'$i

ffi*
eRetete in dieta
# oh detoxr'ffure
 pentru "dieta raw" (nepreparati termic) ...................... 1 0

31

de mAncare principale 40
47

pantru nou-niscufi 9i bebelugi 56

Mutlumiri girecunogtinlit tuturor doamne-lor gi domnigoarelor
care n*autrimis sau descra refete 9l fotografii, a
Recunogtinld MMTMA Creatwitdfi feminine' drtoxifiere 9i curifire a organelor 9i sistemelor ..............71

Mullumiri pac:tentilor gi
tuturor prietenilol nogtri pentru
intrebdiile ziln'rce, ce ne "provoacd" sd cdutdm 9i sd incercdm noi
drumuri, pe care nu le'am maistrdbdtut inainte'
Mullumim partenerilor de viald, pentru rdbdare 9l susftnere
continud.
rl dep69im "POFTELE" gi "TENTAI|lLE" ...........,. .............92

Mullumim Energiei care suntem gi Corpurilor noastre

minunate, create de Dwin, care au rezistat 9i rezistd tuturor 97

experientelor la care le suPunem 99

.100

.................144
153

I
 CAPITOLUL 1 -
zile, se poate mdnca SIMPLU pe varianta lui Robert tr/orse - adicd
ftucte, decoji[i gi mdncaf, !
Varianta optimd pentru "dieta raw" (nepreparatd termic) nevoie sd petrece{i timp lbcAnd la blender, la juicer sau la deshidrator

gisimplu -
MANCATI FRUCTE DUPA POFTA tNtMil, p6nd va siturali.
(varianta "propusd" giagreati de Robert ft/orse gi de majoritatea birbalilor care s-
economie de timp, economie de energie (pentru digestie) gieconomie
au apucatde "mdncarea" crudd): deciziei (ce, cdnd gicAt mdndnc).
i corpului sd se simtd "risf5(at" de cea mai simpli 9i naturald
cu putinti - culegerea din Nafuri gi consumul.
CUMPAMTT FRUCTE $r LEGUME CRUDE - SPAI.AT| B|NE (sau
DEcoJlTl)9i MANCAJI! ilarea alimentafiei unei pesoane nu este un proces ugor.
Sau CULEGETI DIN POM $l MANCATI. Cd pare SIMPLIST cdnd v6 prezint lucrurile aga: spdlafi, decojig 9i
Adevdrata ALIMENTATIE MW - -
alimentatia SIMPLA se face conform
cd oamenii sunt obignuifi de o viafi cu COMPLICATIILE gi
legilor Naturii. h Natura, cdnd ne plimbdm, gasim Utrt SINGUR FEL DE POM
FRUCTIFER gi consumim UN SINGUR FEL DE FRUCT, pdnd ne sdturdm
NU CONCEP SIMPLITATEA
(apare "natural" 9i "normal" semnalul de "stop" interior, ci
nu mai dorim, cd
suntem "sdtui'). dati cdnd am irceput "dieta simpld" a fost realmente UN gOC pentru
h Naturi nu existi farfurii, furculile, cu$te gi linguri, nu existi blendere, n (Sorina). lmi amintesc Ai acum primul prdnz luat cu un platou de
storcdtoare sau alte aparate gi mai ales - NU EXISTA animale care sd mnsume care aveam mere gi pere - decojite gi tiiate bucig.
"salate" - adicd "amestecuri" de 2, 3 mai multe ingrediente odatd. pdrut FOARTE CIUDAT sd nu mai miroasd a mdncare gititd ir
9i
Acest tip de "alimentafie" - este 'specific" hranei gdtite -
htrucdt alimentele (gi h htreaga casd) - sd nu ne mai "adunim" cu totii la masi - ci
preparate termic NU MAIAU GUST - toate "bunititile" din ele (uleiurile volatile, consume fuctele rapid - 9i gata (masa a durat 15 minute!).
enzimele, mineralele, vitaminele, neurotransmifitorii, alte substanle active) se pdrut ciudat sd nu stdm mult la mas6, sd nu avem vase de spilat dupd
regdsesc h ABURII mAncirurilor (care MIROS MAI BINE decAt GUSTUL propriu. facem acest lucru - de trei ori pe zi.
zis a ceea ce rimdne h farfurie). zih de dietd cu fructe gi legume SIMPLE - m-am trezit ci am at6ta
De aceea, o mdncare gdtiti "miroase" bine, iir schimb senzalia gustativd este i[ie gi ziua fece atit de greu -
hc6t am resim{it DISCONFORT
de multe ori dezamdgitoare (gi este nevoie sd fie "acoperitd", mascatd sau
ajustatd cu sare, piper, plante aromatice, condimente sau alte "trucuri"). bst FRICA de tot procesul.
Pentru cd multe lune are h continuare DEPENDENTA EMOTIONALA, cra atit de straniu - de neobignuit - de necunoscut!
MENTALA $l FIZICA de alimentafia gdtita - 9i EFECTIV - nu po[i desfiinla din Zl dupd zi - -
m-am obignuit mi-a devenit un "nou normal" aceastd -
prima bucdtdria cuiva (po{i hcerca, dar creezi UN $OC interior prea mare!) - vom simpli (si-mi iau ftucte - sd le curd{gi sd le m6n6nc).
continua sd prezentdm ceea ce considerdm 'VARIANTE DE TMNZlllE" de -
vreau ceva "preparat" tni fac un suc de fucte sau un smoothie (la
retpte "crude" (numite raw-vegane -
sau gitite fdrd prepare termicd) gi refete - dar 9i acestea dureazd relativ pulin (mai mult dureazd spilatul
"vegetariene" (gdtite hca cu preparare termici, dar avdnd DOAR ingrediente de bucdtdrielDar m-am obignuit).
VEGETALE = legume, fucte, semin{e, amidoane fird gluten gi germeni). hFtege toate stirile prin care va trece o persoand care alege sd consume
htreaga noastri carte este dedicati acestor re.tete. tl- DOAR SUCURI - sau doar fucte - sau chiar si facd post negru o zi
Chiar dacd uneori reletele par mai complicate - cdnd sunt bine h[elese veti
descoperi cd nu este atdt de greu si gdtegti DOAR cu legume, fructe 9i hceput si m6 obignuiesc sd am mult timp la dispozige - 9i atunci cdnd
o sala6 de legume - mi se pare ci pierd o mulfme de timp cu 'gdtitul"
ingrediente nafurale.
cu "simplitatea" consumului de fructe!).
Partea de "gitit" = preparat sau nepreparat termic, rdmdne de multe ori
alegerea h perioadele de Sdrbdtori, h care cei aflali in detoxifiere "poftesc" la
cd orice schimbare alimentard se poate face DOAR TREPTAT - pas cu
dbdare (9i cu sprijinulcelor din hmilie).
vechile feluride m6ncare, cu care ceidin familie hcd se mai rdsfatd.
dr mulb ori- familia NU DORE$TE SCHIMBAREA.

11
 De aceea, este nevoie de DIPLOI\,1AJIE, de STMTEGIE ;l dc multd il dmfl{ n6vole, trucb maldulcl, mal$mlacld6 sau aclde, sau frt'tcb
RAgOnnf sd puteli introduce treptat refete gi klei din prezenta carb h meselo frumabr (vefl deecoperi gustul "sdrat" al rcgiilor gi ardeilor - dacd
zilnice - astfel hcdt 'hanzifia" si se facd atdt de neobservat 9i de la o zila alla - { b mdnmfl simple, ca atare, crude),
hcdt ceilal$ sd nici nu realizeze cdnd mare parte din alimentalia lor devine "mai Cuh continuu h piep fucb gi legume CU GUST BUN.
sdndtoasd" 9i "mai plini de via[i". d rfunclcdnd le ve|i consuma "ca atare" - nu vd ve! mai mulfumi cu
NU VA LUPTATI CU CEI DIN FAMILIE.
vr|l mai fi "satisftlcufi" cu oricare mdr sau rogie sau ciorchine de
PIERDETI ENERGIE gi"LUPTELE" sunt INUTILE. cluta produse GUSTOASE, VITALE, VIBMNTE 9i
Stimate doamne, hvata$ de la miile de ani de istorie "masculin6" din cd(ile TOARE pentru corp.
noasfe. c6 produsele bune calitativ, cultivate cu dragoste gi lbrd
Niciodatd rdzboaiele proiectate gi htreprinse de birbali nu s-au soldat cu
victoriireale. Rdzboaiele sunt, h sine, doar'hftuntiride EGGuri h care TOATA
fi rubstanfe chimice, sunt necesare h alimentatie h cantititi mici
vt glUra relativ repede consumdndu-le).
LUMEA PIERDE. "umflate" cu chimicale gi pline de api -
sunt necesare h
Si aducem bucdtdria noasfd (9i h organismele noaste) ENERGIA
h mari - htruc6t organismul nu se simte "mulfumit" cu cantitif mici
FEMININA a PERSUASIUNII, a MBDARII gi mai abs, a dorinleide SANATATE attl nevoie de multe fluide pentru a putea elimina reziduurile loxice
penfu noigi penfu familia noastri. gdrE cu fuctele/legumele).
sA m-irrvAlAM'ARTA cREATlv[ATll" N BUCATARIE gi si transformim ori puteti sd vd lua$ fucte 9i legume BlO, organice sau cultivate
intim zide zi, uneoride mai multe ori pe zi (bucdtiria) h cel
"laboratorul" h care
frl-hce1i-0.
mai minunat loc de "experimentare 9i crea$e pentru un nou viitor al familiei drce nu reugiliacest lucru, folosiliftuctele gi legumele din magazine.
noastre. il de fruct este mai bun decdt niciunul
VARIANTA OPTIMA pentru dieta umand este ALIMENTATIA SIMPLA - h substanle chimice, fructele au totugi
au fost stopite 9i "imbibate"
NEPRELUCRATA TERMIC - de fapt CONSUMUL DE FRUCTE d eunt hcd "vii" - cd sunt alimente h care hcd existd ENZIMELE vitale
Culegem - spdlim -decojim (la nevoie) giconsumdm. corpul nevoie.
Aceasta este SINGUM ECUATIE de re{inut pentru oricine doregte sd se P puternic va putea prelua din fructele 9i legumele consumate tot ce are
apuce de dietd. d elimine (prin cdile "naturale" - urina, fecale, transpiralie) reziduurile
Dacd reugili sd aplicali PRINCPIUL SIMPLU AL NATURII - nu mai este Odati cu alimentele.
nevoie si citili nici micar o singurd pagini din restul ci(ii. d$coperi cd fructele gi legumele intensifici eliminbrile intestinale (la
dbtei, majoritatea persoanelor va avea probleme de baloniri, gaze,
- iar organismul vd va fi recunoscitor.
Aplic'ali acest principiu
"buget' super-mare gi nici cine gtie cdt timp la dispozi[ie.
hbstinale mai accentuate) - dar h c6teva luni, intestinele se vor obignui
Nu vd febuie
la'bruditS$" devine din ce h ce mai bund, h timp.
Avefi nevoie doar si vi facefi aprovizionarea cu ftucte 9i legume (mai ales
"fuctele" legumelor - tip rogii, castrave[i, ardei 9i dovlecei) - si fie disponibile h TREPTATA a dietei SIMPLE, cu fructe gi legume - ajuti corpulsi
casa. prin stiri de nepldceri evidente gi accentuate.

$iatuncicAnd vise face foame - lua$ ceea ce dorili gi m6nca!i'

recomandim folosirea treptati a re[etelor din aceasti carte -
3,4 sau 5 mere odaE (pdni vd sdtura{i) t adoptarea acestui STIL SIMPLU DE ALIMENTAIIE (citili cu atenlie
sau 4 al prezentei c6(i, inainte de a pune h aplicare orice mdsurd de
3,4 sau mai multe banane odati (la fel, pdni vi siturali) prin dieti).
sau cum ve mai spuneam - TRECEREA LA ALIMENTATIA SIMPLA NU
1 kg de sfugurisau mai mult (p6ni vi sdtura(i) u$0AM
sau mrpul fizic Ai nici mintea noastrd - NU SE ivpncA u$oR cu IDEEA
1-2 castraveligi o mdni de rogiicherry
w lua luni gi ani de zib si "rupem" dependen[ele alimentare (despre care
'dhuh pe larg la capitolul "Pofte" gi "Tenta{ii') gi si nu mai producem
h jurul nostru datoritd alegerilor alimentare.
t2 13
 Velidescopericd ALIMENTATIA este CENTRUL VIETII FlINTEf UMINE CAPITOLUL 2
giorice "iniervenlre" ta nivelul eiAFECTEAZA NfnfnCR VATA A OMULUI.
D" aceea SCHIMBARILE DE DIETA - sunt foarte grele gi necesiti MULT Refefe
TIMP.

- P_entru vgurarea "tranzi[iei" pp. o

alimentalie c6t mai SIMPLA 9i
ir prezentul caprtol nu inten{iondm o colec{ie extensivi de retpte - ci dorim si
SnnnfOnSA vom prezenta, ir capitolul urmitor, multe relete grupate pe tipuride
prnrentdm doar cAteva idei, sugestii, modele gi exemple de feluri de mdncare h
mese - cu explicafii gi exemplificiri, comentarii 9i ilustra[ii. lar la Capitolul 4 vom
r;ro legumele gi fructele reprezintd ingredientele principale.
descrie Strategii gi Variante de diete de detoxifiere -
prin care se poate trece
Apa cum v-am men{ionat deja, reletele sunt at6t din experien[a personald a
treptat, pas cu pas, ir ritrnulfiecdrei persoane.
aukrarclor cd(ii, dar gi colectate de la diferite alte doamne gi domnigoare care au
hrnltxrntinuu aldturi de noi h proiectul scrierii prezentei cd(i.
Lo-am grupat pentru ugurin{a gdsirii pe "tipurile de mese ale zilei" - dar toate
Spor la citit (9i gatit) tuturor! glrxltsele din relete pot fi folosite dupd dorinfa 9i nevoile fiecdrei persoane.

2.1 - Relete pentru mic dejun (prima masi a zilei)

Fructc pentru micul dejun

Itlntoul de fructe reprezintd cea mai rapidi gi simpli op{iune pentru un mic
,leltttt
Nu orice fel de fructe pot fi servite dimineala pe stomacul gol, fiecare
qrera.rafld av6nd nevoie fie de o disculie cu medicul care se ocupd de detoxifiere -
Ita rlo o testare personald (pentru a descoperi dacd poate consuma gi digera
lrrr;lalo, ca atare, fdrd nicio prelucrare).
Pnpenele rogu este unuldintre cele mai bine primite gitolerate fructe, de cea
rmt nlare parte din persoane (dacd aveli probleme de fiere, de ficat, sau acidozd
lrnrlalrci stagnantd, pepenele rogu va dedanga dureri intestinale 9i vd va agrava).
I a fel gi pepenele galben - mai ales atunci cdnd este dulce, bine copt gi foarte
,rrntttnt.
lhr poate mdncat un platou plin * dupa voia inimii persoanei (nu existd limiti
,le t:antitate, se consumd cdt permite capacitatea stomacului persoanei).
lilrugurii - sunt o alti categorie de ftucte foarte bine primite la micul dejun h -
'rtraclnl strugurii albi, dar gi cei rogii/negri, atunci c6nd sunt cop[i 9i foarte dulci.
Inrctele dulci 9i zemoase sunt cel mai bine primite dimineafa, pe stomacul
lgrl
tlnole persoane pot consuma diminea{a 3-4 sau mai multe pere. Sau 3-4 sau
nrdt rnulte fructe de mango (dulci gi coapte) ori un platou de ananas (dulce gi
,r
4rl)
Ctrogele foarte dulcigicoapte, sunt alte fructe care pot fi servite diminea{a.
Plersicile - de asemenea dulci gi coapte, pot fi servite dimineala.
Vrm descoperi cd organismul nu primegte prea bine fructele acide gi semi-
'r tle dimineala, degi vom vedea ca sucul de portocale (foarte dulci) proaspdt
.,luu reprezintd un alt mic dejun consistent.

15
 Dar sucul are un alt mecanism de absorblie decdt cel al fructului htreg,
agadar, vom fi atenli la toate aceste diferen(e de reac$e.
Sucuri de fructe (fresh.uri)
Dacd percoaneld sunt htr-o stare de acidozd (stagnare limfaticd) importantd,
atunci li se recomandi mai degrabi sucurile de ftucte proaspit stoarse, h locul
consumuluide ftucte, ca atare.
Sucurile de fructe vor fi digerate gi absorbite foarte ugor h tractul digestiv
indiferent cAt de blocat gi stagnant este acesta - iar energia pe care o consumd
corpul cu digestia lor este mic6.
Se preferi prepararea proaspdtd gi consumarea sucurilor imediat dupd
preparare- pentru a putea beneficia de toate enzimele gi vitaminele aduse de
fucte,
Dacd percoana doregte sd consume suc de fucte h tot cursul zilei, atunci $i
poate prepara o cantitate mai mare, pe care o va pdstra htr-un termos p1ndla24
de ore. Vitaminele gi enzimele dispar dupd prima ord, dar se pdstreazd fructoza gi
restul mineralelor care vor ajuta corpul s5-9i men[ini tonusul gi energia pe
htreaga zi.
Fructele coapte, spdlate bine, se vor tdia buca{i gi transforma h suc cu
ajutorul unui storcdtor prin presare (sau storcdtor melcat) numit 9i "slow-juicel
(diferit de storcdtorul centrifugal). Se preferd storcdtorul prin presare, irtrucAt h
procesul producerii sucului nu hcdlzegte pulpa fructelor 9i nu duce la pierderea
enzimelor (prin hcdlzire, ca la celcentrifugal).
Sucul proaspdt se consumd imediat dupd preparare.
Se pot consuma 2-3 pahare de suc de fructe proaspit preparat, la micul
dejun.
Se va prefera sucul din fructe dulci, bine coapte - cum este suculde pepene
de struguri, de mere (coapte), de pere, de mandarine, de portocale (dulci,
coapte), de rodii(dulci, coapte), de ananas (dulce, copt) sau altele.
hainte de hghi{ire, fiecare gurd de suc "fresh" de fructe se va line bine h
gurd, pentru a se amesteca cu saliv6 9i a permite hceperea procesului digestiv
-
(vd amintim cd digestia carbohidrafilor cum este fructoza din fructe hcepe -
chiar din gurd, sub actiunea unei enzime din salivd, numitd amilaza).
Sucul de fructe proaspit stors este UN ALIMENT, nu o biuturd gi se va
savura gurd cu gura, hcetul cu hcetul (nu se dd paharul pe gdt
- ca la apd - degi
nici la apd nu ar trebui ficut acest lucrul Orice intrd in corp, are nevoie sd fie
-
"prelucrat" la nivelul gurii, mai htAi pentru a declanga reaclii care informeazd
corpuldespre ceea ce intrd h interiorulsiu).
- -
hvalali sd "mestecafi" lichidele apa, supele, ceaiurile dar h special
-
sucurile de fructe ob$nute prin presare la rece pentru a ajuta procesul de
digestie 9i pentru a permite corpului sd funclioneze optim.
16
annestecuri la blender pentru micul dejun
tmoothie -
Aceste variante de amestecuri la blenduri inlocuiesc cu succes iaurturile sau
laptele b6tut, gi pot fi considerate "iaurturi vegetale".
Sunt consistente, sunt silioase (!in de foame ore intregi) 9i se prepara foarte
rupld gi ugor. Sunt ugor de digerat (se recomanda persoanelor care nu pot digera
* sau celor aflali intr-o stare avansatd de acidoz6, la inceputul
ftuctele, ca atare
dttoxului; se recomanda gi copiilor, adolescenlilor - mai ales inainte de plecarea
- h gridini[a gi/sau gcoald).
Spre deosebire de lactate, care au mereu acelagi gust, "iaurturile vegetale" pot
waa gusturivariate, functie de fructele gi aromele care se combind in blender.
Existi multe posibile amestecuri tip Smoothie ("iaurturi vegetale') gi vd vom
fftzenta doar exemple, pentru a fi inspiraliin a vd crea propriile refete.
Kaki (persimmon), banane gipere
Lunile noiembrie-decembrie - aduc pe piala fructe exotice cu texturd gi gusturi
hbresante, din care se pot prepara amestecuri extrem de gustoase, atdt pentru
mlcul dejun, cdt gi pentru gustdrile de dupd-amiaza.
Combinali 3-4 kaki foarte moi (atunci sunt copli 9i dulci, in rest sunt prea tari gi
Stl), cu 2 banane 9i 1-2 pere moi, addugali pulina vanilie pisatd gi/sau un varf de
pnf de ghimbir, puneli la blender 1 minut - 9i la final, servili cu pulina coajd rasd
th ltmdie sau portocald deasupra.
Banane, fructe de pddure gi frunze verzi
Banane (2-3 bucali foarte coapte, cu coaja aproape neagra), cdpguni
(amurd, mure, afine, coacdze) gifrunze vezi(2-3 frunze salatd, spanac, rucola,
plfunjel)- reprezintd un amestec ideal pentru micul dejun.
Banane gi diferite fructe
Gustul poate fi variat functie de fructele cu care se combind bananele - ce pot
ll dlverse fructe exotice, precum kiwi, ananas, mango, rodii, fructul pasiunii sau
llhle - sau fructele de padure mai sus mentionate.
Pepene galben (cAteva buca{r,), avocado gi cdpguni- este un alt amestec
palbil de smoothie- in timpul verii (cdutali pepene galben cantalup, care este
f,rarte dulce gi aromat).
Se pot face orice fel de amestecuri tip smoothie - din orice combinalie de
fructe foarte dulci gi fructe mai zemoase gi acrigoare - la care se pot adduga fie
ffunze verzi (cdteva), fie seminle mici (1 lingurild) - seminle susan, in, cdnepd sau
chla,
Lfgume, leguminoase pentru micul dejun
Sunt multe persoane care nu pot consuma deloc fructe crude. Sub nicio
formd, nici macar suc sau smoothie (variantele "predigerate" ale fructelor).
Cdnd se intampla acest lucru, gtim cdt de intoxicat este corpul acestor
persoane.
1"7
I
 $tim ca procesul de detoxifiere va fi lent gi de lungd duratd.
cu multd rdbdare, putem hcepe detoxifierea fodsind legumele Humus rapid (o cutie de hummus de la firma Darinne 9i o cutie de pastd
de alimente inferioard (energetic) fructelor, dar hcd ui. i.tiua
- o categorie lahlni, tot de la Darinne.
9i as-up,,
organismului. Auacamole raprd (intr-un castron, 1-2 avocado moi, cu zeamd de la o
l&ilIe, o rogie tdiata cubulele gi o ceapd tdiatd cubulele, cu un praf de coriandru
Foarte multe dintre programele de detoxifiere din lume
legume (sucuridin rdddcinoase, de exemplu)
utilizeazd ftunze 9i I puflne sare de Himalaya, dupd gust); aceeagi refetd poate fi facutd
9i mai rapid
h procesele de detoxifiere - gi obfin b Un blender, obtindndu-se o consistenld mai omogena de pastd.
succese notabile h multe situatii.
Da, gi legumele, 9i sucuril'e vezi pot ajuta la detoxifiere
Srlsa de kaki rapid (la blender - 2-3 fructe kaki foarte moi, 2-3 rogii, mdrar gi
_ - iirtr-o oarecare seapl verde);.
mdsurd - pdnd la un moment dat, h care va trebui oricum
sa se treaca pe fructe,
-r Pletd tartinahild castraveti (castravefi, avocado, ldmdie, usturoi dupd gust,
dacd dorim sd mergem mai h profunzime cu detoxifierea. n$lt m6rar - totul dat prin blender gi transformat in pastd).
-
Pentru micul dejun h situalia h care nu se vor putea folosi
fructele _ vom lofu cu ardei- un calup de tofu (nesdrat, sau din cutii din lnedit sau Soyavit),
recomanda gustdri din legume crude gi paste tartinabile (de
gragi' aldejcapia sau gogogari- umprulicu pastd
exemplu _ ardei fl lcminle de susan, ardei capia ro$u sau gogogari rogii, tomate (rogii) -
de avocado = gr..Jroe -
cu pastd de mdsline, sau cu p_astd de seminfe de floarea rorrilri
ra aliltbcat la blender.
(vezi reletele la "Gustdri rapide"), pastd de ndut, pasta
sau migoate folu cu mdrar - un calup de tofu se amesteca la blender cu seminte de
de linte, pasu oe mazare dnqt, mArar gi usturoi (opfional).
sau pastd de fasole, sau diferite paste tartinabile din tofu.
-
Aldturi de aceste gustdri recomanddm un suc proaspdt
stors de morcovi,
lofu cu rozmarin - un calup de tofu se amestecd la blender cu seminle de
.. dn:pt sau in, rozmarin (sau alte mirodenii, dupa dorinla) 9i un vdrf de lingurila
telind sau sfecli, cu un pic de mdr (sau orice alte combinafii
de legume cu puline
fructe - cu mdr sau suc de portocard) cdt poate torera persoan, dr brmeric.
- riip..tiua
singurele cu efect tip detoxifiere asupra organismului sunt rructete lOlu cu tamarind -Pentru un gust mai exotic, c6nd este in sezon (noiembrie
giLgumere :
crude (vom repeta de nenumdrate ori acest ruiru), de aceea dfOrmbrie) puteli cumpdra 9i Tamarind proaspdt (de la raionut de exotice) - gi
fiecare persoana u,
identifica"legumele gi sucurile de fructe pe care le poate amlbca pulpa de la Tamarind cu un calup de tofu, addugdnd gi putin chives,
folosi la miculdejun *
pentru a incepe ziua cu "alimente vii". tfl$ vorde sau usturoi verde.

8e pot face 9i alte amestecuri exotice, puteliincerca:

2.2 - Gustdri rapide - pentru oamenigrabifi Tofu cu ceapa verde gi mango
Tofu cu chives gi kaki
Relete tartinabile
Eaflrcare de castravefi, morcovi 9i lelina cu guacamole 9i salsa de kaki
Toate aceste re{ete se pot face extrem de rapid, in cdteva
minute, folosind un Ardclcapia sau gogogar cu guacamole
blenderdin bucdtdrie.
Dffflts amestecuri de legume (personalizate).
ca gi suport de tartinare (adicd pe ce veti irtinde crema oblinuta) veti putea
-
folosi ardei de orice fer (ardei gngi, ardei capia sau gogogarif,' An lncorcat personal mango (mai crud, aga cum se gdsegte in supermarkel
ouiati oe rfif nt arrlcl gras 9i mirodenii (praf de curry, de turmeric sau biryani, un amestec
castravete, buc6li de morcovi sau tulpini de
lelind, foi de sadtal ae vina,oe'rrri.
sau foi de andive. lrul€n) emnstecat la blender - pe care l-am servit cu beligoare de cashaveli 9i
mofEovl
fel de suport de tartinare pot fi ferire din cereare fdri gruten
- ....un..r11 (cum sunt
feliile din hrigcd, feliile din quinoa, feliile din fdind de Der pi dovlecel, cu rogii 9i ardei gras, ierburi tip marar gi pdtrunjel gi
castane sru"r.tiite multigrane
mndlmonlo * toate amestecate la blender.
-.din orez, hrigca 9i quinoa - disponbiile h toate magazinele naturiste sau Oavenlti cdt de creativi reugiti - cu orice fel de legume 9i fructe gasifi pe piafa.
raioanele de dietd ale magazinelor obignuite).
Vd prezentdm cdteva exemple de retete tartinabile rapide
- care pot fi servite Itlrh raplde
fie diminea{a, fie la masa de seari fie la orice fel
- de gustare ir timpur zirei -
pulang fi 9i nigte variante excelente pentru servit $nlntole rapide se pot prepara folosind amestecul de frunze diferite pentru
musafiriisau pentru ontce mas;
cu invitati. relata, rllslnnitril la orice super-market (in ambalaj de plastic, prespdlate gi tdiate,

lr)
 gata de folosire) - la care sd addugdm propriul dressing - oblinut acasd cu l€ngi vegetale crude (frunze vezi) gi rdddcinoase (ceapd verde, usturoi, ptaz,
ajutorulunui blender. morcovi, telind, gulie, ridichi, napi) sau "fructe" ale legumelor (rogii, ardei,
(t!traveli, dovlecei).
Vd prezentam cdteva exemple de dressing-uri ce pot fi obfinute foarte rapid in
bucatdrie, folosind fructe, legume gi alte mirodenii 0 salatd poate avea in combinalie gi FRUCTE EXOTICE, in special fructele
Dressing din kaki, zeamit de ldmdie (sau portocald, daca este mai acra)
adde (tip lamdie, portocald, pomello, mango) sau avocado (un fuct mai gras) -
tllr pentru a gti ce tipuri de combinalii va plac, va trebui sd experimentati o
chives (ceapd verde), marar (sau oregano, mdghiran) gi o lingurila de turmeric
-
llrloadd de timp gi doar ulterior sa gtili cum sd combinali rapid ingredientele
Dressing din suc de portocald, seminle de susan (pin) semin{e de fistic, suc hvorite.
9i
de la o lime (lemonadd), ceapd verde, pulin ghimbir proaspdt gi cdteva frunze de
patrynje.l (dacd folosi{i un blender de mare vitezd, tip Vitamix, puteli folosi rmtlgtente"
-
0e asemenea, o salata "de tranziJie" necesiti gi componente "mai
- tip leguminoase, ciuperci, germeni (vldstari) sau ocazional seminle
seminlele de susan, dacd folosili un blender obignuit, folosili seminfele de ffid (ln, susan, cdnepa sau
[in). chia).
Dressing din suc de portocal5, rogii cherry, seminle de susan sau cdnepa Majoritatea retetelor prezentate in carte nu contin alte grasimi, cu excepfia
ceapa verde, rozmarin, busuioc ai o buca{ica de sfecla rogie. oplional pulin av0oAdo-ului, cocos-ului, maslinelor 9i semintelor m ici.
ghimbir sau ardei iute.
,,asamblate',
$adar -
o salatd "rapidd" inseamnd VEGETALE (frunze) + + LEGUME
O mul{ime de "salate" foarte "satisfacdtoare" pot fi rapid atuncj ltR0TElNE (eventual gi fructe exotice).
cdnd aveti in casd conserve de leguminoase (fasole rogie, ndut, mazdre, pastai) Flfl creativi gi ve{i reugi sd consumali mereu ALT fel de amestec
ciuperci giboabe de porumb dulce. sd aveli grrla cdnd procurali aceste conserye mmt gi sd aveli o EXPERTENTA NOUA LA FTECARE
- ALTA
MASA.
sa vd uitali pe etichetd - sa fie doar apa cu sare (nu gi cu zanial. Macar sa fie o
singura "toxind" gi nu doua! $i punefi la inmuiat in apa legumele din conserve sau
tofu (dacd folositi pentru gust) penhu desdrare (dacd aveli timp sd o face!i). t.3 - Alte gustdri 9i aperitive
Dacd nu - folosi{i zeamade ldmdie pentru a mai ajuta organismul in digestie!
llw.vogane:
Exemple de'salate rapide" gi salioase:
llgtd de mdsline- mdsline negre sau vezi (ldsate cdteva ore la desdrat), cu
salatd de rucola cu portocale gi ndut - cu zeama de rdmdie gi eventual r€tPl verde gi/sau usturoi (dupa gust) seminle de cdnepd (sau seminle de pin)
9i
seminte de c6nepd sau in (gi/sau pu{in germeni de lucerna sau ridichi).
n lmestecd la blender
salatd de mazdre cu tofu, ceapd verde gi morcov ras (rapid, pe rdzdtoare).
Itttt de seminfe: caju, seminfe de floarea soarelui, dovleac, migdale, alune
salatd verde (gata taiatd, in pungi de plastic) cu ciuperci (din conservd) gi rru muguri de pin (seminfele se hidrateazd, aldturi de seminte de hrigca) timp de
ardei capia tdiat mdrunt. J-i or€, usturoi gi busuioc (sau ceapd verde, praz sau leurdS, in loc de usturoi,
Salatd verde cu praz gi mdsline (nesdrate) rrU lmpreuni cu acesta - funclie de gust)- totul se prepard la blender.
Salata de fasole, ceapd verde, rogii cherry
9i porumb dulce ftrtl de migdale cu morcovi (migdale hidratate, morcovi 9i marar, cu sau
f*l p$n usturoi gi ceapd verde, funclie de gust- totul se amesteca la blender)
O exemplificare de salatd 'tapidd" (releta Silviei)
f,rll de migdale cu ceapd verde (migdale hidratate, un vdrf de lingurild de
Salatd de fasole rogie ttrmetlc Ai ceapd verde, oplional busuioc, oregano sau mdghiran -
totul se
*tttalbc€ la blender).
lngrediente: o conserva de fasole htll de seminle de floarea soarelui cu spanac - se hidrateazd semintele
rogie, o ceapd rogie, cdteva rogiicherry,2 n emostecd la blender cu spanacul, cu zeama de ldmaie 9i oplional cu usturoi
1
linguri de porumb, cdfiva gogogari murati
l0rru ceapd verde.
(pentru acrit), rogii uscate gitofu (pentru a
Flttl dln ciuperci* pleurotus, champignon, sau ciuperci de pddure (bure!i,
nu mai adduga sare)
#trt otc.), mango, ldmdie, pufin caju hidratat, seminfe de canepd, usturoi
lmportant este sd gtili ca pentru a li trf$rml), mArar, turmeric - toate ingredientele se amesteca la blender.
"sdtioasd" gi a fi folositd ca gi fel dc Ptttl dln mango cu condimenfe se folosesc 1-2 mango (chiar mai
-
mdncare, o salatd 'tapida" va contine pe rrst*Trl, sft fio dulce-acrigor - cei din comer! sunt perfecti), putina ceapa verde

20 21

t I
(sau chives) gi (oplional) un sfert sau jumdtate de avocado - la care se va adauga
o lingurila de turmeric, o lingurild de Biryani (condiment indian) gi o lingurila de Httmmus de la Sorina
sumac - totul se dd la blender bine 9i se servegte cu praf de sumac presdrat Nlut fiert sau conservd de ndut prefiert (aten{ie - si fie doar apd cu sarel),
deasupra. Se va servi cu "beligoare" din castraveti gifelii de rogii bine coapte (este qgnblnat cu zeamd de ldm6ie, o bucdlicd de avocado (sau pulin unt de cocos),
foarte racoritor 9i foarte ugor pentru masa de seard). dlva rogii cherry sau 1-2 rogii mai mari gi zemoase 9i mdrar/pitrunjel/oregano
ill Fzmarin (dupa disponibilitate 9i preferinta).
Vegane: Totut se amestecd la blender gi se decoreazd cu bucdlele de rogii.
Pastd de linfe - se fierbe lintea (portocalie sau verde, dupd gust gi dorinla) la
Hummus cu ardeicop,ti
foc mic ai apoi se face piure (la blender sau in farfurie) cu pulin pdtrunjel/marar
tocat mdrunt gi/sau condimente dupd gust (chimen, fenicul, ghimbir, sumac etc.)
$ amestecd la blender niutul fieft, cu pasta de susan (tahini) 9i cdteva bucili
df gdd copt, plus pu[in usturoi/ceapd verde (dupd gust 9i disponibilitate).
-
Pastd de mazdre (sau piure de mazdre) iese foarte gustos atunci cdnd
folosili mazdre verde proaspdta - inmuiatd bine la abur - gi pusd intr-un blender fub|i se vd face$ propria re{eta de hummus (pe lnternet veli gdsi zeci de
cu pufin mdrar/patrunjelloregandlrozmarin gio bucalica mica de avocado.
vf$b ale re{eteiarabe de hummus).
Pastd de fasole ("fasole hdtutd) - se pot folosi sortimente diferite de fasole hpar4iva propria "pastd de ndut" (= hummus) - pe care o pute{idepozita
(albd/rogie/pestrifa/maro/neagra) gi se poate obline mereu un gust diferit. Se *n llle h frigider - gi o puteli folosi ca 9i gustare rapidd - pe o bucatd de ardei
fierbe bine fasolea 9i cdnd este moale - se pune la un blender de mare viteza #, de ardei gras sau de castravete, sau htr-o frunzd de salatd mai mare
impreuna cu un morcov, ceapd verde (sau alba) 9i condimente dupd gust (sumac, ihnd! de kale sunt excelente pentru acest scop).
boia, ghimbir, curry) - se obline un "pateu de fasole" ce poate fi linut la frigider Frunza de salatd (sau de vazd) se spald bine, se unge pe o parte cu un strat
cAteva zile ilhummus, se pun peste acesta bucdlele de castravete, de morcov 9i germeni
Piure de linte cu pdstdrnac - se fierb lintea gi pdstarnacul gi cAnd sunt moi, ,|fr{tllil ge "ruleazi" frunza ca o "shaworma" sau clititi.
se pun la un blender de vitezd, cu un morcov (crud), ceapd verde (dupa gust) gi AWfl o gustare sdnitoasd 9i foarte si{ioasd - 9i foarte rapid de preparat!
condimente. Pentru simplitatea retetei - se poate obtine doar un piure simplu de
linte cu pdstArnac Ai pulina ceapd - doar fierbdnd ingredientele gi apoi pasdndu-le Llgune coapte cu guacamole (pastd de avocado)
impreuna - gi garnisind cu condimente dupd gust. 8e pot folosi mai multe legume: cartofi cop{i, cartofi dulci (patate) coapte,
tlaffrc copt, sfecld, telind sau gulie coaptd, napi la cuptor
Hummus de casd (retete variate) Rldlcinoasele coapte - gi dovleacul copt - au aromele lor speciale gi pot fi
hblh ffi mAnciruride sine stdtitoare (mai ales pentru masa de seard, care are
Hummus de la Alex nlu€l lie ugoard gi consistentd) sau pentru gustdri (cAnd ave[i timp si le
d
lngrediente:500 g ndut ldsat la inmuiat peste noapte, apoi fiert 40 de minute pilAfS - eventualdacd ave{i musafiri).
pasta de susan gi lamaie (dupa gust), usturoi, curry, turmeric, garam masala.
lWqi hate felurile de rdddcinoase la cuptor (spalali rdddcina, tdri sd
Decor: muguri de pin, c6fiva stropi de ulei de mdsline 9i multe condimente ndlpm$ coaja 9i puneli-o la cuptor htr-o tavd, pe o bucatd de hdrtie de
(sumac, curry, boia, garam masala, boia) ptlmrnt), Majoritatea rdddcinilor trebuie linute 40-50 minute la cuptor pentru a
r hmun llpdtrunde bine.
tl w s6rvi cu un sos de avocado numit guacamole (multiple re[ete posibile -
aOffinrga avocado, zeamd de l6mdie, o rogie 9i pulina ceapd verde/usturoi -
ffiff maiblositd).
hcl nu doriti avocado - puteli folosi un sos de rogii- sau chiar un sos de
Illtfftd - penku variafie (tamarind-ul se gdsegte la raionul de fructe exotice -
iff O pistaie cu un miez dulce-acrigor care are consistenfa magiunului. Se
€il0llrl pulpa de la 20-30 pdstiide tamarind, hdepdrtAnd coaja gi seminfele
flI tmoEbcd cu apd gi un dovlecel tdiat bucS{i- la blender. Se obline o pasti
-
nslnnt6 la gust la care se pot adduga diferite mirodenii dupd dorinld - -
Fl, tlu ghimbir - sau cardamon).
22 23
 Multd lume servegte legumele coapte ca atare - pe ldng6 o salatd de cruditati ffi1 ilvurat-o noi). Nu cred cd la un storcdtor centrifugal puteli obline aceeagi
(mai ales o salatd de verdeluri - salatd verde, saratd de splnac, salata de rucola
etc.)
ffib giaceeagi"multumire" a corpului dupd.
PCntru "baza" ciorbei- veliavea nevoie de:
Dovleac copt cu salatd de sfecld gi guacamole - 1-2kg de morcovi (depinde cdt de multd dorifi sa facefi)
(din 2 kg morcovi am obfinut circa 600-700 ml suc de morcovi - functie
- Dovleacul copt, fdcut la cuptor - se "asorteazd" excelent la gust cu o salata de
de cdt de hidratali 9i proaspelisunt morcovii)
sfecla cu hrean (incercali varianta -
crud6 a salatei radeli sfecla pe rdzdtoarea
mica, la fe-l gi hreanul gi-cu pulina zeama de ldmdie - amesteca{i-le bine lasali. - cdteva rdddcini de pdstdrnac Ai/sau pdtrunjel ("albitura')
le sd se pdtrundd pdnd facefi gi guacamole
- pasta de avocado).'
9i
- o telind potrivitd

_^
Pregatili salata de sfecld gi guacamole in timp ce dovleacui este la copt 40-
- - 2-3 mere vezi (mai acrigoare)
50 de minute. sucul de la 1-2ldndi (depinde cdt de acrd dorili "ciorba") SAU 150-200
La final- toate componentele sunt gata in acelagi timp. grame cdtind proaspdtd (in toamnd) SAU cdteva corcoduge sau caise
Acest fel a reprezentat mdncarea mea de seara favoritd in serile friguroase de vezi (in primdvard) - se pot folosi diferite variante de 'Tndcrire" a ciorbei
iarnd - in perioada de tranzilie alimentard - c6nd simteam nevoia dJ"gdtit" mai o legdturd micd de ceapd verde (cateva fire)
ales seara. Dovleacul copt fierbinte, servit cu pasta de avocado gi salata le sfecla
-aducea combinalia gusturilor principale - dulce - acru - sdrat - amar gi iute - gi
TOrb lngredientele de mai sus se trec prin storcatorul de fructe/legume - 9i
oferea multd satisfacfie corpului. iln mzultatd se va pune intr-un bolde sticla.
l*t o mai strecurali suplimentar, putdnd rdmdne 9i cu pu$nd pulpd (pentru
Dovlecel, varzd de bruxelles gi hrocolli la ahur - cu sos tahini 1mr[bn1a ciorbei".
Aparatul de gatit la aburi reprezinta uneori un mare ajutor in bucdtarie, mai ldlugall pu{ina apa penku diluare - sau puteli sd nu mai addugali deloc -
ales la persoanele foarte aglomerate, care nu mai au timp s-d gdteascd. ilffU d este suficient "sucul" de la componentele de mai sus.
cdnd ajungeam acasa, dupa o zi lungd, spdlam rapid un dovlecel gi-l tdiam h foreetg "bazd" de ciorbd - se vor pune urmdtoarele:
bucdfi, spdlam o inflorescen{d de brocolli gi rupeam buchelele gi doi = o legdturd de leugtean, tdiat mdrunt
fumni de
mici veze de Bruxelles. Le puneam toate in aparatul de gatii la a-bur fiecare p,
- - 0legdturi de pdtrunjel, tdiat mdrunt
etajulsdu separate - 9i dddeam drumul la aparat pentru 1S minute. - un erdei rogu/capia - taiat cuburi mici, mici
. -
ln acest interval pregateam sosul tahini din 1-2lingud de pastd de susan = cltova fire de ceapd verde tdiate mdrunt
(tahini) din borcan gi zeama de la o lim6ie, ptus apd adaugatd treptat Drc€ re doregte supa "mai consistentd"
gi - se poate adduga gi pulin dovlecel
amestecam bine - sd nu se "taie" (se face un amestec ca o maionezd).
cdnd totul era gata - serveam legumele cu acest sos - gi eventual pulin ardei
trl *bub1a mdrunt gi/sau pulin avocado tdiat cubulele mdrunt gi/sau puline
SF dr pllni (apio) tdiate cubule[e.
gras-(capia) gi rogii- tdiate alaturi (pentru componenta crudd a mesei).
h pervrt
- noi am adaugat in supd bobile de cdtind - de merigor - sau
-
$i acesta reprezenta un alt fel rapid tip gustare fie pentru musafiri fie - filFrolFlede coarne).
pentru o masa de seard luata maitaziu.
b bU la "macerat" timp de 1-2 ore- pentru pdtrunderea aromelor.
2.4-Supe-ciorbe
h rrvegte "rece" -'ca o ciorbi
ilggfrere - sau se poate 'Tncalzi" la
Giorbd "consistenti" raw-vegani Elf, - srl lntr-un vas cu apd caldd -
ftttJ e so servi la temperatura
Am descoperit mai multe variante de 'biorbe" de legume raw care ni se par
- ryputul
de departe cele maigustoase gi cele mai satisfacdtoare dinhe toate cele pe caro $ ponts servi cu ardei iute - cu
le-am incercat pdnd in prezent. gpf - cu alte mirodenii (chimen,
Vom prezenta una dintre variantele "ciorbd raw-vegan" (discutdnd posibilele fgtmilln, orogano etc.).
alte variante, pornind de la aceeagi re!eta). Nu anr pus deloo sare gi ulei -
Pentru aceastd ciorba aveti nevoie de un storcdtor performant, de buna FnlHAnd adnosul de avocado pe post
calitate (de preferat un slowjuicer, pentru a obline calitatea produselor aga cunl dr lrirlnn vogetalA".

