforma ofertei-adika sa dea
raspuns la toate conditiile expuse in oferta,.orice modificare a ofertei este considerate o noua oferta si va
produce efecta juridice numai daca va fi acceptata de catre ofertantul initial.2-acceptarea trebuie sa fie
neindoielnika.3-acceptarea trebuie sa vina de la justa persoana-daca oferta a fost adresata unei anumite
personae , numai aceasta persoana o poate accepta.Daca insa este cazul unei oferte publice , oferta poate
proveni de la orice persoana care doreste sa inkeie contractul.4-acceparea trebuie sa fie facuta inainte ca oefrta
sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata.Oferta devine caduca daca nu a fost acceptata in termen sau daca este
stinsa.

2.3 Care sunt situatii enumerate inCC cind acceptarea produce efecte jurid fara ca ofertatnul sa fie
notficat.In ce conditii produce efecte jurid acceptarea tacita. Legea nu prevede anumite cerinte speciala
referitor la forma acceptarii, ea poate fi expresa sau tacita.Acceptarea este tacita atunci cind rezulta cu
certitudine din comportamentul destinatarului oefrtei.In virtutea ofertei, a practicii stabilite intre parti si a
uzantelor,acceptantul poate sasi manifetse comsimtamintul prin savirsirea unor actiuni fara notificarea
ofertantului.Aceste actiuni deseori marcheaza inceputul derularii contractului: clientul urca in autobus,
furnizorul expediaza marfa comandata etc. In legatura cu acceptarea tacita legea prevede ca tacerea nu
valoreaza acceptarea daca din lege, din practica stabilita intre parti si din uzante nu reiese altfel.Un exemplu de
prevedere legala care confera tacerii valenta de acceptare este tacita reconductiunii a contract de
locatiune.Astfel daca R contractuale continuu in mod tacit dupa expirerea contract de locatiune, acesta se
considera prelugit pe un termen nedeterminat.Un alt exemplu ar fi prevederea la contractul referitoare de
prestari servicii sau atunci cind intre parti sa statornicit deja o practica pt acelasi tip de contract,se considera ca
partea contractului care primeste o noua comanda trebuie sa protesteze imediat daca intentioneaza sa refuze
comanda, altfel tacerea ei va valora ca acceptare.Partile prin contract lor pot sa convina ca simpla tacere dupa
primirea ofertei valoreaza ca cceptare.

3..ACTIUNEA OBLICA(SUBROGATORIE)

1.1 definiti actiunea oblica.

Actiunea oblica este acel mijloc judiciar prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului sau
atunci cind acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite.Esenta actiunii oblice consta in aceea ca in cazul in care
debitorul din neglijenta,din nepricepere sau cu rea-credinta nu exercita anumite drepturi pe care le are asupra
unor terte personae,prin aceasta micsorindu-si patrimonial sau devenind insolvabil legea permite creditorului
chirografar dreptul de a le exercita in numele debitorului sau anumite actiuni.Actiunea oblica mai este numita si
actiune subrogatorie pt ca este exercitata de creditor in locul debitorului,avind acelasi rezultat ca si cum r fi fost
exercitata nemijlocit de catre debitor.

1.2 Caracterizati conditiile inaintarii si efectele exercitarii actiunii oblice.

Pentru a putea inaintata actiunea oblica este necesar ca sa fie intrunite cumulative urmatoarele conditii:
1- deboitorul trebuie sa fie inactive,adica el trebuie sa neglijeze sau sa refuse intentarea actiunii,micsorind prin
aceasta gajul general al creditorilor chirografari.2-Creanta creditorului sa fie:a)certa-adica ea trebuie sa fie
ferma,adica san u fie eventuala deoarece in asa caz creditorii nu au acces la exercitiul actiunii oblice,pt ca dr si
interesele debitorului care sunt nascute din asemenea creante nu au de suferit din cauza pasivitatii.b)lichida-sa
aiba cuntumul sau volumul determinat.c)exigibila-adica sa se poata executa(ajunsa la scadenta).3-creditorul
trebuie sa aiba un interes legitim si serios pt a exercita actiunea oblica.-de ex exista un interes atunci cind spre
neglijenta sau refuzul debitorului de a exercita actiunile corespunzatoare acesta devine insolvabil,in caz contrar
actiunea este lipsita de interes.
Efectele-În cazul exercitării cu succes a acţiunii oblice, se evita micşorarea patrimoniului debitorului, căci prin
efectul acţiunii oblice, bunurile asupra cărora purta dreptul ce era ameninţat cu pieirderea este readus în
patrimoniul debitorului. Drept urmare, aceste bunuri vor servi la asigurarea gajului general al tuturor
creditorilor chirografari, fără ca creditorul care a exercitat acţiunea oblică să aibă vreun drept de preferinţă faţă
de ceilalţi creditori. De aceea acţiunea oblică prin efectele sale conserva gajul general, garanţie comună a
tuturor creditorilor aceluiaşi debitor.
1.3 Speta cu un contract de imprumut si ca secundus a depus cerere din numele lui pt accepta mostenirea
lui primus.
Dupa cum am mentionat mai sus actiunea oblica este acea actiune in care creditorul exericta dr si actiunille
debitorului sau atunci cind acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite.Insa legislatia prevede anumite cazuri cind
actiunea oblica nu se poate inainta,unul dintre care este prezent si in speta data si anume Creditorul(primus)nu
are dreptul de a inainta actiunea oblica in cazul actiunilor cu caracter patrimonial care implica o apreciere
subiectiva din partea titularului sau,cum este in situatia data acceptarea unei mosteniri.

1.TEORIA GENERALA A CONTRACTULUI

1.1 deosebiti notiunea de contr unilateral si act jurid unilateral. Este important de deosebit actul juridic
unilateral de contract unilateral.Astefel act jurid unilateral este rezulattul manifestarii vointei unei singure
parti,de ex:testamentul, procura.Contr este intotdeauna un act jurid bi sau multilateral,adika un acod a 2 sau mai
multe vointe.Contr este unilateral atunci cind obligatia contractuala ii revine numai uneia din parti.