24 )\
 Aceasti ciorbd este una dintre cele mai satisfdcdtoare preparate de noi ir
Toate ingredientele de mai sus se pun la
ultimul timp- cu mult mai bund decdt amintirea pe care o aveam noi despre bbndar de vitezd 9i se transformd intr-un
"ciorbele"
9i "borgurile" gitite consumate h trecut. rfimthie. La final, se pune zeama de ldmdie
Am folosit de fiecare datd ingrediente diferite gi am obfinut de fiecare datd 441gust (cdt sd iasd mai acrigoard).
gusturi 9i senzatii diferite.
Ca decor se vor folosi morcovi faculi
F$/16 gi cubulele de ardei gras galben 9i
Cdteva dintre variantele hcercate: ru*t,
- am hcercat sd addugim 9i sfecld irtr-una dintre variantele "bazei pentru
ciorbd" - pundnd sfecld la stors aldturi de celelalte rdddcinoase gi tdind Clorbd raw vegan de sfecld 9i
2-3 felii de sfecld cubulefe mici h interiorul ciorbei. A fost bund ca gust
9i
fl{clnoase
- dar a necesitat mai multd ldmdie Am preparat o altd variantd de ciorbd raw-vegane, folosind pufin ingrediente
- am tdiat dovlecelul "fideluld" - tiielei - cu instrumentul special de tiiat de
dfirtrr
la Kaufland 9i a iegit o "ciorbd cu tdiefei" foarte interesanti!
- pentru cei care EreeazaAliaceele - se poate hlocuiceapa cu usturoiul lngredie ntele folosite :
sau prazul ori leurda sau chives * obfindndu-se alte arome. pentru cei - 5-6 morcovi mari (aproximativ I kg morcovi)
-
care nu pot consuma Aliaceea nu folositi aceste plante. Da[i gust din * 3 riddcini de pdtrunjel
-
alte "arome" precum ghimbirul, mdrarul, lelina (apio), lime (iir loc de -- 3 rddicinide pdstdrnac
--
lamdie). - o felina mica
ne-am gdnditsd punem semin[e de rodii n"bazade ciorbd',, ir loc de - o sflecld rogie medie spre mare
ardeiultdiat cubule{e - pitrunjel gi leugtean - jumdtate de legdturd fiecare
$i multe, multe alte combina{ii- cum mai vedem ceva fructe/legume acrigoare un dovlecel mic
- ne gdndim la posibile combinatii pentru "ciorba" noastrd! - 2-3 lingurild de cdtind (fructe proaspete, merg 9i congelate)
Durata de preparare este de circa o ori - cel mai mare timp fiind petrecut cu
: un avocado mic
spalarea 9i pregatirea legumelor pentru fdcut suc pentru tdiere.
ai
= lsamd de la 2 ldmdi gio portocald (amestecatd)
"Asamblarea" supei este extrem de rapidd
- iar aspectul este interesant gi AncattA supi se face extrem de simplu.
variat - funclie de componentele folosite.
E: Sal€ barte bine toate componentele de
- -
Combinalia de legume fructe acide (acrigoare -
dulci -acrigoare) gi - Ril lul, re taie mdrunt gi se dau la
folosirea sucului concentrat pe post de "bazd" face aceastd 'biorba raw vegan" un *nilbrul de fructeilegume - ideal ar fi la
fel de mdncare consistent, sdndtos, ugor digerabil extrem de satisfdcdtorl
9i *FFbr, dar noiam reugit sd facem supa
De fiecare datd - consumdm 3 boluri pline pe nerdsuflate - aga cd folosim il I un rhrcdtor normal, centrifugal, cu
htotdeauna 2 kg de morcovi- h releta noastrdl mil dbdrre (gischimbat filtrul de 3-4 ori-
Ciorbild "verde" (reletadnei Sorina Barbu)
ilt tt lnfunda de la pulpa rdddcinoaselor 9i
vrffFrlbr),
lngrediente: Atadar - toate componentele de mai sus - mai pulin avocado, 2 feliule subliri
dr *sl6 - au fost transformate in suc - 9i amestecate.
qi pufin pdtrunjel
- frunze de salatd verde Fcllulele sublire de sfecld le-am tdiat mici cubulele 9i le-am pus in sucul
- o legdturd pdtrunjel, una leugtean, una de mdrar ffi#t, alAturi de pu[in pdtrunjel tocat mdrunt 9i avocado tdiat cubulefe.
- ceapd verde 9i un usturoi verde
- morcov, Qbfua rezultatd a fost consumatd seara - 9i a reprezentat un fel de mAncare
- rogii, ardei fi feerg excelent, foarte sdfioasd 9i foarte alcalinizatd (gust dulce acrigor-
- pulind miere/gtevia pentru hdulcire rffim de pl6cut, cu tentd ugor amdrui gi sdrat - toate gusturile la un loc, ca intr-o
- piper mult gi pufind sare, dupd gust ffinl€l),
- 9i apa c6t sd iasd mai lichidd
t-,
 Pulina sfecld taiata gi avocado au reprezentat adaosul perfect in
supd - atal
ca gi gust, cdt gi ca senzalie (ne-au fdcut sd "mestecam,'fiecare lingurd Da aceea supele gi ciorbele rdmdn cele mai potrivite alimente vegetale pentru
mai mull
decdt am fi fdcut-o dacd era doar zeamd), cat gi ca texturd (avoiado mFrltatea adullilor (gi felurile preferate ale dietei de detoxifiere raw-vegane) iar
asigura
exact aportul de grdsimi naturale de care are nevoie, uneori, organismul). -
ruarrlle gi blendurile din fructe rdmdn unele dintre retetele favorite ale etapei
ilmffite de detoxifiere.
Pentru persoanele in v6rsta, care consumd aceastd ciorba
alegere ideald inhucdt asigura mineralele gi vitaminele de care au
- ea este o
Eupa de rogii prezentatd a apdrut din nevoia de a obline atAt senzalia de
nevoie (este
bund pentru osteoporoza gi reumatisme), fdra sa le solicite mai deloc
tractul
{!ht6 de la legume, cAt gi pldcerea consumului adusd de aroma fructelor,
digestiv gi mai ales, partea de masticatie (foarte indicata la cei cu pronreme Prlncipalele in gredie nte :
oe
danturS!).
se doarme excelent dupd aceastd supa (gi nici nu se iese foarte des la baie -
- 5-6 rogii de !ard, mici dar zemoase
- 2 gogogari
datorita sdrurilor existente din abunden{d in rdddcinoase).
NU ESTE NEVOIE DE SARE, uLEt sau alte adaosuri in aceastd
- 2-3 lingurile de cdtind
ciorba - un morcov potrivit,
extrem de naturald 9i foarte gustoasd. * o rdddcind de pdtrunjel potrivitd
Pofta buna tuturor! - 2-3 buchelele de conopidd
- pltrunjel, leugtean gi pulin busuioc
Supd raw vegan de rogri 9i suc de portocale (penku aromd)
- suc fresh de portocale (3-4 portocale proaspdt stoarse)
Va prezint o noud variantd de supa raw-vegan incercatd in ultima perioada.
tc amestecd intr-un blender rogiile tdiate buc6fi, cu pulpa unui gogogar, cu
observatja cea mai importantd a celor afla{i pe dieta de detoxifiere
este legata ffi€, o bucati din morcov 9i una din rdddcina de pdtrunjel 9i frunzele de
de abilitatea intestinelor de a procesa alimenteie crude. hgzuloe,
Nivelul de toxicitate al sistemului limfatic al majoritafii oamenilor
este uRlAg. Apol se toacd mdrunt pdtrunjelul, leugteanul, conopida gi gogogarul ramas, se
suntem realmente "coguri de gunoi" umbldtoare cdrdnd dupa noi cantitati rrC buuta de morcov gi rdddcina de pdtrunjel rdmasd - 9i se pun intr-un castron,
-
impresionante de mucus gi reziduuri solidificate, in special in perelii
tr.cir-ti Feote ele se toarnd amestecul din blender 9i sucul de portocald 9i se -
intestinal, dar 9i in intregul sistem limfatic in tot corpul.
ai mHbci bine cu o lingurd de lemn, pentru omogenizare.
De aceea, orice tentativd de a schimba alimentafia de la varianta 'gatita,'gi La llnal, se pot adduga cAteva bobi[e de catind (noi am pus 9i cdteva cdline de
plind de toxine, la varianta "crudd" aparent mai sandtoasa nm€: cam amare, dar interesante, ca aroma).
- -
se sold"eazd cu
agravari gi simptome de detoxifiere - de fapt, tentative ale corpului Bg taeb circa o ord, pentru pdtrunderea aromelor.
de eliminare a
degeurilor acumulate de o viald. 6c rervegte ca atare, sau incd un pic diluat cu zeamd de portocale (dupd
cei mai mulli adulfi, obignuili o viala cu mdncarea procesatd, fiartd, gdtitd rlwlp ?lgust).
,. gi
alimentele pline de mucus 9i mucilagii (precum lactatele, pastele,
isurite,
tuaul de portocale aduce o aromd deosebitd acestei supe rdcoroase -
maioneza, ciocolata, inghefata gi pAinea pufoasa) au intestinele
- compiet blocate
ftlnl'o exhem de digerabild gi pldcutd pentru consum,
9i incapabile s6 procese 9i sd digere fibrele din vegetale. eombinafia fructe de pddure -
citrice -
legume de toamnd - ni s-a pdrut
Atdt fructele, cdt mai ales legumele - declangeaza reacfii ,ue impotrivire,'- rrltm de interesantd gi bine primitd de organism.
din
partea tubului digestiv, in special a intestinului dureri,
crampe, balonari, gaze, Poftd buna!
diaree, chiar vdrsdturi.
De aceea, mul{i adulli NU por MANCA salate sau amestecuri de legume Ciorbd de lobodd raw
crude. (reletd de la dna Sorina Barbu)
It/ultj adulli nu pot mdnca cele mai multe dintre ftucte, fdrd sd
aiba reactii de
aciditate (arsurd) la stomac, sau gaze, balonare gi dureri intestinale. O legdturd de lobodd (sau gtevie, sau
-alimentelor salatd verde), doud legdturi de leugtean, apd
Varianta cea mai potrivitd de introducere a vii pentru majoritatea
. rece turnatd peste ele cAt sd le acopere gi se
adul,tilor ramdn sucurile - de fructe sau legume sau
predigeratd, ugoara, "ca de bebelug',).
- blendurit'e grrana "pasata,',
lasd oala peste noapte la frigider.

28
)()

I
 A doua zi se va turna borg rece peste (sau zeamd de ldm6ie), se va adduga
9i YAdeap mirunlitd (pufin mdrar sau oregano mdrunlit - sau pulin cimbru ori
ceapa, mdrar gi morcov - tdiate mdrunt. dtilro mdrunfit) gi se poate servi aldturide ardei iute (dacd se doregte).

Supd cremd de gulie gi cartofi- vegand

Dintre toate reletele "gdtite" - aceasta supd ugoard gi rapida
1,5. - Salate
- ni s-a pdrut atal
cea mai gustoasd, cdt gi cea mai satisfdcdtoare - in perioada in care am
trecerea intre alimentalia 'Vegetariani" gi cea "raw-vegand,,.
facul *htr raw.vegane

Se folosesc cdteva ingrediente simple:

lrhti de andive (andive tdiate mdrunt, morcovi ragi, marar/oregano mdrun$t
I pfme de Em6ie/portocald, totul se amestecd gi se lasd 15-20 min hainte de
. 9qlty, cartofi, decojili, 1-2 gutii (funcfie de marime) decojite, 1-2 cepe atbe lfvtl, pentru
(rogii) taiate bucdfi mare gi 12-14
" imbinarea" aromelor).
calei de usturoi (nu este o grbgeald, chiar atdtia &htd de castrave,ti cu avocado (castraveli gi avocado, taiali cubule{e, o
se pun!) - gi toate ingredientele se pun la fiert, la foc mic, iirca o ora, p6na ie
inmoaie bine.
Illb bio, tiiatd mirunt, cubulefe - cu tot cu coajd - gi mdrar tdiat mirunt - totul
Apoi cu un blender se mdruntegte totul se servegte fierbinte, cu morcov ras
lmcsbca gise lasd 15 minute hainte de servire).
9i |fihtl tabuleh raw-vegand (2-3 legaturi de pdtrunjel tdiate mdrunt mdrunt,
gi pufin piper deasupra.
Este delicioasa 9i veli dori sa o repetafi!
l{ foili foarte coapte gi dulci, tdiate cubulete mici gi amestecate bine cu
SUnjolul, o mnopidd micd marun[ita la procesul alimentar gi ceapd verde taiata
Supd de rogii cu quinoa - vegand -
nlUnt plus zeama de la 2-3 ldmiii - totul se omogenizeazd bine 9i se lasd
*r ore si se inmoaie conopida gi pdtrunjelul; am descoperit ca ne-a pldcut
Este o altd supa "favoritd" a noastra in perioada de trecere intre alimentatia
vegetariand 9i raw-vegand, in special pentru serile reci ale iernilor.
iflltlsalatd mult mai mult consumati a doua zi - dupd ce a stat 24 de ore la
hJfnt" h sosul propriu - decdt h seara cdnd am preparat-o proaspdt).
.Pentru aceastd supd aveli nevoie de un suc de rogii de buna calitate (noi am
obignuit ani de zile sd ne facem propriul suc de rogii din propriile rogii ale grddinii-
Dbd ae varzd cu mdsline (o uarzd mica tocata marunt marunt ia
fflforulalimentar, 1-2 morcovi ragisau un mango mai crud ras pe razatoarea
pur 9i simplu fierbeam la foc mic rogiile decojite il puneam in borcane-de
9i
pe car.e le lineam cu capul in jos pana faceau vacuum - 9i apoi depozitam sucul la
sticla
ffl li mdrar tocat mirunt - totul amestecat cu zeama de la o lamdre 9r o
beci. Am avut ierni la rdnd zeci de borcane de suc de rogii, numai bun pentru F hedd 9i ldsat apoi la 'marinat" cdteva ore - se servegte garnisita cu mdsline
supa gi sosul de rogii la paste/spaghete fdrd gluten
9i pastaiiau mazdre.
fll lt desdrat 1-3 zile).
La supa cu quinoa - se vor pune la fiert, la foc mic in circa 500 ml apd
- |fibtl de ridiche neagrd cu mar (raw-vegan)
gatq*. linguri de quinoa, 1-2 morcovi taiali bucdlele mici, pu{ina ceapa gi/sau
bucdfele de rdddcini de pdtrunjet / gulie /
Vl propun o salatd gustoasd 9i satioasd, pentru serile de toamnd-iarna - h
letind sau pdstdrnac.
cdnd ingredientele s-au inmuiat bine (dupa 40-50 minute) - se adauga sosul
illi Wm imbina gusturi diferite (dulce, sdrat, acru 9i picant) gi vom obtine un
ilDllil cu savoarea amestecurilor asiatice (dar h varianta "sanatoasa").
de rogii, inca 5-10 minute gi la final, pdtrunjer gi/sau mdrar gi/sau busui-oc, tdial
Itllobsenrat cd majoritatea Cruciferelor (vaza, conopida, brocolii, ridichiile) 9i
mdrunt.
Se servegte ca atare
I fihinoaselor din salate - au nevoie sa fie lasate "la iirmuiat" ir sosul
- sau cu pulin piper ori ardei iute - dupd gust.
fflfbcului cdteva ore sau mai bine 24 de ore - pentru ca fibrele si se hmoaie
Supd de linte - vegand I fl dovina muft mai digerabile 9i mai gustoase.
9lfalata de ridiche neagrd a fost mult mai gustoasd gi digerabiH a doua zi -
,.
Este..o releta preluatd din bucdtdria turceasca
9i libaneza gi adaptata la
fil h ziua preparirii. luleala din ridichea neagrd a fost "trasd" 9i neutralizatd de
alimentalia noastrd fdrd grdsimigi uleiuri. d$fils fructelor folosite h sos
se pune la fiert, la foc mic - lintea (cdteva ringuri de rinte verde sau rogie) irr lngradiente necesare:
1-1,5 litri de apd, alaturi de 1-2 morcovi tdia{i cuburefe, ceapd (verde sau-bulb)
tdiatd cubulefe, '1-2 rogiitdiate mdrunt, pulin ghimbir,'aiatcunuiele
- 2-3 ridichinegre
pand se inmoaie bine toate componentele (circa 40-b0 minute)
-gise lasa - 2 mere vezi
La final - fie se introduce blender-ul 9i se face o supd crema
- fructe kaki
3

servegte cu patrunjel taiat deasupra. Fie se lasa legumele ca atare gi se adaugi

- care s0
- un mango (oplional) ;
7

3l

t
30
 zeamade la 1-2ldmdi Srlatd de iarnd (salata "boeuf'raw'vegan)
ceapd verde sau chives
Unul dintre felurile preferate de mdncare din vechea mea alimentalia a fost
o legdturd de spanac, mdcrig sau alte frunze verzi
plante aromatice - mdrar, rozmarin, oregano sau mdghiran {bL-boeuf (in varianta "a la russe" de cdnd am devenitvegetariand)'
l6est fel de mdncare imi amintegte de perioada Sdrbdtorilor 9i a "rdsfdlului"
o lingurild praf turmeric
oslr cu care m-am obignuitin aceste perioade'
provin, pentru
Mod de preparare: Criciunul era una dintre Sdrbdtorile speciale in familia de unde
Se rad ridichile pe rdzdtoarea micd gi d nmnifica reunirea familiei (ce se intdmpla doar la ocazii speciale).
apoi se rad merele - apoi se amestecd cele br vechea energie imi reamintegte cd "reunirea familiei" = "mdncare

doui componente gi se adaugd cdteva fire fi#tdonta'.

de ceapd verde (sau chives) tdiate marunt |;1ul 2014 a fost pentru mine unul de "mari rdscoliri", amintiri 9i retrdiri ale
amestecdndu-se cu restul salatei. La o alta gg$lrlei - cu eliberarea unor bucdli importante de durere 9i suferinld - asociatd
variantd de salatd -
am tdiat 9i un pic de
' aceea, alimentele gi poftele alimentare au jucat un rol important
Flstlului de cregtere.
mdrar gi am amestecat direct in salatS. Dt - ca 9i
Sosul se prepard la blender. Aici se vor UlOlurt de confort" in perioadele de durere 9i suferinld.
pune fructele de kaki (foarte coapte, deci foarte moi, decojite), mango, zeama de
Am vizut diferite relete raw-vegan de salatd "raweouf' ("boeuf' varianta raw)
ldmdie (la care am addugat uneori apa, alteori zeamd de portocald de la o - ts hbmet, dar multe dintre ele presupuneau folosirea murdturilor (sdrate) 9i a
portocald), c6teva fire de ceapd verde sau chives, legdtura de frunze verzr
plantele aromatice (se preferd cele cu gust sdrat - tip mdrar, rozmarin, oregano
*1,
Nu.mi place faptul cd cei care ulilizeaza dieta raw (hrana t5r5 foc) - fac uz (9i
sau mdghiran, de preferat frunze proaspete - se gdsesc in toate super-mbrkel
*tnldg iare 9i folosesc exagerat de multe nuci 9i uleiuri (avocado, cocos, ulei
urileJ gi lingurila de praf de turmeric.
nfliF presat ia rece sau masline etc. etc.).
-
ln 30-40 de secunde se obline sosul la blender gi se toarna peste salata
lllnCArea raw-vegan cumpiratd din diferite locuri imi cade greu' imi
produce
omogenizAnd treptat cu o lingurd de lemn. Apoi se lasd la pdtruns, fie in cdmara
(dacd se doregte servire in aceeagi zi, cdteva ore mai tdrziu), fie la frigider (daca
ffi do flere, eruplii pe piele, stare proastd in tot corpul -2-3zile la rdnd'

se doregte servire a doua zi). h aceea, am cdutat "dieteticd" a reletei mele preferate,
o variantd mai
"rdddcinoasele"
frildnd sd inlocuiesc cAt mai mult gi leguminoasele congelate
Atenlie la mirosul de ridiche neagrd (mirosul sulfuros al Cruciferelor - il au 9r cu'Tructe ale legumelof'.
varza, conopida 9i alte ridichi)- care se intensificd datorita citricelor din sos!
imllaal
llfdar - am reugit sd gdsesc o variantd de "salatd de iarnS" care mi-a placut.
Folosili un capac pentru bolul cu salatS, dacd nu dorili ca intreaga incdpero
(sau casd) sd miroasd de parcd ali fi desfdcut butoiul de vazd muratd! hgtdlante Pentru salatd :

Dincolo de mirosul sulfuros extrem de intens -

gustul acestei salate eskt = un dovlecel curdtat de coaji
savuros - o combinalie de picant, cu dulce, cu sdrat gi acru - intocmai precunt = un castravete Fabio, cur6[at de coajd
preparatele din bucdtdria asiaticd (mi-am amintit de tdielei tailandezi sau de salatrr - un ardei gras portocaliu (in loc de morcov)
vietnameza - in care se combind toate cele patru gusturi- pentru echilibru). = un ardei gras verde inchis (in loc de mazdre)
Combinafia de legume cu fructe este potrivitd pentru salate servite iarna - 9r
- 3 fructe carambola mai coapte (fructul stea)
asigurd nevoia de "gdtit" pentru ceicare consumd hrand nepreparatd termic.
lfddo preparare:
$i ca sd md simt "ca in Asia" in timp ce consumam salata - am folosil
toet€ ingredientele de mai sus se
beligoarele chinezegti in loc de furculi{d!
ffi decubule[e
coajfi sau se spald foarte bine 9i
Mi-a placut foarte mult combinafia de gusturi, am fost foarte fericitd sd gdsesr;
o releta cu ridichea neagrd (care are acliune de drenaj biliar 9i tip expectoranttr
f bla mici.
fonhu maionezi. un avocado moale
pe mucoasa brongicd - fiind folositd mai mult ca medicament, decdt ca gi alimenl) Ept, 1 ? lxrrtocale, o l5mdie, o lingurild
il
- gi am terminat tot castronul de salatd de una singurd - la doud mese! * fuffireric, o jumatate de lingurild de praf
ghmlr, un vArf de lingurifa de fiiind de
Pofta buna tuturor!
lru;lar rAgnttii (toate tnntponentele se
32

I
 amestece intr-un blender - am amestecat inclusiv lamdia curdfati de coajd 9i cu
- anr aflat din proprie experienld - cd in dietele de tranzilie cdtre
sdmburiiscogi- NU doarzeama de l6mdie). ftuctariand - tocmai aceste combinatii reprezintd refetele favorite ale
Peste salata facuta din cubulele am turnat maioneza 9i am omogenizalo . (gustative gi ca efecte asupra corpului).
apoiam pus salata la rece circa 24 de ore pentru omogenizareacomponentelor. :
pentru salatd:
Fructul stea - sau carambola - este un fruct de culoare galben-vezui (c6nd
o sfecld rogie (crudd) rasd
nu este foarte copt) sau galben
(copt) 9i cu un gust acrigor rdcoroq
- 2 ftucte grapeftuit - tdiate
buc6lele
exact precum castravelii murati .
inlocuindu-i cu succes in salatd $
- 2 piersici, tdiate bucSlele
conferindu-i acesteia exact texturN
- 1-2 portocale - tdiate felii
merigoare gighimbir
pe care o cdutam.

Am mdncat un castron de salatl lmestece sfecla cu bucdtile de

de iarnd de una singurd (cu foartl
pufine portocale, merigoare -
pulin ajutor!) fuoreazd la final cu felii de
portocald 9i pulin ghimbir ras.
Gustatd imediat dupa ce a fosl
preparatd, salata nu este pret Poftd bund tuturor!
- dar dupi 24 de ore este
apetisantd
deosebit de savuroasd.
mCr, felind, morcovin avocado
Mai ales cdnd este asociatd cu
pu{ind sfecld cu hrean (crude,
o reletd noud de la dna Bianca
pe dieta 'Ue detoxifiere" de circa
amestecate gi lasate la macerat i[
pulina zeamd de ldmAie, peste 24 ultimele luni, am discutat gi

de ore). impreund modalitdfi noi gi

de pregdtit feluri de mdncare
Cine a spus cd nu ne
risfdfa cu "bunat5fi" gi pe dieta raW'? (continudnd detoxifierea, la un ritm mai lent,
putem
mai gustoase gi mai
penhu organism.
gifiind aldturi de cei dragi- care aleg incd sd guste din alimentele pline de uleiuri,
condilii a fost pregdtirea in
sare gi proteine animale).
I legumelor (cu ldsarea peste
Sdrbdtori lu minoase tuturor! hmuiat" - sau chiar 2-3-4 nopli -
9i 'Tnmuiat" in sosul propriu) gi
Salatd raw-vegan cu sfecld rogie, piersici gimerigoare aceea, prepararea gi servirea propriu-zisd a lor.
in special rddicinoasele, dar gi Cruciferele (precum varza,
Doamna Sorina Daniela Barbu din Ploiegti ne propune o reletd interesanta -
rdcoritoare gi gustoasd.
, brocolli) - au nevoie sd fie ldsate la 'Tnmuiat" sau "marinat" - in suc
Poate fi folositd ca o masd de prdnz, sau ca o salatd de insolire la o
Buc de citrice - pentru digestia mai bund a fibrelor vegetale.
alti masi
cu proteine vegetale (sau amidonoase). Bbnca propune una dintre reletele "clasice" (salata de lelind cu mdr 9i

Combinalia de legume gi fructe este una dintre cele mai bine primite de cdtre
-
lnf-o variantd un pic modificatd devenitd astfel EXTREM DE
organism (am descoperit acest lucru prin supele raw-vegane) iar salatelo -
reprezinta alte modalitdfiin care orice femeie poate fi creativd in bucdtdrie. th preparare (relatat chiar de dAnsa):
Teoretic - in multe cirfi de nutrilie - se discuta despre "necombinarea"
cu telini rase 9i amestecul finut la frigider o noapte.
diferitelor alimente (mai ales a legumelor cu fructe).
ln momentul prepardrii: un mdr dulce tdiat buci{ele, un avocado
$hm tgiatmdrunt, pdtrunjel, mirar
34 3s
 A fost ldsatd peste noapte la rece (pe balcon, cd era suficient de frig afard), sd
$
Uitali-va ce culoril Nu a fost nevoie de dresing. Nici mdcar ldmdie. ra pitrundd toate comPonentele.
I
Morcovul, felina 9i mdrul au ldsat suc suficient: A iegit foarte aromatd 9i cea mai condimentatd dintre salatele prezente pe ll
Merita incercat! Mie mi-a pldcut foarte, foarte mult!" tmSa de Revelion. fi

Vd incurajez sd testali diferite modalitali de a pregdti legumele 9i fructelr

crude, gi mai ales - de a COMBINA fructele cu legumele - in cadrul salatelor fi
Salafd de varzd cu mango 9i chimen
dressing-urilor, supelor raw gi a altor feluri preparate. !
Fructele acide gi semi-acide se combind foarte bine cu legumele (gi ofere Am decis sa folosim mango (mai t
pafua de suc Ai dulceald, pe care o cautd organismul nostru intr-un fel dt vtrde) in loc de morcov, in toate i
mancare). ||[bb de Revelion. Salata de varzl a it
Dar puteli incerca ORICE fel de combinalie - funclie de imaginalia pe care I lilt cea mai apreciatd - intrucdt varza a :

aveli. fcl tdiati extrem de mdrunt cu ajutorul :

Fiecare dintre noi igi va descoperi preferinlele, dorinlele gi felurile de mdncarr #lratului de procesat legume, mango :

care satisfac nevoile propriului organism! r lbst dat pe rdzdtoarea micd (o i

pmltatel 9i pe cea mare (o altd i

l$[tate), am tdiat mdrunt o legdturd de

Succes la "bucatdrif'gi Pofta bund tuturor! i
ilnr giam amestecat totulfoarte bine - laolaltd cu seminle de chimen dat prin
j
ilgrta de cafea 9i bobife foarte mirunte de Ajowan (un fel de chimen lndian)'
.

Peste acest amestec - am turnat un mic sos oblinut din 2 fructe foarte moi 9i :

Un "BONUS" Ia prezentarea salatelor:

trlpte de kaki, o portocalS, cu ceapd verde (cdteva fire) 9io lingurild de turmeric.
SOsul a fost amestecat cu salata, incorporat in ea - 9i totul a fost ldsat peste
Masd de Revelion cu salate raw
Elpb "la macerat" tot in balcon, la frig.

Pe masd sunt prezente, din coltu Ouacamole (re{etd Personald)

stdnga sus, in sensul acelor de ceasornic
urmdtoarele feluri: salata de gulii gi fenicul
bucdfele de ardei capia 9i castraveti (pentnr
guacamole), salatd de varzd cu mango
spaghete raw-vegane din dovlecei cu sor
dulce-acrigor gi guacamole (variantA
personala).
Salatd de gulii cu fenicul
lngrediente:
3 gulii medii, decojite gi rase
razatoarea micd, o rdddcind de fenicul, ras;r
pe rdzdtoarea micd gi mare (cdt nu
lrnfacut un amestec din 2 ftucte de
frt0edo de dimensiuni medii, foarte
ill! coapte, cu un dovlecel (decojit)
St bucefi, cu o portocald gi o ldmdie
{$lr le-am decojit 9i scos sdmburii,
Fltlndule intregi in blender). Am
*gat o lingurifa de Curry 9i am
illlbcat Pdnd la omogenizare.
&parat, am pregdtit pitrunjel tdiat
m&unt Si cAteva rogii tdiate cubulele
p{l
nld;lam adbugat amestecul peste acestea, omogenizdnd bine.
Am ornat cu bucdlele micule de ardei capia 9i frunze de pdtrunjel.
s-;r

putut pe cea micd), un mango mai verdr'
(tare), ras pe rdzdtoarea micd (in loc dr,
morcov) - zeama de la 2 mandarine mil
acre gi o lingurild din condimentul indiat'
Biryani (amestec de coriandru, chimion, cassia, sco(igoard, ghimbir, piper, ceapir
usturoi, cardamon, mdcrig, cuigoare, turmeric, foi de dafin, schinduf).
8-a servit cu bucdlelele de ardei capia gi castravefi, puse separat pe o
*funoar6.
Spaghete raw-vegan din tdielei cu sos dulce-acrigor
Am fdcut spaghete cu spiraltzorul din 2 dovlecei gi un castravete, iar sosul l-
m ff,cut din 2 fructe coapte de kaki, cu 2 portocale, c6teva fire de ceapd verde,

t7
36

# I
merar, oregano, o lingurile de turmeric Ai o jumdtate de lingurifd de praf de
ghimbir. Am turnat sosul peste spaghete gi le-am ldsat la inmuiat.
Le-am servit cu pulin hrean ras - pentru nevoia de mai iute - sau cu pulin
ardei iute (ciugcd), pentru ceidoritori.
$i pentru a rdmane tot in "dispozifia festiva a Sarbatorilor" continudm prin a va
prezenta un aranjament vegan/vegetarian tot de Sarbatori
- de la Silvia:
Masd de Revelion vegetariani
1. Salatd de cruditdfi (morcovi, lelind 9i
morcov) cu maionezd vegetald (un
avocado, o lingurd mugtar, o jumdtate de
lSmdie, ulei, sare, piper)
2. Salatd de vinete cu ceapd
3. Salatd de vinete cu sos tahini gi pastd de
rodie (Babaganoush)
4. Sos pesto: o pungd salata rucola, o cutie
busuioc, doi pumni caju inmuiat cca 20 minute, zeama de la jumdtate
sau o ldm6ie, sare, piper, uleigi usturoi
5. Salatd de icre (pentru doritori)
6. Frigarui din legume gi cu cubule{e de cagcaval (poate fi inlocuit
cagcavalul cu brdnzica vegetala/tofu)
Se pot face gi alte varietdfi de salatd, nu doar "nepreparate termic" - ci gi
-
folosind ingrediente crude gi ingnediente gdtite aga cum aveti exemplificate
urmdtoarele retete:
Salate vegane
*
Salatd verde cu ndut (cu fasole) este o
salatd simpld in care se combind salata verde
tdiati marunt (care poate fi Si rucola,
vallerianella sau chiar andive sau spanac
verde - cu ceapd verde 9i ndut sau boabe de
fasole fierte in prealabil (poate fi fasole alba
rogie, pestrita sau neagrd - pentru diversitate)
-
toate amestecate cu zeama de la o ldm6ie
gi/sau o portocala - 9i cu plante aromaticc
dupd dorinld (mdrar, pdtrunjel, oregano, rozmarin, chimen, coriandru sau altele).
Salafd de ro9 ii cu ndut (cu fasole)
O altd salatd simpld - cu rogii tdiate cubulele, pulin ardei gras verde, taial
cubulele, ceapd (verde sau normald) tdiatd cubulele gi boabe de ndut fierte, totul
amestecat cu pdkunjel/marar tocat marunt 9i un dressing de ldmdie, de portocala
sau de mango
hlatd de fasole Mung cu ardei copti
Roptd preluatd de la Silvia Soescu, o gospodind tdndrd, foarte talentatd gi
ffirm de creativd
Acest fel reprezintd o masd de prdnz sau de seard pentru perioada rece a
llF#, c0nd organismulsimte nevoie de hrand mai consistent.
Erta potrivit pentru cei aflali in dieta de tranzilie, care sunt obignuili cu
flilhbnta 9i prezenfa amidonului in alimentalie gi nu reugesc incd sd fie
nlpm[i de "frugalitatea" legumelor 9i fructelor crude,
$lreprezintd o bund alternativd la mesele cu proteine animale.
PlnFu prepararea acesteisalate este nevoie de:
-
o pungd de fasole Mung (o fasole speciald, pe care o gdsili la
magazinele naturiste, cu bob mic ai verde, extrem de ugor de gdtit, cu
foarte pufin amidon, foarte bund inclusiv pentru copiidela2 ani in sus)-
spdlatd 9i fiarta la foc mic ctrca20-25 minute (aceastd fasole fierbe rapid
gi nu este nevoie sd-i tot schimbali apa).
- 2-3 ardei copli in cuptor (pe o folie de copt, la 200 de grade,20-25
minute pe o parte, 20-25 minute pe cealaltd) gi apoi taiali cubulele.
* 1-2 bucili ceapa,l-2 cilei usturoi (dupd gust 9i dorinld)
* 2 fire de ceapd verde
- o legdturd pdtrunjel
- sos tahini, oblinut din 2 linguri pastd tahini cu zeama de la o ldmAie (sau
Jumdtate lamAie) gi pulind apd platd, se freacd bine cu o lingura de lemn
pentru a se ob[ine un sos alb, ca o maionezd subfire
- opfional- piper, putini sare de Himalaya sau ardei iute, dupd gust
futr
Oe tahini - este o pastd din seminfe de susan, care se poate face in
fl (tl
pdstra la frigider) sau se poate cumpdra de la raioanele de dietd din
fiilmrge, Carefour sau alte super-markete.
hb:l/tffi'lw.petitchef
hU este mult folositd in bucdtdria arabd, pentru piure-ul de ndut
Oe tahini
lf,fit hummus), salata de vinete (numita babaganoush) dar 9i pentru alte feluri
{fitncare.
Vgm folosi mult sosu/ de tahiniin reletele de tranzilie -
pentru cd este un sos
blt guetos, simplu gi dietetic, ce inlocuiegte maioneza (are o structurd
-
lff*nlbare numai cd in loc de oua, ulei gi ldmAie vom folosi DOAR -
tlnF do susan, lamaie 9i aPa!).
9g multe ori, penhu cd folosim acest sos, NU este nevoie de sare sau ulei in
*b - lar acestea devin maidietetice gi mai sdndtoase.
Tlmp do proparare:o ord.
h Ecsst interval - se fac toate operafiuntle, in paralel: se pune fasolea la fiert
il ffegat, se spalA gi se pun ardeii la copt in cuptor, se curdld 9i taie ceapa,
l()
i
usturoiul, pdtrunjelul 9i se pun in castron. Se pregategte sosul de tahini. Cdnrr - sos de spanac (o jumdtate de kg spanac, frunzele proaspete gi bine
este gata fasolea, se adaugd peste ceapd gi pdtrunjel, se omogenizeazd ct, spdlate, inghesuite in blender, cu ceapd verde, un mangoisau pulin
lingurd de lemn. La final se adaugd 9i ardeii copli, taiali cubulele gi sosul tahini- I avocado, pulin ghimbir gi/sau leurdd
se poate servi! - sos "pesto" - cu rucola, busuioc (o cutie intreagd), ceapd verde, un

$i in acelagi timp cu prepararea, se pot spila 9i aranja vasele 9i instrumentelr mango/suc de portocald 9i pulin avocado (sau pu{in caju rehidratat), cu
folosite, astfel ca la final- mdncarea este preparatd gi bucdtaria curatd! pu{in ghimbir/curry

Totul in aproximativ o ord.

Ltcagna din dovlecei raw-vegand
Slrmdlule raw-vegane
Poftd bund! Aceste feluri "gourmet" raw-vegane le-am servit doar in micile restaurante
Ftlv.vcgane in care am luat deseori masa (la Constanla sau la Bucuregti)
2.6 - Feluri principale Sunt feluri de mdncare pretenlioase, care dureazi mult pdnd se prepard gi se
i|lWec doar ocazional, la Sdrbdtori sau mese familiale,
Raw vegane Nu am petrecut niciodatd prea mult timp in bucdtdrie gi am preferat doar sd le
Pastele" (spaghetele) raw-vegane
" lffitaec in aceasti carte - sa gtili ca "existd" gi sa cautali relete pe lnternet (dacd
Paste de dovlecei cu salsa sau cu pesto raw-vegan (kaki - zeamd de ldmaie *il neapdrat sd le servili) sau sd apelali cu incredere la serviciile de catering (la

- chives - mdcrig - busuioc - turmeric) SnlanB 9i Bucuregti)dacd le dorili la mesele dv. de Sdrbdtori.
Pastele raw-vegane sunt favoritele mele - 9i folosesc un aparat special numrt
"SPIROMAT" (cdruia eu ii spun spiralizog pentru a le obline. Vrgane
Am facut spaghete din dovlecei, castraveli, morcovi, gulii gi cartofi dulci.
Rulouri din lipie de ndut cu legume (shaworma vegand)
Dar partea cea mai interesantd la aceste spaghete raw-vegane este SOSUL
Clltlte din linte cu quinoa gi legume
de care depinde succesul intregului gust.
imi place sd am foarte mult sos la aceste "paste" raw-vegane. fl eceste feluri de mdncare sunt printre cele mai folosite in restaurantele
$i de fiecare data, acest "sos" are alte ingrediente, aga cd nu am reugit pan;l v1$no gi raw-vegane (gasili multiple relete pe lnternet pentru prepararea lor).
in prezent sd gdtesc de doud ori cu acelagi gust. Degi am fdcut acest fel dn ftn Incercat de cdteva ori sd fac "cldtitele" de ndut - cu apd, fdind de ndut gi
mdncare aproape sdptamanalin ultimiidoi ani!
alfit fdinA de cocos - dar mi s-a parut cd dureazd prea mult pdnd oblin cdteva
imi plac in mod special sosurile dulci-acrigoare, in care am incercat diferik #
combinafii de frunze vezillegume/fructe exotice gi condimente - gi de fiecare datl 9g aceea, variantele noastre de 'shaworma" au fost de fiecare datd cu frunze
am oblinut alte gusturi- alte "pldceri". *tthti, frunze de kale sau frunze de vaua- pe postde "lipie".

Am sd va prezint doar 'Variante" de sosuri - din care sd vd puteli inspira gi $ -

Oel care au avut rdbdare sd-gi pregdteascd "lipiile" din fdina de ndut sau din

vd creali propriile idei:

hl - au remarcat cAt sunt de gustoase gi cdt de asemdndtoare este'shaworma"
Ulpan6 cu cea "clasicd".
- sos de mango (1-2 bucafi) cu avocado, ceapd verde, marar, putl,
ghimbir gi turmeric (unul dintre favoritele mele) Qulnoa cu legume mexicane (releta Silviei)
- sos de rogii cu kaki (cdnd sunt in sezon, foarte coapte), chives g
fultd do preparare.
busuioc, cu pulin piper
- sos de avocado, cu portocale, ceapd verde, o lingurild de curry (dulrr 0 c*nu{d quinoa fiartd in doud cdnule de
sau iute) 9i pdtrunjel/marar +l
- sos de rogii cu caise uscate (rehidratate 12-24 ore), chives, o lingurrli Baglnrat, se cdlegte o ceapd intr-o lingurd
ghimbir gi o lingurila sumac dr uht do cocos, peste care se adaugd
im€tate r1c pungd de legume congelate
rurhanr! si condimente preferate (turmeric,
40 4t
boia, isot) - se adaugd o jumdtate de cand cu apd 9i se lasd sd fiarbd cca'10 Mod de pregdtire (explicat de Silvia):
minute.
Foile de konjac au fost scurse de apd 9i uscate foarte
bine in gervete de

fuedt6rie.
Lasagna vegetariand cu foi de Konjac "umpluturd":
Au fost preparate separate sosurile pentru
Vd trimitem o reletd minunatd de la Silvia, in care a folosit in premierd paste
1'Sosderogii:cudoudrogiidecojite,oceapdrogie,busuioc,sare,piper-
din konjac.
totul la blender
Am studiat pe lnternet un pic despre acest 2. Sos pesto: o mdnd de caju hidratat 20 de minute, muguri de
_proaspat(cdtmaimult,silviaapusocutiuldintreagdluatSdela
pin, busuioc
konjac - care este o rdddcind comestibild a unui
arbore asiatic cu acelagi nume (Amorphophallus blender
Megaimage;, o legdturd de pdtrunjel, sare, piper - totul ia
konjac). se decongeleazd spanacul 9i se blenduiegte cu 6-7
3. Spinac cu usturo]:
Acest konjac nu conline gluten gieste bogat in cilei usturoi
glucomanan (o forma de gelatind asemdndtoare cu 4, Tofu sfdrAmat, ciupercigi mdsline
cea din algele agar-agar). De aceea, va absorbi DupA ce au fost toate gata s-a uns tava cu
o jumdtate lingurild ulei de cocos 9i
multd apd (de pdna la 100 de ori greutatea sa in fl S llnguridin sosul de rogii,
apa). Apor Silvia a inceput sd pund foile 9i sd
Gustul pastelor de konjac este pulin neobignuit (ugor gelatinos), avdnd chiar f hcnrce cu celelalte preparate: prima datd
un miros discret asemdndtor algelor * dar oricine se obignuiegte ugor cu textura - Snaoul, apoi ciuperci, sos ro9ii, tofu,
gi poate aprecia calitdlile sale: senzalia de salietate prelungit6, precum gi mlrllne 9i pesto, dupa care se mal a1eaza
echilibrarea glicemiei gi a colesterolului. iS o foaie konjac si se repetd pdnd se

Silvia a folosit in aceastd reletd foile pentru lasagna din konjac (procurate de ffinA foile. Ultimul r6nd trebuie sd fie tot o
la Magazinul naturist http://rryww.flora-farm.com/ ), care in ciuda aparentei fragilitali Hlt honjac unsd cu pulin sos de rogii'
s-au comportat foarte bine la 'blddirea" cu sosurile gi umpluturile pregdtite.
Va impartagim tuturor ce a iegit in final - ilustrdnd cu cdteva fotografii.
Silvia ne-a spus cd a fost excelent ca gi gust - gi cd s-a mdncat totul imediat gt
cu multd poftd!
Agn ardta duP6 ce a fost scoasd
lngrediente: fit rruptor (dupa circa 20 minute)
* Un pachet de foi de lasagna din konjac
* 2 rogii
o ceapd rogie 0onpntariul Silviei:
o cutie de busuioc proaspdt
A lcait "demenliall" La inceput e pulin ciudatd foaia,
dar de la a doua gurd
o legdturd pdtrunjel
o mdnd de caju ftine ruper gustoasa! "

o mdnd de muguride pin

ellttontaritle noastre :
o pungd de spanac congelat (sau proaspdt)
6-7 caleide usturoi Folo.qrilliile arata foarte bine. La fel 9i descrrerea ingredientelor.
o cutie de tofu
Fttlltt tlc lasagna din konjac s-au dovedit nrgte inlocuitori
excelenli ai foilor
cdteva ciuperci
rgnuln rlo lasagna"
cdteva mdsline precum 9i sub forma
Knttprr; sc gasegte 9i sub formd de taielei 9i spaghete,
Lrl
sare, piper toate
*5 gririrrt,, 1r;c piot jniocui cu mult succes orezul) lntenlionam sd testdm
ulei de cocos pentru uns tava de copt
f*tiif" 16 lrrrstc rle konjac, in diferite relete - 9i sd promovdm aceste variante
Eff6hntitt ; Ilc 1ri tsttllttr r;lasicc.
4l

I
 Cine spune cd in alimentalia fara gluten, fara lactate gi fard carne - nu se
poate mdnca extrem de gustos gisdlios?
Pofta bund tuturor!
Paste de konjac cu legume
lngrediente: o pungd paste konjac, care
se oparesc un minut in apd, apoi se pun la
scurs (se pot servi 9i ca atare, doar
spdlate in apd fierbinte).
intre timp se incinge o jumatate lingura
de ulei de cocos, se calesc trei cdlei usturor
gi se adauga legumele (dupd preferinfe)
Silvia a pus mazdre, morcov, porumb gr
ciuperci 9i a lasat totul pe foc aproximativ
minute - apoi le-a pus peste pastele de konjak 9i le-a amestecat bine.
Tdieteidin konjac cu guacamole
O noud reletd de la Sifuh - cartl
continud sd experimenteze cu pastele din
konjac - foarte indicate la dieta fara gluten
gi la dietele de slSbire.
De aceasta datd, a folosit tdiefeii
konjac.
Silvia a descris pagii urmafi
prepararea reletei astfel : Hymalaya), salati verde, ardei gras 9i
lngrediente:
- o pungd taiefei de konjac
- 2 avocado copfi
- o lamdie
- o rogie
- o ceapd medie
- o lingurila coriandru
- pulina sare roz de Himalaya
Mod de preparare:
Taieleii i-am scurs de apd gi i-am opdrit 1 min (la fel cum scrie gi pe ambarajLrr
lor).
Guacamole: l-am fdcut amestecand cei doi avocado copli prin sfardmare ctr
furculila, cu zeama de lamaie, rogia taiatd cubulefe, ceapa tdiatd cubulele, rr
I
ffngurifa coriandru (care impreund cu avocado-ul fac o echipd foarte bund 9i
emmatd)9i pulina sare roz de Himalaya.
Poate fi o reletd de masd de seard rapidd gi consistentd!
Pofta buna!
Comentariul Silviei: am vrut initial sd-i fac cu sos clasic de rogii dar imi era
bine
Sll de un guacamole. Cdt timp a fiert apa pentru taie{ei am fbcut rapid un
gtcamole gi dupd mi-a venit ideea sd incerc combinalia. $i se potrivesc de
mfiune! Sosulde rogiiil las pentru altddata.
Ttieleii din punguld sunt cam de o po(ie dacd sunt folosi{i pe post de
ryfghete. Daca sunt turnali in supa, salate 9i alte preparate este suficientd o
pung6.
10
Comentariu de la Sorina: taieleii de konjac au o texturd ugor gel.atinoasd,
dlhrltt de cea a tdiefeilor din orez sau alte grAne, dar sunt buni la gust. in acelagi
hp, au foarte putine calorii gidau o senzalie de salietate prelungit5.
Ne bucurdm sd incercam aceastd noud varietate de paste dietetice apdrute
;r - care ofera o alternativd sdndtoasd gi gustoasd la pastele de grdu.
plalA
Cluprrci la cuptor cu mirodenii gi cruditdfi de primdvari
Tot de la Silvia, o reletd ugoard, dietetica gi rapidd, pentru o masd simpla de
pflnz, primdvara, cdnd legumele incep sd aiba gust.
din
lngrediente: ciuperci, usturoi, mirodeni i
in (ffibru, rozmarin, boia, piper, pulind sare
fl$aveli,
llod de preparare (descris de Silvia):
lnf-un bot am pus o lingurd de ulei de
illlne, 5 calei de usturoi, cimbru,
F&ierin, paprika, piper, putini sar-e de
FltUlaya 9i am amestecat bine.
$oi am spalat ciupercile, le-am dat prin ulei gi le-am bdgat la cuptor intr-un
vil de ceramicd cca '10-15 minute.
Le-am servit cu salatd verde, ardei gras gicastravete.
Daci dorili relete dintre felurile "familiare" gi preferate din vechea alimentalie -
F -
peete (spaghete, sau diferite alte feluri de paste) sau pizza existd variante
lltAtoase" pe care vi le recomanddm cu caldura - folosind diferite alte
hgadiente decdt fdina de grau (gluten-ul)"
Astfel, sunt disponibile in magazinele naturiste diferite paste fara gluten (din
fi€lel, orez brun, hrigcd, naut), care se fierb (la fel ca cele din grau) gi pot fi servite
4tt
*
 cu diferite sosuri de legume, precum sos de rogii/sau sos tip pesto (fdcul cu blat din quinoa gifiina de niut.
busuioc, pdtrunjel, rucola gi diferite alte ftunze vezi).
Vefi regdsi pe lnternet numeroase retete de sosuri de legume
Blat: am fiert o cdnuld quinoa in
- gi de
doud cdnule de ape. Apoi am
de paste fdra gluten.
amestecat cu fdina de ndut,api gi o
Nefiind printre felurile de mancare pe care sa re mai servim des in ultimul
linguri{a ulei de cocos pdnd s-a
-,nu avem retete personale sau fotografii cu acestea, dar m-am gdndit cd este omogenizat.
sd le amintesc aici.
- la fel ca la prima, am intins toatd
Pentru re{etele de pizza - tot Silvia ne sugereazd cdteva dintre compozilia pe o tavd acoperitd cu o folie
sale: de copt.

- se bagd cca 5 minute la cuptor

Pizza vegetariand cu blat firi gtuten
silvia ne-a kimis doui relete interesante de pizza, realizate cu blat fari gluten :sos de rogii, brdnzicd vegetald (viofast), ciuperci, mdsline, ardei.
in dieta de detoxifiere nu se folosegte glutenul - gi foarte mul{i dinke .ri unrl
in dietd au multe frustrdri legate de absenla unor allmente favorite.
7 - Deserturi
se poate line o dietd fdrd gluten foarte ugor, fdrd nicio frustrare, atunci
existd creativitate gi multd imaginatie.
Privifi!
raw-vegane
l.Pizza cu blat din fdind de niut; raw vegan se pot obline prin amestecarea la blender a diferitelor
Blat: fdind de ndut, apd gi o lingurifd de ulei de cocos. se amestecd tot pdndi
nte (cAnd folosili seminle mici, precum cele de susan, in, chia sau

se omogenizeaza. (Eu nu am pus ulei de cocos s-a crdpat

9i blatul). -
aveli nevoie de un blender de mare viteza precum Vitamix-ul sau
,
Dupi ce s-a oblinut amestecul, acesta se va pune la frigider 2-3 ore (nu
- se intinde apoi pe tava de cuptor, acoperita cu o folie de copt.
9i se va servi decorat corespunzdtor (diferit, pentru fiecare inghelati in
- se bagd in cuptor cca 5 min sd se intareascd blatul.
Decorul: sos de rogii, feliule subliri de tofu, ciuperci, ardei, mdsline gi rogii; un efect mai spectaculos, se pot face 2-3 amestecuri diferite gi apoi
cherry.
combinatie, in farfuria sau vasul de servit.
de fructe rawvegan - diferite combinalii:
avocado gi fructe diferite (capguni, zmeurd, afine, mure, cdtind,
plersici, caise, vigine etc.)

inainte de introdus in cuptor: de cacao raw-vegan - banane, avocado 9i pudrd de cacao bio,
de nucd mirunfit (sau alune de padure mdrunlite). Se poate inlocui
cacao cu pu{ind cafea organicd, pentru a se obline un gust mai exotic al

de fisfic "raw vegan" - banane, avocado, kiwi, seminte de fistic

puse la rehidratat)
pfilatd de vanilie "raw vegan" - banane, seminle de cdnepd (sau pin,
Dupd ce a fost scos din cuptor (inainte ilhldratate, un vdrf de linguri{i gofran (sau turmeric), o jumdtate lingurita praf
(sau pistaie de vanilie tdiatd marunfel)
de servire):
F$Fu a vd exemplifica cdt de creativi devin oamenii aflali pe dieta de
- vd prezentim o refeti primitd de la dna Bianca Matei, "creata" cu

45 47
 lnghelatd de cacao raw-vegan
ocazia Serbetorilor pascale 2015 - 9i savuratd la maxim (vedeli comentariilrt
doamnei, preluate din e-mail-ul acesteia).
Principalele ingrediente. seminle de
inghe,tatd raw-vegan de ciocolatd gifructe de pddure *ppa, un avocado (copt, moale), miere
(de la dna Bianca Matei) {dfF gust), pudrd de carob (rogcove) 9i
Dulcele meu de Sdrbdtori... inghelata raw vegan de ciocolatd 9i fructe dtr tnp de migdale.
pddure... delicioasd! (reletd proprie) Toate aceste componente se combind
li{n blender, pdnd cdnd pasta devine
lngrediente: gicremoasd.
ffiend
- Patru banane foarte, foarte dulci gicoapte Se tine la congelator 1-2 ore 9i se
- Curmale mari gidulci de lran fiOroazd cu muguri de pin 9i frunze de
Un mango foarte copt mfitA, inainte de servire.
Lapte de migdale - foarte, foarte pulin
Sirop de agave lnghelatd din fructe, caiu gi cocos
O lingurd cacao raw bio taza acesteia este formatd dink-o cremd oblinutd amestecdnd in blender
Totul amestecat la Vitamix pdnd se oblinc r{ hldratat (1-2 ore in apd), pulpd de nucd de cocos 9i o lingu(d de ulei de
pasta. t*r (se poate folosi 9i o pdstaie de vanilie pentru aromd), Toate aceste
ff0nente se vor mixa pAnd se obline o pastd omogenS, care poate fi turnatd in
Se amesteca duPd gust duPd aceeir
migdale, nuci, stafide, fistic.
#forme.
Se decoreazd cu fructe de Pilte aceastd bazd se poate pune un strat de ananas taiat bucali sau alte
inghelate.
Pddunr
ffi preferate de fiecare.

Dintotdeauna mi-a pldcut inghelata.

h peste fructe, se va pune un al doilea strat din caju hidratat 9i zmeurd,
tflulh impreund, cu miere sau sirop de agave, in compozilie.
A fost dulcele preferat al copildriei mele - 9t
decor se folosesc coacaze,zmeurd 9i parli din baza de caju gicocos.
€l
cauza celor mai multe dintre problemele dt'
sdndtate ale vielii mele.
Explicalia tuturor a fosi cd "receltr
dduneazd gdtului meu.
Ulterior -
dupd ce am studiat mult ant -
aflat cd problema cu inghelata nu este atat "recele", cAt mai ales compozitiir
*
acesteia in care sunt adunate la un loc multe ingrediente nesdndtoase - ouir
lactate, smdntdnd, unt sau alte grdsimi, iar la inghelatele moderne -
coloranlr
emulgatori, indulcitori gi multe alte substanle chimice ddundtoare.
inghelatele din magazine nu sunt decAt amestecuri de prafuri chimict'
Adevdrate bombe toxice - in care nu se mai regasesc decdt amintiri ale gusturilor
vechilor inghelate (nici acelea foarte sdndtoase, dar mdcar nu atAt rjr' h fok4rafie s-a ilustrat cu mierea turnatd la final, la servire (dupd ce a fost
"otrdvitoare"!). mt h tnrq;elator 1-2 ore)
Gdtitul creativ a venit cu o mullime de variante de inlocuitori de inghetata - Jr'
ln rxrrrtrnuare, vom prezenta alte posibile relete de inghelatd raw-vegan (din
care fiecare persoand le poate adapta 9i mai mult gusturilor 9i preferintelot
E€tl€nll Srlvk:igia mea din vard)
fiecdruia.

Doud retete foarte bune de la doamna Daniela Sorina Barbu din Ploiegti.

4B

i
 lnghelatd dieteticd de fructe Aceastd "bazd" se combind cu diferite ingrediente - cu diferite arome (vanilie,
€ffdamon, sco(igoara, menta, coriandru, anason, fenicul etc. dupd gust) 9i cu
Se vor amesteca intr-un blender 2-3
dLrlte alte fructe - funclie de gustul final dorit.
banane foarte coapte, un avocado, 1-2
cdteva fructe de
piersici/caise/sau
iL mlerea de cea mai bund calitate - asigurd "dulceala" inghelatei.
pidure (afine, mure, zmeurd) ori
cdpguni, kiwigicdteva lingurile de miere
4 un blender bun (precum un Vitamix, dar gi oricare alt blender) reprezintd un
ht
(sau sirop de agave, pentru indulcire). Sfirment nd ispensab I in bucdtdria raw-vegand.
i i

Uneori, am folosit pentru indulcire . $l partea cea mai bund din aceastd prezentare este ca mdnca oricdtd puteli
curmale (sau bomboane din curmale si h$atate raw-vegana, in fiecare zi din vard - fdrd probleme.
cocos, cumpdrate de la Carrefour, raionul bio) pe care le-am pus in amestecul dp
Corpul dv. va regla "natural" dorinla gi pldcerea consumului de inghelatd
fructe. Flbfald - pentru cd la un moment dat - nu va mai dori un anumit gust, o anumitd
Se obline o pastd consistentd care se poate fine in frigider 2-3 ore 9i serv ffilaten{a sau o anumitd aromd.
ugor dezghelatd. 8a va "situra" de ea.
-
Se pot face 2-3 variante diferite, cu fructe diferite care vor oferi culoart
Cu inghelata "chimicd" - simfurile
diferita amestecului (rogu, verde, mov/albastru, portocaliu etc.) gi apoi se pot
combina pe farfurie sau intr-un vas de servire. n$o sunt "pacalite" 9i nu mai
ilAfoneazd - iar aceasta "intr6" in
inghelatd dieteticd de cacao iltltllinelimitate - fdrd un semnalde "de
Se vor amesteca intr-un blender 2-3 Itf,",
banane foarte coapte, un avocado, 1-2 Cu alimentafia raw-vegand - rnclusiv

lingurile de cacao bio (sau pudrd de carob)

gi 1-2 lingurile de seminle susan, seminle
cdnepd, seminle chia, sau muguri de pin.
Se pune totul in blender gi se mixeazd, -
fin cd bucurafi-vd de deliciile naturale 9i permiteli-i 9i corpului dv sa
apoi la final se adaugd gi nuci sau alune llltgllcleze de ceva hrdnitor gisdndtos!
crude, mdrunlite, inainte de a se pune in frigider, pentru 2-3 ore.
Poftd buna!
Consistenla gi aroma acestui amestec va semdna mult cu cel al uno
inghelate cu alune din magazine.
lrlrtd de fructe- diferlte comhina,tii
Baza pentru inghelate este reprezentatd de "substanlele grase" (grdsimi)
Foarts mult timp, desertul nostru
care in varianta raw-vegan - sunt:
higrtl
- avocado - acest fruct deosebit, numit gi "untul vegetal", care ne vd
l,l Eprozontat "salata de fructe" - care nu
permite sd prepardm multiple relete de fructe gi/sau legume.
- laptele de cocos, pulpa de la un cocos proaspdt sau fulgi de cocor
el lltcova decdt o combinalie in acelagi
hd da mai multe fructe taiate bucdfele,
rehidratali - a doua sursd naturald de grdsimi 'sdndtoase"
flSldc care am pus cAteodatd seminle
- seminlele gi nucile in stare crudd - rehidratate - gi amestecate la blendrt
ff (cAnopa, in, susan) sau frunze de
in compozilie (seminle mici precum cele de c6nepd, in, susan sau chia
mnti huttA bucali 9i la care am adSugat,
sau seminle mai mari, precum cele de pin, floarea soarelui,
nh nni multe ori * un "sos" tdcut la
dovle;rr
sdmburi de caise, migdale sau fistic) sau nuci gi alune (toate variantcle
*
*nder tlrrr r;ombinatia banana cu fructe de pddure 9i pulina vanilie (pdstaie de
existente).
{dl€), silr r;ardAmon sau scorligoara.

50

I
 de preparare:

rAgnesc seminlele Pdnd ajung la

fSinii.

omogenizeazd cu praful de rogcove,

givanilia. Se orneazd cu fructe gi se
,fiigider o ord, dupd care se Poate

cei aflali pe dieta de detoxifiere -

Ultali ca seminfele, de toate felurile -
de 'greu" de digerat de cdtre
Toate aceste salate de fructe au fost utile in timpul iernii - mai ales in
, dacd avefi probleme cu ficatul sau fierea, acest desert delicios este
perioada februarie - -
cdnd majoritatea fructelor disponibile in magazine nu
aprilie
"pofte" pentru vechile gusturi
prea mai aveau gust - gi atunci doar combinaliile dinke fructe - reugeau sd ne rar 9i doar in momentele in care apar
-
alimenta!ie.
asigure gradul de "satisfacere" - pe care in sezon ni-l ofera un singur fel de fructe
- dar gustos, proaspit 9i de calitate. cu halvaua 'bbignuitd" de pe piala - care este plind de zahdr,
Cu ocazia Sdrbatorilor Pascale 2015 am primit diferite relete de aau alte substan[e de stabilizare - acest produs raw-vegan este extrem
interesante, de la doamne creative, care gi-au "rdsldfat" familia cu )s gi rapid procesabil de un organism aflat in detoxifiere.
dulciuri raw.
imaginalie 9i multd bundvoinli - veli descoperi in bucitdria fdrd foc
nesfdrgite de desfdtare culinard!

Poft5 bund tuturor!

"Halva" cu morcov (re,teta dnei Sorina
Barbu)

Primul strat (de jos); morcov, l6mdie,

(pasta de susan), miere/gtevia gi pulin caju
Aldoilea strat: caju, nuci 9i suc de portocala
D6cor: kiwigi coacdze

Halva raw-vegan

0 refeti delicioasd penku un desert consistent, de la Alexandra Mihai,

studentd la Bucuregti- care se bucurd de savorile alimentatieivii! "Raffaello"

lngrediente folosite:
foarte gustoasd gi tentanti "creatd" de Silvia 9i incercatd de mai
(pentru cd de fiecare dati se termind foarte repede!)
- o cani jumitate de seminle crude de floarea soarelui, in, migdale, susan
50g caju hidratat 30 min, 3-4 linguri stafide hidratate 30 min, 2
- 3 linguri praf de rogcove plicule! vanilie, fulgi de cocos gi cdteva migdale crude - toate
- 2linguri miere Pasta se lasd jumdtate de ord la frigider, dacd iese prea moale, se
- vanilie, dupd gust 1'2 llngurifdind de migdale (migdale r6gnite).
- fructe proaspete/uscate
53
52
 tahinicu miere (re{etd de la dna Sorina Barbu)
amestecd pastd de tahini (susan) cu miere - iar deasupra se pune tot
tahini cu miere 9i pudri de rogcove.

Am modelat bombonelele gi le-am tdvdlit prin fulgide cocos gi cacao.

"Tdiefeide mdr" cu sos de banand

Un desert extrem de rapid, in care am
preparat 'tdielei de mdr" la spiralizor (sau
spiromat), aparatul cu care facem gi 'spaghete"
de dovlecei, castravefi sau morcovi. Separat, la de tapioca cu mure
blender, am fdcut un sos de banand, cu mdr 9i
kiwi, plus pulina vanilie - o bucdlicd de pdstaie. pulberea de tapioca se va turna apd
Am pus sosul peste 'taiefeii de mdr" gi am daugi fulgi de cocos, merigoare, cdteva
omogenizat bine 9i l-am servit cu beligoarele (oplional), pulind miere, mentd
chinezegti. gi se decoreazd deasupra cu mure.
Aceste fel "preparat" ma ajuta sd-mi treaca
dorul gi nostalgia (emofionala) evidenti dupd
felurile de mdncare chinezeascd (mult timp
favoritele mele - dupd ani de dietd macrobioticd!).

IVegrese cu dovleac

lngrediente -
miez de la un dovleac placintar dulce, curmale, 3 fructe
(persimmon) foarte coapte, miez de nucd (obignuitd sau pecan),
pulbere de carob. smochine uscate, condimente pentru dovleac
cardamon etc) ghimbir gi vanilie.
Tarta va avea 3 straturi, suprapuse unul peste celSlalt.
Se face inilial baza de la tartd (din curmale 9i nuci, intr-un procesor alimen
- gi apoi se intinde cu m6na pe o foaie, in tava pentru pralituri.

-
Deasupra acestei "baze" se va pune stratul 1 un amestec obfinut la
blender de mare vitezd (Vitamix) din curmale, smochine uscate 9i pulberea
carob, plus pulind scorligoara.
Deasupra acestui strat 2 se va pune stratul al 3-lea - obfinut din amestecul
blender din miezul de dovleac, curmale, condimentele gi ftuctele kaki.
Se va pune tava cu prdjituri la frigider 1-2 ore pentru a se intdri gi omogenrzl
amestecul.
Apoise va taia gi se va servi.
:

I
55
 CAPITOLUL 3
Alimentalie pentru nou-ndsculi gi bebelugi
ATENTIE!
$i acest capitol, ca gi intreaga carte -
este dedicat acelor mame care dr
sd-gi creascd copilul FARA PROTEINE ANIMALE (carne, lactate, ou) sau cu
mai pufine proteine animale, gi fdrd gluten (fdina de gr6u gi produsele care
con$n), fdrdzahdr,fdrd sare gifdrd uleiuri.
Dacd veli dori o alimentalie "completd", cu "de toate" pentru
dumneavoastra, nu afi nimerit cartea corectd 9i regretdm sd vd informdm cd
pierde timp citind-0.
Multe paciente m-au rugat sd integrez in prezenta carte gi sfaturi /
penfu hrdnirea copiilor foarte mici - cu alimentatie NATUMLA SANA
Si
intrucdt am acumulat at6t experienfi personald, cdt gi profesionala, urmdri
zeci de copiii alimenta[i diferit decdt restul, timp de ani de zile, pot sd-mi
opinia directd 9i in cunoagtere de cauzd cu privire la acest subiect (aga cum
cei care md cunosc bine, prefer sd nu discut despre ceea ce nu cunosc
experimentez - aplic practic o perioadd de timp 9i doar ulterior pot sd
din propria mea cunoagtere directd).
Cel mai bun aliment pentru un bebelug este laptele mamei sale. Acest
nu este discutabil gi negociabil, oricdt incearci 'specialigtii" sd vd convingd
contrariul.
Este de-a dreptul RIDICOL (dacd nu ar fi REVOLTATOR) sa ddm UNU|
DE OM - laptele dedicat de Naturd UNUI PUt DE VTTEL!
Laptele de vacd NU ESTE ALIMENT PENTRU FilNTA UMANA!
Uitafi-va la modul in care este "construit" un om (la structura sa naturald,
inillimea gi greutatea sa medie) gi la modulin care este 'bonstruitd" o vacd.
Vise pare vreo aseminare cdtde micd?
$i atunci, CUM PUTEM SA PRESUPUNEM, at6t de eronat gi susfinut atdt
insistent de o industrie alimentard puternicd (care doregte doar sd-gi v6r
produsele) cd laptele de vacd
9i lactatele pot fi alimente pentru fiin{a umana?
lmaginali-vi cd sugefi la ugerul uneivaci.
Va puteli vizualizain aceastd posturd gi sa va simfili confortabil?
Dacd nu, afuncisa gtilica EMCT ASTA FACETI atuncic6nd consumati
felde produs lactate.
ii luali laptele de la gura unuivilell
Nu gtiu dacd suntelifamiliarizafi cu modul INUMAN (agresiv chiar) in care sud
tratate animalele in fermele care produc lactate.
care fatd le este luat vilelul dupi doar cdteva zile - producdnd o stare
cumplitd (vacile suferS la pierderea copilului lor mai mult dec6t mamele de
e igi pierd puiul!) PlAng, mugesc aijeluiesc sdptdm6ni intreg - amintindu5i
ce le incearcd ani de zilel se cunosc cazuri despre vaci care dup6 3-4 ani
-
au fost supuse acestui traumatism oribil luarea puiului imediat dupd
- au incercat sd se ascundd gi sa fete intr-un loc ferit, in care s5-9i poati
puiul! Vacile sunt fdpturi inteligente!
-
consumdm lactatele de la vacile abuzate repetat consumdm toate
pe care corpul vacilor le produc in acele stiri de stres numite
PUILOR.
cc rtru mamele proaspete, care cunosc cit de importantd este bundstarea
-
lor 9i cdt de necesard rela$a apropiati cu ace!] pui sd nu uitali cd a
lactate de vacd sau a da copiilor vogki LAPTE PMF produs din lapte
- inseamnd sd consumafi ToATA JALEA 9i TRISTEIEA UNEI MAME
$l-A PIERDUT PUIUL!
veli refuza aceste produse - gi v6 veli impotrvi unei industrii nemiloase,
-
sfoima suferinfa animalelor in profit 9i bani vd ajutafi atdt propria
cdt gi pe cea a coPiilor vogtri.
;
propuse de nenumdrate
ilmulele de lapte praf din lapte de vacd - care sunt
(multimilionare) pe piala sunt adevdrate mixturi de "otrdvire" a corpului
pui de om.
medicii gi nutrilionigtii ridicd in sldvi formulele chimtce megtegugite ale
praf'- acestea nu sunt dec6t combinalii de substanfe chimice.
NATUML.
creat de Divin.
nlmic din ce poate folosi, cu adevirat, corpul puiului de om.
ulfumesc din suflet colegei mele de cabinet, dr' Liliana Pldegu, medic
Uipecializat in homeopatie, care mi-a trimis exact cAnd doream sd trimit
h bditura un citat din A.J. Cronin Citadela, carte scrisd in 1937! Este
-
dE inventarea laptelui praf, care l-a imbogalit foarte mult pe inventator.
de lapte sm0nt6nit, care pdnd atunci era vdrsat la canal sau dat ca
pg,rcilor, era v6ndut acum in diferite orage ale lumii, in ambalaje de hdrtie
ibare la un pre! de trei ori mai ridicat ca al laptelui proaspdt''
de mami este cel mai bun aliment pentru puiul de om.
fiarea prelungiti fiecare femeie cdt doregte 9i c6t poate sd aldpteze
-
(lnfe 2 9i 4 ani FAM PROBLEME, dacd este posibil) - reprezinti l
unei relalii extraordinare intre mamd 9i copil - o relalie bazati pe
I
pe siguranld, sus[inere gi echilibrare reciprocd.
ma191$ fre "necta/' 9i^q!l:l{'
dl$a OBLIGATORIE pentru ca laptele
cdpil este ca mama si se hrdneascd BINE, sd nu fie STRESATA
57
t
I
a
 (intoarcerea la "serviciu" gi in social a mamei in primii doi ani de viafd ai copilului
cu incredere, fiind in acelagi timp congtienli care vor fi rezultatele
este cea mai ddundtoare mdsurd penhu sdndtate gi binele emolionaial micu[ului)
gisd fie ODIHNlTA.
nou-ndscutului:
Un copil BINE HRANlT, mulfumit gi retaxat - este uN coptl LtNtgIT, care
se odihnegte bine, zdmbegte mult 9i nu se plictisegte repede
- ci este interesat gi de mamd gi alSptarea prelungitd - reprezinti varianta optimd pentru
dornic de a invdla din orice circumstanld a vie{ii.
0m.
Nu ve{i gdsi copiii hranili cu formuld de lapte praf care sd indeplineascd
aceste condilii.
la sdn poate fi alimentalie exclusivd pdnd la 5-6 luni - fdrd a
niciun fel de alt adaos, mai ales dacd mama a ales o dietd sindtoasd,
copiii hrdnifi cu formula de lapte praf sunt coNSTlpATl (intestinele lor se cu 1-2 ani inainte de sarcind gi nagtere (sau o perioadd cdt mai lungd din
blocheazd treptat de la amestecul de "chimicale" gi proteina mare de lapte de
vacd), sun!lMf4srATl (cresc mult in greutate, relin multd apa laptele de vacd
=
are MULTE SARURI, mult maimulte decdt laptele de mamd, sunt;pufogi,,, greoi
vizut mame vegane, raw-vegane gi fuctariene -
aldptdndu-gi copiii 2-3
- fdrd probleme. Anne Osbore, o mami fructariand de peste 17 ani a
9i lRlrABlLl). Mullidinhe copiii hrani{icu formutd devin sedati, incelogali-ta minte
facd chiar diete monofruct in timpul alSptdrii. Astfel, a mdncat doar
(se gtie despre substanlele morfinic-like din raptere de vacd, oestinate sd tind
2-3 sdptdm6ni sau doar pepeni o luni de zile, in timp ce-gi aldpta cel
vilelul in stare 'ue sedare" pentru a nu se indeparta prea mult de mama sa) gi
copil. $i totul a fost foarte bine, 9i pentru ea, 9i pentru cel mic.
invafa greoi ceea ce au de invdfat (vorbesc taziu, infeleg greu gi deprind mult mai
lent abilitdlile de socializare umand - gdndirea abstractd).
uneiastfel de mame, cu o alimentafie simpld 9i naturald, este un lapte
fansparent, apos, dar foarte dulce gi foarte concentrat. Copilul se va
Ali vdzut vreodatd vreo vacd (ori vifel) 'sd gdndeasca abstract" - sd aibd dln mai pulin, nu are nevoie de cantitdli foarte mari - intrucdt primegte intr-
"imaginafie" - sau sd fie creativd? mica ESENT, A a ceea ce are nevoie.
Eu nu prea. un astfel de copil va fi micufel 9i subfirel, desigur pe structura
lar folclorul popular ne amintegte fixitatea cunoagterii vitelor in admonestdrile pdrin!ilor sdi.
precum "ce te uifi ca vilelul la poarta noud?" (pe vaci le blocheazd orice este nou, mamelor vegane, vegetariene sau fructariene - nu sunt copiii gragi sau
iegit din tiparul lor familiar) - sau "te uili ca bour!" (adicd, fard sd inlelegi nimic). ln schimb sunt copiii prezenli gi inteligenfi, cu ochi strdlucitori 9i
Aga incdt, nici copiii de om hrdnili constant cu lactate
- nu am mai vdzut ca naturalS.
avdnd aceste calitali (imaginalie gi imbrafigarea noului).
9i o mamd care mdndncd "normal" - dar cregte procentul de fucte
gi
Cine are nevoie de copii imaginativi 9i creativi?
Crude din alimentalia ei - va observa cum miculul ei va cregte mai pulin
Noi avem nevoie de copiii cuminfi, ascultdtori gi suficient de prostufi c6t s6 hrinili cu laptele'Vacilo/' (varianta "praf' sau "life").
nu-gi pund prea multe intrebdri despre faptul cd m-ancarea "cregte in cutie" sau *
"pe rafturile magazinelor". nou-ndscufi refuzd laptele mamelor lor.
*
copiii care sd fie invdlali cd mdncarea "se cultivd se recolteazd" in super- o lntrebare legitim5: DE CE un nou-ndscut ar refuza laptele de sAn? ?
9i
market-uri - gi Ga trebuie sd munceascd din greu, pe bani pufini, sd merite sd-gi llh in "nereguld"tu acesta, incdt copilul preferd "sd moard de foame", in
cumpere aceasti mdncare. ce i se oferd?
copiiicare sd fie mereu un pic "bolnavi" (cu mucus in nas, cu racelifrecvente, ilepunsul logic, pentru cei care cunosc cdrlile "Sdndtate 5D" 9i "Pur gi
cu alergii gi cu boli de piele), sd fie permanent clien{ii sistemului de sdnatate, , vindecare" (pe www.centrulnatura.ro) - ar fi: ACIDOZA!
medicilor, farmacigtilor, laboratoarelor 9i altor investigafii limfaticd (stagnarea acizilor in vasele limfatice ale sdnilor) mamei
- iar pe mdsurd ce devin
adul[i, sd fie din ce in ce mai bolnavi- 9i agafafi fdrd posibilitate de scdpare de de mare, incdt laptele sdu in loc sd fie ALCALIN 9i nutritiv, devine ACID
toate sistemele sociale posibile, inclusiv de sistemulde asigurdri. pentru intestinele copilului. Dupd primele experienle cu "laptele acidotic"
i retuzd. :
A$a incdt, pentru acest tip de 'bonditionare" - laptele de vaca, lactatele gi
laptele praf de vacd sunt alimente perfectel mame nu au timp de o detoxifiere inainte de sarcind (sau chiar 9i in
-
..

lrrcinii), degi grefurile de sarcini intense, in primele luni reprezintd o

" btati indusi de fetusul in dezvoltare. Cu c0t corpul mamei este mai ;
!

58

:j!i:q-
I
 (intoarcerea la 'seryiciu" gi in social a mamei in primii doi ani de viatd ai copilului
este cea mai ddundtoare mdsurd pentru sdnatate gi binele emolionaial micufului)
gisd fie ODIHNITA.
Un copil BINE HRANIT, multumit gi relaxat - este UN COPIL LlNlgTlT, care
se odihnegte bine, zdmbegte mult gi nu se plictisegte repede - ci este interesat gi
dornic de a invdfa din orice circumstanfd a vielii.
Nu vefi gasi copiii hranifi cu formuld de lapte praf care sd indeplineascd
aceste condi{ii.
copiii hrdnili cu formula de lapte praf sunt coNSTlpATl (intestinele lor se
blocheazd treptat de la amestecul de "chimicale" gi proteina mare de lapte de
vacd), sunt IMPASTATI (cresc mult in greutate, relin multd apa = laptele de vacd
are MULTE SARURI, mult mai multe decdt laptele de mamd, sunt,pufogi',, greoi
gi lRlrABlLl). Mul{idintre copiii hranilicu formutd devin seda[i, incefogali ta minte
(se gtie despre substanfele morfinic-like din laptele de vacd, desiinate sa
lind
vilelul in stare "de sedare" pentru a nu se indepdrta prea mult de mama sa) gi
invald greoiceea ce au de invdlat (vorbesc tdziu, inleleg greu gideprind mult mai
lent abilitilile de socializare umand - gdndirea abstractd).
Ali vdzut vreodatd vreo vacd (ori vifel) "sd gdndeascd absfact"
"imagina{ie"
- sd
- sau sd fie creativd?
Eu nu prea.
lar folclorul popular ne amintegte fixitatea cunoagterii vitelor in admonestdrile
precum 'be te uili ca vifelul la poarta noud?" (pe vaci le blocheazd orice este nou,
iegit din tiparul lor familiar)- sau "te uiti ca boul!" (adicd, fdrd sd inlelegi nimic).
Aga incdt, nici copiii de om hrdnili constant cu lactate
- nu am mai vazut ca
avdnd aceste calitali (imaginalie gi imbraligarea noului).
Cine are nevoie de copii imaginativi gi creativi?
Noi avem nevoie de copiii cuminti, ascultdtori gi suficient de prostuli cdt sd
nu-gi pund prea multe inkebdri despre faptul cd mdncarea 'bregte in cutie" sau
"pe rafturile magazinelor".
cu incredere, flind in acelagi timp congtienli care vor fi rezultatele
nou'ndscutului:
reprezintd varianta optimd pentru
de mamd gi aldptarea prelungitd -
0m.
lrea la sdn poate fi alimentalie exclusivd pdnd la 5-6 luni fArd a -
niciun fel de alt adaos, mai ales dacd mama a ales o dieti sdnatoasd,
,€u 1-2 ani inainte de sarcind gi nagtere (sau o perioadd cdt mai lungd din
vizut mame vegane, raw-vegane gi ftuctariene - aldpt6ndu-9i copiii 2-3
ile - fdra probleme. Anne Osbore, o mamd fructariand de peste 17 ani a
fac6 chiar diete monofruct in timpul al6pt6rii. Astfel, a mdncat doar
2-3 sdptdmdni sau doar pepeni o lund de zile, in timp ce-gi aldpta cel
ra copil. $i totul a fost foarte bine, 9i pentru ea, 9i pentru cel mic'
unei astfel de mame, cu o alimenta$e simpld 9i naturald, este un lapte
fansparent, apos, dar foarte dulce gi foarte concentrat. Copilul se va
t mai pufin, nu are nevoie de cantita$ foarte mari - intrucdt primegte intr-
aibd
micd ESENT, A a ceea ce are nevoie.
un astfel de copil va fi micufel 9i subfirel, desigur pe structura
parinlilor sdi.
vegane, vegetariene sau fructariene - nu sunt copiii gragi sau
ln schimb sunt copiii prezenli gi inteligenfi, cu ochi strdlucitori 9i
naturald.
F 9i o mamd care mdndncd "normal" dar cregte procentul de fructe 9i
-
OrirOe Cin alimenta$a ei - va observa cum miculul ei
va cregte mai pulin
hrdnili cu laptele'Vacilor" (varianta "praf' sau "life").
refuzb laptele mamelor lor.

copiii care sa fie invafa$ ca mdncarea "se cultivd 9i se recolteazd" in super-
market-uri - gi cd trebuie sa munceasca din greu, pe bani pufini, sa merite sd-gi
cumpere aceastd mAncare.
copiiicare sd fie mereu un pic "bolnavi" (cu mucus in nas, cu rdcelifrecvente,
cu alergii gi cu boli de piele), sd fie permanent clienfii sistemului de sdnatate,
medicilor, farmacigtilor, laboratoarelor gi altor investigalii
- iar pe mdsurd ce devin
adulfi, sd fie din ce in ce mai bolnavi- 9i agata{i fdrd posibilitate de scdpare de
toate sistemele sociale posibile, inclusiv de sistemulde asigurdri.
Aga inc6t, pentru acest tip de "condi[ionare" - laptele de vac6, lactatele
laptele praf de vacd sunt alimente perfecte!
o lntrebare legitimd: DE CE un nou-ndscut ar refuza laptele de sdn?
ilb in "neregula"tu acesta, incdt copilul preferd "si moard de foame", in
ce i se ofer6?
"Pur
ilrpunsul logic, pentru cei care cunosc cdrfile "Sdndtate 5D" 9i 9i
,, vindecare" (pe www.centrulnatura.ro) - ar fi: ACIDOZA!
hZa limfaticd (stagnarea acizilor in vasele limfatice ale sdnilor) mamei
It da mare, inc6t laptele siu in loc sa fie ALCALIN 9i nutritiv, devine ACID
pentru intestinele copilului. Dup6 primele experienle cu 'laptele acidotic"
llru1Uz6.
gi
mame nu au timp de o detoxifiere inainte de sarcind (sau chiar 9i in
nrclnii), degi grefurile de sarcinS intense, in primele luni reprezintf o -
hrC" b(ati-indusd de fetusul in dezvoltare, Cu cAt corpul mamei este mai ;

I
58
 'Tn acidozd", cu atdt grelurile sunt mai intense (gi mama nu mai este ldsatd sa
aceste sucuri DULCI, pline de vitamine, minerale, enzime 9i ENERGIE
alimenteze cu "degeurile" care au umplut-o de acidozal).
alimente pentru un copil intre 2 9i 4 luni gi pot inlocui "laptele
$iatunci, laptele acestor mame nu este o solulie pentru bebelugii lor. orice altd variantd de "lapte vegetal" - pe care mdmicile o incearcd.
ce putem inlocui acest tapte (degi LAPTELE DE MAMA ESTE
^Cu
NEINLOCUIT!) ca sa ajutim bebetugut? Morse spunea cd toate incercdrile de a fabrica "lapte vegetal" - din

Am vdzut cd 'Tormulele de lapte praf'- indiferent de firma producatoare

caju, migdale, seminfe variate -
sunt posibilita{i -
dar datoritd
crescut de proteine 9i grdsimi- au aceleagi dezavantaje ca "laptele
de sursd, indiferent ci sunt "animale" sau 'Vegetale" nu reprezintd
- gi slSbesc rinichii gi intestinele.
benefice pentru puiulde om.
un copil acceptd gi doregte un "lapte vegetal" fabricat de mama lui in
Formulele chimice rdmdn formule chimice - cu toate problemele lor. posibil ca organismul luisd-l poatd procesa gi prelucra.
Oamenii nu au reugit sd "creeze" formule asemdndtoare celor realizate
Creator- in fructele gi produsele din Naturd.
o combinafie "lapte vegetal" cu sucuri proaspdt stoarse din fructe -
alimentalia "de bazd" a unui nou-ndscut 9i bebelug in primele 4-5 luni
Alimentuldin Naturd care seamdnd cel mai mult cu laptele de mama este
de cocos. Acel lichid transparent -
din interiorur unei nuci de cocos tinere mam6 va "testa" giincerca cu puiul ei varianta pe care corpul acestuia
reprezintd amestecul ideal de minerale, zaharuri gi grdsimi- cel mai apropiat maibine
structura laptelui de mamd. nflEfe
A UNICE, STANDARD - precum in formulele la cutie.
Din pacate, ac,est produs nu este decdt foarte rar disponibil in
lara noastrd - UNlCl, fiecare are propriile sldbiciuni, propriile sensibilitdlile 9i mai
atunci nu de o calitate chiar foarte bund (nu prea este proaspdt, nucile calatore
UNICE. lar orice proaspdtd mdmicd are responsabilitatea de a le
prea multe zile inainte de a fi posibil consumul). primele sale luni de viafd, testdnd cu bldndele gi rdbdare variantele
Laptele de cocos - un alt produs "la cutie" de pe rafturile magazinelor
un amestec 'bmenesc" dintre pulpa de la nuca de cocos gi apa (la blender) gi
-
pulin acid citric (pentru conservare).
un mic "meniu" pentru un bebelug - gi apoi sd ddm cAteva
vegetal" mai frecvent folosite de mdmici 9i acceptate de copiii.
Uneori, acest produs (in varianta BIO) reprezintd cel mai bun
temporar penku alimentafia nou-ndscutului gi bebelugului. nealdptat:

Robert Morse spune ca li se poate da bebelugilor suc de fructe de ra 2 luni- lund de viald:
pot sd rdmdnd pe suc de fucte - exclusiv (mai ales fructe bio, organice gi mapl
vegetal" de cocos, de ov6z, de orez, de nuci, de cdnep6, de alune,
-
- pdnd cdtre 4-5 luni, cdnd se poate incepe diversificarea (cu mai multe fructe - de caju etc. - - -
50 ml 100 ml (crescdtor sd depistdm reaclia
legume).
i- dacd apar colici - schimbali "re!eta" de lapte - pdnd gdsili una
Sucurile pe care bebelugii le primesc ugor gi le accepti cu bucurie - apard" colici)- 150 ml pe supt (lapte proaspdt preparat, in fiecare zi
sucurile de mere 9i pere -
variantele cele mai alcaline (citegte = "dulci")
organice disponibile.
prlmele 3-4 sdptdmdni din viala copilului- pentru a testa preferinfele 9i
Da - un copil poate cregte DOAR cu suc de mere - cdteva luni bune. Corpului acestuia.
Cu cdt merele sunt de mai bund calitate (au Tn ele lumina soarelui,
pdmdntuluigi toate mineralele dintr-un sol netratat cu chimicale) cu atdt mai bine, lund de via[d

O altd variantd de suc alcalin pe care un copil o acceptd cu ugurinfa este Orc (sau dupd dorin[a copilului) -
se incepe cu 100 ml de "lapte
de pepene rogu gi/sau suculde pepene galben (acest lucru fiind posibilin s| Urmat cu 10 ml suc de mere (50% cu apd, la inceput) - apoi iar 100-
in sezon - dacd este posibil). vogetal" * urmat iar de pu[in suc de mere (de 2-3 ori pe zt - suc ai
zl, lapte vegetal).
$i o a treia variantd ar f, sucul de struguri albi, proaspdt storgi (de asemenea,
in sezon). zl - se poate cregte un pic cantitatea de suc proaspdt stors (folosili
-
DOAR un singur fruct doar mere, sau doar pepene, sau doar
gil doar p€re - si observafi reac{iile corpului copilului) - injumdtdfind