1.2 analizati clasificarea contr in dependenta de scopul urmarit de parti. In functie de scopul urmarit de
parti,contr se clasifica in:1-contr cu titlul oneros-acele contr in care avantajul patrimonial pe care o parte il
procura celeilalte partisau unui tert ii corespunde un avantaj patrimonial corelativ,(deex:contr de vinz cumpar,
schimb).Cont cu titlul oneros la rindul lor se clasifica in:a)contr commutative-acele in care existenta si
intinderea prestatiilor partilor este certa si poate fi apreciata kiar la momentul inkeierii cint, (de ex:contr de
vinas cumparare,) contr aleatori-in care intinderea prestatiilor partilor de pinde de un eveniment incert care
poate sa aiba loc sau nu(de ex:cont de asigurare);2-contr cu titlul gratuity-acele contr in care avantajul
patrimonial conferit uneia din parti nu are drept scop obtinerea avantajului corelativ(de ex:donatia,
depozitul)Contractele cu titlul gratuity se clasifica in;contr dezinteresate-in care dispunatorul face un serviciu
gratuir gratificatului,dar nusi micsoreaza patrimonial propriu(de ex:comodatul), si liberalitati-care dispunatorul
face un serviciu gratuity gratificatului in urma caruia se diminueaza patrimonial dispunatorui(de ex:contr de
donatie).
1.3 descrieti importanta practica a clasificarii contr dupa scopul urmarit de parti. Importanta practica a
acestei clasificari se manifesta sub urmatorele aspecte:1-in scop protejarii intereselor persoanelor lipsite de
capacitatea de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restinsa, legea interzice inkeierea contr cu titlul gratuity
in numele acestor personae de catre tutore sau corator.2-in cazul contr cu titlul gratuit obligatiile partilor si rsp
lor contractuala nu sunt reglementate atit de sever decit ca in cazul contr cu titlul gratuity.incheierea contr cu
titlul gratuit este supusa unor reguli mai stricte. (De ex:pt a proteja comsimtamintul donatarului, legea stabileste
ca contract de donatie sa fie inkeiat in forma autentica).4-in mod diferit se solutioneaza problema revendicarii
de catre proprietar a bunurilor aflate in posesiuneaunui subdobinditor de buna credinta in functie de faptul daca
bunul a fost dobindit cu titlul oneros sau cu titlul gratuity.
Obligatiile divizibilie si indivizibile.
2.1definiti oblig divizibile si indivizibile.Obligatiile indivizibile saunt acele obligatii cu pluralitate de subiecte
al caror obiect nu este susceptibil de divizare prin natura sa ori prin conventia partilor, deci rezulta ca
indivizibilitatea este de 2feluri:naturala si conventionala. Obligatiile divizibile care mai sunt denumite in natura
de specialitate obligatii conjuncte sunt acele oblih=gatii ce leaga mai multi creditori sau mai multi debitori,intre
care creanta sau datoria este divizibila,in sens ca fiecare creditor nu are drept decit la partea lui si fiecare debitor
nu datoreaza sin u poate fi urmarit decit pt partea lui.

2.2Analizati oblig divizibile cu pluraltate de debitori si oblig divizibile cu pluralitate de creditori.

Obligatiile divizibile constituie regula in materia obligatiilor cu pluralitate de subiecte.Oblig divizibile produce
efecte specifice si anume:1- daca sunt mai multi debitori fiecare este tinut si poate si urmarit numai pt plata
partii sale din datorii.2- daca sunt mai multi creditori fiecare poate pretinde de la debitor numai pt partea sa de
creanta3-daca unul dintre debitori devine insolvabil consecintele insolvabilitatii acestuia vor fi supotate de catre
creditor, deoarece el nu poate urmari pe ceilalti debitori pt partea debitorului insovabil.4-punerea in intirziere a
debitorului sau intreruperea prescriptiei facuta din unul din creditori, nu profita si celorlalti creditori, deoarece
fieacre creditor actioneaza exclusive in apararea propriilor sale interese.Lafel punerea in intirziere a unui
debitor ca si intreruperea prescriptiei fata de un debitor nu preduce efecte fata de celialti debitori.

2.3Care sunt efectele indivizibilitatii reglementate in CC.

în cazul în care obligaţia este indivizibilă aceasta nu poate fi împărţită între subiectele ei active sau pasive,
nici între succesorii acestora. Regula care prevede că obligaţia este indivizibilă între moştenitorii
debitorilor, fapt care nu se întîmplă în cazul obligaţiilor solidare, oferă creditorilor un avantaj în plus.
Fiecare debitor sau moştenitorii acestora pot fi constrînşi să execute întreaga prestaţie care formează
obiectul obligaţiei, iar fiecare creditor sau moştenitorii acestora pot să pretindă întreaga prestaţie. Plata
făcută de oricare dintre debitori oricăruia dintre creditori eliberează pe toţi debitorii faţă de toţi creditorii.
Succesorii debitorului vor fi obligaţi să execute întreaga prestaţie iar moştenitorii creditorilor vor putea
pretinde întreaga prestaţie indiferent de cotele lor din moştenire.Obligaţia nu devine indivizibilă prin faptul
că părţile au stipulat în contract că obligaţia este solidară. Este necesară să fie constatată voinţa expresă sau
tacită a părţilor de a stabili caracterul indivizibil al obligaţiei.In cazul în care obligaţia are un singur debitor
şi un singur creditor şi caracterul indivizibil al obligaţiei nu este stipulat expres sau tacit sau nu rezultă din
natura prestaţie părţile vor trebui să execute obligaţia de parcă ar fi indivizibilă. Acest lucru rezultă de fapt
şi din principiul indivizibiităţii plăţii. Între moştenitorii debitorului sau a creditorului însă obligaţia va fi
divizibilă.