60

I
61

.*#i*'
mereu sucul cu apd (50% suc - 50% apa)- pdnd se ajunge la 150 ml de suc,
masd.
Din a treia lund de vafa - cregte{i procentul de suc proaspdt stors la o masd
9i scadeli procentul de apd - pdnd copilul ajunge sa aibd complet doar sucuri.
Din a patra lund de vnld - continuali cu 2-3 biberoane de suc zilnic Ai cu
(sau mai multe) biberoane de lapte vegetal zilnic - introducdnd treptat un al
suc de fructe (dacd este disponibil)- cu cregtere treptatd, ca gi primul.
Din a cincea lund de viald - se poate incepe cu o masd de blend de
(piure de mere, piure de pere) tot simplu - dat cu linguri{a - continudnd cu
de sucuri de fructe (3-4 biberoane pe zi) 9i reducdnd biberoanele de lapte
Din a gasea lund de viala- se pot introduce alte 1-2 sucuride fructe ( I
disponibilitali) - sd fie foarte dulci gi foarte coapte 9i mai ales ORGANICE
acest efort, macar pdnd intr-un anl).
-
Agadar copilul sd aibd 3-4-5 biberoane de suc de fructe -
1-2 mese
piureuri de fructe (sa aiba deja 4-5 fructe de combinat) 9i doar 2-3 biberoane
lapte vegetal (acesta se reduce cdt mai mult - sd ramdna doar dimineala 9i
eventual- gi apoi sa fie scos complet citre luna a 8-a - a 9-a).
Din luna a gaptea - copilul poate primi 9i sucuri combinate (ftucte - legume)
sucul de mar cu morcovi, de pard cu morcovi - fiind cel mai bun exemplu (9i
ugor de acceptat de cdtre copil) gi foarte multe piureuri (smoothie)-uri de
(mere, pere, banane, piersici, caise, mango foarte copt, kaki, pepene galben etc
singure sau in combinalii de 2-3 ftucte.
ln smoothie-uri - pot fi puse gi cdteva frunze verzi (salvie, busuioc,
mentd, salatd, spanac, rucola, pdtrunjel gi diferite alte frunze vezi), care vor
at6t aromd diferitd amestecului, cdt gi vor permite absorbfia mai lentd a glucidr
din fructe (datoritd fibrelor vegetale) gi senzatia de salietate dupd un smoothie
dura mai multe ore.
Din momentul in care copilul are mai mult de 4 dinfigori -
mama poate
bucdlele de fructe taiate pe platouri (pe farfurii) prin casi, astfelincdt cel mic sa
poatd servi, de cdte ori vrea "sd ron!5ie" ceva.
Funclie de dentilia acestuia, se pot lasa gi bucalele de morcovi, de
de dovlecei cruzi, de rogii sau ardei (toate bio) - alaturi de bucdlelele din
Copilul va alege exact ce are nevoie, in anumite momente ale zilei.
Pe mdsura ce cantitatea de fructe / legume crude gi varietatea
cregte, se poate opri "laptele vegetal" complet gi se poate rdmAne doar
alimentalia "raw-vegand" (nepreparatd termic), dacd pdrinlii aleg sd se alimen
gi ei in acest fel (un copil va dori DOAR mdncarea pe care o vede consumata
parinlii sai) - sau pe alimentalia 'Vegand" (daca parinlii aleg sd existe 9i o mi
sau mai multe 'gdtite" in alimentalie).
la se poate introduce o supd de legume, la inceput mai apoasd, apoi mai
-
pAnd la o supd-cremd de legume ulterior chiar piure de legume
combinalii - de exemplu dovlecel cu morcovi, sau gulie cu morcovi, sau
morcovigi ceapd etc.).
la vdrsta de 1 an - copilului i se pot introduce in alimentalie toate
(sucuri de ftucte, smoothie, piureuri gi/sau bucdli ca atare de fructe) gi
mele ("fructe" ale legumelor, inflorescenle = varzd, conopidS, broccoli,
gi/sau rdddcini). Folosili cartofii doar in varianta "vegand" (gatita) a
-
i preferdnd la inceput cartofii dulci (o specie diferitd decdt cartofii
, dar gi cartofii albi sau rogii DOAR bio (organici). Sa nu uitafi ca
-
= rogiile, ardeii, vinetele gi cartofii sunt printre cele mai tratate
lagume -
a9a incdt este OBLIGATORIE pentru copilul mic procurarea
variantelor BIO (dacd nu le gdsi[i, atunci NU LE MAI FOLOSITI
ca atare) se pot folosi 9i cerealele fdrd gluten - in special meiul,
-
fl amaranth-ul, dar gi pulin orez integral (inclusiv pastele din orez) sau
{pastele din mdlai), eventual pulind fasole Mung, fasole Azuki, linte sau
(preparate in diferite feluri).
fel nou de mdncare se va introduce TREPTAT, urmirind de fiecare
corpului copilului in urmdtoarele ore.
obrifi copilului sub 1 an proteine vegetale (leguminoasele tip fasole, linte,
mult de 2-3 ori pe sdptdm6nd.
pesfe 1 an - poate sd aibd alimentalia din ce in ce mai variatd -
bate tipurile de cereale fdrd gluten - orezul integral, hrigca (9i
din ele), porumbul, meiul, amaranthulgi quinoa.
multe tipuri de refete gi vom prezenta cdteva la finalul acestei secfiuni,
9ighid de'Tncepdtor".
llomenea, se pot include toate tipurile de proteine vegetale
= fasole, mazdre, ndut, linte, soia - gi produsele din ele), ciuperci,
vlgetali (de 1-2 ori pe sdptdmdnS, nu mai des), seminle 9i nuci (de 2-3
gi produse preparate din ele, precum 9i grdsimi mai "complexe"
Cdc din avocado, misline gi nuca de cocos (fulgii de cocos, pulpa de la
de fructe 9i legume simple (sau preparate) - dupd preferinla copiilor -
fl grisimile vegetale - oferd diversitate gi variafie in alimentalie - 9i pot
illt varianta MW-VEGAN de nutrilie (= nepreparati termic), cdt 9i
VEet/AN (cu preparare termicd) - pe care un copil poate cregte sdndtos 9i
/
 Am cunoscut copiii hrdnifi in acest fel ani de zile - gi ldsali liberi in social de anotimpuri, fructele gi legumele vor fi diferite gi variate.
chiar printre "ispitele" hranei obignuite. Acegti copiii 'gustau" de fiecare data ce combinalie este suficientd pentru un copil vegan, si rim6nd h cea
mai vedeau la colegii gi prietenii lor de joacd gi scuipau rapid (atdt ciocolata, catgr stare de sdndtate, ani de zile. Acest copil va fi sublirel, micu{, h schimb
pdinea sau carnea, lactatele sau dulciurile, coca-cola sau biscuifi).
, foarte vioi 9i maiales foarte inteligent, prezent gi sdnitos.
Aga inc6t, un copil obignuit cu 'gusturile naturale" ale ftuctelor 9i legumelor deosebire de copiii "inpista$" cu lapte praf, care sunt imengi, dolofani gi
- se va feri "singui
crescut in acest fel intr-o familie cu aceleagi alegeri alimentare grisimi, copiii aliptali natural gi hrinili cu fucte 9i legume sunt micu{i gi
de alimentalia sociald plind de degeurigi otrdvuri. dar foarte rezisten{i gi inteligen{i.
O va testa - gi o va elimina din proprie alegere - fdrd sd trebuiascd influenlat, cd nu suntem obignui[i cu aceastd imagine a copiilor, htr-o lume care
pdzit sau pedepsit in vreun fel.
kilogramele tr
plus 9i le fumizeazd continuu "materie primd" de
$i daca ceva din alimentalia 'sociald" va rdm6ne in obiceiurile sale - multe mimici se vor confrunta cu judecifile medicilor (mai ales
(dulciuri sau carne) inseamnd cd organismul lui spune ca ARE NEVOIE de impun alte "standarde" pentru sdndtate.
ceva - gi nu trebuie forlat sa elimine. h cregtere NU ARE NEVOIE DE PROTEINE.
Ci va fi ajutat sd-gi echilibreze corpul - oferindu-i-se cele mai sdndtoase omenesc este format din atomi de CARBON (cit(i biochimie, vd rog -
variante cu putin(5 - din lumea vegetal5. pe h[elesul tuturor in Manualul $colii Sinatate 5D la Centrul -
La nou-ndscutul aldptat cdt mai mult timp, diversificarea alimentard este Constanla!), nu din atomide MOT!
mai simpld, mai ugoard gi tranzifia mai naturald, pentru cd legdtura cu mama se ob{ine din carbohidra$ - adicd din fructe gi din legume - nu
mai puternica gi copilul se simte mai relaxat 9i este mai echilibrat. (care sunt structuri pe bazi de azot).
Dacd este aldptat pdnd la 5 luni exclusiv, de la 6 luni incepe sd fie introdus fuctele gi legumele con{in AMINGACIZI - adicd exact pi(ib
-
treptat sucul de fructe se preferd sucul de mere, sau cel de pere, sucul din proteine (exact ce cautd corpul nostru, in procesul cregterii),
struguri foarte dulci sau sucul de pepene (depinde de disponibilitate). La grdsimi gi uleiuri esen[iale (toate vegetalele au aceste componente h
poate fi diluat 50% cu apd, 9i introdus treptat - 50 ml, apoi 100 ml, 1 50 gi 200 ml !i de multe vitamine, enzime gi minerale - ESENTIALE pentru
la2-3 zile cresc6nd cantitatea, funclie de preferinlele copilului. corpului nostru.
in primele zile, doar o masd de suc pe zi, ulterior, la finalul primei luni - 2-3 gi legumele naturale AU TOT CE ARE NEVOIE CORPUL
mese de suc pe zi, iar luna urmdtoare, addug6nd gi piure-ul de fructe. Primele 1{ p6ntru I cregte 9i a se dezvolta h ritmul sdu NATURAL (adica LENT,
luni este bine sd folosili doar un singur fel de fruct la o masd, este mai simplu rapid gi accelerat, precum la copiii hrani{i "cu de toate"!).
pentru ficatul copilului giintregul tub digestiv. De asemenea, este recomandat ca
si-i da[i copilului nuci, alune, seminle, avocado, unt de cocos
nevoie
fructele sd fie organice, bio gi cAt mai coapte (cdt mai dulci). Fructele
mbdale sau alte atAtea preparate "sldvite" h toate mediile informatice.
sau stropite cu pesticide vor produce colici copilului.
proteine gigrdsimi, hcarcd rinichii gi blocheazi articulaliile.
incepdnd de la 8 luni in sus, se pot combina fructele, se pot face
plrinti plitesc cu suferin[ele copiilor necunoagterea gi erorile de *
combina{ii ftucte cu legume (suc de mdr cu morcov), pot deja fi folosite
Chiar gi h alimentalia vegand gi raw-vegand se produc FOARTE
fuctele existente pe pia[d, 9i daca se doregte, introduse legume dulci,
ce duc la probleme de sdndtate evidente.
morcovul, pdstdrnacul, feniculul, vaza de Bruxelles, conopida, ceapa etc. -
piureuri (blend-uri), in sucuri sau eventual, in supe (dacd dorifi gi i nevoie de produse animale -
came, pegte, ou sau lactate. Sunt
gi producdtoare de acidozi.
mesei preparate termic).
Cdnd faceli o supd, combinali 2-3 ingrediente cel mult (ceapd, !lnu existe absolut deloc ca gi alimente pentru htreaga familie,
morcov, sau vazd, morcov, pistdrnac) gi observati reaclia copilului. Nu dh "normalul" alimentaliei tuturor
'l
cu supe prea complicate gi prea preparate (doar legumele fierte la foc mic, novoie nici de cereale, mai ales de cele cu gluten, care hcarcd
min gi pasate). organismului cu reziduuri 9i siruri ale pimdntului
Cdtre 11-12 luni - copilul va avea 2-3 mese de fructe pe zi (sucuri, piureuri I Filtgi ptrintii aleg sd dea cereale copiilor (ci vechile obiceiuri dispar
blend-uri, bucdli de fructe, ca atare),1-2 mese de legume, crude sau alegeti-le pe cele firi gluten - mei, quinoa, hrigcd, orez integral,
termic Ai mesele de s6n de la mamd, funclie de dorinld.

I
amaranth - gi infoduce$-le dupd v6rsta de 1 an, l6s6nd copilul sd aleagi sau RETETE PENTRU COPII
consumul lor 9i al produselor preparate din ele.
Nu combinaliftuctele cu cerealele. Procesul de fermentaf,e rezultat
gaze gicolici.
reminfe 9i nuci
Fructele se consumi ca gi masd separate, htotdeauna, lSri s6 se (existi pe
cu nimic altceva (cu ceva excep{ii, descoperite de fiecare prin hcercdri 9i vegetal" se poate prepara htr-o multjme de variante
gisute de variante de re!ete).
personale).
iluisimplagischematizatimodalitatedepreparareesteurmdtoarea:
Din momentul h care copiii pot decide ei singuri ce le place gi ce le
rrnnOenuci(semin{e)-nuci,alune,migdale,caju,cdnepd'susanetc'-
h materie de fucte gi legume - alimentalia acestora este extrem de ugoari
produce nafural.
9i
muli i trlo cantitate de apd care sd b acopere complet - 9i se lasd
Vom prezenta la final cdteva "re!ete" orientative penfu mdmicile care linfoduchf-unblenderdemarevitezd,impreunicul.2curmale
neapirat nevoie de indlca$i mai specifice (fiind hci sub influenla setirilor soc gau orurart de lingurila de miere- gise amesteca bine 1-2 minute.
care ne impun "re[ete" gi "instrucfiunide utilizare" pentru orice folosim). "laptele vegetal".
- 9i am oblinut
Nu uita[i ci
h alimentafa copiilor, ingredientele principale sunt lUBl
fie preparat mereu proaspdt, hainte de consum, dar se
poate
MBDAREA maiales ENERGIA POZITIVA cu care se prepari orice'
gi tll sl
poate line la ftigider (9i hcilzi
o cintitate mai mare, pentru 2-3 zile gi se
STAREA DE SPIRIT a mamei este mai importantd decdt orice combi
corpului, hainte de folosire).
alimentard!
t'c6reale" (oviz, mei, orz, quinoa)
apoi se la pun fiert
la hmuiat 24 de ore cerealele (sd germineze ugor),
cu apd pulina miere' Se
iOgO O. minute 9i se pun la blender 9i
fl se obfine laPtele vegetal.
nfalia gigustulse vor potrivi de citre fiecare mami h parte'

b "vegetal" preparat prin retptele de mai sus - se poate face "iaurt

it tLit"i conlinuiului obiinut la blender(firi a se strecura)
9u. ln
proo'ti..(sepoateprocuradelaoricefarmacie,suntpliculelele
[,j *p'ii iand' .u deranjamente intestinale - tip enterocolite sau
"lapte vegetal"
rpune con{inutul unui plicule!de probiotice la 1 litru de
se lasd 6-8 ore ca. bacteriile
fiUnut la blender - se amesteci bine 9i
y,a descompuna cu tanluri mari h aminoacizi.
fri6; proteinele

lrurt'vegetal poate fi folosit pentru prepararea de diferite

tT.g!T.:tlj
cdteva lingurile h amestecuri) - pentru a le oferi
ii il.; mai
iee

pouur, pentru consum dupi vdrsta de 6-7 luni (c6nd va fi tolerat

de

mpiilor),
(dup6 varsta de 5-6 luni).
dr bgume raw.vegan - nepreparati termic

67
66
/
 Variante posibile:
Suc proaspit stors de la 3-4 morcovi, o rdddcind de pdtrunjel (sau de
cAteva ftunze de pdtrunjel (g/sau leugtean, gilsau micrig, gi/sau gtevie - Putind vazd, cu rnorcov gi praz (pu!in)
de disponibilitate) gi pulind ceapd (verde sau normald).
Se va folosi un storcdtor prin presare la rece, cu putere mare (pentru
9i ftunze). Supa raw se prepari proaspdti, hainte de administrare (sau se
line la frigider pind la 10-12 ore, hainte de folosire la nevoie).
- Napi (ridicind), cu morcovi gidovlecel
Se vor folosi doar ingrediente organice gi se vor decoji toate rdddcinile gi
legumele care pot fi decojite.
Suc de sfecli rogie (o jumitate de rdddcini), 2-3 morcovi, 1-2 fire de
verde gicdteva frunze de mdrar, pdtrunjelgilsau busuioc/rozmarin sau mentd.
Suc de la 1 dovlecel, o jumitate de riddcind de fenicul, un mango (nu
copt)sau o portocali gicdteva funze de pdtrunjel.
Suc de la 2-3 rogii, o portocald, un ardeigras (rogu) sau un ardeicapia rogu
c6teva funze de pdtrunjel, mdrar sau chives.
Piure de fructe raw-vegan
Combina{ie la blender de 1-2 banane, 1-2 pere gi 1-2 kiwi - la care se
adduga pu$nd vanilie (un v6rf de pdstaie de vanilie) sau pufind sco(igoari sau
pulin cardamon (un praf).
Alte combinatii posibile:
- Pepene galben cu pere (mere)
- Banane cu cipguni
- Banane cu ftucte de pddure (afine, coacdze, mure, zmeurd, fragi)
- Pepene galben cu cdteva curmale rehidratate 24 de ore (sau caisc
rehidratate 24 de ore, sau stafide rehidratate 24 de ore).
- Mere cu piersbi
- Caise cu pepene galben
- Banane cu kaki (h decembrie - ianuarie)
- Banane cu mango (foarte copt)
Supi de legume (pentru vdrsta de 5-6 luni)
Un dovlecel, o ceapd gi un morcov - tdiate bucdlele - se lierb la foc mic h
400-500 ml api, 20-30 de minute, iar la final se adaugi pulin pitrunjel gi/sau
chimen, c6teva seminfe de fenicul sau anason (hcercali pe rdnd cu fiecare 9l
vedeg" ce aromi agreeazd mai mult copilul).
La hceput- se va servi DOAR zeama. Ulterior, pasati$i legumele, servind ca
un piure mai sublire - sau micgora[i cantitatea de api gi servili ca un piure mat
gros.
umbinafi (posibile) de legume pentru supd:
Pufind gulie, cu morcov giceapd
Pu$n broccolicu ceapd gifenicul (ridicini)
$tevie, cu ceapi gi morcov (gi pulind lamdie)
Pifunjel(riddcind), cu morcov 9i ceapi
Dovleac cu ceapd/praz gi riddcind de fenicul
Conopidi cu ceapi gi turmeric (pulind ridicini de curcuma, sau pu[in
lpnaf uscat) - turmeric-ul (prafl - sau rdddcina de curcuma (proaspdtd)
!8b extrem de alcalind gi susfine suprarenalele - are un gust pldcut gi
unic, gi oferi culoare galbend produselor h care se introduce.
Conopidd cu morcovi gi cu lelini (putini riddcini)
8bd5 rogie cu morcovi giceapd (praz, sau fenicul- rddicini)
'Gu
legume
legume (quinoa cu legume sau amaranth cu legume).
cerealele la hmuiat h pulini api, de cu seard (circa 12 ore) pentru a
gia le deschide puterea de germinare (gi a fi neutaliza$ to[i inhibitorii
lor).
toate informatiile de mai sus ca un ghid orientativ pentru
O!rc doresc variante maisdndtoabe pentru puiul lor.
care a ales s6-gi schimbe alimentafia cu cdliva ani hainte de a
lEdrcinati, a ob{inut o curSfenie a corpului fizic Ai o claritate a min$i
mare, hcdt sd realizeze cd ceea ce este bun pentru corpul ei este
corpul copilului.
copilului gi adultului, h varianta "naturald" apropiatd de Creator
Sgume) nu este foarte diferitd.
sunt aceleagi.
sinitogi nasc cresc copiii sindtogi.
Ai
avea copii sdndtogi htr-o familie bolnavd. $i nu prea existd copiii
hmilie sinitoasd.
hbHeauna o evolu$e "unitard" htre sdndtatea copilului gi a familiei
lnflnevoie si hcelischimbdri h dieta copilului, din motive de sdndtate
csb nevoie si schimba$ dieta htregiifamilii, pentru a avea succes
drmors,
ilfiur! ce ve[i h{elege ca SAruAfnfEA hseamnd un stil de viatd
h care alegerile alimentare sunt VITALE, hfucAt influenfeazi
VlfF a familiei - abia atunci hfelEeft de ce nu voi pune prea mult
,ropb"
Fa 9i "scheme" de blosit de oricine, oricdnd.
I
 Toate informafiile despre alimentafia copiilor mici sunt ORIENTATIVE 9i sunt diplomate gi ribditoare prin natura lor.
nevoie sd fie aplicate cu precau(ie 9i sub supravegherea unui medic care va putea schimba orice barbat gi orice energie a familiei- daci este
cunoascd nutrilie giefectele echilibrariisale la adul$ gicopiii. diplomati 9i rdbditoare.
AtAt la copiii, cAt 9i la adulfi- cat 9i h htreaga noasfd carte
acest lucru de prea multe ori, ca si mai poati fi contrazis de
- vom reveni i

gi iar la principiul fundamental al Naturii: SIMPLITATEA.

Cu cdteste maisimplu, cu atdt maibine. le au nevoie doar de CUNOA$TERE gi de multi, mult6, multi
alituri de imensa dozi de IUBIRE fa{i de copil, de tatil acestuia 9i
Md veli htreba despre posibilele 'barenfe" gi "lipsuri" - despre care citili
de multe gicu care vd sperie medicii la fiecare consultafie.
copilului este un lucru esenlial pentru o femeie gifiecare va lua
Un adult gi copil hrdni{i natural au un organism fizic N STARE
necesare pentru a-gi cregte c6t mai bine puiul. Am hcredere h
ECHILIBRU.
rgi intuilia feminini gi itiu ci fiecare va primidin informafile acestui
Corpul nostru - O MINUNE A NATURII - este "dotat' de Creator ceea ce are nevoie lq momenful h care va consulta cartea.
mecanisme proprii de echilibrare, cu posibilitate a sintetiza complexul de
B h intestinulsublire gi abilihtea de a "produce" multe minerale h chiar interi
ficatului. Condilia fundamentali € aF$e procese "naturale" gi sdndtoase sd a
loc este ca aceste organe SA FIE SANATOASE, si nu fie blocate de mucus gi
dopuride toxine gi acizi.
NU EXSTA "L|PSUR|" htr-un organism sin6tos.
Am triit perconal aceasti "schimbare de paradigmi" - de la ceea ce am
hvalata h gcoald (sd caut mereu "lipsurile" gi "caren{ele"), la ceea ce
experimentat in timpul lunilor de hrinire exclusivd cu fructe gi/sau legume crude
Am aflat cd organismul se auto-regleaza, se echilibreazd, se auto-repari
mai ales se regenereazi - atunci cdnd i permit sd o facd.

Acelagi lucru se htdmpld la copiii mici - mai ales la bebelugi -

mecanismele de refacere, regenerare, echilibrare gi curi,tenie "naturald"
foarte active gi foarte re-active. Uimitor, dar un copil hrinit doar cu suc de
NU ARE LIPSURI gi CARENIE, dimpotrivd, se pare cd se dezvoltb 9i
foarte frumos.
Desigur, depinde mult gi de sdnitatea mamei care a niscut acest copil gi
ales, de stresul/echilibrulfamiliei h care va cregte.
Dacd avef multe friciltemeride "lipsuri" gi "carenfe" iar membrii aifamiliei
influen{eazd givd sperie zilnic, atunci nu hcerca{isi vd lupta$ cu ei.
Gasili o solufe de "compromis" htre sfaturile date h aceastd carte gi
dorite de restul familiei. Da[i-icopilului, cAt pute$ de multe sucuride fructe, ul
chiar piureuri 9ifructe, ca atare - 9i nu conteazi ce alte alimente sunt "impuse"
so!i, bunici, mitugi, vecine gi alte rude binevoitoare - hcercali sb face$ copilul
iubeasci ftuctele, mAnc6ndule inpreund cu el.
Nu pierdelienergie familiei. '
h conflicte inutile cu restul
Faceli tot ce putefi mai bine pentru propriul copil - firi si vi faceli riu
general, nici sufletului dv., nici energiei familiei- h principiu.

7t

4ry I
 CAPITOLUL 4 lceea am ales s6 scot acest procedeu de pe site-ul meu 9i din materialele
le predau - 9i sd caut alte altemative, mai bl6nde, mai treptate 9i mai
Diete pentru detoxifiere gi curd,tire a organelor gi (trebuie si mdrturisesc cd doar cdnd vedeam amestecul de ulei cu
sistemelor -la a 6-a gi ultima proceduri pe care am aplicat-o apdrea -
o stare de greali 9i respingere!).

h acest capitol mi-am propus si vd comentez gi si vd prezint descoperit multe despre DIETA PENTRU FICAT.
posibiliti{i practice de diete "speciale" - destinate pentru 'burd{enia" mai te
a anumitor zone din organism. Pentru cd sunt foarte "la mod6" detox-urile rflat ci FICATUL - uzina noastrd chimicd - este un organ minunat ciruia
"expres" (de cdteva zile - gi foarte intensive) am dorit gi eu sd vin cu mod special ALIMENTELE SIMPLE.

comentarii giexemple, din experienfa mea personald 9i profesionali. ci - cu cdt sunt mai simple dietele noastre - cu atdt mai fericit este
(care are pufin de prelucrat 9i de muncit, putdnd sd se giodihneasci
Acest capitol este dedicat celor care doresc sd se echilibreze, dupd ce
identificat diferite probleme ale corpului -
dar gi tuturor celor ce au nevoie
posturile (perioadele din zi h care nu consumdm alimente ore
prevind apari[ia problemelor gi aleg sd-gi menlind sdnatatea, prin 'i
periodice. posturile de 24 de ore) reprezintd "preferatele" ficatului htrucdt -
digestiv "se -
opregte" 9i atunci ficatul se poate ocupa de a doua sarcind
Dieti pentru curdfarea ficatului -
a sa h organism refacerea gi regenerarea celulelor 9i lesuturilor
Existd h literatura "naturistd" o multitudine de procedee de 'buri[are" inte
a ficatului - cele mai multe dintre ele propundnd o variantd de combinatie r - h "dieta" pentru ficat _- pe primul loc voi men(iona POSTUL - sau
zeamade grapefruiulamdie gi ulei- administrate odatd, in cantitate mare (dupd h care NU SE MANANCA NIMIC (doar se consumd apd, dupi nevoia
perioadi de dieti - gi urmatd de o perioadd de dietd).

Am hcercat personal acest protocol de detoxifiere, preluat de la Hulda pot fi perioade scurte (de exemplu - postul tip "sdrit micul dejun" -
- b masa de seard pdnd la masa de prdnz a zilei urmdtoare).
urmdnd pagii exac[i descrigi h protocol - chiar l-am aplicat de 6 ori -
cu un echinoctiu de toamnd gi pdnd h anul urmdtor,la2-3luni interval. fi posturide 24 de ore, aga cum vd spuneam, de la ora 16.00 a unei
De fiecare dati am scos din ficat cantitdti impresionante de 'Uopuri la ora 16.00 a zilei urmdtoare (sunt cele mai ugor de tinut posturi).
colesterol" (aga le spun acelor "pietre" din ficat, cire au o consistentd tip pliste deveni o parte obignuitd a disciplinei alimentare a uneori persoane -
9i nu sunt altceva decat bild htdritd, amestecatd cu reziduuri acide limfatice o datd pe sdptdmAnd fdrb probleme (sau chiar de doud ori pe l

mucus). suprapuse miercuri gi vineri- peste postirile oftodoxe).

Dar starea generald dupd fiecare protocol de detoxifiere era de 9l posturi de mai lungi duratd - de 3 zile, 10 zib 9i chiar mai luni, de
sl{biciune, de lipsd de putere gi chiar de dureri evidente la nivelul rinichilor - gi de zile (9i mai mult).
hceput sd pun la hdoiald beneficiul acestei proceduri (degi ceea ce evacuam muk c6(i recent apdrute despre puterea terapeuticd a "posturilor cu
spunea clar cd ficatul meu este plin-ochi de mizerii), Fcomand h special cartea lui Thierry de Lestrade Postul negru, o -
iapdrutd la Editura Philobia, n2014).
''Dupd ce am aflat mai multe despre sistemul limfatic, despre legdtura acesturl
cu rinichii, despre principiile alimentatiei cu fructe gi lEume (alimenta(ia 'brudi' I snorm de multd informa[ie mai ales h larile rusofone despre rolul
h h Spitalele
vindecare (a existat o politici de stat de folosire a posturilor
nepreparatd termic) - am hleles ce era gregit la acest protocol- at6t de "sever"
agresiv asupra ficafu lui. tmp de zeci de ani de zile -
gi a fost acumulatd o experienld
Pentru cd ficatul nostru este hcdrcat 9i blocat h zeci de ani de zile
lrl cu privire la rezultatele ob[inute). h cartea lui Thierry de Lestrade
extraordinare despre experienlele de zeci de ani ale rugilor 9i
alimenh{ie necorespunzdtoare -
nu putem sd-l "fortdm" peste noapte sd
obflnute.
deblocheze gi apoi sd continudm cu aceeagi alimentalie care l-a blocat.
Eu aga am procedat, fard sd hleleg 9i sd cunosc prea multe - gi am problemi la posturile cu apd - pe perioade lungi de timp (tip "postul
cd "bat pasul pe loc" 9i sdndtatea mea nu se tnbundtifegte. 'tlbtlate" pe care I recomanda gi Valeriu Popa h terapia cancerelor 9i a
ci
!nw) este faptul necesitd supraveghere medicali 9i cunoagterea
72

/
etapelor de evolu{ie. Persoana se poate speria de diferitele stdri prin care tece I salatele de fucte, dupd blend-uri (smoothie) 9i h mod deosebit dupi
poate reac{iona enn$onal la ceea ce se htimpli - dacd nu hlelege, nu de lEume - energia corpului scade vizibil - starea de somnolenfi fiind
gi nu i se explicd stdrile gi simptomele ce pot apare. ginecesitAnd repaus duPi mas6.
asemenea, dupi mdncarea gourmet "raw-vegan" (dupi tot ce am
Este important sa gtili cd pentru ficat - NEMANCAREA - reprezintd cea
bun6'Uiet5" de vindecare. at de la magazinele gi restaurantele raw) starea de somnolenli este
Dupd intervenl"i chirurgicale, dupi perioade intense de stes, dupi
f la fel de intensi ca dupd m|ncarea gdtiti la abur. Prijiturile raw-vegan
bpul" hgreundrii ficatului- dupd consum (de multe ori, apar 9i dureri sau
sau incidente - este mult mai hlelept si se consume 24 de ore (sau mai
nirrelul ierii/ficatului, datoriti cantitdlilor mari de grdsimi tip caju sau
doar apd pentu cd orice cantitate c6t de micd de m6ncare NU POATE
; din aceste produse).
DIGEMTA gi hcarcd inutil ficatul (ocupat cu echilibrarea reac$ei la stes
organismului). mai intensi shre de somnolenla apare evident dup6 mancarea
gatiti -
De asemenea, afi observat cd h bolile virale acute, mai ales h cele
,,
-
sau mai ales pr4it6 indiferent de calitatea ei. Am observat aceeagi
de la legume gitite ca gi de la came - de la pdine sau lactate' Degi
evolueazd cu febrd, bopiii aleg SA NU MANANCE nimic. Dacd nu i for,tali
rieni suslin cd mdnAncd "mai sdndtos" decAt cei care consumd carne,
permiteli copiilor si stea 1-2-3 zile fdrd si minince, hcerc6nd h acea
ou eu am observat aceeagi scidere a energiei 9i stare generali
-
DOAR SA-l HIDMTATI (api, ceaiuri, ftesh-uri de fucte) - evolu$a oricdrei pistdi, sau de la
iiOe ta o supd de gtevie/leurdi, ca gide la o mdncare de
va fi mult mairapidS, scur(d gi lSri urmiri h timp.
6plioridovleaculcopt servit cu o salatd.
h afard de "postire" - penfu ficat sunt extrem de benefice "curele de sucun" I Contat cE am prelucrat termb. orice a fost prelucrat termic a -
"denaturarea
cele de "monofruct" fiind preferatele acestui organ. I o reaclie FOARTE INTENSA de somnolenli - semn cd
Cura de suc de portocale sau cura de suc de struguri (proaspdt stors, ftesh) a alimentelor a silit ficatul sd munceasci ore h gir pentru a putea
de 3-7-10 zile sau mai mult - reprezintd adevdrate "spiliri" interioare ale ficatului ceea ce a intrat h corP.
h literature fructariand existi c6(i scrise de persoane care au linut cure apare doar "somnolen{a" - ci apar chiar dificulti,li de aten[ie, con-centrare
40-50 de zib de suc de portocale (chiar Robert Morse a stat timp de 6 luni pe le'gi stari tip "confuzie", uneori cu tulburdri de coordonare fizicd (la mers,
dieti monofruct - doar din portocale organice), gi existd persoane care hdemdniricare solicitd atentre gigrijd la detalii).
totul pe cura de struguri de 2-3 luni sau mai mult - cu efect benefic pe
gi refacerea ficatului (am citit recent cartea "The grape cure * Johanna Brandt,
r- DIETA pentru curd[area ficatului -
consti htotdeauna h
TE - h consumula cdt mai pufine alimente 9i cit mai pu$n prelucrate'
care experienfa cu posturile cu suc de strugurieste impresionanti!).
simpli - propusd la hceputul acestei c6(i de re[ete (spalali, cur5[ali 9i
Am observat cd atunci cdnd se consumi UN SINGUR FRUCT ODATA rcprezinti "varianta optim6" a "dietei hepatice".
organismulse simte cel mai bine, cel mai h putere gificatul nu muncegte mult. reprezinti "alimentele favorite" ale ficatului - iar dinfe acestea, cu
-
$tim ci ficatul "este ocupat cu digestia" atunci cAnd apare starea ' strugurii gi citricele.
somnolen[d dupd masd (o stare "tipicd a ficatului" - dupd cum pot mdrturisi
il6 continutului lor h substan[e astringente (taninuri, flavonoide etc.) cu
bolnavide hepatita).
$ "hidrocarbura" - aceste fructe zemoase reugesc si "emulsioneze"
Dacd o masd vd di stare de energie, de bine, chef de treabd 9i dorinld de de'colesteroldin retpaua de canalicule a ficatului, sd le hmoaie 9i sd
le
face migcare fvicl -
hseamnd cd ficatul dv. a muncit pufin 9i are toati hcetulcu hcetul.
disponibili pentru exerciliul fizic.
-o dietd cu un procent crescut de fructe ZILNIC in dieti - mai ales h
Am observat starea de bine gi de energie evidentd DOAR dupa un suc a zilei - timp de luni sau ani de zile - reprezintd solulia curd[arii unui
de monofruct (orice fel de fruct, dar h specialcitrice - maiales portocale I hst abuzat alli zeci de ani cu o alimenta$e necorespunzdtoare'
dar gi dupd consumul unui fuct, ca atare (dupi 4-5 mere, sau dupd de fructelegumele vezi - verdelurile ftunzele vezi - reprezinti
- -
portocale). Dupi consumul de banane, curmale, smochine gi alte ftucte uscate. lb "favorite" -
ile ficatului precum salata verde, rucola, spanacul,
am observat apari{ia unei ugoare stdri de somnolenfe - ceea ce-mi indicd ul, gtevia, micrigul, leurda, prazul, usturoiul, Tapa, plantele aromatice
pentru digestia alimentelor "mai con@ntrate". buguimul, salvia, rozmarinul, cimbrul, chimenul, feniculul sau
ci ficatul muncegte mai multe anasonul.

74 75

/
 Salatele gi sucurile care confin aceste "sucuri vezi" - pot reprezenta un
minunat la dieta cu sucuria dimine$i, mai ales h a doua parte a zilei, c6nd
nevoia sd consumdm ceva mai "consistent".
Cel mai rdu ii fac ficatului GRASIMILE - de toate felurile - in special
prelucrate termic (pr{ielile). Alimentele "prdjite" (inclusiv chips-urile de
felurile, pufule$i gi orice ful de uscdturi fdcute h ulei, tip floricele de
blocheazi cumplit de tare ficatul.
Dar ORlcE FEL DE GRAslMt - animale sau vEetate (da! uleiurite
-
toxice pentru ficat h orice formd gi h orice fel sunt preparate - ra cald, sau
rece) - reprezintd "cauzatoarele" dopurilor de colesterol de care vi aminteam
hceputul capitolului.
Ficatul NU se simte bine dupi icre, mdsline, avocado, cocos, ulei de
dupd nuci, seminte sau produse care le conlin (oric6t le considerafi
nicidupd grisimile animale din lactate, din came sau pegte.
al htregului organism), h care sunt deversate grisimile, toxinele
toate substanlele de care corpul vrea sd scape
grisimigi
, dupd o masi "copioasd" cu multe alimente gi mai ales cu
(creatoare de acizi), rinichii sunt extrem de hcdrcali.
h cadrul procesului de detoxifiere - am observat h corpul meu cd
masi care confinea nuci/semin{e/alune in cantitate oric6t de mici
care au gigrisimi 9i proteine), apareau N ftN,tp CE IvIANCAM dureri
diferile (umeri, gold, cot, glezn6, genunchi) semn al blocajelor
st
h acelagi timp. $i la pulin timp dupd aceea, dureri h zona spatelui
hlepenite').
oameni care transpird la cap abundent h timp ce mdndncd (sau
pe tot corpul), indiferent cd era vorba despre o ciorbd fierbinte sau
fripturi. Corpul acelor percoane tocmai le-a hgtiin{at cd gi-a blocat
renale gi stagnarea limfatici s-a mutat h zona capului

Faptul cd le consumdm h timpul iemii- htrucAt senzalia de 'Toame" nu o perioadi, persoana poate avea dureri de spate (h zona lombari) 9i
fi stapdnita la multd lume doar cu fructe 9i legume - determina ca h prin cd a ficut "o migcare gregiti".
toatd lumea sd aibd "ficatul hcdrcat", imunitatea scdzuti bst "o migcare gregitd", dar nu cea la care s-a g6ndit persoana!
9i sd apard "epi
de viroze respiratorii" (de fapt, reale "elimindri" de mucus acumulat in a gregiti" a fost mdncarea consumati.
respirator gi h ficat, h timpul iernii) sau "alergiib" sezoniere. la multe mese pe zi, multe zile gi sdptdmAni la r6nd.
doar la o masd -ci
Dar gi celebra "astenie de primdvara" - cu somnolen{a, lipsd de p
sunt numili "organe tdcute". Au o capacitate de rezistenld gi echilibrare
dificultali de aten{ie, concentrare 9i memorie - nimic altceva dec6t evidenta
gi rezistd ani gi zeci de ani abuzunlor facute de oamenii moderni.
de sldbiciune a ficatului.
hcep sd se manifeste, s6 apard dureri, hseamnd cd posibilitSlib lor de
Dacd veli reugi h
dieta zilnicd sd aveti continuu alimente care
hcep sd fie depd$ite.
functionarea ficatului (fructe gi legume) gi sd evitali sau sd consumafi rar
cantitate micd acele alimente care I hgreuneazd func{ionarea - fdc6nd h acel
91
9ti ci rinichii sunt "chinuili" dupd multe semne indirecte, precum
timp pauze c6t de dese reugifi (posturi periodice) ve{i reugi sd v6 ment din jurul ochilor, urinatul noaptea - cu atdt mai frecvent cu c6t rinichii
- rl6bifi, durerile de genunchi (primele afticula[ii afectate la o persoand cu
ficatul h stare buni de funclionare perioade lungide timp.
sau durerile de qale 9i problemele lombare (lombo-sciaticd sau
. Cu alte cuvinte - ve{i avea IMUNITATE BUNA, veli avea METABOLISM Bt
vertebrale).
(nu vd ve{i hgrdga, nici nu vefi slibi prea mult), vefi avea VEDERE BUNA gi
acelagi timp, stare de ENERGIE suficientd - c6t sd puteg sd vd desfdgura{i cele mai "prietenoasei' pentru rinichi sunt fructele gi o serie de
aga cum donti. proaspete, h stare crudi
Ca sd nu mai vorbim de faptulcd un ficat bine funclional va ajuta sd fili dlmentele din Naturi pot ajuta filtreld corpului nostru numite rinichi.
CALM, mai REI.A)(AT 9i mai CURAJOS. o coinciden(d cd primele fucte care apar primivara h zona
Nu existd FURIE gi nu existi FRUSTRARE * ca h cazul unui "ficat
blocat" . eunt ciregele gi viginele.
aga cum vedem la mulfi oameni din jur (care nu mai au ficat functiondnd bine fructe au o ac{iune diuretici, depurificatoare (9i laxativi) importantd,
copildrie). si curetp filtrele corpului, hgreunate de dieta anotimpului rece.
codi{ele de cirege gi vigine pot f
consumate ca infuzie, pentru a ajuta
Dieti pentru curilarea rinichilor
Cl 9i ftuctele proaspete, din care se pot face "cure monoftuct' doar -
ci ei reprezinE
Da, rinichii sunt foarte afectali de tot ceea ce m6nc6m, pentru doar vigine - timp de 1-3 sau mai multe zile.
poarta de eliminare pentru htrEul sistem limfatic al corpului (sistemul "do

77

I
 Aceste "cure monofruct" sunt adevdrate perioade de regenerare
organismul nostru, dar h special pentru rinichii nogtn (degi sunt pugi la muncd,
bucurd totugide cura',tenia care lise oferd).
Dupi anotimpul ciregelor, urmeazi anotimpul pepenilor - alte fructe
pentru rinichii nogtri.
Cu aceste fructe pot fi ficute alte cure "monoftuct" timp de zile, sdptim6ni
chiar luni la rdnd (sunt multe persoane care aleg vara sd stea 3-4 luni doar
pepeni vezi 9i galbeni). Mai ales dacd timpul este cdlduros, consumul de
vine ca o consecinli fireasc5, datoritd uguririiacomoddrii la mediul hconjurdtor
Alte fructe care suslin 9i ajuti func$a renald sunt piersicile, nectarinele
caisele - dar piersicile h mod deosebit sunt reputate a cur6{a nisipul la rinichi
le reda functiile de filtrare.
$i alte plante ajuti la curdlenia rinichilor, precum frunzele de
(consumate h bbnd-uri, sau supe raw-vegane, sucuri sau chiar infuzii)
ftunzele de gtevie/lobodd (de cele mai multe ori consumate ca infuzii sau
Pdtrunjelul este o alti planti bine-cunoscutd pentru echilibrarea rinichilor
desigur cd 9i multe alte fructe gi legume ajuti rinichii.
cunoscut un fructarian care consuma 4-5 lifi de apd zilnic, fiind mereu cu
2 litri dupd el gi una doud - trigea o dugci din ea. Bdrbatul avea nigte
hfiordtor de man, nu avea pir (acidoza capului) 9i periodic avea
de slSbiciune gi confuzie - blamdnd fuctele din dieti pentru "lipsa de
ce am discutat gi i-am explicat cAt de tare i;i biciuie rinichii, a fost de
reduci apa pe care o consuma (el 9i aga mAnca multe ftucte, care
destnE ap6, la rdndul lor) - 9i dupi 4-5 zile mi-a aritat cum cearcSnele 9i
din jurul ochilor se diminuaserd considerabil gi puterea lui de concentrare
mai buni!
gi de api/lichide/fucte seara tAziu, dupd orele 18.00-19.00 hcarcd
gi afecteazi calitatea somnului.
sunt recomandate fucte maiconsistente, precum bananele, curmalele,
- -
, alte fucte uscate sau dacd este posibil niciun fel de m6ncare.
cu stomacul goleste unul foarte odihnitor 9i sdndtos.
- accepti mult mai ugor sucul de fructe fesh, adevirat6 "apd vie" a
, decdt apa simpld a p6mAntului.

h general, hrana crudd, nepreparatd termic este cea care ajutd enorm pare cd fiinla umani nu prea poate mdnca pimdnt (noi mai hcercdm cu
h procesul lor de funclionare, dar 9i h pentru regenerarea gi repararea lor iar nu ne prea iese). La fel, nu este prea hcdntati nici de sarea din
sunt leza{i). (corpul omenesc protesteazd intens la primele mese cu sare - apoi

lar hrana gdtitd, mdncarea denaturatd 9i plina de substan[e ciudate, pe I s-o mai fac6 - gi apare dependenfa 9i adaptarea) 9i nici de apa

corpul nu le poate recunoagte gi este nevoit sa le elimine aproape h

hcarcd h mod deosebit rinichii. Observat ci h acidoz6, pentru cd to{i am fost
majoritatea oamenilor (aflafi
dependenti de mdncarea gdtitd) se simt mult mai bine cdnd consumd
Dar aga cum vd mai spuneam, aga cum 'grdsimile" sunt DU$MAN||
ficat, aga proteinele sunt DU$MANll pentru rinichi. ilc de ldmdie sau portocali - decit apd simpld. Chiar mulli copiii doresc
apa mineralS (api cu ceva u$or acid h^ea), dec6t apa simpld -
Dietele pentru sldbit bazate pe consum exclusiv de proteine
din corpulnostru NU POT Fl SPALATI $l hIDEPARTATI CU APA
dezechilibriri uriage ale corpului persoanelor care le aplicd.
din corp gi organe sunt precum mizeria 9i petele lipicioase din bucdtdria
Dacd gtim deja cd o persoand supra-ponderald este una aflatd h pJsoane -
nu se hdepdrteazi cu ap6. Putem hcerca, dar ne chinuim
ACIDOZA gi slibicirine a corpului (care a hcetat sd mai lupte cu toxicitatea 9i
nzultate deplorabile.
hvdluie h mantaua protectoare de gr6sime), folosirea unei alimentalii EXCLU
ddugali gi un praf sau lichid de curi,tat (o hidrocarburd mai acidd),
ACIDE (cu proteine) accentueazi hf-o a$a mdsurd acidoza, i gir mizeriile se pot curi,h.
decompensarea rinichilor este inevitabild dupd astfel de diete.
rcl I joaci citricele 9i sucurile de fructe - de emulsionanli 9i favorizanli
Toate persoanele care au probleme de rinichi au nevoie sd evite consumul
tirii toxinelor din filtele delicate ale ficatului 9i rinichilor.
proteine animale (complet) gi cdt mai mult, chiar gi cel de proteine
, h rezumat - dieta pentru sdnitatea rinichilor - este o dieti simpli,
-
(folosind ocazional doar variantele "vii" din germeni, vldstari, uneori nuci
uneori doar un fel de fructe, alteori mai multe feluri de fucte, alituri de
semin{e -
dar funcfie gi de starea ficatului 9i de alte probleme generale
legume crude, proaspit PreParate.
corpului).
dlntB dietele mele favorite de detoxifierea a rinichilor (9i corpului) este
Consumul de lichide este important pentru riniehi. fln mesele de dimineap 9i de prAnz sunt compuse din fructe (consumate
Dar supra-consumul de apd, ca urmare a tuturor sfaturilor specialigtilor ( prcparate ca sucuri sau blenduri, simple sau amestecate) 9i masa de
mai multd api") hcarci hgrozitor rinichii. I rcprezentati de o salati din lEume gi/sau verdefuri crude,

J
 $i dacd mai este nevoie, se adaugd apd (cu limAie sau suc de portocalS) sau si fermenteze, si producd gaze 9i o stare foarte proasti h tot
func[ie de cererea corpului, dar niciodati dupa 18.00 - 1 9.00 seara.