ARVUNA

3.1Definti arvuna si enumerati functiile. Este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă
celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea. Mărimea arvunei nu este
limitată după valoare, însă este evident, că aceasta constituie doar o parte din prestaţia pe care trebuie s-o
execute partea care dă arvuna.
Functiile:1-de plata-legea prevede ca arvuna se ia in calcul la executarea prestatiei.
2-de confirmare a incheierii contractului- arvuna este de natură să probeze încheierea contractului, atunci cînd
nu există înscrisuri sau alte dovezi în acest sens. Aceasta înseamnă că dacă părţile contractante nu contestă
faptul transmiterii arvunei sau dacă chiar şi-l contestă, însă acest fapt este probat prin dovezile corespunzătoare,
contractul se consideră încheiat. Pe de altă parte, dacă contractul prevede plata arvunei, ca o condiţie esenţială,
atunci contractul nu se va considera încheiat, pînă cînd partea obligată nu-şi va onora obligaţiunea în cauză,
chiar dacă celelalte condiţii sunt respectate.
3-de garantie- arvuna este menită să tempereze interesul fiecărei părţi contractante de a face tot posibilul pentru
ca contractul garantat cu arvună să se execute, căci în caz de neexecutare a contractului, partea vinovată va
suporta consecinţele negative, manifestate fie prin pierderea arvunei de către partea care a dat-o, fie prin plata
dublului arvunei de către partea care a primit-o.4-de compensare-in ipoteza in care partea culpabila de
neexecutarea obligatiior contractuale este tinuta sa repare prejudiciile cauzate cocontractantului.In acets caz
prejudicial va fi reparat in partea neacoperita prin plata arvunei.

3.2-Descrieti efectele neexecutarii obligatiilor garantate prin arvuna si evidentiati deosebirile dintre
arvuna si avans.
Legea prevede ca in cazul in care executarea prestatiei nu s-a facut arvuna se restituie,desi legea nu contine
prevederi exprese in acest sens o asemena resituire poate avea loc doar atunci cind neexecutarea prestatiei a
avut loc in virtutea unei intelegeri intre parti prin care partile renunta expres la executare sau in cazul
imposibilitatii fortuite de executare. dacă pentru neexecutarea obligaţiei răspunde partea care a dat arvuna, ea va
fi ţinută să repare prejudiciul, în partea ce depăşeşte valoarea arvunei. Dacă pentru neexecutarea contractului
răspunde partea care a primit arvuna, atunci ea va fi obligată să plătească dublul arvunei şi suplimentar la
aceasta să repare prejudiciul în partea ce depăşeşte valoarea ordinară a arvunei.
Arvuna se deosebeşte de plata în avans, care la fel ca şi arvuna constituie o plată preventivă, însă nu este în
stare să confirme încheierea contractului şi să garanteze executarea obligaţiei, căci partea care a efectuat o plată
în avans este în drept să pretindă restituirea, practic în toate cazurile de neexecutare a contractului, iar partea
care a primit avansul, nu poate fi obligată nici într-un caz să restituie dublul plăţii primite. Din acest
considerent, pentru a evita eventualele litigii, părţile trebuie să stipuleze în termeni expreşi, că plata preventivă
a fost efectuată anume cu titlu de arvună. În caz de dubii, se va aplica prezumţia potrivit căreia, suma plătită
este considerată avans.

3.3Speta
Intelegerea cu privire la arvuna indifferent de suma ei trebuie sa fie intocmita in scris.legea nu prevede nulitatea
ca sanctiune pt nerespectarea formei scrise a acestui act juridic.prin urmare neindeplinirea cerintei in cauza va
atrage decaderea partilor din dreptul de a cere in caz de litigiu proba cu martori pt dovedirea actului juridic.

1.STRCTURA rj CIVIL OBLIGATIONAL

1.1Definiti obligatia in sens larg in sens ingust si in sens tehnik. In sens larg prin obligatie se intelege Rj in
virtutea caruia creditorul este in drept sa pretinda de la debitor executarea unei prestatii ce poate consta in a da,
a face sau a nu face ceva, de regula sub sanctiunea constringerii de stat.In sens restrins termenul de obligatie
desemneaza indatorirea debitor de a executa prestatia promise creditorului.In sens ethnic termenul de obligatie
deriva de la cuvintele latine “ob” si “ligare”ceea ce inseamna a lega pe cineva pt ceva.

1.2 Analizati strctura RJ de obligatie. RJ obligational, la fel ca si orice alt RJ este compus din 3 elemente:1-
subiect2obiect3continut.Subeictele RJ obligational-pot fi atit PF cit si PJ au o calitate speciala-cea de creditor si
debitor.denumirile de creditor ai debitor pe care le poarta subeictele obligatiei sunt notiuni de gen utilizabile in
toate RJ obligationale.In divesre materii obligationale calitatea de debitor si creditor este desemnata pe termini
speciali, cum ar fi vizator comparator,antrepenor client etc.Marea majoritatea Rj obligationale sunt R complexe,
adika fiecare parte are atit calitatea de creditor cit si calitatea de debitor.2Obiectul RJ obligat il constit prestatia,
adika conduit pe care creditorul o poate pretinde de la debitor sip e care acesta este obligat sa o execute.
prestatia poate consta in a da, a aface sau anu face ceva.prestatia de a da consta in obligat debitor de a constitui
sau a tranmsite un drept real(de ex:contr de vinz cyumparare,donatia)oblig de a aface consta in indatorirea
debitorui de atransmite un bun,a aexecuta o lucrare sau a presta un serviciu.obligatia de a nu face costa in
indatoriea debitor dean u face ceea c ear fi putut face in cazul in care nu siar fi asumat o asemenea
obligatie.3Conitutul Rj obligational este format din dr de creanta a creditor si oblig corelativa a debitorului.Din
faptul ca dreptul de creanta si obligatia corelativa au un character obligational rezulta ca si continutl
Robligational are un character patrimonial.
1.3 Expuneti prpria opinie referitor la sanctiunea obligatiei.Argumentati pozitia. Sanctiunea este un
element inerent al RJ obligational, kiar daca CC nu pomeneste nimik despre sanctiune sau dsp executarea silita
al obligatiilor in caz de necessitate, din dispozitiile C rezulta ca in caz de neexecutare benevola a obligatiei din
partea debitor creditor poate recurge la forta de contringere a statului pt aducerea la indeplinire a obligatiei.
Sanctiunea obligatiei consta in mijloacele offensive pa care de regula creditorul le poate exercita prin
intermediul fortei de constringere a statului, pt a obtine executarea prestatiei ce I se datoreaza, iar uneori doar
posibilitatea legala de a refuza restituirea prestatiei execuatat voluntary de catre debitor.Anume sanctiunea
obligatiei sta la baza criteriului de clasificare intre obligatiile civile perfecte si obligatiile naturale.