Durata de timp c6t poate fi linutd o astfel de dietd este variabild, pentru fiecare
rl, proteina din gr6u este "un lipici" = glue (lipici h limba englez6), iar
persoand func[ie de necesitate gi dorin{a. l-a descoperit oricine a fdm6ntat o cocd de aluat. S-a lipit continuu pe

Poate dura de la c6teva zile la cdteva siptdmdni sau luni, sau se poate
lactatele sunt alimente grele pentru intestinul uman (si nu uitim ci
transforma htr-un stilde viafd, pentru cei dornici sd aplice varianta raw-vegand a
alimenta{iei gi sd beneficieze de efectele sale de regenerare, rehtinerire gl
de vaci sunt destinate vifelului, care are alti structuri corporald decit
refacere a organismulu i.
aleste format dintr-un cap mic Ai un corp mare, cu oase mari. Omul se
ci are un corp mai mic, gi un creier mai mare - dar uitAndu-ne h jur la
Dieti pentru curitarea Intestinelor oamenilor cu care ne htdlnim, nu s-ar spune cd ar fi ap!).
produc h sistemul limfatic uman MUCUS, o altd substanfd blocantd
Desigur cd dieta cu alimente crude, nepreparate termic - este cea mai bunl
de trecere, iar combinalia cu glutenul (din multele produse tip plicinta
dietd gi pentru intestine.
macaroane cu brdnzi, pateuri, napolitane au multe alte patiserii)
Fructele gi legumele crude sunt acceptate cu cel mai mare drag de cea mai rea combina[ie posibilS pentru intestine.
nostru digestiv, sunt rapid prelucrate, sunt ugor absorbite gi resturile lor eliminate
legumeb crude gi vegetalele (h special funzele vezi) reprezinti
complet.
bune alimente pentru intestinele noastre.
lntestinele pot regla aportul alimentelor crude fird dificultifi.
daci cineva consumi pu[ind proteini animald (peqte, fucte de mare,
Cdnd cineva trece de la o dieti "normald" la una de cruditifi, va avea
daci le combind cu multe legume, vegetale gi/sau chiar fructe (citricele 9i
sdptdmdni sau chiar luni h care zilnic va avea senza{ia cd ii este foame gi nu se
de pidure se "asorteazd" bine cu carnea) corpul le va'tranzita" gielimina
saturd indiferent de cantitatea de fructe gi legume pe care o mdndncd.
- dec6t h situalia combinaliei cu pdine gi/sau cartofi sau paste h -
Celulele corpului acestei persoane au fost ani de zile hfometate gi sldbite, glutenul/ amidonul se lipegte de proteind 9io tine cu zilele h intestin,
lipsindu-le ingredientele de care aveau nevoie pentru funclionare descompune 9i putrezegte.
regenerare/reparare. $i acum, cdnd le primesc h final, cer din ce h ce mai mult,
"$i fac Itcdt dieta penfu intestine este DIETA COMBINATIILOR CORECTE 9i
pdnd c6nd plinul". A.T. Hovanessian, bunicul migcdrii moderne tip
de tubuldigestiv.
raw-vegan din lume vorbea despre aceste efecte h cartea sa "Hrana - se pot combina cu legume/vegetale 9i chiar fructe (mai acide).
nepreparatd termic - o lume fird boli, vicii 9i otrdvuri" hcd din 1960, anul publicdril
cd(ii. Daci dori[i sd citififragmente traduse din aceastd carte, le gisili la rubrice alE parte - la o altd masd - carbohidralii se pot combina cu legume/
"lubim fructele", de pe site-ul www.centrulnatura.ro , butonul "Scrierile maegtrib/'. ;lchiar fructe
Hovanessian gi mai recent, Robert Morse, precum gi mul[i NICIODATA nu se combind la aceeagi masd proteine cu
$i
expenmentatori gi trditori zeci de ani cu hrana nepreparatd termic sus{in -
aceasta este "combustibilul" proiectat de Divin pentru corpul omenesc. este cea mai ddunitoare gi gregitd combina[ie cu putin[6 - care

Este evident cd o persoani care trece pe hrana nepreparati termic, din care digestia 9i ircarci intestinele la toate nivelele.

-
propo(ie mare (peste 75%) reprezinti fructele reugegte h 2-3 ani sd capete o tlia proteine (carne, ou, lactate) 9i carbohidra[i (fdinoase, amidoane)
stare de bine, de sdndtate, de echilibru gi un aspect tineresc de nehleles care mnstipd gi blocheazd intestinele, fiind responsabild pentru mare
ceidin jur (care hbdtrdnesc cu trecerea anilor). Ulburdrile 9i bolile oamenilor.
Cine doregte si valideze aceastd informa{ie poate sd aplice gi si se vl uita$ la modul h care mdndncd oamenii (vezi sandwich-urile, burgerii
singur. - acesta este cel mai des mod de 'bombinare" a m6ncirurilor.
Pentru intestinul nostru, alimentele cele mai nocive sunt lactatele gi fiinoasele 0ltl doresc s#$ redobdndeascd sdnitatea (dacd au pierdulo) sunt
Dar 9i toate gr6nele (cerealele) gi amidoanele. nhvele - a TIPURILOR de
"arta subtil6", dar foarte la hdemdna tuturor
psibile a dibritelor alimente.
Aceste substanfe formeazd "cleiuri", lipiciuri care efectiv sudeazi buci{i dc
alimente de perefii intestinelor, acestea fiind fo(ate sd rimind aici zib htregi, sl , dieta pentru sdnitatea intestinelor - este o dieE a combinaliilor
de alimente, pentru cei care doresc sd includi orice h mdncarea lor,

81

I
 nu este dificila gi este ugor de aplicat h viala oricdrei persoane, fdrd sd o
sau o diete de cruditi[i, cu fructe, legume gi vegetale crude, pentru cei care
prea tare.
doresc nu doar sd faci detoxifiere, ci 9i refacere, regenerare, rehtinerire a
organismului lor.
l de dietS -
varianta cea mai ugoard - f6ri lactate, fainoase cu
Fructele deosebit de utile pentru intestinele noastre sunt merele 9i perele, zahdr, cu pulini sare 9i ulei'
con$nut important de fibre gi pectine, adevdrate "miturici" ale intestinelor, aldtutl
betapa 1 - presupune menlinerea proteinelor animale (pegte' ftucte de
de alte fiucte precum sfugurii (foarte importan$ 9i penfu intestine, nu doar pentru
ficat), prunele sau corcodugele ("ajutoarele" de nidejde ale celor constipali) sau pui, iu*n,6u). Vbm rimAne-h zona mirii9i,? t?{?tt-?"9,-^!:::l::
;gianiie"
variantele lor exotice, kiwi gi mango. #;i, citre mamiferele mari, hv6!6nd s5 nu mai consum6m
necuvAntdtori.
pe
Variante de detoxifiere masa de dimineali - se va hcepe cu un pahar cu apd 9i pulini lSmdie'

h finalul acestui capitol, vi voi prezenta h rezumat modalitatea h care putef lul gol, dimineala, urmat de un pahar d9. su9, tres.n Ofu9t9.(TIl
fdcut cu ftucte
hece pas cu pas cdtre o dieti cdt mai sdnitoasi.
1f,"gi;f., tfrldii, piersici etc.) gi'de un blend la mixer'
gi/siu ftunze vezi(sunt multe posibilitali)'
Aga cum am prezentat gi h Manualul $colii "Sdndtate 5D" existd trei
vom combina proteinele cu legumele..gi vegetalele' O
zi
(variante) de dietd de detoxifiere -
prin care putem hlocui alimenta$a cu de pr6nz -
toate" cu varianta €re ne ajuti corpulsd se vindece 9i reechilibreze.
ip''lGinefe animale cu legume (salate de cruditd'fi.$lsau 199u19
combina cu legume
ii iUur,'la gr6tar, la cuptor sau ferte;, o -zi vom
Varianta /- cea mai ugoari de "trecere" are doui sub-etape - prima, h tft u.d.trf.'(ciuperci, leguminoase - maz1te,
fasole, niut, linte, soia,
se mai pdstreazi o parte din proteina animalS, 9i a doua, h care se trece tnb etc., nuci, seminte, vlistari gigermeni)'
la dieta vegetariani. ,masadeseari-vomaveaamidoanefdrigluten(orezintegral,porumb,
Varianta // - medie - este cea ii care detoxifierea avanseazd gi alimentalia st mti, qrino., amaranth 9i tuberculi - cartofi, patate, napi' gulii' tapioca'
simplificS. gl altele) cu legume/vegetale,
Varianta /// - intensivi - este dieta care ajutd la eliminarea exista combina[ii de feluri crude (salate, supe raw,
alte mAncdruri
acumulate h organism gi la regenerarea gi refacerea profundi a siniti{ii ate termic) cu feluri preparate termic.
Pnmul pas h hceperea Varianteil -
este renunfarea complet la lactate mese-sepotconsuma(lanevoie)fructecrude,fructeuscate,ocazional
etc')'
toate produsele care le con{in), la fiinoasele cu gluten (9i toate produsele care laminte, legume (morcovi, castraveli, rogii uscate
con{in) gi la zahirul alb (9i la toate produsele care tr conlin), cu reducerea siritgi pot bea fresh-uride fucte gi/sau legume htre mese'
(si tt-litlli
uleiului. i poate consuma apd dupd senzatia Og-
tttu care apare
- - :i
sd nu fili
h paralel, se introduc h afimenta$e cAt mai multe ftucte gi legume crude, d.t Lr" 9i bgimebi crude abundd in api aga hcAt
diferite combinalii, distribuite la mese diferite. nu r.tir'ui .Jnru*. chiar atdt de multi api cdtd consumali hainte
Vi voi prezenta exemple de dietd pentru fiecare varianti, urmdnd ca cd ar trebui).
persoand sd adapteze 9i ajusteze aceste exemple la situalia 9i r2 - hseamnd scoaterea completd a proteinelor animale - 9i
personale. hacelagiritmDoARcudietavegetald(doarproteinevegetale-
lmportant este sd h{elegeli principiile generale 9i sd le aplicali cdt puteti
o
2 de diet6 hseamna o intensificare a mdsurilor de detoxifere 9i
bine.
Va lua mult timp si face$ aceste tranzilii gi este important SA VA ACORDA e procentuluide alimente crude h dieti.
tot acest timp, fird si vd criticali, judecali sau simli vinova{i. I- hseamni continuarea aportului de fucte la micul dejur'
Daci aveli dificulti{i h
aplicarea practici direct6 a indica(iilor exis[ - ffiseide pra*;t o salati de crudiEli (cAt mai abundenti, $ga o!!
-
htotdeauna posibilitatea dietelor "ritmice" 6 zile die6, 1 zi "pauzd" (h
;iffi ;i,; ;lilente cruoe, nepreparate ttlt'9,
!:!!: TYr :lt-r:!j:t^i:] la t
persoana poate mdnca orice $idoregte), sau 5 zile dieti cu 2zilepauzl. e; Ggd; gitite doar ia masi de sear6 9i temporar 9i a amidoanelor,
Acest "ritm" poate fi util celor care nu gisesc putere sd {ini variantele df xrl,
detoxifiere de la hceput - degi veti descoperi ci trecerea treptati pe care vlq , am redus amidoanele 9i ne hdreptim
gicitre eliminarea lor'

I
 -
Subetapa 2 hseamnd fucte la micul dejun, salatd de cruditdfi (sau orice fel
crud, nepreparat termic, la prdnz) gi lEume gitite seara.
CAPITOLUL 5
Au fost complet eliminate 9i amidoanele din alimentatie.

Varianta 3 a dietei de detoxifiere - este varianta cea mai intensivi - 9i poate Solulii pentru diferite circumstanle
$nuti perioade variabile de timp (funclie de dorinli 9i disponibilitate) - dar exi
gi persoane care o adopti ca stilde viafd de ani de zile.
dietei SIMPLE, cu ftucte gi legume - degi la prima vedere este atAt
Este varianta cu care corpul uman se simte cel mai bine, cel mai ugor, nu
i gi la hdemAna oricui- se dovedegte o reald "piatrd de hcercare" pentru
existi aproape niciun fel de consum de energie pentru digestie gi cea mai
parte din resurse este utilizatd pentru refacere, regenerare, renovarea celulelor mulli dinte noi - dependen$ ireversibil de hrana gdtiti 9i de "fuciliElile"
eliminarea rezlluurilor acumulate de o viati. de soluliile rapide, ugoare (chiar daci sunt nesinitoase) ale hranei

Subetapa I - hseamnd fucte la micul dejun, tucte la prdnz gi o salatd dc

cruditif (foarte simplS, doar cu cdteva componente, seara) - treptat aceasta fiind farem la seruiciu, drcdt stdn multe ore (8-10 ore pe zi)?
rdritd - o seari da, o seard nu 9i hlocuiti cu mese de fructe seara. reugim si pisbdm 'Uieta cu fructe 9i lEume crude" merg6nd zilnic la
Penfu seard, recomanddm sd nu se mdn6nce mait6ziu de ora 18.00-19 -
A numiti serviciu (pentu orice om serviciul ESTE O TORTURA
ginu h cantitate foarte mare, doarcdtsi fie acoperiti senza{ia de foame. de un social gregit constuit, gregit sfucturat gi destinat s6-ltransforme h
este cea mai intensivi * care hseamni consum de fuctr
dar aici este o hfeagi discufie filozofici h care nu este
-
Subetapa 2 - si htrim h cartea de fatd . poate htr-o carte viitoare).
hfeaga zi. Pot fi mnsumate ftucte diferite, la diferite mese, pot fi consumab
amestecuri de ftucte (tip blenduri, salate) sau pot fi ficute zile de "monofuct" - cu frrrlm cu cqiiita gcoald- unde este nevoie de gustdi dese (celpu,tln aga
un singur fel de fucte (aga cum deja v-am menlionat la hceputulcapitolului). la copiii aflat in actdoza mdncdriigdtlte, care au nevoie sd mdndnce din
Existd foarte mul(i oameni care aleg sd petreaci perioade lungi de timp h Ord, altfel incepe sd-i"rdcdie' stomacul, sd-i doard intestinele sau sd frcd
diferitele etape ale Variantelor de detoxifiere *
dupd cum solicitd gi poah hbrylicemie, cu newozitate, tremurat gicltiar leEin)?
organismul lor. Se poate face trecerea htre diferitele Variante -
h mod foarto lacem in cdldtorie, cum reugim sd pdstrdm orientarea noastrd pe
flexibil gi adaptat.
simpld, crudd, doar cu fructe gilegume?
Am hcercatsi vd prezint totul c6t mai 'sistematizat" pentru a vd fi mai ugor sd
vd organiza[i propriile programe gi pentru a vi gdsi propriul ritm h htregul
- frcem in circumstanlele sociale speciale (sarbdtori, nunf, botezuri,
proces. etc.), cum reugrin sd ne menfnem dieta simplit?
Nu va fi nici foarte ugor, dar nici foarte greu. hceputul trecerii de la hrana gdtiti la hrana nepreparati termic, toate
$i mai ales - acordafi-vd suficient timp pentru a face trecerile aproapo hfeberi vor apdrea de la toli cei ce doresc si se hsdnitogeascd dar
naturale, lisa$-le sd vind de la sine. ci organizarea vie[ii lor nu le permite acest lucru.
Doar faptul ci
intensifica[i consumul de alimente crude, de fructe gi de leguma $botarea (gi fizici gi emo(ionali) este indusd copiilor din primii ani de
gi oferi{ celulelor corpului vosfu combustibil de foarte bund calitate - va duce le girgcoal6, o ave$ imprimati h toate refbxele corpului dv., a9a ci va dura
reacficlare ale corpuluivostru vis-A-vis de multe alte sortimente alimentare. p0nd o veli identifica 9i veli reugi si o dep69i!i.
Dacd anterior, putea$ "tolera" firi proteste consumul de diferite "prostioare", fnst hvep$ (doream si spun "dresa[i') sd reaclionali h anumite feluri,
una dupd alta, dupi ce ali hceput sd "hrdnifi" cu adevirat corpul, acesta va I mentine sfuctura sociali aga cum este ea prolectati - o retea imensi
protesta din risputeri cdnd ise va introduce ceva ce nu doregte. , care l;i oferi energia gi lumina aproape gratis - penfu

$i vefi avea NOIAMINTIRI legate de reacliile la diferite alimente - mufte dintra unui numir mic de privilegia$.
ele vi vor surprinde 9i pe voi.
cl, este normal si vi pune{i toate hfebirile de mai sus - iar teptat, pas
hcercali. Apllcag. $i maiales... per:severa{. rldupi zi, pe mdsurd ce acidoza din creier se hdepirteazd prin miracolul
Cu tucte gi legume crude - si vi gis$ singuri rispunsurile, inbrmafiib 9i
cole maibune, pentru a vd adapta cum reugiti mai bine la viata voasf6.
Succes tuturorl
84

/
 hprezentul capitol vd ofer cdteva dintre rdspunsurile gdsite de noi, fdrd
avea pretenlia ci sunt cele mai bune, sau chiar pohivite pentru oricine, oricdnd.
Sunt doar orientative - pdni reugili sd vi re-genera{i Creativitatea, lmagina{ia
9i propria legdturi cu Sunsa de Lumind care sunte[i.
Ce pdem sd ludm cu noicdnd mergem la seruiciu- sd avem atuncicdr
apare foamea? (de fqt, cdnd apare'acidoza" - adicdt'r1cdiala' de care
povesteam 9i la copiii).
Putem sd avem mereu la noi FRUCTE proaspete - cel mai ugor de mAncal
folosit -putem avea banane (mai sdfioase), mere (galbene sau vezi, mal
alcaline), pere, piersicigicaise (h sezon) sau fructe uscate (smochine, curmale,
stafide, caise, prune -important este si fie varianta BlO, fdri sulfifi ca $
conservanfi - fi$ aten{i mereu la etichete!). Cdnd vi este foame, 1-2
proaspete sau o mdnd de fructe uscate vi pot repede ajuta sd depagili
de glicemie care induce senza[ia de foame. Aldturi de un pahar de apd (sau
-
de fructe, dacd avefi de unde) reprezintd o gustare de servit oricAnd simlif
nevoia.
Noi am descoperit ci sucurile fesh din diferite fucte (depinde
de sezon.- portocale sau mandarine dulci, pepene rogu sau
disponibilitatea
galben, struguri, limonadd, mere, pere, sau combinate, ananas, simplu sau
combinat cu mere, pentru cd este pulin cam acid, piersici sau mango etc|
reprezintd cea mai bund op[iune pentru "serviciul" nostru, cu stat mult pe scaun,
ore htregi gi folosit la maxim creierul gi "zona" intelectuald. Sucurile de fructr
consumate pe parcursul htregii zile, impreund cu apa, lin gi de foame 9i de sete,
dar mai ales, lin h activitate eficientd intelectul, aten[ia, concentrarea gi memoria
Datoritd lor, suntem foarte prezen{i, foarte atenfi, foarte reactivi gi mai ales, foaflo
energici. Da, nu avem fortd fizicd pentru a sdpa gropi sau a ridica greutali (h
primii ani de dietd 'borecti", pdnd se termind detoxifierea). Dar nu de aceastl
fo(d fizici avem noi nevoie in prezent - ci tocmai de susfinerea intelectualS 9i a
activiti$i preponderent mentale.
Consumim circa 1-1.5 litri de sucuri fresh pe zi, alaturi de circa 1 litru de apd
9i hcercdm sd oprim acest consum la orele 18.00, pentru a nu incdrca rinichii gil
ne strica somnul. Dupi aceastd ori, mai consumdm ocazional fructe gi/sau
legume - daci organismul pare a maiavea nevoie.
Sucul il prepardm proaspdt dimineafa gi-l punem htr-un termos - observdrrd
cd-gi pdstreazi prospelimea ore bune (da, este adevdrat ci
enzimele fl
vitaminele mai dispar, dar asta este, ) Sucul se poate prepara 9i seara, 9i fine lt
ftigider, apoi se pune h termos gi se ia la serviciu - orice sucfesh rezista maxim
24 de ore h condifii acceptabile (optim 12 ore). Se poate cumpira gifolosi 9i srr
gata preparat (stors proaspat) de la diferitele super-market-uri, mai ales dacl
locui$ h oragele mari gi sunt disponibile.
ciactivitatea noastrd implici mult sfes 9i suprasolicitare intelectuald,
a
preferd sucurile fresh de fucte (ca nigte "perfuzii" de nutrien$) ftuctelor sau
lbr ca atare - care nu pot fi digerate atdta timp c6t nu apare o stare de
(sucul poate fi bdut, guri cu guri, chiar h ce ne desfdgurdm
-timp
i, fare a fi nevoie de pauzi de masi specialdedicati).
atard de fructe -dacd serviciul pe care tr faceli implici pauzd de masd sau
unei pauze, vi pute$ lua legume spdlate la caserold (rogii cherry'
decoji$ gi taiag fetii, morcovi tdiali felii, {elini tdiati felii sau tulpini de
,i.'conodiOa sau brocolli, bucdlele de fenicul, un avocado giorice
prefera{ dv.).
veli consuma legumele ca atare - r6nd pe r6nd daci dori$ ceva mai
- fie,
' gi aseminitor hranei cu care ali fogt obignui$ (care a tosl yy
infA Si foarte preparati) - faceli un fel de "shaworma" raw-vEani hf-
de saliti, de kale sau de vazi (ciuta$ frunze mai mari), pe care puteli
cu un sfat de guacamole (avocado, cu ceapi verde, cu zeamdde limaie
rogii decojite, tbcut totul la blender) - peste care sd punef
"be!ele'' de
eti morcovi, [elind, fenicul, fire de pitrunjel, m6rar, germeni din diferite
e'tc, - gi apoi si rulali foaia 9i si o puneli htr-un gervet/hArtb de
"shaworma" trebuie pregdtiti dinainte - o puten face seara 9i pune h
- gi pute{ pregiti mai multe odati - 9i pentru la serviciu, 9i pentru la
daci avelicopii.
-
r sunte[i hcd pe alimentatia "de trecere" ocazional puteli
pune h
"shaworma" facuti h casi - 9i bucdlele de pui, sau de somon, sau de
- astfel hcAt sd devini o gustare extrem de consistenti'
ciputeli pregdtidin timp, acasd, seara, gidiferite salate de legume 9i
ir caseioie de plastic - pentru a le servi a doua zi la serviciu'
alege dintre toate retptele prezenbte h aceasta carte - sau si inventali
rcBte favorite.
= htugi preferati varianta "de cirat" htr-o pungi - pute$ gisi 9i alte
' veg-etale pentru a vi face 'sandwich'-urile cu care ali fost obignu$'
folosi dovlecei Eiati felii subliri, pe post de 'Telii' htre care sd
pune$
ligume gi dressing-uri. Sau puteli folosi ardeii gragi, ardeii capia sau
rll, pe p6st de suporturi de "umplere" cu lEume sau .difer1e alte
paste hrtinabile - pe care le gds$ htre
inummus de niut, diferite alte
cl(iiprezente).
variantele 'llEume" din alimentalia 'Ue luat la pachet" presupun 0
an6rioard gio planificare (este important si ave$ ingredientele n q.t).
doamnelor nu au timp dimineap pentu aceste prepardri, ap c5 se
pr€geffea lor cu o seari hainte gi pdstrarea la ftigider'
I
 Aga cum vd preparafi aceste gustdri din fructe 9i legume, la fel putefi da
copiilor la gcoald aceleagi variante.
variantele "shaworma raw" sau "sandwich raw" -
descrise gi la capitolul
"Gustdri" din prezenta carte vor fi cele mai acceptate de copiii, mai ales dacd
ambalajele seamind cdt mai mult cu ceea ce folosesc "tovardgii" lor de clasd gi
de joacd.
Existd doui mici probleme legate de copiii care iau ra gcoald mdncare diferitd
de a colegilor lor (funcfie de cAt de puternici este energia copilului):
Fie copilul dv. reugegte sd impuni admiraga colegilor gi tofi vor dori sd aib6 ce
are el (aga hcdt, tog gusti din mdncarea lui 9i rim6ne cu mai pufini).
Fie copilul dv. devine linta ridicolului gi batjocorii cerorra[i coregi gi nu va mai
dorielsd aibd m6ncare difuritd de a lor.
Nu puteJi sd ajutafi cu nimic aceste reacfi ale socialului, puteli doar si
^inputemicilimntinuu copilul, sd nu devind foarte ugorvictimd.
Dacd se pefece acest lucru
- ldsali copilul s6 aibd mesele asemdndtoare cu
ale colegilor -
pentru a nu accentua problemele existente -
hcercati doar sd
gdsili ingrediente sdndtoase, de cdte ori putefi(biscu(i fdrdzahdr,gluten gisare,
pdine fdrd gluten, produse fdri lactozi gigluten etc., etc.).
Limita$ mdsurile de "alimentalie sdn6toas6" doar acasd, iar social h
permite{i-isd fie "o parte din gloatd".
Nu declangaliconflicte - h nicio circumstan[a,
schimbdrile treptate, imperceptibile sunt htotdeauna solulia cea mai bund!
Ce facetiin cdldtorie?
Pot sd vi
spun c6te ceva despre ce facem noi in cdldtorie.
Pretutindeni pe unde am umblat, h (ari, h strdindtate, h mediul rural sau
urban - am gdsit ftucte gi legume proaspete, aldturi de nuci, alune gi semin{e -
gi/sau fructe uscate. Nu au fost locuri h care sd NU gdsim niciun fruct fruciele
-
sunt peste tot.
h cdHtorie mdncdm mai mufte fructe decdt acasd
- pentru cd sunt gi cele mai
"la indemdnS".
h stalii de autobuz, gdri sau benzindrii am gdsit fucte gi fresh-uri de
-
portocale gi grefe. ln aeroporturi am gdsit salate de fucte, fesh-uri de ftucte
smoothie-uri, dar 9i salate de legume (simple gi/sau cu pulin ou/pui sau pegte,
pentru cei care doresc).
De asemenea, peste tot unde am mancat, la orice restaurant c6t de mic sau
c6t de mare - am putut comanda salate de legume (9i dacd dorili, puteli comanda
feluri vegetariene de mdncare - practic felurile din meniu listate la 'gamituri"
orez, cartofi, hrigci, porumb, fasole sau legume).
mi s-a pdrut htotdeauna cel mai ugor si men$n dieta
gr
Aga hcAt - h cildtorie
ian6, vegani sau raw-vegand - tip ftuctarian - pe care am ales-o h ultimii
-
'tentaliile" gi "ispitele" au existat mereu h cdlStorii dar am identifcat
solu$i penfu a ne ajuta h a le depigi 9i am prezentat cdteva dinfe ele h
ultim alci(ii.
cilitorie, avem mereu la noigervete de hArtie 9i prosopele mici, seturi de
de plastic ai cdte un cufit pentru fuctellegume. Uneori, ne ludm gi c6te o
de plastic cu strecuritoare. Depinde de lungimea cilitorieigide locul
mergem.
foarte pufine ustensile, reugim si ne 'gdtim" h camera de hotel ori':e
- atunci cdnd nu dorim sd mdncim la restaurant sau h alte pi(i
ciutarea pielelor cu fucte 9i legume se dovedegte, h orice loc al lumii
vd
- partea h care interacliondm cel mai mult cu oamenii 9i intim h spiritul
Nu conteazi limba h care ne exprimdm, limbajul universal al semnelor
peste tot - iar cdutarea fuctelor gi legumelor bune se dovedegte o
ce ne ajuti si descoperim gi oameni speciali, nu doar nutrien[ii de care
nevoie!
facemin ocaziile sociale speciale (dundrile maride oameni)?
mirturisim ci am hceput sd evitim la maxim aceste ocazii - h care
iipetrec ore bune agezali la masd.
se pare o pierdere uria96 de timp aceastd modalitate de socializare
sd ne odihnim sau sd dormim!)
simpld h care hrana tip ftucte 9i legume se consumd h cdteva minute
-
ca nevoia de a sta cu orele la masd sd dtspard complet.
fruct I po$ consuma oriunde, oricdnd - 9i nu este nevoie sd dedici "un timp
masi" h mod special.
aceea, atunci c6nd este neapdrat nevoie sd mergem undeva, la o ocazie -
o micd "strategie" de planificare a serii.
si
petrecem mult timp stdnd de vorbi cu oamenii cu care ne htAlnim
vorbind mai pulin 9i ascultdnd mai mult. Am gdsit htotdeauna oameni
si "verse" prea plinul povegtii lor oricui este dispus sd asculte - 9i timpul a
dlbrit decdt h fata farfuriei de pe mas6. Doar pulind aten[ie h jur, prinderea
ftnturi de discufie htre alli participan[i gi cAteva htrebdri puse la momentul
- pot si si
devii participant la nigte discufii extrem de interesante'
te ajute
afra lucruri pe care n-ai fi avut ocazia si le afli it alte circumstanfe, pentru
iiau timp h acele momente si detalieze multe htdmpliri.
- petrecerea presupune muzic6, dans gi antren - este plScut si petreci
timpului dansdnd gi invitAndu-i pe allii la dans. Miparea fizici pe
J
muzice reprezinte un exercitiu folositor, indiferent de genul de muzicd gi
persoanele aldturide care o faceli.
h momentul h care htAlnirea a presupus stat la masi gi consumat alimente -
am ales sd punem h guri "gamitura" gidecoralia (rogia, ftunza de salati, bucdlib
de morcovi etc., etc.), mestecdnd bine 9i timp hdelungat, iar restul alimentelor din
farfurie si le mirun$m gisi le "plimbim" prin farfurie. Nu a stat nimenisd vadi co
gicAt mAncam.
Am biut multe lichide - apd simpld sau cu pufind ldmdie (mereu disponibili]
9i excursiile dese la baie prilejuiesc htdlniri cu pemoane cunoscute gi alte disculll
- care mai ocupi timpul- iar osp6tarii debaraseazi repede mesele de farfuriilc
neatinse.
do
reugrt sd gdsim multe solu$i, pentru flecare dintre circumstanfele cu care
confruntat. Uneori, este nevoie de o micd "planifcare", alteori - chiar 9i
c6nd nu v-afi pregdtit ceva de m6ncare, la un drum mai lung, daci sunteli
h jur - ve$ descoperi foarte multe locuri h care fructele 9i legumele crude
ugor. Filidoar prezen$, alerfi giobservali.
doresc succes tuturor h identificarea propriilor solulii la aceste "provociri"
vefi descoperi ci nu mai sunt chiar atdt de dificile pe mdsuri ce fece
9i avansali h consumul, hfelegerea gi aprecierea hranei nepreparate

$i sd nu uit si
vd spun cd hainte de o masd sociali cu multd lume, este ulil
si se mindnce bine acasi (hrand buni, multe ftucte 9i legume). Nu
niciodati fldmdnzi h social, mai ales acolo unde gtili cd vor fi "mirosuri" de
toate".

Aga cd - am hvdlat sd devenim mai implicafi gi interesa$ h participanlii

htdlniri- si fim mai dinamici gi mobili gi sd petrecem minim de timp la masd sau
h jurul mdncirii.
lar htrebirilor legate de dieta gi preferinlele noastre culinare - le
prin g lume, mici ironii gi sch imbarea d iscufiei.
A trecut perioada h care hcercam sd le povestim oamenilor ce
nemaipomenitd avem noi gi ce bund este "hrana crudi", Am hcercat
schimbdm oamenii cu vorbe 9i prelegeri - dar aga cum ne-a hvdlat istoria de
de ani- nu prea functioneazd (confirmdm!).

Aga hcAt, ne vedem de propriul drum h ticere - 9i ne gdsim "strategii" de

trdi h continuare h lume, fdrd a ne rehtoarce la modalitatea toxicd de otrdvire
hranei cu proteine animale (gi chiar fdrd folosirea hranei gdtite -
noastrd).

La htrunirile familiale de Sdrbdtori (Pagte, Crdciun), cele mai dificile

provocatoare, am ales sd ne prepardm singuri propriile feluri de
aducdndu-le cu noi la pachet' (v-am prezentat deja variantele noastre de
orifeluri raw-vegane de Revelion sau de Criciun) 9i sd le servim la aceeagi
la care membrii familiei noastre aleg sd consume h continuare
tradifionale".
Fiecare are dreptul la propria alegere gi h acelagi timp - hcd dorim sd
petrecem timp inpreund cu ei.

in viitor - crire gtb ce alt tip de decizie vom mtailua?

Vdzdnd gi ficdnd.

91

J
 CAPITOLUL 6 S la hceputul procesului ve[i REAMINTI constant INTENIIA =
ATE, FERICIRE, VATA - gi aceasta rimdne h congtientul fieciruia ca un
Cum putem sd depdgim "POFTELE" gi "TENTATIILE" util de re-auzit de fiecare dati cind vi conftuntali cu o "ispiti" -
icirea pe care v-o di este atdt de mare hcdt veli reugi cu brio si depigili
apirute.
Mi-a fost solbitat "h mod deosebit' acest ultim capitol al Cd(ii
cdfe majoritatea celor afla{i h dieta de detoxifiere. vd ageza$ la o masd - gi cineva vi pune o ftipturd apetisanti h fap -
-
ase foarte bine (a condimente penfu cd doar ele dau gust 9i aromi
h paralelcu prezenh carte de refete am lucrat la faducerea cdr$i unui gi vi spune ci tocmai a tdiat un cAine - 9i v-a pregitit proaspit masa de
autor armean de car$ despre alimente nepreparate termic (A. Hovanessian), veli reac[iona?
care printre primele capitole se amintEte despre DEPENDENTA de hrand
hcepe si mdncali mullumit 9i fericit?
ca fiind unul dintre viciile cele mai mari ale oamenilor - care le este infodus
corp gi h sistem din fagedi copilirie - de chiar proprii pdrinli. dibrenfi este htre un cdine gi un porc?
htfiin{e vii.
Ca h orice dependenti de substanfe tip 'Urog" -
orice tentativi de "oprire"
pe una o mAncim gi pe cealalti o iubim 9i o hgrl1im?
consumului declangeazd reac$i complexe h organism, tip biochimic, emofional
IPOCRIZIE 9i CONTMDICTII DE VALORI?
comportamentale gi desigur, reacfii intense ale minfii.
ci societatea ne vrea confuzi gi indecigi.
hfegul complex de "reac$i" poartd numele de "sevraj" gi le -
binecunoscut dependen$lor de droguri sau alcoolicilor ori fumitorilor hcdt - de fiecare datd c6nd aveli ceva "bun" h farfurie - care vi ispitegte
hcearcd "sd se lase" gisunt mereu htorgidin drum de simptomele "de sevraj" Bul" gi aromele gi mai ales cu AMINTIRILE vechilor pldceri cdnd era[i
Ce m-a fascinat htotdeauna a fost hsi
situafia, la fel de htdlnitd, a
-
de mAncarea din copilirie IMAGINATI-VA cd h farfurie a fost
prietenul vostru de joaci - cdlelul vostru iubit sau pisica voastrd jucdug6!
fumdtori, sau consumatori de alcool, cafea sau chiar droguri - care se decid htr
bund zi- DE AZI NU MAI PUN CHESTIA ASTA lN GURA (nu o mai introduc cd orice pofti trece INSTANT la un astfelde gAnd!
corp) gichiar le reugegte cu brio. Din acel moment NU LE [/Al TREBUIE.
9i pentru lactate sau dulciuri.
lndiferent de reacliile care mai apar - de g6ndurile care i mai bAntuie oineva vd spune cd a folosit lapte de pisici sau de cd[ea pentru prdjitura
parci puline 9i destul de sldbule) - ei rdmdn ferm pe pozifia INTENJIILOR lor pentru br6nza cutare? Mai mdnca[i?
merg hainte cu DECIZIA LUATA.
TI-VA!
Elementul cel mai puternic ai factorul important h depdgirea poftelor
de llvlAGlNAJlE sunt foarte putemice pentru RE-EDUCAREA
tentaliilor este INTENIIA cu care se realizeazd procesul de detoxifiere.
MORALE 9i refacerea VALORILOR REALE ale fiintei umane
Ce vd motiveazd si vi schimbalidieta?
ANIMALELE. PE TOATE.
De ce dorili sd mdnca$ maisindtos?
mielugeii gi purcelugii, precum 9i puigoriide gdin6.
De ce nu mai vre{isd consumali came, fiinoase, dulciurisau lactate?
a acelui puigor gdlbui, proaspdt iegit din ou - spintecat 9i cu singe
Cdnd INTENTIA FERMA este STAREA DE SANATATE, starea dt din git este un "stimulent' foarte util si nu mai gisim apetisante
FERICIRE, de BINE 9i mai ales VIAT,A - atunci pofrele gi tentaliile hcep sd st dc pui sau pulpele de puide la fast-food-uri.
loveascd de un adversar putemic.
degem alimenta[ia crudi, nepreparati termic sau chiar cea vegan6,
Desigur cd "ispite" tot vor mai fi. Itucb gi legume - ALEGEM VIAT, A.
lar MIROSURILE gi 'AROMELE" din aer vi vortenta luni 9i ani de zile. gl nu maiomordm animalele, si nu le maifurdm puiigi laptele, s6 nu

(Aminti$-vd cd la o mdncare gititi,ce este mai bun din ea rdmdne h miros = ouile, alegem sd nu mai asuprim fralii nogtri necuvAntitori cu
acolo sunt toate enzimele, vitaminele, mineralele 9i uleiurile esen$ale. h hrnrrr I l&omia noastrS.
este doar "un cadavru" lipsit de orice valoare!). ivmm sd respectim viaP.

93

J
 La felcum hvdfdm, h timp, si respectdm 9i plantele - si nu culegem/rupern d un copil este trist gi nefericit, indiferent de cauza suferinlei sale, mama
"i
mai mult decdt avem nevoie. Sd folosim mai mult fructe ale plantelor gi mai gura cu ceva - cel mai adesea cu biberonul cu lapte sau cu altceva de
rdddcini 9i frunze (care distrug planta).
hva!5m sd ne folosim de Natura din jurcu ECONOMIE. de foarte mici cd atunci c6nd suntem trigti, daci mAncdm ceva ne
luBlREA PENTRU VATA - IUBIREA PENTRU NATURA - reprezintd o
MOTIVATIE foarte putemicd pentru ca sd rezistim poftelor gi ispltelor. hcit, si nu subestimali niciodatd puterea MECANISMULUI DE
reprezentat de mAncat. Acesta va reprezenta unul dintre cele mai
Alte tehnici utile pentru a permite timpului si cure{e reziduurile toxice din obstacole in calea men$nerii uneidiete sdnitoase vreme hdelungatd'
gisinu maiexiste "poftele" pentru diferite alimente sunt:
multe ori, mAncdm nu de foame, ci pentru cd ne simlim singuri, trigtisau
- evitarea vizitdrii locurilor h care poftele pot fi st6rnite - , pentru ci ne plictisim sau nu gtim cu ce sd ne umplem
timpul.
localuri etc. - 9i alegerea doar a acelor localuri h care sunt
salate, feluri vegetariene, vegane, ftucte etc. etc. I veli g6si alte activiti$ mai utile 9i pl5cute penfu mintea 9i corpul dv.,
evitarea htdlniriicu prieteni gi cunosculi gurmanzi gi foarte lacomi, veli n"ren$ne implicate 9i active h ceva aduc6tor de beneficii, vefi cddea
induc Ai intensificd poftele h ceidin jur (adevirali "vampiri" energetici). pradd reflexelor copildriei (pe care nu ve{i avea cum sd le gtergeli
luarea mesei adesea h Naturi, tip picnic, h aer curat gi h companie din "programul" interior al corpului personal).
mai pldcuti (gistare emo[ionali cdt mai placutd)
evitarea mersului la cumpirituri atunci c6nd sunte{i flimdnzi,
-
chiar gi atunci cAnd ve{i cddea "pradi" tentaliilor 9i poftelor existi o
hte de a vd echilibra PERCEPTIA interioari 9i REACIIA corpului.
sau dezenergizafi (mai bine merge$ acasd gi faceli un dug sau o
caldd gi culcati-vd devreme, chiar gi nemdncali. Energetic vd va fi consumali ce gtifi cd "nu ar trebui" -
puteli folosi doud mecanisme

bine decdt dacd ali m6nca mult gi ce nu trebuie, ca sd acoperili

de energie cu familiaritatea hraneigdtite. 1) Bucurafi-va la maxim de ceea ce mdncali - ca 9i cum ceea ce a{i

Nu {ine(i ir casd "tentatii" 9i "ispite". Dacd htr-un dulap sau sertar avelt
ciocolatd sau un pachet de biscuiti, htr-un moment de slibiciune 9i
lipsd de control tr veli consuma 9i veli suferi zile htregi. Mai bine sd
h casd doar fructe 9i legume proaspete gi ve{i vedea cum poftele
"tentatiile" se vor diminua odatd cu trecerea timpului.
introdus h corp a fost cea mai bund "bunitate" cu putin{d. Simlili-va bine
gi NU PERMITETI VINOVATIEI sd intre h congtiinla voastrd' SAVURATI
-
fiecare hghiliturd 9i apoi suportali fdrd si
comentali reacfiile de
respingere ale corpului. Bucurali-vi de hlreSul proces ca 9i cum ar fi
NoRMAL. FAM JUDECATA, fari criticd, fird auto-blamare.

Dar cel mai important este sd va gasi[i ocupafii h aer liber gi sd faceli
2)' Modificali energia corpului
migcare fizicd (alergare, bicicletd, plimbdri lungi sau hot, orice alte sporturi vd
organismul h stare dinamicd gi de tonus).
Dupd migcare, cei mai mul{i oameni se simt bine, cu energie, fdrd pofid
mdncare gi cu tonus general crescut.
Statul prelungit in casd, la calculator gi mai ales rutina 9i plictiseala
nigte stimulatori importanli ai "poftelor" 9iobiceiurilor nedorite.
h grabd - reprezinti
Mdncatul la calculator, la televizor, luarea meselor
obiceiuri ddunitoare care fac organismul sd se simti nefericit 9i sd
"mecanisme de compensare" (ronliieli gi "ciupeli" continue).
Sd nu uitali cu to{ii: reflexul de supt sau mestecat (adici folosirea gurii penhu
ob$nerea pldcerii) este CEL MAI VECHI REFLEX pe care l-am dobdndit cu krtii,
din primele zile ale venirii noastre pe Pdmdnt.
94
N TIMP CE consuma{i "bundtifile"
respective, INTENIONAND leluri spirituale halte, pentru o activitate
aparent ruginoasd. bpunefi-va cu o voce intenoard, N ftfUp CE mdncafi:
"Cu fiecare hghiliturd de praliturS, INTENTIONEZ ca fiecare fipturi din
lumea aceasta si fie hrinitd gi si primeasca toati iubirea 9i armonia de
care are nevoie" - sau "Cu fiecare hghiliturd de mincare,
INTENTIONEZ ca Pimdntul s6 se curetp de degeuri 9i poluare 9i sd
devini un cSmin curat pentru toate sufletele". Repetali aceste inten[ii iar
gi iar, la fiecare "abatere".
Cu cdt este mai NRLTSptntfUA$ intenfia pe care o aveli, pentru un
comportament atdt de (aparent) ruginos, cu atit energia voastrd
interioari $i va modifica vibra$a - 9i la un moment dat - pur 9i simplu
NU VA fUAl REZONA cu obiceiul respectiv - care se va opri DE LA
SINE, Va fi pur 9i simplu expulzat din cdmpul vostru energetic, hcdrcat
dlbrit acum.
prezentat c6teva idei 9i tehnici simple pe care le putefi aplica
h practici, verificAndu-le validitatea.

I
 Nu aveli nimic de pierdut'Jucdndu-vd" cu ele.
Ave[i numai de c69tigat, h toate tentativele de a vd insdndtogi corpul 9i
menline htr-o stare de sinitate vibrantd.
Un corp sinitos, care addpostegte o minte bl6ndi gi ascultitoare,
cele mai utile instrumente pe care ENERGIA care suntem noi, hgerii htrupali
lumea tridimensionali, le putem folosi h JOCUL nostru pe Pdmdnt.
$i abia acum, cu un corp sdnitos 9i o minte luminatd, JOCUL hcepe sd
fumos gi interesant.
Pentru cd poarti denumirea de CREATIE gi amintegte de Tatdl nostru,
de Energie din care provenim gi care a creat tot Universul fascinant din
nostu.
96
iru iucHnene
in toc de CONCLIJZII
Carte de bucate, combinati cu comentariigidiferite alte informalii-
un ajutor practic h prima parte a trecerii spre dieta sdnitoasS, pentru
care opteazi pentru hsindtogire.
prezentat hmulte cuvinte gi nenumirate exemple - ceva ce se rezuma
i, aga cum vd spuneam chiar de la hceput, h celebra (de acum) fazi:
decojitigi mdncafi!"
ATEA este {elulfinal aldemersurilor noastre de hsin6togire.
ne vom echilibra 9i vom descoperi de cAt de pu$n are nevoie corpul
a se nenline in stare de sdndtate - vom hcepe sd ne comportdm
moralfali de viafa din jurul nostru
vom mai folosi cu licomie resursele PdmAntului gi vom re-descoperi
h viala noastrd.
reugim si facem trecerea cdtre aceasti trdire dezirabild, vom folosi
etapb intermediare descrise h carle 9r sperdm sa gdsili cAt mai multd
h paginile de mai sus.
h mod deosebit fiicei mele, Silvia, o tdndrd cu o energie speciald,
o consider "maestrul meu" spiritual pe acest Pdmdnt. De cOnd a apdrut
a hceput educa{ia mea ca om multidimensional. Silvia nu m-a lisat
si "md culc pe o ureche", pentru cd imediat ce rezolvam o problem6
o alta, la fel de puternici sau
iiovocare, gdsind o solulie bund, apirea
int|, Proc.sul de cregtere al unui copil educd un pdrinte la toate nivelele.
F6 aparent noi, ca adul{i, suntem cei care oferim ghidaj copiilor nogtn, de
unt hgerii trimigi de Divin s5 ne trezeascd din moliiala social6 9i sd ne
llsim rispunsuri htrebdri.
la
a fost partenera mea de scris aceastd carte, de la hceput gi pind la
m-am consultat cu ea gi mare parte dintre ideile din carte provin din
rll comentariile pe care le avem de doi ani de zile, de c6nd gi ea s-a
propriul ei proces de
cu entuziasm 9i creativitate h schimbarea dietei 9i
Multe dintre reletele gi fotografiile din carte sunt ale Silviei- 9i am
cit de creativi poate deveni o tdndrd h bucdtdrie atunci cdnd se joacd
giculorile Naturii.
de Silvia, am avut aldturi doamne minunate, dar 9i domni implica[i h
de re-echilibrare al sdndtdtir prin intermediul dietei gi procesului de
, Le sunt tuturor recunoscitoare pentru susfinere, pentru inpirtdgirea
gi ideilor 9i pentru toatd energia "grupului" care face ca aceasti
il poatA avea loc.
/
 Mulfumim tuturor celor care aleg sd ne ofere din timpul gi energia lor, pentru a
parcurge aceastd carte, dar mai ales multumim celor care aplicd h practicd gt
ANEXA CARTE
valideazd cunoagterea oferitd.
lnpreund, toli cei care descoperim "drumul" citre sindtate - credm un curenl selectat pentru anexa acestei "Carli de re[ete" - o serie de articole apdrute
de energie pozitivi care se opune marelui fluviu de "tnborndvire" umani ce e www.centrulnatura.ro -
h decursul ultimilor trei ani, de cdnd sunt
devenit civilizaga modemd. direct h procesulde detoxifiere prin dietd $i remedii naturale.