.TEORIA GENERALA A CONTRACTULUI

2.1 definit notiunea de contr. Contr este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai multe personae in care se
stabilesc, se modifica sau se sting RJ.Aceasta definitie constituie elementele constitutive ale notiunii de
contract.Din definitie rezulta ca contr este un act volitiv indreptat spre nasterea,modificarea sau stingerea unor
raporturi cu alte personae , prin urmare este un act juridic.Esential in contract este acordul de vointa,fapt ce
arata ca contract este un act jurid bi sau multilateral, adika reprezinta rezultatul vointei concordate a doua sau
mai multe parti.

2.2 Analizati tiputirle contractelor dupa criteriul continututi lor. Dupa continutul lor contr se
impart:sinalagmatice, unilaterale.Un contr este sinalagmatik daca fiecare dintre parti se obliga reciproc astfel
incit obligatia fiecaruia din ele sa fie corelativa obligatiei celeilalte.In contractele sinalagmatice exista o
corelatie si o interdependenta intre obligatiile reciproce ale partilor: obligatia ce revine unei parti isi are cauza
juridica in obligatia reciporca a celeialte parti.Fiecare parte are concominet atit calitatea de creditor cit si
calitatea de debitor fata de cealalta parte, (de ex, contr de vinz cumparare)Contractele unilaterale sunt acelea
care genereaza obligatii doar pt una din parti, in aceste contr o parte este numai creditor iar cealalta numai
debitor.(de ex comodatul, depozitul, mandatul etc).Clasificarea contr dupa continutul lor are importanta practica
dupa regimul juridic al efectelor produse de aceste 2 categorii de contracte.Caracterul reciproc si interdependent
al oblig in contr sinalagamatice determina anumite efecte sprecifice care nu pot fi gasite la contr unilaterale: de
ex daca una din Partile contractului sinlagmatik nu executa obligatiile sale contractuale, cealalta parte este
indreptatita sa rezolutioneze contractul; daca o prestatie din contr sinalagmatik devine imposibila din motive
independente de parti, partea care treb sa execute prestatia devenita imposibila pierde dreptul de a cere
executarea oblig corelative.

2.3 Corelati notiunuile:obligatie-contract,act juridic unilateral-contr unilateral,obligatie complexa-

contract complex,inkeierea contr-kemare la oferta,contr-anticontr. 1o conexsiune strinsa exista intre
notiunile contr si obligatie deoarece contr este ptincipalul izvor al oblig civile, aceste notiuni sunt
interdependente.Astfel reglementarile din CC “Dsp obligatii in general” sunt aplicabile obligatiile
contractuale.2Noitiunile de contr unilateral si act jurid unilateral nu sunt identice.Actul jurid unilateral este
rezultatul manifestarii vointei unei singure parti (de ex testamentul), iar contr este intotd un act jurid bi sau
multilateral, adika un acord a 2 sau mai multe vointe.Contr este unilateral atunci cind obligatia contractuala ii
revine numai uneia din parti.3Contr cmplexe sunt acele contr care imbina elemente ale unor contr diferite,
numite sau nenumite, pe cind obligatiile complexe pot fi obligatii cu pluralitate de subiecte, obligatii cu
pluralitate de obiecte si obligatii indivizibile.4.Prin incheierea contr se intelege realizarea acordului de vointa
asupra clauzelor lui esnetiale, acordul se realizeaza prin propunerea unei personae de a inkeia un contract facut
unei alte personae-oferta,si consimtamintul destinatarului acestei oferte de a incheia contr respective in
conditiile preose de ofertant-accepatera ofertei, iar chemarea la oferta este o prepunere adresata unui crec
nedeterminat de personae si daca aceasta propunere nu contine nic o manifestare expresa a vointei de afi legat
prin acceptare.oasemena prepunere este o kemare la oefrta deoarece nici un cionsimtamint nu este inka dat,
autorul prepunerii voind sa exploreze posibilitatea de a initia negocieri in vederea inkeierii unui contract.5
Contr este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai multe personae in care se stabilesc, se modifica sau se sting
RJ, pe cind anticontractul este un accord de vointa pe care una din parti sau ambele parti se oblige sa inkeie in
viitor un anumit contr, al carui continut essential este determinat in present.

CLAUZA PENALA
1.1 Definti Clauza Penala. Cp e o prevedere contractuala princare partile anticipat evalueaza prejud stipulind
ca debitprul in cazul neexec oblig urmeaza sa remita creditorlui o suma de bani sau un alt bun. ) Clauza penală
constituie unul din cele mai frecvent întîlnite mijloace de garantare a executării obligaţiilor. După cum rezultă
din definiţia dată în CC clauza penală constituie o evaluare convenţională şi prealabilă a eventualelor prejudicii
pe care debitorul va fi obligat să le plătească în cazul neexecutării prestaţiei la care s-a îndatorat. Ea poate fi
stipulată fie în contractul ce dă naştere raportului obligaţional, fie într-o convenţie ulterioară încheiată înainte de
momentul în care intervine neexecutarea prestaţiilor datorate de debitor. Condiţiile de fond ale clauzei penale
sînt aceleaşi ca şi ale contractului principal la care se referă, ţinîndu-se însă seama şi de caracterul ei accesoriu,
de vreme ce validitatea obligaţiei principale constituie o condiţie esenţială pentru existenţa clauzei penale. Dacă
obligaţia principală este nulă ori se stinge, atunci şi clauza penală va fi nulă ori se va stinge. Nulitatea clauzei
penale nu duce la nulitatea obligaţiei principale.