$i atunci cdnd se va atinge "masa criticd" - vom vedea modificdri importanE cd am aflat multe informatii despre calitatea gi efectelor unora dintre
h chiar modulgeneralde gdndire alomenirii, h general. consumate de oameni- am ales sd scriu multe articole despre ce am
Pdn6 atunci, avem cu tolii ribdare gi lucrim, fiecare h locul nostu pas cu
-
-
pas pentru rehtoarcerea omului "acasi" = h Naturd, h energia fructelor
$
prezenta ANEXA am inserat doar acele artrcole care se referi la alimentele
legumelor, aldturi de toate entitdtile vii ale pamdntului. din prezenta "Carte de retete'- pentru ca cititorii sd se familiarizeze cu
acestei excluderi. $i am adiugat gi un mic fragment dintr-o alti carte
mai demult, h care discutam despre "zahitrul alb" 9i efectele acestuia
Vi transmitem tuturor multi iubire, lumind gi claritatel corpului. M-am gdndit cd este util sd ave$ la un loc informaliib despre
Suntem impreuni pe drumul echilibririi 9i hsdndtogirii. categorii de "alimente creatoare de acidozd gi mucus".
la un loc a acestor materiale (articole, fragmente de cd(i) este
irnpreund, suntem mai puternicigi mai sdnitogi.
futuror celor care au nevoie de motivatie in mentinerea unei diete

Cu prietenn, FOARTE MULTA INFORMAIIE, strdnsd de-a lungul timpului prin -

practice gi colectarea informatiilor teoretice din literaturd. Uneori,
Sorna S
Constanta, 10 mai2015
-
se repetd dar -intenlionat le-am ldsat h acest fel pentru cd -
ESTE DIDACTICA.

selecta orice articol doriti sd citili, oricAnd ave[i nevoie de el. $i pute[i
lar 9i iar la aceste informa[ii - de cAte ori sim[i[i ci "ceda{i" presiunilor celor

IFIEREA nu este un proces u$or.

VINDECAREA Qi SANATATEA meritd toate eforturile

ca prezenta carte sd fie un instrument util- teoretic aicu informatii practice

toliceicare au htrebdri gi nu au gdsit hcd raspunsurile,
dorim lecturd agreabild gi informativd!

Sorna Soescu

98 99

J
 M-a impresionat foarte tare gi experimentul descris la pagina 26 a ca(ii, h
ARTICOLE
I dr. Davis a luat 1 kg de seminfe de grflu einkorn, un grdu primitiv, la felca cel
Care fl consumau egiptenii antici, le-a micinat 9i din fiind a fdcut o
pdine cu
l, drojdie gifaind, A preparat o
gi p6ine obignuitd, din fdin6 de gr6u intErald de
PERICOLUL FAlNll DE GRAU - cele doud pi(i
. El spunea cd cele doui fdiniaritau asemdndtor' Dar dupd ce a preparat
Partea I diferenlele au devenit izbitoare: din griul sdlbatic a fost ob[inut un aluat
iu, mai grosier gi mai pulin ugor de fdmdntat, care nu prea a crescut mult.
pAruen (FANA DE GRAU) gi miroJul siu era diferit, amintind de untul de arahide. Aluatul din "griul
$r FATNoASELE suNT eRTNTRE cELE MAt
PERICULOASE ALIMENTE PENTRU SAruATNTTN UMANA! " gla dublat volumul (aga cum gtiu toate gospodinele care ,,coc" prajituri).
rezultat| din gr6ul sdlbatic a avut o textur| mai compacti, amintind de cea
ATENTTE VEGETARTENT $r PERSOANE CARE TtN POSTUL pilor, iar gustul clre rimAnea pe limbi era unul astringent. Dar ce a fost cel
ORTODOX! gocant a iost rezultatul "testirii" alimentare cu cele dou6 pAini. Dr. Davis. este
sensibil la efectul grdului de orice fel, h orice formd. El a decis sd
-
Sinu vd '!oca{i" gisd nu hcepefisd md critica{ pentru aceste afirmalii. Nu le
am fdcut eu, personal.
ne h prima zi 120 de grame de pdine din grdul silbatic. $i-a misurat
ia - caie a crescut de la 84 mg/dl (glicemia "de pomire') la 110 mg/dl- fdri
Degi toati experien{a mea medicald 9i personali m-au dus la concluzia cd
o alti reac$e fzicd, de somnolen!!, grea!! sau durere' A doua zi, a repetat
"este ceva h nereguld" cu "pdinea noastri cea de toate zilele". Cu cerealele
Bdura, consumdnd 120 de grame din p|inea oblinut| cu "gr6ul normal" din
grdnele -
h general, am avut o experienld dieteticd hdelungatd, datoriti celor integrald de gr6u. DupS consumul acesteia - glicemia a crescut de la 84
peste 7 ani de alimentafie macrobiotrcd gi a altor ani buni de alimentalio
la 167 mg/di- iar la scurt timp i s-a ficut greafd, aproape ci i-a venit sd
vegetanand gi de posturi. lar stdrile de rdu gi foarte rdu m-au hsolit ir tot timpul
Greala a durat 36 de ore, irsolitd de crampe la stomac, noaptea a dormit
-
acestor penoade. $i nu hfelegeam de ce, pentru cd, teoretic mdncam foarta cu vise foafte vii, nu a putut gdndi limpede deloc ziua urmdtoare, nu s-a
sdndtos dacd era si md iau dupd toate cd(ile 9i recomanddrile nufilionaln
- Concentra gi nu g|a putut desfdgura activitatea profesionali. Efectul a trecut
oficiale.
dupd 2 zile.
$i apoi, treptat, am inceput sd descopdr cd mulli alti medici au aflat ce arrr IMPRESIONANT!
aflat 9i eu. Cd ESTE ceva "h nereguli" cu fainoasele - -
cu grdul cu hrari,r
William Davis spune cd tot ceea ce consumdm noi ca 9i "fdinoase" Sau
zilnicS.
il9le sdndtoase" sunt fabricate din acest 'grdu mutant" - care reprezintd 99%
Am intrat in posesia ca(ii "Dieta firi
gluten" scrisd de cardiologul americarr ptoduc$a mondiald de gr6u.
William Davis giapirutd la Editura Adevdr Divin h 2013. $i aceasti carte a verril
Flinoasele -cu TOT ce includ ele - inclusiv cerealele "Sanatoase" de micul
ca o confirmare a tuturor studiilor pe care le-am gdsit pe lnternet, a tutunrr
fdina regisitd h toate pastele fdinoase, patiserie, cornuri, brioge, pldcinte,
cercetdrilor recente fdcute de diferili cercetdtori independenti -
cu informalit
i, cozonaci de Pagte, piuasau t6ie!ei, colfunagi sau cldtite - sunt fabricate
realmente "gocante"! Grdul modern -
cel din care se face fdina, care intra ir
grdu mutant - care are efecte DEVASTATOARE asupra corpului fizic ai
structura tuturor alimentelor din super-market-uri - este un "mutant" hibrid, obtinul
NUMAI.
prin prelucrdn genetice multiple - ficute fdrd nici un control 9i fari nicio testare r;rr
privire la efectul sdu asupra stdrii de sdnitate a oamenilor. Pur 9i simplu - s a FAruOnSfle au devenit alimentele preponderente ale omului modern - fbrd

presupus cd organismul uman va accepta acest'gr6u modificat genetic" aga cunr acesta aproape ci
nu poate sd serveascd nici o mas6. S-au impus ca
a acceptat mii de anigr6ul 'silbatic". lle sinStoase'pe care le recomandi orice medic - 9i cu care "postitorii"
camea sau lactatele. To{i medicii 9i nutrilionigtii recomandd "cereale
William Davis spune h carte cd "h ultimii 50 de ani au fost create mii de
la micul dejun - sau pdine din fiini integrald - la mese'
varietili noi de plante care au ajuns pe mesele oamenilor fdrd ca cineva :;i
efectueze teste de siguran{i. lmplica(iile pentru starea de sdndtate ale aceslet O VESTE REA PENTRU TOTI - NU EXSTA CEREALE SANATOASE! NU
afirmafii sunt atdt de imense hc6t doresc si o repet grdul modern, care a sufcrtl EXSTA CEREALE SnuArOnSe! Avem h schimb'berealele modeme "-
sute sau mii de modificari genetice ale caracteristicilor sale, a devenit principahrl llflcate genetic - gr6ul hibrid cu "mare produc{ie la hecta/'- care a fost ob[inut
aliment la nivel mondial, fdrd ca cineva sd verifice cAt de potrivit este penlru grad hlft, mlddios de alti datd (unde sunt lanudle de. grdu din romanele lui
consumul uman." Au dispirut de mult!) cu boabele strdns lipite de spic ai greu de scos

101

I
 prin batoze gi alte prelucrdri. Acum existd un grdu pitic, cu foafte multe boabe :recomandat de toate agen$ile "oficiale" se joaci cu mintea ta. Aproape toli
'grisane" pe spic, ce pot fi ugor desprinse cu utilajele moderne. lar producliile h ii care elimini produsele de grdu din alimentalia lor descriu o stare de
spirit
hectar au crescut de foarte multe ori gi uite aga "s-a rezolvat" foamea omenirii! Cu buni care apare aproape imediat, mai pu{ine excese emolionale, o putere
preful transformdrii ir alimente a unei plante "ciudate" prelucrate gi care nu
- - de concentrare giun somn mai profund".
maiseamdni cu nimic din ce a creat Divinitatea pe pdmdnt! mul de p6ine gi fiinoase este mai nociv asupra corpului nostru decat
lar EFECTELE acestei manipuldri genetice a grdului? Transformarea pAtNtt de came, lactate sau alimente tip animal! Chiar 9i decat consumul de
gi a fiinoaselor h otravuri pentru corpul nostru.flOtrivuri cu efect tip 'Urog" - I O spune dr. Davis h cartea sa: "Majoritatea oamenilor r6man gocaliatunci
pentru ci odati ce hcepi sd mdndnci produse fdinoase - nu te mai pofiopri- vra le spun cd painea din fiin6 integraE de gr6u cregte glicemia mai mult dec6t
gi mai mult, tot mai mult. Dr. Davis spune cd este exact ca la alcool. Este suficient . Cu excepfa unui mic aport de fibre, consumul a doui felii de pdine
si iei 'b guri" - gi nu te mai pofi opri. Nu existd "pu[in" la consumul de fdinoaso nu diferd cu'nimic, ba chiar de multe ori este chiar mai nociv decat bdutul
(consumatorii de covrigei, de pizza, de macaroane sau de plicinte "calde" sau cini de cola sau decdt consumul unui baton de ciocolati."
covrigi calzi gtiu la ce md refer!). Chiar gi mirosul de "copturd" din preajma aceea, vegetarienii sau "postitorii" se simt extrem de riu, au stari de
cuptoarelor de pdine sau a patiserilor declangeazd reac{ii fizice tip "atracp"e ca do ne, amelelf gre{uri, diferite simptome digestive, sunt constipa$, balonali 9i
drog" asupra tuturor cebr care trec! Opiaceele din grAne ajung h corpul nostru gaze (feimentage intestinatd de la fiini gidro1dle!) {dgpresivi. $itoli au
inclusiv prin mirosl
ici "mdndnci hai sindtos" decit ceila[i! CE ILUZIE! Mul$ oameni care
Gr6ul stimuleazd apetitul, are efect tip "opiaceu" asupra creierului (cum af la carne dar cresc consumul de "cereale sdnitoase" - constati o
-
vdzut din testarea personald a dr. Davis), stimuleazd cregterea glicemiei (dr accelerati a stirii de sinitate - care de multe ori, i silegte si se
Davis lanseazi ipoteza ci acest consum de fiinoase este cauza nr. 1 a diabetulut "hapoi" la o dietd "normald" (cu de toate) - dar degradarea persisti'
zaharal h lume -mai degrabi decdt consumul de zahdr!) gi declangeazd un , odaid declangatd - "se rostogolegte" ca un bolovan cdtre fnal.
ciclul de hiperglicemie -hipoglicemie -poftd de m6ncare -
consum iar - ,TENT1E MARE t-A SCHIMBARILE DE DIETA! Nutri{ionigtii moderni
nu
hiperglicemie etc. etc. - care std labaza obezitdlii- a grisimii depuse ir junrt multe dintre dietele propuse
SC, cu to{ri, provocdrile cu care ne confruntdm, 9i
abdomenului (varianta h limba englezd a cd(ii lui Davis se intituleazd "wheal face sd vd sim{(i mai rdu, decAt mai bine. Orice dietd care vd declangeazd
-
belly" adicd "burta de gr6u"! -
un termen de hlocuire al sintagmei "burta rlo I de riu pe care nu o hfelege{i gi nu poate f explicati
de terapeut (existi
-
bere"!). Consumul de f6inoase este cauza grdsimii la copii toli cei care au r de vindecare" tranzitorii, care se pot explica 9i trec
la fel cum au aparut) -
"burtici" sunt consumatori de "bundtd{i" ce contin grdu (tdina de grdu), aldturi de
,schimbdri de
o dietd pe care corpul dv. NU O ACCEP1A; Nu faceli dietd
zahdr gi posibil lapte praf (sau alt lactat). CORNUL CU LAPTELE DtN gCOLt ureche;' sau la sfatul "colegulu i de birou"! lN FORMATI-VA!
REPREZTNTA O AMENTNTARE |NCON$TIENTA LA SANATATE COPI|LOR
alimentele cu care vi sim[i$ "confortabil" - care nu vd dau
TNTENTTA PROGRAMULUT ESTE NOB|LA
,OTRAVITOARE"! -
TNGREDTENTELE SUNl
prea mare care nu vi dau somnolen[d accentuatd dupd ce le
-
nu va produc dureri de intestine. PANEA
ii FANOASELE NU fl
Dar consumul de pdine gi fdinoase duce 9i la aparilia altor boli grave - precunl PR\iTRE ELE. IICERCATI.
constipa{ia cronicd, artrita (durerile de articulalii 9i poli-artritele
se hsolesc la le de Pagte sau de Criciun hseamni prin defini[ie mese hcircate
majoritatea mdncatorilor de fdinoase), diabetul zaharat, boli ale inimii, bolt
neurologice, diferite eczeme gieruplii curioase pe piele gi chiar boli psihice caro
-
" din abunden{i cozonacii sau pasca, plicintele sau chiflele,
sufleuri- toate au faina de grAu ca 9i ingredient principal. AVETI MARE
seamini sau evolueazi spre schizoftenie. De asemenea, consumul de p6ino
produce somnolenfi, confuzie mentalS, tulburiri de memorie, de aten$e, clo
cu ToTll! sdnitatea tuturor este ir mare pericol - datoritd toxiciti$i unor
concentrare, stdri de 'Visare cu ochii deschigi" * lipsa treirii h prezent - persoanit
nte atat de "banale" precum fiina de grdu. Prefera$ sd consuma$
iele animale ca atare (0u6, carne, chiar pulin lactat!) cu vegetale c6t mai
devine aiuritd - nu gtie ce face - gregegte frecvente h multe lucrUri minore (uitil
cheile, uitd ce are de cumpdrat sau uiti cumpdriturile h magazin! gi multn
(gi aga se gisesc din plin h primdvari
'UuiOa
-
preferali sP?n*t uzici, gtevie,
gi a-lte "ingrediente naturale" cAt mai pulin "manipulate" de oameni)
asemenea!) gi pierde energie fecvent ca urmare a faptului cd "nu se poato grdu Mai.bine consumali o,.ua. d9
ATI LA lrIAXlM pAinea 9i l6ina de
aduna" sau "concentra" mental.iltVilliam Davis scrie h cartea /sa: "De reguld,
iau gemuri - d6cdt fiinoasel De fapt, hcercali si o scoatefi - elimina$
oamenii consumi cafea sau alcool pentru a obline anumite efecte mintalo vi recipitali flexibilitatea
speciale, considerdnd ci grdul servegte exclusiv pentru "nutrilie" gi cd nu aro
din llmentage - toli cei care do(i sd
, echilibrulgreutitii gi limpezimea mentali.
nimic de-a face cu efectele psihice. Cei mai mulfi dintre ei nu au habar ci acest

I
102
 clTlTl OARTEA LUI W|LL|AM DAVTS - "D|ETA FARA GLUTEN]
INFORMATLVA. Partea-l a ci(ii are_urmdtorul titlu: PRODUSELE FAINOASE
PRODUSELE DIN FAINA INTEGRALA DIN GRAU NU SUNT SANATOASE
Agadar, nu am spus-o eu. A spus-o un alt specialist al lumii. UMPLETLVA DE
LUMINA SAngAfOntLOR - nu de otrava pdinii gi a 'bopturilor". IUBIRE
TUTUROR!
Partea a ll-a
h cartea sa "DIETA FARA GLUTEN" (ap6rutd de la editura Adevir Divin h
2013)- mediculcardiolog american William Davis realizeazd o expunere bazatA
pe dovezi gtiinfifice gi validdri practice - cu privire la TOXICITATEA GMULUI
MODERN 9i a produselor care i con$n: pdinea, 'berealele integrale", produselo
de patiserie, brutdrie, cofetirie, pastele, pizza, covrigii, briogele, clititele, aluaturile
de toate felurile, rulourile, lipiile gi ale zeci gi mii de variante de produse caro
umplu rafturile super-market-urilor. Dr. Davis aratd cum oamenii au fost "imbolditi'
sd mdndnce 'carbohidrafi sinitogi" din 'bereale integrale" -
care au devenit h
prezent sursa principald de hrani -fiind consumali la micul dejun (cerealele
intErale cu lapte sau suc de portocale), la masa de prAnz (pdinea integrald sau
lipia) gi la masa de seard (pizza, pastele, sandwich-urile 9i salatele "cu crutoane")
Plus toate deserturile - indiferent de care gi cdnd servite - care conlin majoritatea
fiind de grAu! (tarte, placinte, pralituri, cldtite sau papanagi - toate fabricate cu
fdina de grdul). Tofi mdncdm grdu zilnic, de mai multe ori pe zi - fdri sd avenr
habarce intrd h corpul nostru!
Populalia suferi o intoxicafie masivd cu produse din grAu -fdrda se studra
sau evalua impactul asupra stdrii de sdndtate a fdinii acestei plante. Graul
"modern" - este un grAu modificat genetic Ai hibridizat intensiv de oamenii do
gtiintd - pentru a produce o recoltd masivd 9i a rezista la ddundtori gi intempenr
De asemenea, este tratat cu diferite insecticide gi ingrSgdminte - pentru cd altfel
n-ar reugi sd supravie{uiasci (fdrd asisten{a omului). lar fdina de gr6u este
amestecatd cu multe substanle chimice - cu denumiri ciudate amelioratort - glicemia mai muli decdt ciocolata, zahdrul sau cola! Studii foa(e
afdndtori, potenlatori de gust gi aromi, coloran$, edulcoranli etc. etc. - ob{indndu
se "premixuri" = amestecuri 'super-bombe" din care se obtin toate produselo
apetisante din magazine, brutdrii, cofetdrii gi bucdtdriile caselor noasfe. $i nor
to{i, consumdm zilnic aceste produse - hpingi de o publicitate agresivi - gi de
mirosurile lor "ademenitoare"!
Se enumerdm rapid PRINCIPALELE EFECTE ale grdului asupra
organismului gi st6rii de sdndtate - identificate in studii 9i validate h praclrca
(citate h cartea dr. Davis):
1) CRE$TEREA N CneUfnTE - "burta de grdu" 9i obezitatea
Consumul zilnic de grdu declangeazd un ciclul al safietalii 9i foamer
controlat de insulind - la care se adaugi o oscilafie a stdrilor de euforn
(imediat dupd consum) gi sevrq (la 2-3 ore dupd consum, stare rle
slabiciune, amefeald, de riu - care cedeazi dacd minanci ceva
'bu
grau" - de aceea trebuie sd mdndnci sau sd ronldi ceva continuu de-a
iungul zilei = efect tipic de "drog"). Se realizeazi o perturbare
nerirologicd 9io generare a DEPENDENJEI - cu efect = DEPUNEREA
DE GF{\SIME. "Burta de grdu" apare h regiunea taliei ca o -
manifestare exterioari a depunerii de grdsime din
jurul organelor
interne (pancreas, ficat, intestine), ca urmare a ciclurilor repetate de
hiperglicemie secre[ie de insulind - depunere de grisime- aR3rufe
- -=
dupffiecare masd care conline produse de griu. Aceastd "burtd de
grdu" din jurul taliei ac[ioneazd "ca o glandi endocrind" - ce produce
fiormoni estrogeni (feminini) gi prolactind - gi la femeie, gi la bdrbat. De
aceea, bdrbalii cu 'burta de grdu" (mdncdtorii de pizza 9i paste, hotdog
sau burgeri) au gi s6nii mari1i (arata de parci sunt "trs6rcina!i"!).
Dr. Davis spune-ci aceastd "grdsime abdominald" provocatd de
produsele de grdu este o grdsime speciali, nu un simplu depozit pasiv
de calorii acumulate dupiconsumul de pizza - ci o glanda endocrini
comparabilS cu tiroida sau pancreasul, cu diferenla cd este foarte mare
gi foarte activd! Dar este o "gland6" cu acfiune haoticS - care perturbd
irtregut sistem endocrin al organismului. Toate persoanele care au
scoigrdul produsele din grdu din alimentalie - au pierdutit gpYtate
9i
- pririOispirriiia grdsimii din zona taliei (a "bu(iide grdu"). Dacd dori[i,
teitali o iuna'de zi6 aceastd ipotezd! Nu aveg nimic de pierdut-
-
decdi o lund de pauzd de expunere la "otrava nr. 1" a lumii moderne $i
un sindrom de "sevraj" (cu nervozitate, iritabilitate, stare de agita{ie,
uneori ugoara sldbiciune - care dispare de cele mai multe ori, dupd 4-5
zile sau 2 saptamani).
CRE$TEREA GLICEMIEI Dr. Davis spune cd fenomenul care
declangeazd acumularea grdsimii abdominale este glicemia din s6nge
Elsusfrne, pebazamultorltudii gtiin{ifice (fdcute chiar h urmd cu 30 de
g€u gresc
ani!) ia fdina de grdu 9i TOATE produsele care conlin-
ierioase fdcute de cercetdtori independenli au aritat cd nu existd
grdul!
alimente care sd aibS INDICE GLICEMIC atAt de ridicat precum
(este o comparalie htre "p6inea integrald" 9i ciocolata snrckers 9i -
indicele glicemic ia ciocolatd este mai bun dec6t cel al p6inii din fdtn6
inteora6le qr6ul). Piinea, fiina de grAu,piuagi pastele sunt CAUZA
pnf-ruCtpnU{ a diabetului zaharat - a epidemiei de diabet care
- la fel
afecteazi copii gi adulfiil (alaturi de consumul de zah6r rafinat
-
de daundtor). festa{i pe propria piele dacd aveli, !ro!!ry-q.q
hioerolicemie sau diabet de vreun fel- SCOATETI PRoDUSELE DIN
fAffrfl Oe GRAU din alimentalie timp de o lun6 - crescAnd consumul
de vegetale, legume, fructe, leguminoase, seminle 9i nuci, pegte,
J
 came, oua gi puline lactate (de oaie). $i vedefi cum vd simlili 9i
misurafi glicemia!
3) SINDROMUL COLONULUI lRlTABlLlSe gtie foarte clar cd fiina de
gr6u este cauza principald a bolii celiace - o boali gravi care duce la
distrugerea pere$br intestinului - dacd se continud consumul. h
schimb, ceea ce nu se gtie, este cd existi variate grade de afectare a
intestinului, legate de consumul de fiind de grdu gi produse din grdu -
nediagnosticate - dar validate prin "testul practic" (dispar, dacd este
oprit consumul de produse din grAu): de la sindromul colonului iritabil,
p6nd la boali Crohn sau rectocolitd ulcero-hemoragici, de la
constipalie severi, pdnd la simptome de malabsorblie gi scidero
marcatd h greutate, de la gaze gi baloniri, pAnd la colici, crampe gi
dureri "h jurul buricului" * cum apar la mul{i copii, dupi consumul
"cerealelor" sau "bundtililor" fdcute de mama sau bunica din fiina de
grdu. Cei care au probleme intestinale - pot testa aceste ipoteze pdn
-
acelagi procedeu foarte simplu de care discutdm oprifi consumul
pentru o perioadd de timp, minim o lund -
pentru a evalua efectele
asupra corpului fzic.
OSTEOPENIE $l OSTEOPOROAfaina de grdu gi produsele care
con{in fiind de grdu produc o acidozd metabolicd crescutd, de
-
asemenea o acidozd limfaticd iar corpul este nevoit sd foloseasci
sistemele sale "de echilibrare" - adicd sd mobilizeze calciu din oase gl
magneziu din mugchi, pentru a o echilibra. Fdina de grdu pare a fi
cauza nr. t h lume de osteoporozi gi afectare a lesutului osos.
5) ARTRITA 9i POLIARTRIA Existe mii de confirmdri practice ale
legiturii htre fdina de grdu, consumul de pdine, pizza gi paste $
afectarea articulaliilor - cu inflamafii, dureri, rigidizare articulard gl
deformiri articulare importante. lndiferent de "numele medicale" po
care I dau medicii acestei afectiri (artrozi, artriti sau spondiliti) - este
vorba h principiu de acelagi lucru - afectarea articulard 9i impiedicare
migcdrilor normale gi a unei vie[i "flexibile". Nu toate persoanele sunt la
- dar dacd avefi deje
fel de sensibile gi susceptibile la acest tip de efect
afectdri tip dureri de genunchi, duren de coloand (mai ales in zona
cervicald), dureri de glezne sau hcheieturi ale m6inii ori degetelor
faceli acest test - oprili o lund de zile consumul produselor care conlin
fiind de grdu. $ivedeli ce vi se ht6mpl6!
HIPERTENSIUNE ARTERIAI-A $l BOLI ALE lNlMll DA! lngredienlul
care ni se prezintd a fi "sdndtos pentru inimi" - de fapt, inbolnivegta
inima! Nu conteazi dacd gr6ul este micinat la moari, c6 este preparat
din seminle hmlfite, din maia fSri drojdie, din griu organic, daci este
"preparat manual" sau 'Ticut de casd" - gr6ul rimAne gr6u. O planld
hibrid manipulata genetic ai transformati htr-o "bomba" cu explozie
htaziati h corpulomenesc. suntem victime ale unei imense industrii
- ale unor firme care delin at6t ac[iuni h agriculturd, cdt 9i h fabricile de
medicamente pentru "inimd" gi "osteoporozd". "M6nca!i produsele
noastre gi apoi consumali medicamentele de la noi!" Produsele de
-
-
grAu determini o reaclie importanti de cregtere a LDL -
acelor
pe perefii vaselor.
depund
iartrcule mici de grisimi care ajung sd se
baca pe analize aveli colesterolul normal, dar valorile LDL crescute (gi
HDL scizute) sd gti[i'ci deja corpul dv. este agresat 9i depune grisimi
pe perelii vaseloi de sdnge. Opri[i consumul de fiinoase 9i reface{i
analizele dupi o lund. Testali!
AFECTIUNI NEUROLOGICE $l PS|HlcE ATAXIA CEREBELOASA -
caracterizatd prin tulburdri de echilibru, de coordonare, impiedicdri 9i
caderi frecvente gi tulburiri mari ale calitdfii vie[ii - este evident h
leg6tur6 cu consumul produselor de gr6u. La fel - consumul hdelungat
di fainoase poate produce neuropatii periferice -
cu dureri la nivelul
picioarelor gi simptome diferite p6nd la pierderea abilitdlii de a mai
-
merge! ENbEFALOPATIA provocatd de gluten se manifesti prin
migrine gi simptome aseminitoare atacului cerebral, cum ar fi
pijrderea controiului asupra unui bra! sau picior gi dificultili de vorbire
sau vizuale. Grdul este asociat cu demenla 9i disfuncliile creierului,
declangand un rdspuns imunitar care afecteaza memoria 9i mintea.
Gr6ul igraveazi convulsiile la bolnavii de epilepsie.rGrdul agraveazd
compor{amentul schizofrenilor (h cartea dr. Davis vd este prezentat un
gr6u din
experiment celebru h care un psihiatru a opnt produsele din
dieta pacienlilor schizofrenici gravi, timp de o lund. A constatat
disparilia halucinaliilor, agresivita$i, dedub16rilor. La reintroducerea
produselor de grdu, toli pacienlii s-au agravat. S-a repetat acegst6
iestare de 3-4 ori, pAna medicii au fost siguri de legdtura clard htre
consumul de produse din gr6u gi agravirile psihice!). Graul agraveazd
copii cu AUTISM gi nonD - intensificand stereotipile (migcirile
"creierului hrdnit cu
repetitive), agresivitatea gi blocand limbajul. Lumea
grbu" abia h-cepe sa lie studiatd - dar se aratd hfricogitoare - la prima
vedere!
produc
ACNEEA gi alte probleme pe piele Principalele alimente care
acnee sunt produsele din f6ina de grau, lactatele 9i zahdrul. c6nd
-
acestea sunt combinate "3 h 1" ca h situalia pldcintelor cu brdnzi sau
-
a dulciurilor de patiserie sau cofetarie atunci gansa de a apare
abcliuni ale pielii este mult mdritd. Acneea apare la adolescen[i, h
speiiat, datoriti dezechilibrelor endocnne specifice vdrstei. Daci la
aceste "dezechilibre" se adaugi estrogenia 9i hiperglicemia indusa de
consumul de fdini de grdu - gi combina[ia cu celelalte alimente
ro7
 "ddunitoare" - avem releta "sigurd" penlru apari{ia acneei. De
SUCURILOR PROASPETE
asemenea, s-a descoperit cd prin scoaterea din alimentalie a
Am vizionat recent un documentar apdrut mai demult (pe care eu
produselor care conlin gr6u - dispar diferite urticarii, diferite alte eruplii "l-am
Mai ales ci a
('Uermatita herpetiformd" - care se manifestd prin erupfii cu mincdrimi coperit" doar recent) 9i care m-a impresionat h mod special.
pe coate, genunchi, fese, cap gi spate), se amelioreazi evidenl i la momentul h care schimbirile dietei gi procesul de detoxifiere h care
psoriazisulgi dispar multe ciupercide pe piele. irpfi*ta personal sunt destul de importante. Vd invit sd-l viziona$ impreund
9) CADEREA PARULUI, mai ales la barbali - poate fi produsi de
consumul de produse de grdu (dr. Davis prezintd h carte cazul unui http ://www.fi I me-onl ine.tvffat-sick- nearly-dead-on I ine-20
1 0/
brutar care gi-a redob6ndit pdrul dupd ce nu a mai consumat o
multiple asupra
perioadd "propriile" produse!) Sucurile proaspit stoarse de fructe 9i de legume au efecte

10) GRAUL $l PROCESUL DE ivtBATnntrutnrruancitorii de pdine "api organici" - o

9i
hidrateazi (au conlinut mare de api - care este o
fdinoase au pielea uscatd (mai ales a felei, cu multe riduri), pot face
ipd 'Vie" din planiele care au prelucrat apa pdmintului, cu ajutorul
cataractd gi apar mai bitrdni h realitate decdt v6rsta lor cronologicd
puterii Soarelui- agadar- "gdtitd natural').
Existd o analizdsimpld de sdnge, numitd Hemoglobina glicozilati, care
este un indicator al glucozei h sdnge (dar am vdzut cd produsele de 2l hrdnesc (sunt adevirate "bai" de 9i vitamine care
minerale -
"perfuzeazd" organismul cu puterea vindecdtoare Naturii
a
gr6u produc hiperglkiemie) ce vd indicd "rata de inbdtrdnire" a corpului
Daci acest indicator nu depSgegte 5%, atunci inbitrdnirea lesuturilor 3) detoxifici - stimuleazd eliminarea degeurilor produse de toate celulele
corpului gi de alimentele toxice introduse continuu
prin alimentalia
este h
"parametrii" normali -
dacd se depdgegte acest procenl
hseamnd cd timpul trece mai rapid pentru persoana respectivd, decdl moderni.
pentru alli oameni. Dieta fird grdu (fdrd gluten) - este o DIETA ANTI Nu este nevoie sd face{i "posturi cu sucuri" - adicd diete precum cele vdzute
IMBATRANIRE!
lmul de mai sus. Este suficient sd introduceli h alimentalia zilnicd - mai ales
parte a zilei- a sucurilor (1-2 sucuri pe zi) pentru a observa beneficiile
Citi[i cartea lui William Davis pentru a avea informalii detaliate despre toate
efectele enumerate mai sus. Dar mai ales, aflali din propria experientd dacA
intreba. De ce
acestea sunt "reale" sau nu. Nu aveli de pierdut sd hcerca[io luni dieta fdrd grAu De ce si nu mdncSm fructele 9i legumele crude? m6 ve[i
9i produse din gr6u. A9a cum vd mai spuneam - ve{i avea un sindrom de "sevraj' urP Pentru cd nu puteti minca aiea cantitate de fructe 9i legume.necesaria
- de diferite intensita{i (graul ESTE UN DROG $l DA O DEPENDENTA MAt
- aor.. tort mineralele gi vitaminele h corp - nu le puteli digera 9i NU hcap h
TNTENSA DECAT HEROTNA, ALCOOLUL SAU TUTUNUL LA UN LOC!) 0 lrfJu, O'g.ttiu. Varianta tip -
'l1uice" tip suc - este varianta prin care introduceli
pacientd i-a spus dr. Davis "nu-mi scoateti pdinea din alimentalie, este COCAINA o cantitate foarte mare de minerale 9i vitamine - care va fi ugor
"se
mea!". Oameniigtiu. rapid absorbita gi imediat folositd de cdtre celule. Din energia care
ve[i putea
Dar meritd sd trece{i prin sindromuld de sevraj gi apoi sd beneficia{i de o ite" (nemaifiind folositi pentru procesul de digestie),
"vindeci de cdte ori
experienla "la prima mdn6" a unei vieli trdite fdrd grdu. Fdri dureri de cap, farA iipLntru'vinoecare gi detoxifiere (corpul se singur"

crampe intestinale, fdrd constipa{ie, fdrd depresie, fdri variafii emo{ionale de la lisat si o faci).
tristefe la euforie, fdra bube pe piele 9i fbrd dureri articulare, fdrd tulburari de Pute$ m6nca gi fructe gi legume crude, ir zilele cind beli
sucuri. Nu este prea
memorie, concentrare, aten{e gifdri stare de sldbiciune! ;darurile gi legume - decdt prea multe
t din Naturii" -maibine mai multe fructe
Consumali din belgug vegetale gi legume, aldturi de proteine de bund calitate gitite 9i procesate.
(pegte, carne, oud gi chiar pufine lactate - dacd dorili - h special de oaie 9i caprd) Alimentalia moderni ne-a adus h pragul dezastrului biologic
h care se afli
dugmanul cel mai mare din
- gi multe fructe. Oritatea oamenilor h prezent. ABUNDENTTA este
Abundenla alimentelor'tapide" - procesate - pline de substanle chimice
Sd identificdm impreuni problemele alimentatiei noastre gi si participdm la
recdpdtarea propriei noastre sdnatdli! eomplet lipsite de nutrien[i.

108 109

J
 Prin contrast cu documentarul de mai sus - urmdrifi-l pe urmitorul - care va Robert Morse este un naturist din Florida, pe care personal h consider
prezinti un drum invers, h care un om sindtos devine bolnav doar prin consum nr, 1 din lume h dieti 9i detoxifiere - fiind o persoane care inbine
alimentar. -
a cu alimentafia gi medicina ghidAnd zeci de oameni pe drumul
http //docu mentare.d igitalarena.ro/supra-dimensioneaza -ma-2004I boali spre sinitate. https//www.drmorsesherbalhealthclub'com/
El este un om care a hdrumat mii de persoane procesul de vindecare - 9i
h
Viziona{i aceste doud documentare cu htreaga familie -
inclusiv cu copii mar
procesul de detoxifiere 9i la
mari, care pot hfelege ceea ce se htAmpli. hvdlali lec[ii foarte importante din celagi timp, educd continuu populalia cu privire la
experienlele acestor oameni. hv6(a[i mai multe din aceste "trdiri" directe - decdt alimentaliei asupra sinita$i.
din toate cuvintele specialigtilor. Am ficut trimiterile de mai sus pentru a vi ardta cd sunt foarte mulfi oameni
6 nu am reugit sd citesc toli "clasicii" 9i sd descopir toli contemporanii
VIZIONARE PLACUTA! rsali de subiect) care au realizat ce organismul omenesc ESTE mdncarea pe
o introduce zilnic h tubul digestiv. Hippocrate ne spunea, cu mii de ani h
ALIMENTE CREATOARE DE MUCUS - "hrana si ne fie medicament'.

Lumea h o lume duald - care funclioneazi pe ritm

care trdim este
Foarte mul{i naturigti gi igienigti din ultimii 100 de ani gi-au pus multiple
n/veqhe - masculinffeminin - zilnoapte - ac[iune/ repaus etc. etc. - adici
htrebiri cu pnvire la efectul alimenta{iei umane asupra stdrii de sdndtate. gi tot
aJna existi doui aspecte, aparent contrarii, ce alcdtuiesc un htreg' De
atdt de mulli dintre ei au descoperit c6t de IMPORTANTA este alimenta[ia asupra
men{ineriistiriide sdndtate - sau a apariliei stdrii de "boald".
- gi h domeniul alimentaliei - este foarte important s6 discutim despre
iR Oe a mdnca 9i PAUZA (sau POSTUL) alimenta(d). Aga cum duceli
Naturigti renumili din trecut, precum Arnold Ehret, H. Carrington, T.S. Fry, -
magina la revizie pentru o verifcare minulioasa de cdteva zile (sau
Sylvester Graham (pdrintele igienei naturale h America - din 1830!), Paul Brago "maginii biologice
ore)tot aga aveli nevoie sd faceli "revizii" periodice ale
-
gi dintre contemporani, Robert Morse, Patricia Bragg, Robert Lockhart, Kristina 'a
este corpul pb care il ave[i. Dacd veli introduce continuu mdncare h corp -
Bucharan-Carillo gifoarte mul{i al{ii- au testat pe propriile organisme - zeci de anr energia de care dispun celulele se va consuma h procesul de digestie,
de zile - validitatea legaturii dintre alimentatie gisandtate. btie, irtilizare gi eliminare a reziduurilor -
9i nu mai rim6ne deloc energie
h prezent, beneficiem de experien{a directi, personald, a sute de oameni- gr detoxifiere gi vindecare - procese la felde importante 9i vitale!
de colectarea a mii de cazuri de vindecdri impresionante cu ajutorul dieter De aceea, h toate tradi{iile de vindecare 9i spiritualitate ale lumii, inclusiv cele
"naturale" - pe care unii o numesc "dieta care NU produce mucus" (Arnold Ehret
dacilor (strdmogii nogtri)- au existat perioadele de REPAUS ALIMENTAR
sau
a "brevetat" aceastd denumire") sau "dieta alcalind" (naturigtii mai moderni , Cu efect de vtndecare - de curdlare - de eliminare a reziduurilor
de toxine
Corp. Posturile ortodoxe sunt special plasate h cele mai dificile
precum familia Bragg - folosesc aceastd denumire). perioade
Nu mai vorbim despre IPOTEZE - sau testdri - sau hcercdri. Acestea se fac miere din zona temperatS, unde se afli [ara noastri: hceputul iernii 9i finalul
de peste 200 de ani, avem cazuri concrete - precum practicianul specializat ir Aceste posturi care hseamnS ablinerea de la consumul de proteine
-
chiropractica Robert Lockhart - mle 9i reducerea la maxim a cantite$i de alimente consumate h cursul unei
(http://mangodurian.blogspot.com/2010/05/interview-with-fruitarian-35-robert.html) - cu intensificarea perioadelor de rugdcrune 9i retragere h solitudine - ajutd
ia corpului nostru at|t pentru vindecarea sufletului, pentru linigtirea minlii, cdt
care trdiegte pe o dietd raw-vegandlfructariand de circa 35 de ani, afldndu-se htr detoxifierea corpului fizic.
o stare de sdndtate impresionantd (Robert este specialist la mersul pe mdini - pc
care I practicd cu succes la 67 de ani- el ardtAnd la aceastd vdrstd ca alti bdrbalr
Naturigtii din vechime - -
h special Arnold Ehret h cartea sa celebri "Dieta
"liste" cu alimentele
I nu foimeazi mucus" - 9i apoi gi Robert Morse - au fdcut
la 40 de ani!). "alimente" reale otrdvurt, cAnd
de mucus" - cu icele aga-zis - de fapt,
Un alt exemplu impresionant este Kristina Bucharan Carillo, o tdndrir consumate -
zllNlc care declangeazi o reac[ie de apirare din partea
americand ce gi-a vindecat un debut de diabet prin dieta raw-vegand 9i trdiegte cu i limfatic al corpului.llsistemul limfatic sau circulalia limfatici a corpului -
-
aceastd alimentafie de 8 ani avAnd un canal pe YouTube al ei specializat ir acel sistem care se ocupd de eliminarea reziduurilor celulare (adicd a tuturor
relete raw-vegane - extrem de creative gi gustoase - adevdratd inspira[ie pentrrr Urilor pe care fiecare celuli din miliardele de celule ale corpului nostru le
toli cei care doresc sd hcorporeze c6t mai mult din acest stil de alimentatie ir UCe h activitate zilnici) - -
la exteriorul corpului prin intermediul rinichilor
practica zilnica: http,//www,youtube.com/user/FullyRawKristina limfatica se desfagoari h paralel cu circulatia sangelui - sdngele fiind

111

I
fluidul (mai apos) care HRANE$TE celulele, iar limfa fiind fluidul (mai vdscos, mai
grdsos) care "CURAJA" celulele. Limfa din sistemul limfatic - este o adevdratb
"CANALIZARE" a corpului nostru - prin care se elimin6 la exterior cantitdli uriage
de reziduuri acide gitoxine, ce intri h corp.
To{i gtili ce este limfa, dacd v-a!i stors un cog. htai iese pulin sdnge
- 9i apoi
un lichid apos, clar uneori gdlbui - aceea este LIMFA! Cdnd sunte{i 'tdci!i"
sistemul limfatic - care este 9i principalul sistem imunitar al corpului - produce h
exces limfd - sub formd de MUCUS - care se elimini la exterior pe unde poate
nas, g6t, urechi, ochi, piele, vagin, intestine, rinichi -
antren6nd gi toxinele
microbiene odati cu el. Ca 9i cum organismul nostru "trage apa" la toaleta
reprezentatd de "sistemul limfatic". Agadar - "mucii din nas" - sau "expectorafia"
de la tuse - nu sunt altceva decdt MUCUS din sistemul limfatic - pdn care corpul
- -
hcearcd sd elimine la exterior prink-un orificiu disponibil excesul de toxine
care a intrat h organism. Dacd aveli mereu nasul trfundat - gti[i ca la acest nivel
NU SE lvlAl POATE PRODUCE ELIMINAREA mucusului gi a apdrut un BLOCAJ
-
LIMFATIC. Prea mult mucus pentru un orificiu prea mic! Daci vi "dregeti"
mereu vocea 9i avefisenza{ia de "ceva" h gAt (ca un corp striin, ca nigte mucus
care nu se poate detaga gi elimina, ca o "g6dilitura" sau uneori "ca un nod") - gtili
cd aveli "un dop de mucus'l h faringe - care nu se poate elimina. Secretie
excesivd de mucus poate exista h tot tractul digestiv - de la nivelul gurii- pdnd la
nivelul anusului (locul de eliminare al materiilor fecale) -
mai ales atunci cand
persoana consumd ZILNIC alimentele formatoare de MUCUS. Adicd alimenteler
care "iritd" mucoasa tubului digestiv - 9i declangeazd o 'reacfie de apirare" dirr
partea corpului = CREAREA DE MUCUS.
Multe persoane - cAnd hcep si "posteascd" se trezesc dimineata cu un
- ACCEPTA ca alimente, le considerd "toxine" 9i creeazd continuu mucus
gust gi miros foarte neplScute h gurd, limba hcarcatd, plina de un depozit albicios
9i o stare de sldbiciune. CORPUL igt NCeef DETOXTFTEREA gi etiminarea
excesului de mucus din pere{ii tubului digestiv. La nivelul limbii se proiecteazir
TOT tubul digestiv - gi starea limbii vd spune despre starea digestiei dv.! Va simtiti
riu dimineata, la trezire, pe nem6ncate? Sunte[i "plin ochi" de mucus ir tubul
digestiv. Daca veli continua cdteva zile "postul" -
consumAnd multd apa sau
sucuri proaspdt stoarse de fructe - treptat, limba se va curdta gi "nepldcerile" vor
disparel
Care sunt ALIMENTELE FORMATOARE DE MUCUS - de care este nevorc
vi
sd ferili ocazional (SA NU LE CONSUMATT ZtLNtC) pentru a da r6gat-
corpului sd "se detoxifice" gisi se mentind htr-o stare "acceptabild" de sdnitate?
1) SAREA - da, este incredibil - dar SAREA este pe primul loc ir
clasamentul "naturigtilo/' la alimentele "formatoare de mucus". Sareir
este necesard ca gi adaos la "mdncarea gdtit6" - care !i pierde toakr
. vitaminele 9i mineralele gi nu are nici un gust fird sare. Dar, h acelagr
timp - are o ac[iune FOARTE IRITANTA asupra organismului nostru gr
celulelor noastre. Dr. Max Gerson, specialistul nr 1 al lumii h diet;r
1.12
anti-canceroasi (dieta Gerson) - explici mult mai bine decdt mtne
acliunea sdrii asupra organismului
hth ://www.bbh.roisite/imagin il25606721 90'pdf
Folosili h loc de sare - piper proaspdt, plante aromatice, sau alimente
precum usturoi, ceapi, praz, leurdi sau chives (dupi gust).
- OUALE - sunt pe locul 2 la alimentele 'Tormatoare" de mucus - fiind
alimente care CONSTIPA Si irita intestinele (find 9i printre cele mai
- "alergizante" alimente pentru oameni).
LACTATELE - laptele de la animale gi toate produsele din lapte - sunt
prinfe cele mai 'Tormatoare" de mucus alimente posibile. Omul este
singura specie "papd lapte" nici un alt animal adult de pe pimAnt
-
nemaiconsumdnd lapte DUPA vdrsta copiliriei! Mai ales laptele altei
specii. Am scris h
multe alte articole despre efectele nocive ale
lactatelor - precum efectul alergizant, efectul tip migrene (dureri de cap),
efectul constipant, efectul creator de mucus, efectul de blocare al
tiroidei, precum 9iefecful de "hcelogare" mentald 9i hgreunare a
procesuluide gdndire!
FANOASELE - fdina albd de grdu - toate tipurile de fdind care con{in
GLUTEN (un produs tip proteic "lipicios" - care se lipegte 9i de mdini,
cdnd se ftdmintd un aluat, dar h acelagi timp, "lipegte" intestinele!).
Grdnele CU GLUTEN sunt gr6ul, secara, ozulgiovdzul. Gr6nele FARA
GLUTEN sunt orezul, porumbul, hrigca, meiul, quinoa.
ZAHARUL RAFINAT (9i toate dulciurile fdcute cu zahdr "sintetic", alb
sau brun)_- sunt alimente "artificiale", prelucrate - pe care corpul NU LE
la ingerarea lor.
CARNEA gi produsele din carne (inclusiv pegtele gi fructele de mare)-
sunt produse bogate h proteine, care se descompun h organism h
"acizi" (proteinele sunt formate din "amino-acizi') 9i determind o iritalie
continub a intestinelor gi sistemului limfatic. Carnea (9i pegtele) sunt
"stimulatoare" ale metabolismului gi organismului -mai mult decdt
alimente - iar corpul simte nevoia sd "neutralizeze" consumul de carne
- cu ajutorulALCOOLULUI! Mariiconsumatoride carne SIMT nevoia sd
consume ALCOOL -bdrbalii, sau DULCIURI -femeile (dulciurile/
zahdrulproduc alcool h organism, prin metabolizare).
- consumul "otrdvurilor albe" - TOATE SUNT ALBE! - sarea, ouale,
lSinoasele gi dulciurile (zahdrul) - 9i a cdmii - duce la FORII/AREA DE
h organism 9i BLOCAREA SISTEMULUI LIMFATIC (sistemul de
al corpului). Cu aparilia 'gunoierilor" din lumea Naturii - care ajutd
sd 'Uescompun6" degeurile depuse (exact ca ir Naturd - acolo unde este
I
113
"gunoi", materie moartd - apar organismele care ajutd la descompunere): virugi, TE DE CORP N ACEASTA PERIOADA - NICI DE CUM VA MIROS
bacterii, ciuperci, parazifi, vierm i etc. etc. ptEli,c, URINA 9l SCAUNUL! - ESTE FOARTE BINE SA EVACUATI
hpbgeli acum de unde vin "bolile" oamenilor? NU DE LA "M|CROB|" EXTERTOR TOXINELED.
- virugt,
ciuperci, parazili sau bacterii. El SUNT DOAR "GUNO|ER|l" - SUNT ATRA$I DE FOLOSITI CAT MAI MULT N DIETA ALIMENTELE CARE NU FORMEAZA
PREZENTA MATERIILOR N OeSCOtvtpUNERE - a MUCUSULUI depozitat h doar ocazional pe ceb producitoare de MUCUS. lineli posturile
-
corp h toate pir$b corpuluil (unde avelr- multd grdsime sau celuliti avog - - sau posturi periodice - cu api sau cu alimente neformatoare de
depuneri impresionante de mucus!).
Agadar - CE ALIMENTE NU PRODUC MUCUS * 9i pot fi consumate h $isinitatea dv. va fi foarte bund - dispirAnd simptomele neplicute 9i vizitele
perioadele de "POST" - sdptdmAnale sau lunare? medic.