1.2 Analizati continutul clauzei penale..Continutul CP este in mod usual o suma de bani determinata sau
determinabila numiate penalitate. ) Obiectul clauzei penale îl formează o sumă de bani determinată fie global,
fie procentual, în raport cu valoarea obiectului contractului la care se referă. Se consideră că clauza penală este
stabilită în mărime fixă, cînd contractul prevede o anumită sumă de bani (de exemplu, 1000 lei) pe care
debitorul este obligat s-o plătească creditorului în cazul în care nu-şi execută obligaţia asumată. Cea de-a doua
modalitate de stabilire a clauzei penale, se face prin stipularea unei cote procentuale din valoarea totală a
obligaţiei sau doar a părţii neexecutate. Spre exemplu, în cazul în care antreprenorul execută lucrarea de o
calitate inferioară celei convenite, va fi ţinut să achite o clauză penală în mărime de 20 % din valoarea
contractului. Pentru cazurile în care obligaţia se execută cu întîrziere, plata clauzei penale se stabileşte în
dependenţă de perioada de întîrziere. Spre exemplu, în cazul în care vînzătorul nu transmite cumpărătorului
bunul în termenul stabilit de contract, va achita o penalitate de 0,1 % din valoarea bunului, pentru fiecare zi de
întîrziere.
Elementele-1este o prevedere contractuala,2-prin Cp partile evalueaza anticipat prejud cauzat prin
neexecutare.3-CP este o garantie personala-nu confera creditorului anumite drepturi preferentiale in raport cu
alti creditori ai aceluiasi debitor,dar totodata nui confera acestuia nici dr de a urmari bunul sau suma prevazuta
in contract in calitate de CP indiferent de faptul la cine s-ar afla.

1.3 Evidentiati particularitatile CP Inclusive,alternative si exclusive.O primă regulă cu caracter general,

acordă creditorului dreptul de a pretinde repararea prejudiciului în partea neacoperită prin clauza penală (clauza
penală inclusivă). Această regulă se justifică prin faptul că partea vinovată de neexecutarea obligaţiei este ţinută
să repare prejudiciul nu numai în cazul în care obligaţia este garantată prin clauză penală, dar chiar şi în cazul în
care aceasta n-ar fi fost garantată. Pentru a obţine repararea prejudiciului în partea neacoperită prin clauza
penală, creditorul va trebui să dovedească toate elementele răspunderii contractuale şi, în primul rînd, existenţa
şi întinderea prejudiciului a cărui reparare o pretinde. Numai în aşa fel se va putea de stabilit dacă prejudiciul
întrece valoarea clauzei penale şi respectiv suma cu care se depăşeşte clauza penală.
Prin derogare de la regula generală susmenţionată, în cazurile prevăzute de lege sau contract, creditorul
poate cere sau despăgubiri, sau penalitate (clauză penală alternativă), poate cere repararea prejudiciului peste
penalitate (clauză penală punitivă) sau poate cere doar penalitate (clauză penală exclusivă). Este de remarcat
faptul că, în toate cazurile în care creditorul va cere plata despăgubirilor, el va fi ţinut să probeze, după
regula generală, existenţa şi întinderea prejudiciului, iar în cazul în care va cere plata clauzei penale, va fi
ţinut să dovedească numai existenţa obligaţiei contractuale şi faptul că aceasta nu a fost executată, fiind
astfel scutit de sarcina de a proba mărimea prejudiciului, deoarece prejudiciul a fost evaluat cu anticipaţie
încă la momentul încheierii contractului.
OFERTA DE A CONTRACTA

1.1dati notiunea de oferta.Oferta este propunerea adresata unei sau mai multor persoane care contine toate
elementele esentiale ale viitorului contract si care reflecta vointa ofertantului de a fi legat prin acceptarea
ofertei.Oferta este un act juridic unilateral-o manifestare de voita facuta cu scopul de aproduce efecte juridice.In
acest sens oferta trebuie sa indeplineasca toate conditiile actului juridic(obiect, cauza, capacitate,
comsimtamint).

1.2 analizati conditiile de valabilitate a ofertei.Pt valabilitatea ofertei sunt necesare aceleasi conditii de
valabilitate ca si pt oricare act juridic civil.Conditiile sunt:1-oferta treb sa fie ferma-adika ea trebuie sa exprime
vointa neindoielnika a utorului ei de a se oblige in sens juridic in caz de acceptare.2-oferta trebuie sa fie precisa
si completa-ea trebuie sa cuprinda toate elementele necesare pt realizarea acordului de vointa, astfel incit
contract sa fie inkeiat prin simpla ei acceptare.3-treb sa fie univoka- oefrta este univocal atunci cind nu este
facuta cu careva reserve , in asa fel incit san u creeze careva stari de echivoc.4-treb sa fie serioasa-nu va fi
oferta propunerea facuta in gluma sau in orice alt mod din care ar rezulta cu certitudine dupa imprejurari sau
obiceiuri ca persoana respective nu a intentionat sa se angajeze juridic

1.3 care sunt conditiile revocarii ofertei prevazute in CC?care oferta este irevocabila?dar care oferta este
caduca? Revocarea ofertei se solutioneaza diferit in functie de faptul daca propunerea se face unei personae
prezente,sau daca ea se face unei personae absente,precum si daca intre oferta si acceptare curge un interval de
timp:1in caz in care oferta este facuta unei personae prezente adika ofertantul si destinatarul ofertei se afla in
acelasi loc, fara sa se fi acordat un termen pt a o accepta, oferta il oblige pe autorul ei numai daca a fost
acceptata imediat, integral si fara reserve.Daca oefrta nu este acceptata imediat, ofertatnul nu are nici o
obligatie.2In cazul in care oferta e facuta unei personae absente distingem 2 situatii:a)oferta poate fi revocata de
catre ofertant daca revocarea ajunge la detinatar cel tirziu odata cu oferta;b)daca oferta include un termen pt
acceptare, ea nu poate fi revocata pina la expirarea acestui termen;daca termenul pt acceptare nu este stability
sau daca acest termen este nejustificat de mik,oferta nu poate fi revocata in termenul necesar pt ca destinatarul
sa poata exprima acceptarea si ca raspunsul sa ajunga la ofertant conform circumstanelor cauzelor.Oferta este
caduca:1 daca nu a fost acceptata in termen;2daca oferta este respinsa.

2.SOLIDARITATEA DEBITORILOR

2.1Definiti obligatiile solidare si enumerate temeiurile de aparitie a obligatiilor solidare. Obligatiile

solidare sunt acele obligatii cu pluralitate de subiecte in cadrul caror fiecare creditor poate cere debitorului
intreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a presatiei datorate
creditorilor.Solidaritatea se naste prin act jurid, prin lege, sau atunci cind prestatia este indivizibila,solidaritatea
nu se prezuma.Atunci cind izvorul solidaritatii il consttituie actele jurid, solidaritatea trebuie sa fie stipulata
expres,deoarece ea contituie o exceptie de la regula divizibilitatii datoriei.