1) -
FRUCTELE sunt pe locul 1 h specialfuctele'Uulci" (alcaline), BINE o PRTMAVAM U$OARA TUTUROR!
COAPTE (ftuctele "crude" sunt totdeauna mai acide!) - consumate ca Bucuratj-vi de "verdelurile" gustoase ale primdverii 9i facefi cu to[ii "curi[enia
atare sau sub formi de sucuri de fucte. SA NU AVETI GRIJA LA primivarS" din organism!
CANTITATEI FRUCTELE NU IIGRA$A (este un "mit'i demolat dc
experien{a practicd - fuctele conlin FRUCTOZA, un zahir simplu can
ATIAVIE
ajutd sistemul nervos gi ficatul gi intrd h celule fbri si foloseasct
-
receptorii de insulind -
fird sd hcarce pancreasul!) FRUCTELE NU Tot ceea ce pe calea tubului digestiv, a aerului sau a
intri h corpul omenesc,
CRESC GLICEMIA - fuctele proaspete NU SUNT ZAHARI
- reprezinti ceea ce devine corpul omenesc.
FRUCTELE sunt foarte utile pentru "curd(area tubului digestiv" (au efecl
SUNTEM CEEA CE MANCAM, BEM, RESPIRAM SAU PUNEM PE PIELEA
anti-constipalie - chiar unele dintre ele au efect laxativ - aga cd avof
DEVENIM CEEA CE INTRA iI\ CORPUL NOSIRU
griji la combinatii gi efecte).
-
Am putea chiar discuta despre rela{iile dintre oameni pentru cd devenim
LEGUMELE crude - consumate ca atare sau sub formi de salate .
ca oamenii cu care ne hconjurdm, cu care ne htAlnim des, cu care
legume de toate tipurile - rddicinoase, frunze sau "fructe" ale legumeht informa{ie gi energie - prin chiar faptul ci stdm inpreund.
- funcfie de disponibilitatea h anotimpuri. Dar gi consumate uyrt
Nu mai criticati gi nu marjudeca{i persoanele cu care va htdlnili 9i discutali h
preparate termic (la abur,-sote, fierte, gritar, supe, ciorbe etc.).
-
regulat. Pentru cd vd criticali gi judecali pe voi hgivd 9i vd faceli rdu
SEMINTELE de toate felurile - nuci, semin{e dovleac, floarea soarehil,
de susan, de in, de chia, de cdnep6, de pin, migdale, caju, fistic, alurc Alimentalia fiintei umane este PRIMORDIALA Si ESENIIALA pentru
de pdmdnt sau de pddure, castane etc. etc. CONSUMATE 01, inerea stirii de sdndtate
MODEMTIE - pentru cd h cantitate mare gi ele produc mucus gl
Ecualia alimentafiei care "hrdnegte" fiinfa umand este foaile simpl6. Constd h
acidozd!
treiV'.
4) VLASTARII ob[inu{i prin germinarea diferitelor seminle (consumati t;rt V - de la VEGETAL V - de la VIU V - de la VARIAT
MODEMTIE - pentru cd au multe proteine - respectiv "amino-acizi"l)
VEGETAL - fin{a umani are un tract digestiv adaptat la alimente vegetale.
5) GMNELE FARA GLUTEN (orezul, porumbul, hngca, meiul gi Quinoal studiile de anatomie gi fiziologie comparatd au cerlificat aceastd constatare.
-
gi produsele din ele consumate sub formd gdtitd, combinate r;u prezenta la partea lubim fructele multe dintre textele maegtrilor naturigti, care
vegetale
ocupat h detaliu de aceste cercetdri- zeci de ani de zile, in ultimul secol. $i
6) LEGUMINOASELE (consumate CU MODERATIE) -
precum fasokra este sd ascultim ce spune Robert lt/orse, considerat "maestrul" detoxifierii
mazdrea, ndutul, lintea, bobul, soia - gi produsele din ele. intermediul alimenta{iei gi plantelor - fiin[a umani are un tract digestiv pentru
ave{i FOARTE MULTE alternative pentru POST 9i DETOXIFIERE fructariand - 9i are o atrac$e naturald cdtre fructe. Fructele sunt pline de
Agadar -
r, savoare gi fluide, hidratAnd 9i nutrind gorqglggtnqsc ir mod.echilibrat ltl
Sd nu uita[ide POSTUL CU APA DE 24 de ore - o datd pe sdptim6n6 - rrnt
)lAL CAND SUNT COAPTE - ADICA N STARE ALCALINA (multe tucte
ales h perioada primiverii care este foarte util pentru "punerea h repaus e
- crude SUNT ACIDE! - Procesulde "coa@re" - adicd recoltarea fructelor
tubului digestiv" gi eliminarea de mucus (sA NU vA SPERIATI DE "MlzERlltl '
momentul oportun" - reprezintd condi[ia esen{iald a alcalinizdrii!).
774 115

J
 Copii sunt atagi h mod
natural de fiucte. Dacd au de ales htre o masi de
-
fucte 9i una de bgume se vor duce automat spre fucte. Legumele nu au
arome, nu au savoare gi nu sunt at6t de hidratante, Au nevoie sd fie preparate,
amestecate gi "ameliorate" gustativ pentru a fi agreate de "gustul" omenesc.
Alimentele de origine animald hgreuneazd evident digestia gi metabolismul
omenesc. La fel 9i alimentele cu carbohidra$ complecgi, precum grdnele gi
cartofii. Starea de somnolenli care apare dupd consumul acestor alimente indicd
consumul uriag de energie pe care corpul il face penfu a se debarasa de
reziduurile infoduse.
Nevoia de aminoacizi (= structuri chimice simple, din proteine) a adulflor este
mult mai mici decdt cea a copiilor. $i poate fi acoperiti fbrd probleme de sursele
vegetale. $i la copii, nevoile de aminoacizi (pentru strucfura corpului, pentru
cregtere gi funcfiib de dezvoltare) pot fi 0nplinite din consumul de nuci, semin{e gi
germeni (vldstari). Nici adul$i, nici copii NU AU NEVOIE DE PROTEINE 9i
CARBOH|DRAT| COMPLEC$T. CORPUL OMENESC NU DIGERA BINE
SUBSTANTELE COMPLEXE. CORPUL OMENESC ADORA SIMPLITATEA.
Corpul omenesc este o stucfuri pe bazi de CARBON.ffiarbonul este
elementul chimic care sti la baza VlElll. Carbonul se gisegte NUl\4Al h
CARBOHIDRATI =
ZAHARURI NATURALE SIMPLE =
FRUCTOZA $l
GLUCOZA DIN FRUCTE $l LEGUME. Proteinele din carne, oud, lactate Ei
leguminoase sunt structuri bazat^e pe MOT (Nitrogen). Corpul omenesc NtJ
POATE FUNCTIONA CU MOT. I elimini sub forma acizilor, al uralilor 9i al altor
produgide reziduu, care in exces, blocheazd rinichiigificatul.
Via[a pe pdm6nt, htr-un corp VIU hseamnd majoritar CARBON - 9i foarto
pu{inMOT. lar cu ajutorul OXIGENULUI din aer - totul este mentinut h starn
dinamicd (orice motor folosegte pentru "arderi" combinalia carbon - din
hidrocarburi - gi oxigen). Dinamica hseamni VIATA
NU HRANESC, ci doar hcarcd inutil tubul digestiv - curdnd, corpul va ciuta
se debaraseze de ele, uneori chiar zgomotos - 9i pe toate pdr$le. De aceea,
apare stiri de slibiciune, senzalii de gol, de usfurime h stomac, sau de
nsie/gaze h intestine - pe care oamenii le vor confunda cu foamea 9i care
dispaie la o afti masi (de fapt, corpul se opregte din detoxifere, 9i reia
de la capdt - de aceea toate neplicerile se ptolesc temporar odati cu
Puteli mdnca oricare din aceste produse crude, nepreparate termic? Came -
te oui - - -
lactate leguminoase - cartofi grdne - ciuperci. $i nu numai
-
E puteli - dar le m6nca$ cu plicere, cu savurare, cu stare de bine - aga cum
htdmpld cdnd consuma{i o piensici sau o caisd bine coapte gizemoase?
Daci da - pofta buni! Daci nu - hseamna cd ele nu sunt tocmai potrivite
corpul nosfu!
VARIETATEA - este un element foatu important. Omului nu-i place
ia, degi i place foarte mult simplitatea. Monotonia hseamni plictiseali -
hseamnd schimbare, dinamici, varietate.
Regulile sficte de dieti sunt INUTILE. $i omului nu-i plac impunerile gi
Omul doregte sd se bucure de alimentafa sa - i place si ?nparta
cu celi apropiali- s6 transforme alimentalia htr-un proces de inpirtigire
energiei gi luminii vie$i.
Existi zeci gi sute de varietd$ de fucte gi de legume, de seminp, nuci 9i
thri. Zeci gi sute de posibile combina[ii 9i alternanfe. ]vlersul ciclic al
aduce rotatia roadelor Naturii. Caldtoriile permit accesul la roadele
filor 9i plantelor care cresc h zone geografice diferite. Globalizarea 9i refelele
super-market aduc oamenilor bunitilile Naturii crescute pretutindeni h
-
Progresuleste bun! Atenlie doar la abuzuri!
Fructele 9i legumele au o varietate de arome, de gusturi, de culori gide texturi.
.

-
VIU = VIATA Ambele categorii, fuctele gi legumele au nevoie sd fio posibile sunt infinite.
consumate h stare "vie", atunci cdnd pline nu doar cu nutrienfi, enzime,
Am conceput o rubricd de Gitit creativ pe site-ul nostru pentru a vd
"sunt
minerale gi vitamine - ci 9i cu 'LUMINA" - cu energia pe care au primit-o de la mplifica bog5$a Naturii gi posibilitafle transformdrii bucitiriei htr-un laborator
soare gi de la pdmAnt. Cdnd gitim - distrugem nu doar enzimele, vitaminele qt ilmic de redobAndire a stirii de sinitate. Am fi recunoscitori dacd a$ contribui
structura chimici echilibrati a vegetalelor -
ci gi le stingem lumina primitd dirt ,bfii - cei care vi bucuraf de binecuvdntirile dietei WV (VEGETAL VIU
Naturi 9i le transformim h "cadavre". Mirosul atAt de plicut al multor mAncdruri cu relete gi variante de feluri care v-au pldcut 9i v-au fbcut bine.
RIAT) -
ne arati cd ffr vaporii elibera$ din ele - s-au degajat toate "bundtilile" din acekr
alimente. $i noui ne-au rdmas h farfurie doar "resfurile"! ALIMENTATIA ESTE CHEIA SAUnrAltt NoASTRE.
Oameniicred ci pot mdnca aga-numite alimente care trebuie neapirat gdttto
h vremurile noastre suntem h permanen[i "ghida{i" de specialigticdfe diete
Da, este adevirat - pot introduce h tubul digestiv aceste substanle -
precunt
I regimuri- multe.dintre ele confadictorii 9i chiar ciudate. N-ar stica si lSsim
proteine animale (came, pegte, oud, lactate) sau vegetale (leguminoase - fasokr, plc Natura si ne biffiuzeasci - aga cum au ficut stimogii nogtidacii vreme
mazire, niut, linte, soia, ciuperci), sau amidonoase cu carbohidrafi complecat mii de ani gi - si
permitem corpurilor noasfe si
se detoxifce, se si
(cartofi, cereale - grdne * grAu, porumb, orz, ovdz, orez, secard, hripd, quinoa, si fe: h aceasti
)nsreze si redevini
9i beea ce au fost proiectate vehicule
mei etc.). Dar asta nu hseamnd ci aceste produse vor hrdni corpul nostru. Ela a LUMlNll care este sufletul nostu!
doar VOR UMPLE burta gi va dispare temporar senzatia de 'hame". Dar penttt

I
L16 LL7
 SUNTEM FIINTE DE LUMINA. CORPUL hIOSTRU ESTT tUMiNA timpul unui "post adevirat" - adicd a unei pauze alimentare complete ("Post
"CONDENSATA" irt'pORruR MATERIEI. (fizicieniiEi biologia rnodemfi au dewecjil a oistitau'- cum indica valeriu Popa h tratamentele lui anti-cancer) -
acest lucru). LUMINA SE NTRETINE CU LUMINA" hcepe "curS,tenia generalS",

LUMINA CARE SUNTEM ESTE MENTINUTA CU LUMINA FRUf,TELOR la hceput - este tare, tare greu. Exact ca h cas|, la hceputul unei renovdri
NATURil. VTATA ESTE LUMTNA $r LUMINA ESTE VIATA. IAR Nol SUNTEM curalenii generale.
cu MULT MAt MULT DECAT $TrM $r Nl SE SPUNE CA SUNTEM. lizerii eliminate, mirosuri, stdri de riu, stdri de sldbiciune, FRICI
(acestea
cele mai mare degeuri ale sufletului - 9i se accenfueaza foarte mult h
?rdoieli, ganduri negre * ai senza$a cd devii mult mai bolnav decdt egti.
POSTUL ALIMENTAR
multe ori, h timpul unui post negru - ai senzalia ci "egti pe moarte"'
Pentru cd suntem h plin "post ortodox" - pe care am remarcat ci fl line foarto te sperii foarte tare.
pu{ind lume gi cei care I !in, gregesc foarte tare h strategia de post - am revenit
da, htr-un fel este adevdrat - pentru ci la post "moare" o parte din tine,
cu un mic artimlde comentariigiclarificiri.
parte pe care nu o mai vrei, care nu egti tu, care este formah din toate
Se folosesc gregit foarte multe cuvinte. gidegeurile lumii, acumulate h corpul, sufefulgi mintea ta.
$i cuvdntul "posf' este unul dintre ele. precumh casa noastri se aduni gunoaie, ambalaje 9i multe lucruri
Pentru cd "a posti" hseamni a te abfine complet de la unele alimente, a nu , acelagi lucru se htAmpld 9i h corpul
t' . ,\t
nostru. lar "po(ile de iegire" ale
- t^ i-:^L::\ l^ .,^ r ,raa ai la
mAnca deloc. A opri complet procesuldigestiv. -
sunt destul de hguste (intestinele, rinichii), de aceea, se va recurge
^^^^^ ^^ ^r 9i la
-
Dacd vd uitafi h Biblie gi h povestiri la "marii postitori" ve[i descoperi cA suplimentare" (pielea, cdile respiratorii) 9i vom- li martorii unor canltali
"post" hsemna 'bprire completi din alimentalie gi din interacliunea cu oamenii". de mucus, de toate culorile gi formele, eliminat "pe toate orificiile"'

9i la multe alte simptome nepldcute -

Postul se poate face doar h singurdtate gi izolare. precum erup$i pe Piele,
abundente 9i mirositoare, reaclii precum cdden ale pirului (totul
Atunci - po[i sd opregti mdncarea - sd stai numai cu apd un numdr de zilo
(1-3-7 sau chiar 40 de zile = perioada optimd pentru curilenie interioard Et sau descuamdri ale Pielii.
echilibrare spirituali). irlelegem procesul 9i gtim ce ni se irtdmpld, nu intrim h panicd 9i
drumul curi,teniei interioare.
$i poli sa fii tu cu tine hsu{i, cu toate mizeriile acumulate h decursul vietii it
lume - care hcep si se elimine htr-un proces de detoxifere. Cel maidificileste cu "gunoaiele" sufletegti.
Am aflat cu to{ii cd h momentul h care se opregte procesul de digestie furii gifrustr|ri, apar nemul{umirigi r:eproguri nerostite - la adresa multor
corpul hcepe procesul de detoxifiere. Toatd energia pe care o folosea pentru a l din jurul nostru. Apare vinovd$e, rugine 9i nehcredere - apar o mu[ime
digera gi elimina hrana - o folosegte pentru a face curd,tenie gi a elibera corpul de fiiriintense.
reziduurile acumulate h timp. foarte "normale".
Perioadele de postrre sunt perioade de mare refacere, regenerare $t $lbarte neplicute
recuperare interioarS.
De mici, suntem hvela$ sd ne reprimd (si ne ascundem) latura "?ttlneca6" -
jur ne
Existd studii care indicd efectul de htinerire gi vindecare al posturilor de 40 dtt illle "nedorite" de piringi nogtri sau educatorii nogtri. Tofi cei din
-
zile - at6t la animale, din toate speciile, cit gi la oameni. calmi, linigtifi, puterniii gi previzibili. Nimeni nu ne accepti ciutdrile,
Nu moare nimenidaci nu mdndnci nimic 1,3 , 7 sau 40 de zile. fu riile sau nemullumirile.

Dimpotrivd. -
hcercim sd le mai exprimim m6car h cuvinte suntem repede -
9i mntracarali - ci
To[i cei care au pstit - au htinerit, s-au regenerat, s-au vindecat. "nu este bine".

Nimeni nu va spune ca "a posti" este ugor. 0 veste buni pentru toli postitorii care doresc si-gi curele temeinic corpul 9i
Pentru cd nu este ugor.
"Postul" nu este pentru cei 'slabide hger". NU EXISTA BINE $l RAU - h mod absolut'
Pentru cd h timpul lui - se rdscolesc toate gunoaiele acumulate ani de zile. ir
corp,hsuflet,hminte.
118 119

J
 -
EXiSti BINE PENTRU MINE, SAU RAU PENTRU MINE, SAU BINE N folosirea h exces a uleiului 9i sdrii. Alimente des folosite h "postul
ACEST MOMENT 9i MU h momentul urmdtor. Totul h aceasti lume ests ortodox" sunt salate de vinete gi zacusca, precum 9i murdturile -
RELqTV. Totul se raporteazd la persoand, moment gi circumstan(e. produse foarte greoaie penfu ficat gi fiere' Ficatul este 9i a9a foarte
tilil
Agadar - fecare dintre noi evaludm gi percepem diferit ce ni se intAmpld. muncit h perioada iernii - cdnd se ocupd 9i de adaptarea termicS, cdt 9i
PERCEPTIA noastrd ne modeleazi realitatea. de apiraiea imunitard. Daci fl chinuili 9i cu uleiuri 9i amestecurile
h ceea ce privegte fdirile emo{ionale - este util ca mdcar h interiorul nostru imposibile din zacusc6, sau cu sdrurile din murituri -
veli crea cu
siguranp o colici biliard sau pietre la fiere.
si -
ne acceptim h totalitatea a tot ce suntem cu toate frim6ntdrih,
nemulfumirile, frusfirile, vinovifile gi furiile noastre. Folosirea zahdrului gi a dulciurilor -
h toate formele 9i felurile "de post".
Zahirul este o alt6 otravd, aldturi de fiina de grau. Dulciurile preparate
$i de cAte ori le putem exprima sau descdrca -fdrd a face rdu altor persoane
gospodine pancreasul, sldbesc ficatul 9i afecteazd lot factul
de sldbesc
- sd o facem!
femeile h bucdtirie cu orele - doar
digestiv. (oare de ce se chinuiesc
La fel cum fac cei mici- dar mult mai vehement 9i mai fbri controll
si confec$oneze alimente tip degeu -
care mai mult fac rdu decdt
Postul ne prilejuiegte aceste 'descdrc6ri" - sd profitdm penfu a mai "goll'
hrdnesc corpurile? Ce tip de programare s-a Ecut minfii umane --de am
cogul de degeuri! ajuns ca mamele gi soliile noastre si ne omoare pas cu pas, cu fiecare
htorcindu-ne la subiectul "postului" - multi lume vorbegte de "postul fdrl masd preparatd "cu iubire'?)
produse animale" - care este "postul ortodox". Lipsa unui meniu de "post ortodox" echilibrat -
cu multe ftucte
Acesta nu este un pst propriu-zis. crude/sucuri de fucte -
pentru mesele de diminea!6, a unei salate de
cruditali cu cartofi/ore/mamdligd la prAnz 9i a unor legume gitite cu
Ci doar o dietd vegetarianS.
pufine leguminoase (niut, linte, fasole, mazire, soia, bob, bame,
Este gregiti folosirea cuvdntului "post" - at6ta timp cdt percoana are 2-3 sau
capere, ciuperci 9i altele)- seara.
mai multe mese pe zi.
Acesta NU ESTE POST.
Consumul de alimente "preparate" din conserve, cutii 9i ambalaje -
Este doar o dieti fdrd produse animale. O dieta vegetariana (dacd se nr*
denumite pompos "de post" de fapt - -
"bombe chimice" inutile 9i

consumd ocazional pegte gi fructe de mare) sau vegand (dacd se consuma donr
inutilizabile de corpul nostru -
care are nevoie de SIMPLITATE 9i
ALTMENTE U$OARE- DOAR DE FRUCTE $l LEGUME,
fructe gilegume).
Lipsa hidratariicu sucuride fructe/legume din abundenld (corpul nu vrea
Nu este rdu sd se {ind ocazional aceste diete. ape h anotimpul rece -
primegte mult mai bine sucurile din
Problema "postului/dietei vegane ortodoxe" sunt gregelile alimentare extrent fucte/legume - vrea supe/crdme/ciorbe - i trebuie mult mai multe
de frecvente - fdcute de majoritatea postitorilor. lichide pentru spilare gi curd[enie).
1. folosirea produselor de panificafie - a pdinii, biscui{ilor, grisinelor 9i altor Lipsa odihnei. orice dieti cu intenlie de detoxifiere trebuie combinatS cu
"patiserii" de post mult repaus gi odihni -
pentru a
permite corpului sd-gi elimine
http://www.centrulnatura.ro/pericolul-fainii-de-grau-partea-a-Z-a-noul reziduurile. Altfel, starnim mizeriile h interior - 9i nu le permilem iegirea
http ://www.centru lnatura.ro/pedcolul-fa inii-de-grau-noui din corp (corput nostru nu elimini decdt h somn 9i la repaus - acizii
Vd rog sd vd informagl Fdina de gr6u modem ESTE O OTRAVAI reziduali gi resturile alimentare. Pe stres, suntem 9i maiconstipa[i, 9i nici
Consumul de fiinoase h timpul postului - vd declangeazd.stdri do rinichii nu elimind bine acizii!).
sldbiciune, de legin, lipsa de putere (cicluri hipoglicemie - hiperglicemrol Oamenii vor si lind post sd-gi men{ini stilul "normal" de viald cu
9i -
gi vi agraveazi problemele de sdndtate - dureri articulare - cregteroa alergdturi de dimineala p6n5 seara. Care nu este "normal" - ci foarte
tensiunii- dureride cap - eruplii pe piele * cdderea pirului etc., etc.! "anormal" - dar aici este alti disculie.
2. combina$i alimentare gregite - de exemplu - pdine cu hummus (piura -
Mulli oameni sunt h stare de oboseald cronici cu suprarenalele
de niut) sau fasole batute, sau pAine/mimiligd/carlofi/orez cu produsa - -
epuizate Si abia dacd se opresc ai se odihnesc realizeaz1 cdt sunt
de soia - deci combina{ia de glucide cu proteine. Aceastd combinalu de obosi(i.
std ore hfegi h sbmac/tubul digestiv - chiar peste 24 de ore uneori g $i nu le place ce descoPerd.
produce fermentafie, gaze, durcri, disconfort etc. etc. preferi ia Aca mereu cate ceva sd acopere reala oboseali a corpului
-
cu stimulenli gi ,,cdrie" (cafea, tutun, alcool, zahir/dulciuri, mAncare,
L20 Lzt

/
 ht6lniri cu ceilalfi, muncd obsesiva) - pdna cAnd 'bad din picioare" sau sunt disponibile alte opliuni) 9i care s5 aduca h organismul nostru
se declangeazi cdte o boali care i silegte sd se "regrupeze" gi sd facd r minerale, vitamine gi maiales "enzime vii"'
ceva pentru ei.
este nevoie de aparate "sofisticate".
:dtoarele, blenderele, deshidratoarele, germinatoarele - sunt doar
pentru
http ://www.centru lnatu ra.ro/semne-ale-acidozei-nou/
"hcerciri" gitit.
Joi.i. mare diversitate h dieti gi vor si faci diferite tip

http//www.centulnatura.ro/informatieimportantacpuizarea-supnarenalelor-nou/
Nu este de mirare ci multd lume se simte FOARTE RAU h timpul
(dieteivegane - tip detoxifiere) gi-l abandoneazdrapid.
Pentruci multora nu le place ce descoperi despre propria stare.
Despre cdt sunt de denrola$ 9i cdt de mult de lucru este pe curi,tenia
interioard.
cei care nici nu au bJget, nici timp de ceva foarte complicat - dieta
"bazal6" pe care
este FOARTE SIMPLA - 9i foarte apropiati de o dietS
postului pe vremuri)'
foarte mullioameni la lard (cu produsele disponibile
o vom adapta posibilitdlilor moderne giglobalizirii'
de fapt h prima parte a zilei, pdnd h pr6nz - dieh constd
h fiucte
fu hc[ie de preferin[a alimentari 9i posibi litili.

Dacd dori! si fine$ 'Uieta vegan6" numitd post ortodox - succes!

- fructele cele mai accesibile ca pret sunt citricele (portocale, ldmai,

clementine, pomello), bananele gi merele.

,
hcercafisd o hceficdt maiechilibrat, folosili alimente proaspete, de c6te ori pentru
kg portocale = 2,5 lei (h medie), dintr-un kg portocale, facem suc
avef ocazia, odihnifi-vd mai mult, hidratafi-vd (sucuri de fructe/egume proaspit pahar de apd plati)'
rii.. pahar de fesh portocale se servegte cu un
stoanse gi proaspit consumate!) gi fifi buni 9i bldnzi cu propriile reac$i care apar. 1un
pe luni, sucul de portocale ar costa ir medie 15 kg x 2,5 RON = 37'5
,
Dacd dorili si !ine$ "post ortodox" (post cu apd) orice fel de numdr de zile (de
la una la 7 zib sau mai mult) - avefi nevoie sd vd izolali temporar de social, sd vd
esigur, c6 nu este nevoie sd fie zilnic, se
poate consuma la 2-3 zile 9i ToT
odihni[i foarte mult, sd sta{i h linigte interioard gisd vi informa{idespre procesul portocale ca
care are loc h corpuldv. - pentru a nu cddea pradd fricilor gi agitaliei interioare. uan.n. pentru economia organismului. se pot consuma 9i
h anumite zile, nu doar sucun.
La "tsoala Sdndtate 5D" - pe care o vom deschide h luna ianuarie 2015 - (foarte bune pentru
vom hvd[a foafte multe despre toli pagii de detoxifiere prin dietd - 9i vi vom stomacul gol, se pot servi 1-2 pahare de apd cu ldmdie
de noapte)'
ghida cdtre cele doud posibilitig - cu toate informaliile gi experien{a pe care o ;area "curaleniei" intesttnelor dupi repaosul
poate fi "ap6 cu portocale" (gi nu este nevoie de miere de albine). suc de
avem.
Nici un proces de curi{enie nu este ugor.
ile de portocald la un Pahar cu aP6.

pot fi, pur gi simplu, 1-2 pahare cu ap6, pe stomacul gol 9i ATAT'
Dar nici imposibil.
(nici nu prea $
Fiinla umand are puten nebdnuite gi procesul de curifenie Pentru multi lume, micul dejun nu este chiar aga important
de postire - le
-
iel manancide lq primele ore;. Dace nu v6 este foame - maibine sirili
peste
gdgq la suprafali 9i le anfeneazd - CUMPATAREA, TEMPEMNTA,
NFRANAREA, MBDAREA, PERSEVERENTA, CREDTNTA dejun (avefi hci energia corpuluidupd somn)'
- toate sunt fotosite
la maxim h timpul postului. vitati-vd si nu luali micul dejun (este o chestiune de obignuinli, veli
Vi doresc tuturor sd va gisi$ rdspunsurile la toate htrebdrile gi Fperitoficei care veli hcerca)'
si cdlatorifi
mentald, dac6 NU
fumos pe drumurile cunoagterii! VETIAVEA FOARTE MULTA ENERGIE gistare de trezire
dimineata (hcercali).
Dieta sinitoase cu buget mic jur de ora 11.00 - sau ceva maitiziu
Foamea (sau hipoglicemia) pot apare h
de ocupa[i 9i de concentra$ la munci)'
Mullumesc pentu mail-ulprimit, h care mise solicitd sd prezint modalitii[ide flnde c6t sunte$
banane (tun!i:,!:
a fine o dietd sdndtoasd htr-un "buget restrdns".
Ailnci, aliputea mAnca 1-2 portocale sau tl"Tglqgl:2
irl",fii .Lrloir gi ave$ posibilitatea). Befi api Nnruff de consumul fructelor,
$i am sd hcerc sd vd prezint ce consider eu cd reprezintd o variantd mai dupi iceea! (si nu fermenteze 9i si aveli gaze 9i dureri!)'
acceptabild pentru cei mai mullioameni. gifructe uscate (stafide sau prune
Dacn avelr posibilitatea uneori si vd lua$
Dieta ,,sdnitoas5" - care si aducd "viul" h corpul nostru - este o dieti cu b) - cAteva dintre acestea sunt binevenite acum'
multe ftucte, multe legume -
o dieti care line seamd de SEZON (h fiecare
L22 L23

/
 Nu uitati sd consumafi apd - apa este foarte importantd pe tot parcursulzilei- oricare dintre preferatele dv' -
$i nu faceli economie la plantele aromate --
dar NUtr4Ai pAt\A uq oRA 18.00 - dupd aceea, ircarcd foarte mult rinichii (9i vd
ir, patrunft, cimbru, rozmarin, busuioc, ceapi (verde, albi sau rogie), usturoi,
tulburd somnul de noapte cu elimindri). (multe le gisi$ la
arOei iuie, piper, c'hiar 9i pulin ghimbir, fenicul sau anason
Masa de pr6nz o puteg servi h jurul orei 13.00-14.00 (funcfe de cum apare gi la tarabele de plante medicinale! Dar sunt grozave h
salate, supe,
foamea, desigur). i de legume * rm
oau gust mancirurilor, NU sarea sau uleiul! $i tot ele
hcepeJi cu 1-2 fucte (dacd nu a{i apucat sd servig hainte gustarea de fucte) o mu[ime de vitamine minerale h organism.
gi

A$ vdzut c6 h mai toate retptele de mai *.t Nt] afi regagl

- apoi un fel sau doud (dupi foame gi posibilitdfi). sare (deloc) sau
h schimb midihe gi/sau seminle, alune, nuci (care u.neo1,, Pot fi
Daci pute{i servi mAncare gitita - servili legume gdtite cu pulind came/pegte . fiti ,Easit
(orice fel de legume de sezon - tip dovlecel, pdstii, varzd, ceapd, morcovi, gulii, gi h"satate, pentru schimbarea gustului). Aceste3 sunt surse de ulei - nu
alte ridicinoase etc.). h alte zile, putefiservi leguminoase (fasote, mazdre, linte, rl galbui din'sticli, numit ulei, care se preparS cu ajutorul substanlelor
ndut) cu salatd-(poate o salatd verde, o salati de vazd (salata de vazd este petroliere!
-fi
h schimb, ve1; gisi DIN ABUNDENIA plantele aromatice -
cEA MAI sAruAronsA formd de servire a vezei, iama - putel sa o facefi zilnic, pe care va trebuie
lbrd probleme, doar tdiatd mirunt, cu pufind zeamdde ldm6ie, portocari sau pulin i.rnorgt li aniinunlit sa
gi hvila1i'sd le folosifi (chiar si vi le culege$ singuri'
sirop de coacdzdafine, dacd vi preparali singuri, bine 'tdm6ntatd" la mdnd, cAmpuri gidin parcuri, atuncic6nd le recunoagte(il)'
addugat mirar, pulind ceapd/usturoi/praz 9i ldsati si se hmoaie o perioadi), o
Pentru majoritatea oamenilor- 2 mese pe zisunt suficiente'
salatd de sfecld, sau o salatd de rdddcinoase, sau ciuperci cu morcovi, ceapd,
pifunjelgi mirodenii (asta doar sd aveg exempte de opliuni posibite). Fentu studenlii foarte ocupali 9i care au nevoie de folosirea intensivi. a
lui - o singura masi pe zi, undeva pe la ora 17.00-18.00 este sufcienta.
Putefi adduga h mdncare, c6nd nu aveli came sau leguminoase, c6teva
de 1-2 gustaride fucte (care ajuti enorm creierul).
seminle de floarea soarelui, de dovleac sau alte seminfe (de in, de mac, nuol
Daci simli$ nevoia de "ron[diald" htre mese si aveli mereu variante
- tip
mdcinate sau alune mdcinate) - de care pute[i lua la cele mai mici preluri de pe crude (care
piald. semin(ele, alunele gi nucile sunt sURSE DE pRorEtNE tovi, castrave[i (cind gisili ieftini), mere gi/sau alune/nuci/seminle
9i GMS|Mt utilo h apd irainte de consum, cu circa 30-60 min).
h timpul iemii, DAR NU zllNlc! (NU AVEM NEVotE ztlNtc DE pRorEtNEI),
cel mult de 1-2 ori pe sdptdmdnd. variante ieftine h pia{a - nu este nevoie sd lua{i variante scumpe, de
rle mari (dacd pute[i lua de la en-gros, este foarte bine - sau mergeli
Agadar - masa de pr6nz este o masd cu PROTEINE gi LEGUME, sau pur $t la finalul ziiei, ir piele, c6nd majoritatea oamenilor oferS reduceri
simplu, o masd de legume.
sa "scape" de marf6!),
Nu face{i "economie" la plantele aromate (mdrar, pdtrunjel, ceapd, usturor,
de meniu. Daci veli gdsi 7-10 feluri
NU aveli nevoie de foarte multe "variante"
praz ghimbir, rozmarin, busuioc, cimbru, chimen, piper, ardei iute etc.)
corninfui care sd vd plac6, pentru prinz gi seara, sunt suficiente sd le
Seara - servili cartofi, sau mdmdligd, sau orez (integral, dacd se poate) ort prin rota$e - tot anotimpul respectiv
hrigcd - cu legume - fie crude (o salati), fie gitite.
veni primdvara - cu alte oferte ieftine h piala agro-alimentard, cu cirege 9i
Masa de seard este o masi cu
AMIDOANE fari gluten (cartofi, orez,
ri, caise 9i primele fructe de pddure, cu salata verde, ceapa,
ridichile,
mdmiligi, leguminoase) 9i LEGQME. Sau o masd de legume (gitite gi/sau
nacul, gtevia, loboda, leurda 9ialte bundtdli'
crude).
9i ieftine (cu pepenii zemogi, cu
piersici,
De exemplu, o salatd verde, cu cartoli fie(i gi/sau misline, saLt pdstdi cu $i apoi vara - cu fructele minunate
r. - -r^ -.-^r--:\ E-.,^+^l^ .l^ {in zmartri
^.. pddure tip zmeuri
rogii gi castrave$ extraordinar de gustogi), cu fructele de ^Xirrra
mdmdligd, sau mdncare de ceap6, morcovi 9i mdmdligd, ori salatd de vaz6 cu
piure de cartofi.
$i apoi toamna - cu strugurii, merele, perele, prunele 9i gutuile gustoase, 9i cu
Ceaiurile sunt foarte bune seara.
legumele minunate.
La fel gi supele calde (ciorbele) - la masa de seard gi gdsesc loc mai bino
decdt la prinz (atuncicAnd le pute[igatigiservi).
Primivara, vara gi toamna - am $nut diete "monofruct" (doar cirege,
-doar
lne, doar strugurii Oe 7-10 zile - care au fost cele mai "ieftine" diete posibile'
Compoturile de ftucte - sunt la fel de bine-venite.
$lcele maisimPle.
Desigur - NU TOATE ODATA - v-am oferit variante altemative!
Doar am luat ftucte, am spilat (cura[at) 9i mancat. $i dus
gunoiul (c5 se face
gunoi la mAncat hrani viel)'
124

/
 Cu c6t se mindnc6 mai SIMPLU (doar cdteva fructe, cdteva legume), cu atlit necesar" pentru o alimentafie sinitoasi cu buget mic sunt:
1
mai bine pentru mrp gi maisimplu pentru buget.
ceva h
Nu este nevoie de refete complicate. FRUCTELE (ce vd permiteli, cdt vd permite[i) - dar m6car zilnic si fie
rentalie (func{ie de sezon).
Dupd zilele de monofuct sau dupd zilele de "post negru" (24 de ore, de la
LEGUMELE (ce v6 permiteli, c6t v5 permite!) - obignuili-vd zilnic cu
o salatd
16.00 ale unei zile, pdnd la orele 16.00 ale zilei urmitoare -
mi s-au pirut mar
legume (de ftunze, iadecini sau diferite combina$i) h alimentalie
(func[ie de
ugoare aceste posturi) - am apreciat extraordinar de pozitiv - un al doilea sau al 4
treilea fuct, parcd fecare varialie era un cadou pentru organism (oamenii au
nevoie si piardd tot, ca si aprecieze ce aveau!). MIRODENIILE - plantele aromate - ce se pot combina fie in salate de fucte,

De aceea, perioade de "post negru" de 24 de ore FARA MANCARE h salate de legume - menta, salvia, busuiocul, rozmarinul, mirarul,
reprezintd un ajutor h hsindtogire gi pot exista, o dati pe sdptimdnd sau o data, usturoiul, ceapa, ardeiul iute, piperul, ghimbirul 9i multe altele'
la cdteva siptdmdni- h dieta oricuidoregte si facd ceva pentru sdndtatea sa. Api gi ceaiuri din plante (ceaiurile de cozi de vigine gi cirege, pentru rinichi,
h rest - ave[i nevoie doar de o chiuveti unde sd spdlali legumele ceaiuride sundtoare, rostopasci 9i roinild pentru ficat)'
9i fructelo permiteli - de
(fird api curenti, chiar este greu sd [ii o dieti "vie" 9i sdndtoas6!), gi de un mic ocazional- nuci, seminfe, alune crude (ce vi permite[i, c6t vd
loc h care sd ave{i un fund gi un cu{it. Plus 2-3 oale. gi multd dorin{d de a vA ori pe siptimdni sau mai rar - nu sunt chiar neapirat necesare!)'
gust 9i
prepara mAncare sindtoasd. h rest - toate celelalte alimente sunt OPIIONALE gi adiugate, dupd

$i un ochi de aragaz (dacd dor$ si gatifi). Pentru cei care nu au posibilitatea

sd giteasci zilnic (cei care stau h cimin) - variantele "crud" salate - combinato lar gredientele obligatori i" sunt lvlAG NATIA, .C REAT lV ITA.TEA' SIMTUL
"in I I

cu mdncarea gdtiti gata cumpdratd (gi/sau primitd de acasd) - ar fi cele mai buno RULUI $l I'UMANIATEA" (suntem oameni, mAncim ca si trdim h
- rest, -
op[iuni. doar si inprigtiem lumini 9i iubire).