2.2Analizati continutul obligatiilor solidare. Solidaritatea presupune faptul ca datoria sau creanta nu se divide
intre subectii RJ obligational.Exista 2 modalitati de solidaritate- active si pasiva si o varietate
mixta.Solidaritatea active apare ca solidarity intre creditori,care impiedika divizarea creantei,iar solidarity
pasiva apara ca solidarity intre debitori care impiedika divizarea datoriei.In caz solidaritatii mixte este
impiedikata in egala masura atit divizarea creantei cit si divizarea datoriei.Solidarit activa presupune existenta a
2 sau mai multi creditori care au dreptul sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata pretinde la
intraga prestatie,iar pretaita facuta unuia dintre creditori elibereaza debitorul.Solidaritatea pasiva presupune
existenta a 2 sau mai multi debitori care datoreaza o prestatie in asa fel incit fiecare este dator se efectueze
intrega prestatie, iar creditorul poate pretinde fiecaruia din debitori executarea obligatiei.Efectele jurid ale
solidaritaii active se analizeaza in 2 planuri dstincte:cel al R dintre creditori si debitori si cel al R dintre
creditori.La fel ca si solidaritatea activa, solidaritat pasiva genereaza simultan 2 grupe distincte de RJ:pe de o
parte R dintre codebitorii solidari si creditorul lor comun, iar pe de alta parte R dintre codebitorii solidari.

2.3descrieti efectele incapacitatii de plata a unuia dintre debitorii solidari.In ce situatii se admite
reprezentarea codebitorilor solidari? In raporturile dintre creditor si detorii solidari regula este ca fiecare
codebitor este obligat fata de creditor ca si cum el ar fi singurul debitor al acestuia.Debitorul solidar actioenaza
fata de creditorul comun si pt ceilalti codebitori.fiecare codebitor solidar este tinut sa execute obligatia fata de
creditorul comun.debitorul fata de care a fost promovata actiunea nu poate opune diviziiunea creantei si va fi
obligat sa plateasca in intregime. Daca unul din codebitorii solidari este in incapacitate de plata, atunci riscul
insolvabilitatii va fi suportat de catre ceilalti codebitori, din caest punct de vedere lit de spec analizeaza
solodaritatea ca o garantie de executare a obligatiilor. In R dintre debitorii solidari regula este ca debitorul
solidar care a platit intreaga creanta este in drept sa promoveze o actiune de regres fata de ceilalti codebitori.La
nivelul acestor legaturi dintre debitori obligatia nu poarta un caracter indivizibil, ea este divizibila
corespunzator cotelor parti din datorie a fiecarui debitor.

STINGEREA OBLIGATIEI PRIN EXECUTARE

3.1Enumerati conditiile care trebuie sa le intruneasca executarea pt a atrage sintgerea obligatiei.
Obligatia treb executata in modul corespunzator cu buna credinta , la locul si in momentul stabilit. Cel mai
important mod de stingere a obligatiilor este executarea obligat efectuata in mod corespunzator.RJobligational
inseamna drept creditorului de a pretinde debitorului sad ea, sa faca sau san u faca ceva,prestatii pe care acesta
din urma este indatorat sa o execute,sub sanctiunea constringerii de stat.executarea acestui raport are ca effect
eliberarea debitorului de datorii si stingerea obligatiei.Executarea oblig poate fi directa sau in natura si indirecta
sau prin echivalent.

3.2Caracterizati darea in plata ca mod de stingere a obligatiilor prin executare.Stabiliti asemanarile si

deosebirile dintre darea de plata si novatie. Obligatia se poate stinge si in cazul in care creditorul accepta o
alta executare in locul celei datorate.Acest mod de stingere este denumit darea in plata.Darea in plata presupune
transmiterea de catre debitor creditorului, in locul prestatiei datorate a unui alt bun, plata unei sume de
bani,prestarea unor servicii etc.Termenul, modalitatea executarii prin darea in plata sunt stabilite de parti.
Esential este ca creditor si debitor obligatiei au convenit asupra acestui mod de executare cu ocazia executarii,
si nu in momentul contractarii obligatiei.darea in plata stinge R de obligatie cu toate accesoriile si gantiile sale
personale sau reale.daca oblig a fost inkeiata in forma scrisa si executarea ei urmeaza sa fie stinse cu probe
scrise.In urma executarii obligatiilor creditor treb sa confirme executarea obligatiei prine eliberarea chitantei;
restituirea titluilui original cu confirmarea executarii.Restituirea de catre creditor a documentului constatator a
executarii creantei confirma o plata reala si semnifica elibereea debitor de prestatie si stingere a obligatiei
sale.Novatia spre deosebire de darea in plata nu inceteaza RJ dintre parti, deoarece obligatia care se stinge este
inlocuita cu alta care se executa,subiectii obligatiei raminind aceiasi.Atit darea in plata cit si novatia stinge si
obligatiile accesorii.In cadrul novatiei partile sting o obligatie veche si o inlocuiesc cu o obligatie noua, ceea ce
nu este in cazul darii in plata.

3.3speta. Conform regulii generale, stingerea obligatiei se legalizeaza prin aceleasi modalitati ca si adoptarea
ei,cum este in caz dat contr de imprumut, respective din aceasta reiese ca stingerea obligatiei a trebuit
consemnata printrun inscris indifferent de faptul cine sun t partile contr si de suma act juridic.Primus nu a
profitat de dreptul ce ia fost acordat pt a cere ca prmirea executarii sa aiba loc in forma indicate de lege(dr de a
primi kitanta si de a cere titlul original) si sia asumat riscul efectelor nerespectarii formei scrise a actului juridic
si anume dreptul de a cere proba cu martori pt a dovedi ca executarea a avut intradevar loc., el va trebui sa
dovedeasca ca a achitat datoria in marime de 5000lei prin alte mijloace.

1.NOTIUNEA SI CLASIFICAREA CONNTRACTELOR

1.1 Dati notiunea de contr civil si evidentiati elementele acesteia. Contr este acordul de vointa realizat intre
2 sau mai multe personae in care se stabilesc, se modifica sau se sting RJ.Aceasta definitie constituie
elementele constitutive ale notiunii de contract.Din definitie rezulta ca contr este un act volitiv indreptat spre
nasterea,modificarea sau stingerea unor raporturi cu alte personae , prin urmare este un act juridic.Esential in
contract este acordul de vointa,fapt ce arata ca contract este un act jurid bi sau multilateral, adika reprezinta
rezultatul vointei concordate a doua sau mai multe parti.

1.2 Analizati criteriile de clasificare a contr enumerate in CC. Exista mai multe criterii de clasificare a
contractelor:1-dupa continutul lor se impart in:a)sinalagmatice;b)unilaterale. Contr sinalagmatik este
sinalagmatik atunci cind fiecare dintre parti se obliga reciproc, astfel incit obligaita fiecareia din ele sa fie
corelativa obligatiei celeilalte.In aceste contr exista o corelatie si o interdependenta intre obligatiile reciproce
ale partilor.Fiecare parte are concomitent atit calitatea de creditor cit si cea de debitor fata de cealalta
parte(contr de locatiune, vinzar-cumparare).Contr unilaterale sunt acele contr care genereaza obligatii doar pt
una din parti,in aceste contracte o parte este numai creditor iar cealalta numai debitor(comodatul, mandatul etc)
2-dupa scopul urmarit de parti:a)contr cu titlul oneros-acele contr in care avantajului patrimonial pe care o parte
il procura celeilalte parti sau unui tert ii corespunde un avantaj patrimonial corelativ,(contr de vinzar –
cumparare, locatiune etc).Contr cu titlul oneros la rindul lor se clasifica in:-contr comutative- contr in care
existenta si intiderea prestatiilor partilor este certa si poate fi apreciata kiar la momentul inkeierii contr; -contr
aleatorii- in care existenta sau intinderea prestatiilor partilor depinde de un eveniment incert, astfel incit la
moment incheierii contr nu se poate cunoate si nu se poate aprecia cu certitudine cistigul sau pierderea fiecarei
parti.b)contr cu titlul gratuit- acele contr in care avantajul patrimonial conferit uneia din parti nu are drept scop
obtinerea avantajului corelativ(donatia,comodatul).Contr cu titlul gratuit la rindul lor se clasifica in :- contr
dezinteresate- in care gratificatorul nu-si micsoreaza patrimoniul propriu (comodatul); -liberalitati- cntr prin
care se opereaza un transfer de valori patrimoniale de la dispunator la gratificat, transfer care diminuiaza
patrimonial dispunatorului(donatia). 3-dupa modul de formare: a)consensuale-care se inkeie prin simplul accord
de vointa a partilor;b)solemne-care pe linga acordul de vointa mai este nevoie de indepilinirea unor formalitati
impuse de lege sau conventite de parti; c)inregistrate- pt a fi valabile sau opozabile tertilor trebuie sa fie
inregistrate in modul stabilit de parti d)reale-contr pt a caror formare pe linga acordul de vointa mai este necesar
trimiterea unui bun de catre una dintre parti catre cealalta. 4-dupa modul de executare:a)cu executare
instantanee-acele contra care au ca obiect una sau mai multe prestatii care se executa dintr-o data(contr de
vinzare cumparare) b)contr de executare succesiva-a caror executare se desfasoara in timp fie ca o prestatie
continua fie ca o succesiune de prestatie(contr de asigrare,locatiune)

1.3 Care este continutul reglementarilor din CC referitoare la forta obligator a contr si la obligatia de a
contracta. Obligativitatea contr prezinta o importanta fundamentala atit pt raporturile dintre partile
contractante cit si pt certitudinea si eficientii RJ. In conformitate cu acets principiu partile contractante sunt
tinute sa execute in tocmai prestatiile la care s-au obligat, obligatiile contractuale trebuie sa fie efectuate cu
buna credinta, care intruneste in sine obligat de loialitate si oblig de cooperare.Obligat de loialitate impune
partilor contractante abtinerea de la savirsirea oricaror actiuni dolosive sau culpabile in executarea
obligatiilor.Obligatia de cooperare consta in indatorirea partilor de a facilita reciproc executarea contr in
vederea asigurarii echilibrului prestatiilor.Forta obligatorie a contractului mai presupune ca contr nu poate fi
modificat sau desfiintat prin vointa uneia dintre partile contractante. Conform CC obligarea la inkeierea unui
contr este interzis, cu exceptia cazurilor cind oblig de a contracta este prevazuta de CC, de lege sau daca reiese
dintro obligatie asumata benevol.CC prevede cazuri cind inkeierea contr de catre anumite categorii de subiecti
este obligatorie, de ex:daca detine o pozitie dominata pe piata una dintre partile contractante este obligata sa
contacteze in acest domeniu, legea la fel prevede si alte cazuri de inkeiere obligatorii a unor contr:de ex:legea
cu privire la asigurari, prevede inkeierea obligatorie a contr de asigurare a detinatorilor de autovehicule.

CLASIFICAREA OBLIGATiilor
2.1 Enumerati criteriile ce stau la baza clasificarii obligatiilor.Care din criteriile de clasificare a obligat
au fost reglementate in CC. Multitudinea obligatiiilor impune necesitatea clasificarii dupa mai multe
criterii:1-dupa izvorul lor:a)obligatii izvorite din acte jurid, care se subclasifica in :-obligat nascute din contr; -
oblig nascute din acte jurid unilaterale;b)oblig izvorite din fapte juridice, se grupeaza in :-obligatii ce rezulta
din fapte juridice licite;-obligatii ce rezulta din fapre juridice ilicite. 2-dupa obiectul lor:a)preluat din dreptul
roman:de a da, da a face, da a nu face, b)pozitive , negative,c) in literatura moderna: obligatii determinate si
obligatii de mijloace.3-dupa sanctiunea lor: a)civile;b) naturale, care se subclasifica in:- obligatii civile
degenerate si obligatii civile avortate.4- dupa opozabilitatea lor: a)obligatii obinuite ,b) reale, c)opozable
tertilor. IN CC, obligatiile se clasifica dupa obiectul lor, dupa izvorul lor si dupa santiunea lor.
2.2Analizati urmatoarele categorii de obli:a)de a da, de a face si de a nu face; b)obligatii naturale si
civilie;c)oblig de rezultat si mijloace. A)obligatia de a da inseamna indatoriea debitor de a constitui sau de
transmite un drept real(deex:oblig debitor gajist de a constitui in favoarea creditorului sau un drept de gaj sau de
ipoteca),obligatia de a face este indatoriea subiect pasiv de a efectua o lucrare un serviciu sau orice prestatie
pozitiva inafara celor care se incadreaza in categoria prestatiilor de a da(de ex:oblig de a executa o
lucrare,obligat vonzator de a preda lucrul vindut).obligatia de anu face consta intr-o condutia negativa, adika in
abtinerea debitor de la ceva ce ar fi putut face daca nu sar fi obligat fata de creditor(de ex:obligatia autorului
care a inkeiat un contr de editare cu o anumita editura de a nu ceda altei edituri dr la difuzarea operei sale.)
b)obligatiile civile sunt acele obligatii a caror executare este garantata prin forta de constinfgere a statului
atunci cind deboitorlul refuza sau neglijeaza sasi onoreze obligatiile asumate, obligatiile naturale sunt acele
obligatii in privinta carora nu se poate pretinde executarea silita, acestea la rindul lor se clasifica in 2
subcategorii:- obligatii degenerate-acele care initial sau nascut ca obligatii civlie perfecte; iar ulterior prin
efectul prescriptiri extinctive sia pierdut sanctiunea cu care erau inregistrate.- obligatiile avrotate- acele care sau
nascut de la bun inceput fara a fi insotite de santiunea in justitie( de ex:obligatii care rezulta din jocuri de noroc
neautorizate) c)obligatiile derezultat- acele indatoriri juridice care au ca obiect procurarea de catre debitor a
unui rezultat determinat in folosul creditorului sau a persoanei desemnate de acesta.In cazul acestei categorii
este obligatoriu atingerea rezultatului indiferent de mijloacele depuse de debitor pt Atingerea rezultatului
respectiv.Debitor va rsp pt neexecutarea obligatiei kiar daca a depus intreaga sa diligenta pt obtinerea
rezultatului,insa rezultaul nu a fost obtinut.Obligatiile de mijloace –acele in care debitor are indatorirea de a
pune in valoare toate mijloacele de care dispune si intraga diligenta pt a obtine u n anumit rezultat insa fara
indatorirea de a realiza sau a garanta acel rezultat
2.3 descrieti semnificatia nasterii obligatiei la negocierea contrct si evidentiati particularitatile aparitiei
obligatiei la negocierea contr si aparitia obligatiei din anticontract. O obligatie se poate naste prin inrtierea
si desfashurarea negocierilor de inkeiere a contr, aceasta seminifica ca o obligatie se poate naste si in etapa
precontractuala, de aici decurg anumite consecinte importante:neexecutarea obligatiei esumate va atrage
responsabilitatea debitorului sau.Faza precontractuala a negocierilor intra in domeniul juridic,participantii la
negocieri dobindind drepturi si asumindusi obligatii juridice. O parte negiciatoare poate cere celeilate parti
companesarea cheltuielilor facute la incheierea contr daca in urma vinovatiei celelaltei parti, nu a fost
inkeiat.Anticontrcatul este un acod de vointa prin care una dintre parti sau ambele parti sa inkeie in viitor un
anumit contract a carui continut esential este determinat in prezent. Anticontract nu poate fi revocat de catre
promitent in nici un caz, nerespectarea anticontr atrage rsp contactuala a promitentului.Beneficiarul este in
drept sa ceara promitentului si tertului de rea credinta cu care a contracta promitentul, incalcind promisiunea de
a contracta reparea prejudiciului cauzat prin nerespectarea promisiunii de a contracta.

3.NOVATIA

3.1Definiti novatia si determinati natura ei juridica. Novatia este o operatie juridica prin care partile sting o
obligatie veche si o ilocuiesc cu o obligatie noua.Stingerea oblig veche si nasterea noii obligatii au loc
concomitent,in baza unuia si aceluiasi act juridicSpre deosebire de alte acorduri ale partilor care duc la
stingerea obligatiilor cum ar fi spre exepmlu darea in plata novatia nu inceteaza Rj dintre parti, pt ca oblig care
se stinge este inlocuita cu alta care se executa,subiectele oblig raminind aceleasi.

3.2Descrieti conditiile si efectele novatiei. Pt valabilitatea actului de novatie se cer a fin intrunite toate
conditiile de valaibilitate pe care trebuie sa le intruneasca orice act juridic.pe linga aceasta novatia presupune si
respectarea urmatoarelor conditii:1-existenta unei obligatii valabile care urmeaza sa se stinge prin novatie,caci
daca aceasta obligatie este lovita de o nulitate absoluta ea nu poate forma obiectul unei novatii,iar daca este
lovita de nulitate relativa atunci ea poate fi novata,pt ca intentia de a nova implica o prealabila renuntare la
invocarea nulitatii si deci vointa de a o confimra.2-nasterea unei obligatii noi valabile,pt ca numai prin existenta
ei valabila se stinge vechea obligatie si se infaptuieste novatia.3-noua obligatie treb sa contina un element nou
fata de cea veche, acest element trebuie sa priveasca unul din elementele constitutive ale obligatiei cum ar fi
schimbarea uneia din parti, schimbarea obiectului etc.4-intentia pertilor de a nova-in lipsa acesteia crearea unei
obligatii noi prin introducerea la obligatia veche a unui element nou, nu este suficienta pt a determina
novatia.Numai vointa partilor exprimate in mod cert si neechivvoc constituie o dovada a actului de novatie.
Stingerea obligatiei din novatie produce aceleasi efecte ca si plata, obligatiunea novata disparind cu toate
accesoriile sale, iar drepturile creditor neputind sa derive decit din noua obligatie.Odata cu vechea obligatie se
vor stinge si garantiile reale si personale a le ei.

3.3speta Violenta este o cauza de nulitate relativa care a fost acoperita printrun comsimtamint tacit, deci primul
raport a fost confirmat deci rezulta ca si al doilea e valabil.Instanta nu va anula contract cil va obliga sa achite
20000 dolari.