Daca aveli 200 RoN pe lund pentru mdncare, aloca$

juryfate din ei pentru
Pentru o salati de fructe sau legume - nu este nevoie decdt de un colt de
(iarna) 1
mas6, un tocdtor gi un culit - gi 30 de minute libere, Sd speli fructele/ legumele, si1 :te Cu 100 de RON pe luni ladice circa 3 RON pe zi), putefi lua ziln6
le decojegti, si le tai gi s6 le amesteci htr-un bol. (nu va face{i griji de "pesticidelc de portocate, mandarine, clementine sAU 1 kg mere, sau 1 kg banane_la2zile
din legume gi fructe, decojili-lel Nu este neapdrat nevoie sd ave{i DOAR varianru i iig oe pere la 2 zile. Suficiente fructe c6t sd vi asigure VITAMINELE -gi''viul"
BlO. Acestea sunt "ideale", dar se poate mdnca sdndtos gifdrd ele!). m6icare. puteli prepara "apele fructate" sau ceaiurile- drn fructe 9i
vd facefi-
Cunosc studenfi care $i "gdtesc" la cdmin zilnic, mdcar o datd pe zi- o salatii hidratarea cdt gi hrinirea creieruluicu LUMINA Naturii'
plante
de ftucte gi/sau o salatd de legume (cu diferite ingrediente) - gi cdnd doresc cevir cu restulde 100 RoN va puteli lua vazi, cartofi, fasole, riddcinoase 9i
"consistent" h salatd - $i mai iau fie o conservi de ton, fie o conservd de fasokr natice (s6 nu vi lipseasce ZLNIC fire de mirar, pdtrunjel, ceape:9u
*lu|.91
gi cop[i (sau fie(i)
boabe fierte h apd cu sare (atenlie la etichete, sd nu con{ind zahdr ca gr aioei iute ori ghimbir!). o salatd de vaz6, cu mdrar cartofi
conservant!), fie mdsline, fie ciuperci h conservi (cu apd gi sare) - merg l;r rzinti cea mii sfinetoasd variantd a alimenta$ei naturale de iarn6. Sau o
ciuperci crude, tdiate mdrunt. de vazd cu mancare de fasole / sau fasole bStutd. Fie vazd alb6, fie rogie,

htotdeauna h salatele de legume puneli o legiturd de mdrar/pdtrunjel/ceaJxi fu varia[ie asPect (gust).

plure oe.c.art9.n
verde/praz sau alte plante "vezi de aromd". sau o salatd de cruditi{i ([elind, morcov, mdr), cu pitrunjelgi
_
sau orez) repiezintd o alti variantd sin6toas6 de combinalie
Ca gi reguld - MAI PUTINA wRttCRRe, hseamnd o sdndtate mai buni'r
(energie mai pu{ind consumati cu digestia).
CAT tvlAl MULTA HRANA VIE atdt mai muttd vitatitate gienergie. Aleturi de supe-creme de legume sau pur 9i simplu, supe de zazavaluri
-cu h vremea rece a iernii)'
ovdrate infuziide legume, utlle
h fiecare sezon, ave{i fructe 9i legume crude care sunt pe piafa la pre{uri micr pegte)
Dac6 vd pute[i lua o datd pe siptdmand pulind proteinS (carne sau
mai mult decdt suficient.
NU AVETT NEVOTE SA Vn CH|NUtTt CU "GAT|TUL'.
Daci ave$ alocat putin mai mult pentru mancare (aprox 500 RoN), atunci
- pentru fructe, ceea
isuntetr "bogali" buianO aloca 250 RON ??1s:u.tl1i
cAr uru PUTIN GAr[, cu 9i cateva banane zllNlc.
ATAT MAt BINE. pe zi - ao-ca t kg mere, 1 kg portocale Deja este

, foarte bine! (chiar abundenti)'

726 r27

/
 a ilflgfrg E

ts
l\)
@
gEgEEE

Fua=E*l*+=*Fgii=E
Eg**,f,Eggu*sF
Il sH! ua6 g-J 9:!
s, e {t 6-
o
3
o)N hr. 3 =i\
s+
cr>
ru {4. oo 96, 6)
o)
c) o-
(D (t)
(n c) o) Or.
9tQ oo-
(D_
(D
=ca-
o)- m
+ c =U c --{ ul z.
L
6' -o =t(D
o)
o) (D (o
a
;E 8d
Lf

5=
8s
OL
P'CD
--{
m
6 c 9..
(D
cd
: 63
oc (a c
G9,
ilo o- (o=. U' o=. 5(D
(E (D
5 ox o*
a q I" a" 7. E-'
ol E 6' g
(=n d
3 U'
6-
c)
;a
=o
co)
.3,
(Dd
l\) o
c
o
=.
g) 9.. g8 OE
oo)
cO
=. a olgr ,c)
l(D
=r
il.
(t
O)(
o)= d=
oo)' 6
(D -(D
o- 3'
EL
6; o)
o)O
E.#
=: 5 -A
=+
(D 3d=
C)
o (D( U., o-^
c)
a
c o) 8.d 6'o
3
c
q 3(D
o) -L
-'oi
9.E
'-9
il6-
o- '= lc)
s.8 Nrc
(D (o o ilt
(D
o= ocJ
N
o)
J
(D
il
: o)( cFq
O)(

9.. il,
oa
O- r>

o Ea
I

o H o.:
o
oa )o
Or' NO
-q)
d o)CD e

b'' .',.','','...;lud
 desfacerea de produse pe bazd de zahir la chiogcurile din curtile normald de magneziu h celule, ceea ce confirmd pericolele
gcolilor gi attor institu$i de hvifdm6nt. qu zaharozS.

6) Zahlrul produce leziuni arteriale gi atacd sistemul cardiovascular, find

Zahirul industrial, alb sau brun este o substan!| total lipsitd de vttamine
sau
considerat unuldintre factoriideterminali h aparifia infarctului miocardic
7) Datoriti lipsei fibrelor din zahir, acesta este gi unul dintre
;b. fu exista diferenli, h ceea ce privegte efectul fiziologic irtre zahirul
gi recristalizare
factorii
brun gi cel alb. zahifu alb este ob[inut dupi retopire
agravand ai constipa{iei, favoriz6nd apari[ia diverticulozei colice gi
.ti*inir.u impuritililor care maiexisti h zahdrul brun. Se poate spune cd
participdnd la dezvoltarea cancerului de colon. hcd reziduuri de la diferitele tratamente chimice
brun industrial con{ine
8) Datoriti caracterului sdu oxidant, zahirul produce un dezechilibru h timpul proceselor de fabrica{ie (antifermentalie, antispuman{i, adesea
orlgin. p.tiorieri, produgi care faciliteazd cristalizarea etc ), h timp
celular permanent din punct de vedere al parametrilor bioe{ectnci ar ce.zahdrul
h primul produs oblinut prin prelucrarea
celulelor, ceea ce-l situeazd drept factor important inilierea bolilor de esie zanaroza puie. Melasa, care este
pentru consum,
degenerescenfS. il de zahdr sau sfeclei de zahir este total nerecomandabilS
9) Tahdml diminueazi capacitatea de apdrare a organismului, ea concentreazd toate reziduurile diferililor adjuvanli chimici folosili la
neufalizdnd globulele albe. h acelagi timp, el reprezintd un foarte bun zaharului gi pesticidele sistemice re{inute de sfecld. chiar daci
mediu de culturd gidezvoltare pentru multe microorganisme. qi potizanariOeie mai sunt prezente h melasi, acegsla are prea multe
10) Existd peste 50 de afecliuni care sunt produse de zahir, h ftuntea pentru sinitatea omului pentru a putea fi utilizati h consum'

Mierea de albine este rezultatul transformarii pe care o suporti

cirora se afl6 bolile cardio-vasculare, tulburdrile de metabolism, diabetul nectarulflorilor
zaharat gi cariile dentare. Un consum mare de zahdr atrage un consum guga albinei, prin acliunea secre$ilor ei digestive. Este., vorba desnq I
mare de sare, ceea ce duce la cregterea presiunii sanguine 9i implicit la av6nd ca rezultat oblinerea principalilor componenli ai
enzimaticd,
tromboze.
pic de
Consumul mare de zahdr, de faina gi de cereale rafinate produc obezltate - 75-80% zah6r sub form6 de glucozS 9i fructozi, precum 9i un
diabet zaharat, tromboze coronare, infectii primare ale intestinului, constipalie zaharozit
enzime
stazd, diverticu loz6, hemoroizi 9i cancer de colon. - acizi organici, precum acidul formic, cu ac[iune antisepticS, 9i
precum invertina
La o persoand normald, dupd consumul de hidra{i de carbon, glicemia va grase
cregte ugor h urmdtoarele ore, cam la trei ore dupd masd. Atunci apare
- principii azotate, care conlin 0-3% proterne 9i urme de materii

somnolenla gi persoana adoarme, lucru care determind aparitia unor accidente de

-compugi aromatici 9i coloranlt

muncd sau de circula{ie. Aceastd somnolenld nu dureazi dec6t cAteva minute

- vitamine - vitamina C 9i vitamine din grupul B

La o persoani normal5, dupd ingerarea de hidralide carbon zahdrul din singe

- minerale gioligoelemente - Na, K, Mg, Mn, Fe, Cu, P, Cl
Compozi{ia .uh.ruiilot din miere aratd ci diabeticii
pot folosi mierea ca1 O9
cregte cu cel mult 25-30 mg, cdci pancreasul sdu a perceput venirea glucozei 9i a
}
mre, irtrucat ea nu are nevoie de insulini - cu condilia sd fie miere
reaclionat h jumdtatea de ord urmitoare. A secretat suficientd insulind pentru ca partea
, adici miere de nectar, fira aport de zahar din
aprcultorulut.
glucoza disponibild sd dispard din sdnge 9i sd pitrundd h celulele corpului, unde
la mierea falsificatd dupd recoltare, prin addugare de srrop de zaharozd,
va putea arde d6nd energie sau va fi convertiti h materiigrase, dacd energia nu
zahdr invertit gi de glucozd concentratd
este necesari. Reac{ia descrisd poate duce la aparilia obezitdlii, dacd doza de ce
glucide depdgegte nevoile. se discuti h ultimul timp despre efectul alergizant al mierii. De fapt, ceea
sau cutanate sezoniere sunt polenurile plantelor,
alergiib respiratorii
La o persoand care are deja deregldri, hiperglicemia este urmatd de
erisU i't cintitate mare h atmosferi primivara. Mierea de albine este
hipoglicemie, cici consumul de zahir la un individ predispus la diabet nu mai plantelor
de albine prin prelucrarea enzimaticd a polenurilor 9i nectarurilor
conduce la secrelia imediati de insulind (h 30 minute). Zahdrul se acumuleazd h gi polenuri), iar reacliile alergice la miere
dintre'secreliile albinelor
sAnge 9i dupd 2-3 ore insulina apare rapid gi in prea mare concentralie, iar reacliile alergice la produsele
foarte rare. De altfel, foarte raie sunt 9i
glucoza sanguini scade sub normal, apdrdnd hipoglicemia. Aceasta explicd de
precum propolisul sau polenul. h Rom6nia, unde traditia apiculturii 9i a
ce persoana cu predispozi$e la diabet nu poate corecta o lipsi de zahdr h s6nge, *^ .l^ ^XnXlata n5fra
este milenard, produsele stupului reprezinta sursa de sinitate cStre
mdncdnd pur gisimplu zahdr.Va declanga un cerc vicios, h care hiperglicemia produse
se pot re-htoarce oamenii. Mierea, propolisul, polenul 9i celelalte
produce hipoglicemie reac{ional6. Aceasti hipoglicemie apare cam la 4 ore dupd
ingerarea de glucft1e. Se pare ci persoana predispusd la diabet nu are o
130 131

/
 ale stupului de albine au ajutat gi vor ajuta totdeauna oamenii sd-gi ugureze at6t
traiul de zi cu zi, c6t gi perioadele cu probleme de sdndtate.
Confuzia care apare h informarea populafiei nu face decdt sd irdepdrteze de
la consumul de miere o mare parte din oameni, care sunt inpingi cdtre folosirea
zahdrului sau a produselor de sintezd tip aspartam, cu au efecte mult mai nocive
decAt mierea.
EFECTELE CONSUMULUI DE ZAHAR ASUPRA ORGANISMULUI
Persoanele care consuml zahdr h dulciuri observd foarte repede apari{ia
uneist6ride energie, de bine, devin vorbdrefe, chiar certaretp 9i au multd energie,
simt nevoia s6 sard, si
lipe gi si se agite.
7ahdrul este ceva mai amefitor decdt berea sau vinul gi mai putemic dec6t
multe droguri cunoscute de om. Nu este de mirare ci doctorii arabi 9i evrei
foloseau zahdrul rafinat cu griji, h cantltdli minuscule, addugindu-l cu mare grijd
refetelor lor, precum fdceau cu toate substanfele poten{ial toxice. Diferenla dintre
un medicament gi un aliment este de cele mai multe ori o chestiune de dozd.
Zahiml are un efect coplegitor pentru creier. Poate face corpul gi creierul
uman sd parcurgd rapid htreaga gamd de reacfii, de la epuizare la halucina{ie.
Medicii specialigti h diabet 9i boli de nutrilie, precum 9i cei endocrinologi ne
pot explica foarte clar aceste reaclii. Creierul este probabilorganulcel mai sensibil
din organism, h special h ceea ce privegte variatia substantelor din sdngele care
I irigd. Diferen{a dintre a te simli optimist sau depresiv, sdndtos sau nebun, calm
sau agitat, inspirat sau abdtut, depinde h mare mdsura de ceea ce mdncdm
Pentru eficien{a maximd a htregului organism - din care creierul este doar o parte
- cantitatea de glucozd din sdnge trebuie sd se echilibreze cu cantitatea de
oxigen din s6nge.
Echilibrul glucozei din sdnge este esenlial pentru func[ionarea energeticd a
corpului gi creierului 9i este atent monitorizat de o serie de glande endocrine
precum pancreasul, suprarenalele gi tiroida, Creieruleste foarte sensibil in special
la lipsa glucozei. Atunci cdnd apare o scidere a nivelului glucozei din s6nge,
celulele creierului suferd primele. Echilibrul glucozei preluate din alimente este h
paralel cu celal saturaliei cu oxigen. Dupd ingestia de zahdr (zaharozd),care este
cel mai apropiat structural de glucozd, acesta se absoarbe direct, scdp6nd
procesului de prelucrare chimicd prin care trec majoritatea alimentelor. Nivelul
glucozei din sdnge este astfel mdrit drastic Ai foarte rapid. Echilibruldintre glucozd
gioxigenuldin sAnge este distrus. Corpuleste h crizd.
Primul care hregistreazd acest dezechilibru este creierul. Prin intermediul
mediatorilor, se elibereazi hormoni care sd faca fa{a acestei ,,inunda{ii" cu
glucozd - se elibereazd h special insulini din celulele pancreasului, care
ac{ioneazd pentru reducerea nivelului glicemiei (glucoza din s6nge), ce
ac$oneazi contrar glucagonului 9i hormonilor corticosuprarenali (adrenalina gi
noradrenalina), care au ca rol cregterea glucozei h s6nge (necesard pentru
r32
de stres, deci reac$e ale organismului). Dacd se repetd consumulde
, nici nu s-a rezolvat bine o criz5, ci trebuie si se facd fafd urmdtoarei.
multe astfel de crize, insulele pancreatice ajung realmente la epuizare, se
pur 9i simplu, la fel 9i unele zone ale glandelor supra-renale.
Toate aceste varia[iise reflectd ne sim{im. CAnd glucoza este
h modul h care
gitrece h s6nge, h primele momente ne simlim foarte bine, cu energie
chef. Ca un fel de reaclie rapidi. Dar aceastd cregtere rapidd de energie este
urmati de o scidere la fel de spectaculoasi, atunci cdnd glicemia scade
acliunea insulinei. Atunci suntem obosili, fird chef de treabd 9i firi energie.
m eforturisi mergem, chiar si gdndim, bietul nostru creier este vulnerabil la
suspiciune, are chiar mici halucina{ii gi se simte victima futuror. Putem
chiar iritabili, nervogi, tresdrim rapid. Severitatea crizei de ,,hipoglicemie"
de intensitatea ,,hcdrcdrii" anterioare cu glucozd. Dacd vom continua
-
de zahdr, urmitoarea dubld+rizd (exces de energie epuizare de
va apare chiar hainte ca vechea sd se termine. Efectul cumulativ al
,,crize" declangeazi o adevirati ,pmefeald" pentru creierul gi starea
interioard, ceea ce se numegte confuzie. Acliunea zahdrului asupra
omenesc este o confuzie a creierului gi o confuzie a percep[iei, h
Dupd anide zile de astfelde abuzuri, finalul il reprezintd leziuni ale glandelor
ale. Acestea sunt deja epuizate de eforturile permanente de a hce fali
de hipoglicemie, care apar dupd excesele de zahdr. Tulburarea funcliei
suprarenale se vede la nivelul intregului echilibru hormonal. Creierulare
probleme h a deosebi realitatea de iluzie (multe persoane cred ci iluziile 9i
din capul lor sunt realitatea). Atunci cdnd avem de-a face cu un stres
l, reac[iondm exagerat, pentru cd nu mai avem un sistem endocrin
care sd facd fa[d cum trebuie. h plus, apare o stare de oboseald zilnici,
tArdm de pe o zi pe alta, fdrd energie, chef gi interes pentru nimic.
lvlembrii profesiei medicale care au studiat efectele mai sus enumerate
ci "htrucAt celulele creierului depind h htregime de nivelul de zahir
din sdnge h orice moment pentru hrinire, ele sunt cele mai susceptibil
afectate, decdt resful celulelor din organism." Numirul deranjant de mare 9i
crescitor de nevrotici din populalia noastrd indici afectarea de care
Nu se htdmpld acelagi lucru cu toati lumea, pentru ci unele persoane
glande suprarenale mai putemice din nagtere. Vaiazd gi cantitatea de zahdr
pumati zahir htotdeauna.
9i perioadele. Dar corpul resimte consumul de
Un endoqqplog pe nume John W. Tintera spunea: "Este posibil s#!i
unititesti BB?ea de soirit, sd-ti cresti eficienta si sd-ti schimbi h bine
1940,
Special
h tratament pentru hipoadrenocorticism
La doui sute de cazuri aflate
133
I
(lipsa produc{iei hormonilor suprarenalieni sau dezechilibrul acestor hormoni),
endocrinologul american a descoperit cd principalele simptome ale pacien$lor sa
erau foarte asemdndtoare cu cele identificate la persoanele a cdror organisme
reacfionau la zahdr: oboseald, nervozrtate, depresie, anxietate de anticipatie,
dorinfd nestdpdnltd de dulciuri, lipsa de rezisten!5 la consumul de alcool
inabilitatea de concentrare, alergii, hipotensiune arterialS. Exact tabloului
excesului de zahir!
Tintera a publicat cdteva articole revolufionare, h
care a ardtat cd
inbunitdf,rea, ugurarea simptomelor sau chiar vindecarea acestora se putea
produce la reechilibrarea func$ilor normale ale htregului organism. Primul pas h
hatamentul pe care il propunei el era dieta. h repetite rdnduri a scris: ,,Nu pot sd
accentuez destul de mult importan{a dietei". A continuat si intezicd la pacienlii lur
zahdrulde diferite provenienle gisub diferite forme. Tintera a sugerat h multiplele
sale articole ci inabilitatea de a face fap la aportul de zahir ar putea reprezenta
una dinfe cauzele schizofreniei, alcoolismului gi alergiilor. El sfituiegte ca nici un
pacient sd nu hceapd un tratament la psihiatrie, cu anti-depresive, pdnd nu face
un test de toleran[i la glucoz6, pentru a descopel cum reugegte organismul sd
faci fafd aportuluide zahdr.
7ahdrul nu este un aliment complet gi natural precum o plantd verde sau o
boabd de strugure. Trestia de zahdr cregte h rEiuni tropicale 9i calde. firanul
obignuit, din fdrile Europei, nu rafina acasd zahir din trestie la fel cum putea
prepara pAinea, brilnza, vinulgi berea. Zahdruleste o substan{d strdind, importatii
de departe, fdcutd de m6ini nevdzute dintr-o plantd tropicald, care ajunge peste
tot prin lume, prinf-o refea de distribulie cu o dezvoltare fird egal.
Zahdrul a fost trimis peste mdri 9i !6ri, cu vase 9i vapoare. h cursul multor
aventuri,, unele au hceput sd puni pe g6nduri lumea medicali gi publicul, h
general. Unuldintre vapoarele care transporta zahdr a naufragiat h 1793. Cincr
dintre marinarii supraviefuitori au fost salvali dupd ce au petrecut noud zib pe
mare. Starea lor era deplorabild, erau slibili gi hfometali. Supraviefuiseri cu ronr
gi zahdr. Din alte htdmpliri asemdndtoare, se gtie cd oameni care triisera doar
cu apd, reugiseri sd supravieluiascd gi 30-40 zile, hainte de a ajunge la o stare
avansati de degradare fizicd. Eminentul fiziolog fancez F. Magendie a fost
inspirat de acest incident pentru a face o serie de experimente pe animale, pe
care le-a publicat h 1816. El a hrdnit mai mutfi cdini cu o dietd de zahdr, ulei de
mdsline gi apd. Toli cdini au murit de inani{ie rapid. Marinarii naufagiafi gi c6inrr
din experimentul fiziologului fancez au dovedit acelagi lucru. O dietd pe bazd ds
zahir este mai rea decdt nimic, dec6t un post sever. De altfel, postul negru, cu
api simpli este repta terapeuticd a gcoliiclasice de medicini a lui Hippocrate dirr
Kos, considerat pirintele medicinii. Primul lucru pe care Hippocratb gidiscipolii sAr
I fdceau pentru pacienli era si-i supuni timp de 10 zile A post negru (dieta cu
api). Ulterior, func$e de simptomele care rimdneau sau apdreau, addugau gi alto
tratamente medicamentoase sau chirurgicale,
134
Apa simpli poate ajuta o persoand sd tdiasca, chiar 1 poate salva via[a.. Apa
zahir va ucide rapid o persoani. 7ahirul rafinat este mortal afunci cdnd este
de om in mod exclusiv, pentru cd elfumizeazi doar,,caloriigoale", dupd
nutrifionigtilor. Mai mult, zaharul este mai rdu decdt nimic, pentru cd
oin o'qanism vitamine gi minerale prelioase, ca urmare a necesitalii
i, detoxiferiigi elimindrii pe care o impune corpuluiomenesc.
Echilibrul homeostatic sau balan{a interioari a organismului nostru este atAt
importanti hcdt lesuturile organismului dispun de multe cdi pentru a face fali
i declangat de ingestia brusca de zahir. sunt mobilizate minerale precum
(din sare), potasiut gi magneziu (din vegetale) gi calciul (din oase) pentru
starii de aciditate induse prin mehbolizarea zahdrului 9i refacerea
lui acid-alcalin al corpului. Administrarea zilnica de zahdr produce o
-'i'- acidd
------ continui a corpului, fiind necesare din ce h ce mai multe minerale
pirtea corpului, pentru rectificarea dezechilibrului. h final, pentru a proteja
iiibrut sangetui, este preluat atat de mult calciu din oase 9i din[i, h_cdt se
caiiile dentare gi osteopenia, apoi osteoporoza (oasele rarefiate 9i
Zah|rul h exces afecleaz|fiecare organ din corp. lnilial, ^el este depozitat it
sub forma glicogenului (forma de depozit a glucozei). htrucAt capacitatea
rlui este timitate, aportul zilnic de zahdr rafinat (peste necesarul de zahdr
precum
ural al corpului) determini curfind ca ficatul sd se mdreasci de volum,
balon. Atunci cdnd capacrtatea sa de depozitare atinge un maxim, excesul de
;ogen se rehtoarce h sAnge sub forma acizilor gragi. Acegtia sunt transporta{i
diierite pa(i ale corpului gi depozitali h cele mai inactive zone ale corpului:
, fesele gi coapiele, precum 9i sdnii. Cind aceste locuri relativ
h economia corpului sunt ,,pline", acizii gragi sunt apoi distribuili spre
c6tre organele mai active, precum inima 9i rinichii. lncepe o hcetinire
a funcliei icestora; htr-un final, lesuturile acgst-ora se degradeazd gi-se
n6 h gr6sime. fitregul organism este afectat de func{ionarea lor redusd 9i
o presiune arteriald anormal|. Zahirului rafinat i lipsesc mineralele (care
prezent trestia de zahdr sau h sfecla de zah6r). sistemul nosfu
h
atic este gi el afectat, iar organele guvernate de aiesta, precum
, devin inictive sau paralizate. Sistemele circulator gi limfatic sunt
date, iar calitatea hematiilor (globulelor rogii ale sangelui) hcepe sd se
mbe. Apare o supraproduc[ie de globule albe, iar refacerea lesuturilor devine
lenti.
Toleranla la stimuli gi imunitatea corpului nostru se reduce, de aceea
nu mai poate rispunde corespunzdtor la atacuri, indiferent cd suntde
doc6ldur6, din partea sau a microbilor. Zahdrul h exces are un
!|nlarilor
intens azupra creierului, h mod deosebit. Cheia bunei funclioniri a
este acidul glutamic, un component vital h multe vegetale. Complexul
viklrnine B de$ne un rol major h scindarea aciduluiglutamic h compugi cu rol
h pmcrsele de ,pcfiune" sau ,,confol" ale creierului.
J
 complexul de vitamine B este produs de populafiile bacteriene simbiotice, care
, adicd nutrienli. Dac6 proteinele se consuma tnpreuna cu zaharuti, se
trdiesch intestinul omenesc. Dacd se consumd zahdr rafinat zilnic, aceste ce un fenomen de putrefac$e, apar diferite substan{e numite ptomaine 9i
bacterii sunl distruse, iar stocul nostru de vitamine B scade semnificativ. care sunt substan[e neutilizabile - adicd tot otrivuri'

. Preq mult zahir produce h timp o stare de somnolenli la nivelulcreierului Digestia enzimaticd a hranei o
pregdtegte pentru utilizarea de cdtre
Acesta $i pierde abilitatea de a face calcule, precum capacitatea de a-gi amintr mismul nostru. Descompunerea bacteriani impiedici transformarea hranei
h
9i
ceea ce tocmai a hv6!at. care pot fi utilizate de organismul nostru. Primul proces, digestia

Se cunosc trei fapte clare cu privire la consumul de zahdr: ne fumizeazd nutrien$, substanle care ne hrdnesc celulele 9i
1) zahdruleste factorul cauzatorpnncipal in producerea canei dentare.
cel de-a doilea proces, descompunerea bacteriand (fie prin
fie prin putrefaclie) fumizeazd doar substanle toxice - otrdvuri.
2) zahdrul h exces h dieta unei penoane produce suprapondere sau
Este adevdrat ci organismul se poate debarasa de toxine 9i otrdvuri prin
obezitate
urinei, scaunului, transpirafiei 9i ciclului menstrual. Organismul $i
3) scoaterea zahdrului din dieta unei persoane a determinat vindecarea
un prag de toleranfa la prezenta tuturor acestor substanle toxice' Dar h
unor afecliuni invalidante, precum diabet, boli cardiace sau cancere,
timp, sehanifestd prin prezenp unor simptome de disconfort, precum
Zaharurile de orice fel, glucidele naturare precum cele din miere sau din fructe de gaze, mirosul neplicut al respira[iei, mirosurile nepldcute ale
(fructoza), precum giglucidele ralinate (sucroza) au tendin{a de a diminua secretia i, scaunuluigi urinei.
sucurilor gastrice, avand h
acelagi timp un efect inhibitor asupra motiliteili Pentru a putea folosi alimentele pe care le inger6, organismul nosfu trebuie
naturale a stomacului. Zaharurile nu sunt digerate h cavitatea bucali, precum le gi digere. Este important si aibd loc procesul natural al digestiei enzimatice
nu proc-esee de fermenta[ie sau putrefaclie, care nu-l ajuti la digestie, ba
cerealele, sau h stomac, precum carnea de animale. Dacd sunt ingerate singure chiar
trec repede din stomac h intestinul subtire. c6nd zaharurile sunt consumate hpiedici.
inpreuni cu altej mdncdruri, poate cu pbine sa, carne htr-un sandwich, vor
rdmdne h stomac o perioadd mai lung6 de timp. Toate glucidele din p6ine din
9i
coca cola, iinpreund cu hamburgerulgifrunzele de salaid rim6n pentru digestie
la nivelul stomacului. h timp ce sucurire gastrice lucreazi asupra proteinelor
animale gi arnidonului rafinat din pdine, zaharurile prezente gi ele determind urr
fenomen rapid de fermentalie acidd - datoritd cdldurii gi umezelii din stomac.
Este suficientd o singurd linguri{d de zahdr h cafeaua de la miculdejun, bdutA
dupd sandwich ca sd transforme stomacul htr-o uzini de fermentare. Zahdrul oin
cerealele de mic dejun declangeazd automat fermentalia acidd. Existd nigte legr
naturale legate de amestecul de alimente, care au fost mult folosite gi dezvoltate
h cadrul aga-ziselor diete ,disociate". lar una dintre rEulile fundamentale este sA
-
nu combini proteinele cu glucidele adica pdinea cu carnea. Multe animale gr
pdsdn consumd alimente diferite h momente diferite ale zilei. sunt pdsdri care
consumd insecte htr-un moment al zilei gi seminfe, ir altd parte a zilei.
Afuncicdnd sunt digerate amidonul gi zaharurile complexe (precum cele din
miere gi fucte), ele sunt scindate ir molecule de zaharuri'simple, numitc
monozaharide, care pot fi utilizate de celule drept nutrienli, adicd substanfo
folosite de celule pentru nevoile lor energetice. cdnd amidonul gi zahdrul sunt
consumate impreund (de exemplu, paine cu gem), se produce fermentafia acidii
gi ca urmare a acesteia apare dioxidul de carbon, acidul acetic, alcool
9i'apd. cu
exceplia apei, toate celelalte trei substanfe nu pot fi utilizate drept nutrienli de
cdtre celule, fiind considerate otrdvuri. c6nd se produce digestia proteinelor
acestea sunt scindate h amino-acizi, care sunt substanfe ce pot fi utilizate de

136 137

I
 T
cE sE furAmpu cu Not? 1) sistemul circulator (s6ngele) - este cel care duce hrana la celule
(prin

s6nge circuli toate subJtanlele care intrd prin tubuldigestiv h organism)

(6 articole - serie scrisd 9i postatd h 2013).
2) sistemul limfatic, limfa (un sistem paralel cu sistemul circulator) - este
cel prin care sunt eliminate reziduurile la exterior.
CE SE IITAMPLA CU NOI?
1) SAngele circuli prin vase bine delimitate, bine cunoscute de anatomigti,
I descriie, pe care orice om le simte - gi este ajutat h drumul sdu de
Partea I
pompa

motorul corpului omenesc. Despre circula[ia sangelui 9!9 tqgta.lumea,

-
De c6nd am hceput si congtientizez existenfa mea pe PimAnt m-am htrebat extrem de importantd pentru toate celulele 9i reprezinti 25o/o din sistemul
continuu. Ce se'htdmpld cu oamenii? De ce se inbolndvesc atdt de des, de co al corpului. Existd multe mecanisme h organism pentru men$nerea
se degradeazd vizibil corpul lor fizic (oamenii numesc procesul "inbdtrdnire" gil h stare alcalini (pH= 7 35-7.45) - pentru cei care nu gtiu diferenp htre
acceptd drept "normal') h doar c6!va ani? De ce sunt atdt de mulfi nefericili? neutri este 7, tot ce este peste 7, este alcalin, tot ce este
in gi acid, valoarea
(nu-mi amintesc si fii htAlnit un om cu adevdrat fericit gi mulfumit, h viafa mea dc
7, este acid, iar pentru a fii h viald corpul nostru are nevoie s6 fie ugor
pdni acum) De ce atdta durere? De ce atdta suferin{d?
Am htrebat continuu adulfii din jurul meu, h toate etapele de cregtere - gi anr circuld prin vase cu un perete e{rem de sublire - situate h
paralel
2) Limfa -
strdns bucd{icd cu bucdlicd cunoagterea teoreticd, gi apoi 9i cea practicd, caro visele de sdnge. De-a lungul vaselor limfatice existd nigte umflSturi numite
m-a ajutat si-mi construiesc propriul rdspuns. hcerc si vi-l prezint ht-o sene do "fose septice" ale acesfui sistem' Limfa
ioni limfatici,ionsiderate idevirate
articole de informare gi si gdsesc cuvinte cdt mai simple, dar mai explicite
- circul| prin acest sistem este un fluid gras, v6scos, care are rolul de a
pentu a-mi expune viziunea. produgii de reziduu ai celulelor (degeurile acestora) gi-a-i direcliona
3{e
Ca sd hlelegeli ce ni se int6mpli, trebuie sd vd prezint pe foarte scurt ce anr ut .orprtui (prin rinichi gi intestine). Pentru cd are de-a face cu
acizi- limfa
"ardere" ai acestor acizi'
aflat de la dr. Robert Morse (autorul cdr$i "Sd trdim sdndtos fdrd toxine" apdrutd ln ruie sd fie mai "grasd" - si poatd sd reziste ac$unii tip
aceea sunt 9i {anglionii de-a lungul traiectelor limfatice, la nivelul lor existi
o
Editura Paralela 45) cu privire la funclionarea corpului omenesc. incerc si vll
prezint totul FOARTE SIMPLU. fie de bacterii-(ci h orice "fosd septicd"), care descompun reziduurile acide, 9i
Corpul omenesc este alcdtuit din miliarde de celule. Atdt. Aceste celule sunt f
riOi.a pU-ut Od A spre 6 - astfel ca urina noastri sd aibd
pH = 6.5, sd nu
i" rinichii la eliminare, cand pe analiza de urind aveli o urind cu pH = 5, 5.5
grupate pe organe, sisteme, aparate - dar despre acestea hva{d doctorii lit
adici este ceva h nereguld cu
-
gcoala de medicind pentru toatd lumea, si pdstrdm simplitatea - corpul esto -
6 veli gtii cd urina este PREA ACIDA,
alcituit din miliarde de celule gi at6t. Toate aceste celule au doua ACTIV|TAI| Iimfatic (prea "imbibat'cu rezrduuri acide).
ESENJIALE: se cunosc foarte pu$ne despre sistemul limfatic - care are o impoftantd
1) Hrdnire A$A h organism, de'vreme ce el reprezin6TS% din sistemul circulator. Cu
"experi-nentat" limfa cdnd ali stors.un co9-- ht6i iese pu{in s6nge 9i apoi
2) Eliminareareziduurilor I a1i
limfa, prezenta
lichid seros, gdlbui, care face o coajd (o crustd). Aceasta este
Ca orice pe lumea asta -
pentru a-9i hdeplini funcfiile, fiecare dintre acestn htregul organism.
miliarde de celule are nevoie de "combustibil" (de hrand) 9i de eliminarea
Pentru organism, eliminarea este mai importantd decdt nutritja celulelor,
reziduurilor, produgilor care rezultd h activitatea sa zilnic6. $i noi, ca oament, propriile degeuri
rcdt h lipsi bunei funclioniri a acesteia, corpul se intoxicd cu
avem aceleagi func{ii - iar casele noastre sunt construite si ne ajute - adicd ir h baia dv. 9i apoi h cas6!
ca gi cum toaleta din baie ar reflua, s-ar descSrca
orice casd existd o bucdtdrie (pentru hrdnire) gi o baie (penfu eliminare).
siguranli nu v-ar fi bine!).
Agadar, celulele - pentru a sta h via[d, au nevoie de hrand 9i s6 evacueze
Corpul noastre scoatelll) prin rinichi reziduurile celulare (adici
- produgii de
degeuri (reziduuri). Corpul omenesc are la dispozi[ie dou6 fluide importante, care prin
iu ii cetutelor, din activitatea lor zilnicd - care sunt ACIZI)P) intestin 9i
ajutd aceste func[ii, irtocmai ca doud rduri uriage care curg prin interiorulcorpuhrr folosite pentru
gros reziduurile alimentare (adici resturile
- alimentelor
nostru gi se inpart h ramifica{iidin ce h ce mai mici, ce ajung la fiecare celuld lr
tuturor celulelor d in corP).
parte. Precum sistemul de apd potabild 9i canalizarea al unei case - un sisterrr
Agadar, pentru ca eliminarea si fie eficienti 9i corpul sa nu se intoxice
cu
fumizdnd apa aducdtoare de via[d5i celdlalt, preludnd apa cu rezduuri- la fel 9r
prille degeuri, avem nevoie de doui condi$i ESENIIALE:
h organismul nou existi aceleagidoui sisteme:

139

s
 1) rinichiisd funcfioneze bine
s5 le neutralizeze, cu toate mecanismele cunoscute de el (eliminSri,

2) si
depuneri de grdsimi, crearea de mase tumorale etc )
h plus, corpul
intestinele funcfioneze bine
omenesc primegte zilnic toxine prin apd, mdncare, aer 9i prin piele -
suplimentar fald de alimenta{ia necorespunzdtoare'
Pentru ca hrdnirea celulelor sd fie bund - este nevoie ca ele sd primeascd prin
singe 'bombustibil" de buni calitate -
adici este foarte importantd alimenta{ia 2) din multiple cauze, pe care
Elimindrile de reziduuri din corp sunt dificile -
prsoanei, pentru starea corpului sdu. Agadar, mai addugim o a feia mndilio le vom detalia - de la STRESUL - care hcetinegte eliminirile, 9i pand
esenfiald: la supra-hcircarea organelor de eliminare ca urmare a excesului de
i
3) alimentafia persoanei sd fie calitativ 9i cantitativ potivitd pentru nevoilo
produgi pe care Proceseazd.

corpului Vom hcepe discu$a despre nutrilia umani prin a declara treptat, pas cu pas -
de gregitd este majoritatea alimenta$ei noastre prezente. Pnma dati v_om
Din scurta prezentare fdcutd, deja a{i hfeles cd existd dou6 condilii esenliale
rta alimentele formatoare de acidozd (ve!i avea mult mai multe informa{ii h
penfu starea de sdndtate a tuturor celulelor - adicd a corpului omenesc:
-
care se vor gdsi cur6nd pe site-ul nostru "Pur 9i simplu, vindecare" 9i
1) HMNTREA LOR BUNA 5D).
2) ELTMTNAREAEFTCTENTAADE$EUR|LOR 1) LACTATELE

a fost primul 2) ZAHARUL (9i dulciurile)ll

Aceasta rdspuns pe care l-am primit la htrebarea. Ce se
htimpld cu noi? gi anume: Se htimpld DOUA LUCRURT StMpLE - dar care fac 3) fANn nLeA (9i fdinoasele)tl
diferen[a htre via{d gimoarte: 4) ALCOOLUL gi bduturile acidulatei
1) AUMENTATIA oamenilor este necorespunzdtoare/necorespunzdtoare 5) CARNEA
pentru corpulpe care I au, ca gistructuri biologicd 6) MANCAREA PREPARATA TERMIC
2) ELIMINAREA toxinelor acumulate se produce/NU se produce
i; nCfnfflE - din orice fel de lapte, de la orice fel de specie - vacd, oaie,
corespunzdtor.
ra, bivolitd etc NU SUNT ALIMENTE CORESPUNZATOARE CORPULUI
Am aflat cd oamenii modernisunt subnutriti gi intoxicali h continuu, zi de zi, ir
scurta lor viald pe Pdmdnt, din burta mamei lor gi pdna la decesul htr-un co4r Degi se folosesc de mii de ani h alimenta{ia omeneascS, ele sunt
uscat 9i scofdlcit. Acesta este rdspunsul la prima htrebare: ce se htdmpld cu pentru degradarea uriagd a corpului nostru. Laptele altei specii NU
noi? potrivit fiinlei umane. Suntem singura specie din naturi care consumi laptele
'specii,
Suntem subnutrili 9i intoxicali. Cu to{ii. mult dupd hldrcarea noastra ca bebelugi. Am dezvoltat formule
nT studiat gi citit enorm, am experimentat gi.experimentez practic de peste de lapte praf pentru copii, care le blocheazd acestora, pur 9i simplu,
^^
20 ani gi doresc si vi prezint o ALTA VARIANTA despre nutrilia omeneascd intestinale gi le "hfunda" la propriu htregul sistem limfatic - producand
despre modul
9i
h care se poate recipita sdnitatea. Vd voi prezenta informatir de mucus periodice (pe care le numit'taceli"). Am devenit o specie de
destul de gocante, care vd vor'Uemola" tot ce ati fost hvifali, tot ce vi s-a spus de lapte" cu to[ii - dupa sute gi mii de ani de consum abuziv de lapte 9i lactate

cdnd erati copil - voi demola "mituri" peste "mituri" - care au fost hlse adevdruri
produs - de la unt, brdnzd, smdntdnd, iaurt, sanaetc.).
cu care fiin[a umani este linutd de mii de ani in stare de adormire gi vegetare. La NEGATIVE ale consumuluide laPte:
mulfumesc tuturor profesorilor mei care mi-au deschis ochii gi mi-au hdrumat
pagii, dar h mod deosebit dr. Tinus Smib, dr Jean Elmiger, lui Lujan gi Mizpah produclia de mucus gi blocarea cdilor resprratorii (cu favorizarea
Matus 9i dr. Robert lvlorse. conlinutul articolelor mele este realizat din experien{A apariliei'rinitei, sinuzitei, otitei, faringitei, mucusului post-nazal, brongitei
personald giare scop educativ - nu etc.)
{ine loc de consultafie medicald.
Voi hcepe cu un rezumat a ceea ce doresc sd discut pe larg h urmdtoarele efect tip constipafie, atdt la copii cdt gi la adulli; majoritatea bebelugilor
articole. pe formule de lapte praf (fabricate pornind de la laptele de vacd) se
1) Nutri$a umand este COMPLET gi fundamental gregitd - corput
constipd (un copil hrdnit cu laptele mamei lui are 2-3 scaune pe zi, de
omenesc este zilnic torturat cu "alimente" care sunt otrdvuri pentru el, pe consisten{d moale; un copil hrdnit cu formuli sau lapte de vacd are un
care nu le poate folosica 9i "combustibil" - pe care se chinuie anide zile
147
t40
I
scaun pe zi, gros, greu de eliminate, tip cdcireze de oaie, sau scaun l;r
2-3-4 zile - ceea ce va duce la re{inerea h corpul lui de reziduuri toxico
h cantitate mare!)
efect alergizant 9i eruplii cutanate - 60% dintre oameni fac alergie la
lactate - fie pe piele, fie digestiv sau respirator. 90% dintre problemele
pe piele ale copiilor pdnd la 2 ani sunt din cauza consumului de lactate,
fie la copii, fie la mamele care alipteaza. $i dispar dupi oprirea acestut
consum, fird alt tratament.
osteopenie 9i osteoporozi (studii clinice independente serioase
Studiul China- certifica aceastd afirma{ie)- TAPTELE DE VACA Ntl
ADUCE CALCIU - ci prin blocajul limfatic datorat mucusului, produca
acidozi h organism, iar corpul hcearc5 sd neutralizeze aceasta
acidozd mobilizAnd calciu gi magneziu din oase - adicd oasele devin
mai poroase gi LIPSITE de calciu. Este un MIT al industriei alimentare
efectul pozitiv al lactatelor. Adevdrul, care se vede cu ochiul liber it
corpul tuturor oamenilor din jurul nostru - este altul - este contrar!
cregtere h greutate, cu retenlie de apd 9i obezitate - mdncitorii do
lapte sunt supra-ponderali - iar cei care opresc minim 3-6 luni consumul
de orice fel de lactat - pierd h greutate fird nici un fel de efort tip sporl
sau masaj. Lactatele "moderne" de la vacile tratate cu hormoni gr
antibiotice - au efect tip estrogenic, determindnd mdrirea s6nilor
goldurilor, atdt la femei, cdt gi la barba[i.
migrene gi dureri de cap - h
literatura homeopaticd se cunogteir
efectul tip migrend al consumului de lapte - aga cd l-am verificat la zet;t
de pacien{i- la care migrenele gi durerile de cap au hcetat DOAR dupn
oprirea lactatelor!
blocarea tiroidei 9i paratiroidelor -
este cel mai periculos efect al
lactatelor, htrucdt afecteazd major axulendocrin, principalul "guvern" al
organismului omenesc (cel care coordoneazd activitatea tuturot
celulelor din corp). Acest lucru se produce datoritd stagnirii limfei cu
mucus, produs de consumul de lactate, la nivelul g6tului (zona undo
organismul are nevoie de at6ta energie pentru a neutraliza efectul tip
intoxicare al laptelui, hcdt mobilizeazd htreaga circulaliei la nivelul
-
tubului digestiv, deviind-o din periferie cap, mdini, picioare, citre
zonele din centru.
- circulalie periferici proasti, mdini 9i pbioare reci, proastd toleranld la
frig (este un efect observat h practicd, dupd consumul de lactate).
- probleme articulare - apdrute ca urmare a degraddrii oaselor 9i
articulafiilor, prin "furt" de calciu gi magneziu, datorat acidozei limfatice,
prin cregterea h greutate ca urmare a retenliei de api gi prin proasta
circula[ie periferici.
Aceste efecte NEGATIVE sunt atAt de serioase gi importante, at6t de vizibile
atea pacienfilor, hcdt am studiat foarte atent laptele, cdutdndu-i micar
-
pozitiv. Am aflat ci celulele corpului nostru pentru hrdnire preferd -
idra{ii simpli, care se pot absorbi cu consum mic de energie (fuctoza,
r gi galactoza). Galactoza este carbohidratul simplu din lapte, dar numai
de pdni la 2-3 ani are enzime pentru absorb[ia acestei molecule, adultul
are. $i chiar daca ar putea absorbi aceasti moleculd, ce facem cu restul
din lapte - de cazeina, grisimi, proteine cu molecule mari - care
considerate de organismul nostru 'borpi strdini" 9i iinpotriva declangeazd o
de-respingere, numiti inflamalie! (de 9pl ryqusul gi secreliile), Agada1 _
Er GASIT NICI MACAR UN SINGUR ASPECT POZITIV AL CONSUMULUI
Celulele corpului nostr:u NU AU NEVOIE DE LACTATE. Cdnd corpul le
, se chinuie din rdsputen sd le elimine. Dacd oprili lactatele 3 luni 9i
lapte sau iaurt, dupd aceea, vd vefi trezi cu mucus in nas INSTANT -
h timp ce mdncafi! $icu nas infundat la minute dupd consum.
Organismul omenesc, h chinul adaptdrii la aceste ALIMENTE complet
Orespunzdtoare - Se degradeazd vizibil - prin depunere de grSsimi, refinere
(h combinalie
ap6, somnolen[6, cu evolulie treptatd spre stiri tip depresie 9i
illtfactori).
Vom continua disculia despre alimenta{ie htr-un articol viitor.

sunt cele mai multe vase limfatice gi ganglioni limfatici, gi zona cea mar
hgustd a corpului). Printre "eforturile" corpului de a elimina limfa toxici
se numird faringitele, laringitele, tusea, strinutul, dar gi 'Uepunerile" suh
formi de noduli ir organele de la gdt... adici.,. tiroidal
somnolenfi, confuzie mentali, dificultili de memorie, atentie,
concentrare (observali copiii dupd ce consumd lapte cu cereakr
dimineala, sau dupd ce mindncd cornulcu laptele la gcoald - deja nu
mai sunt ei hgigi!). Doar nu htdmpldtor se dddea un pahar de laptu
cald, seara la culcare - PENTRU CA INDUCE SOMNUL! Se cunoagkr
de foarte mult timp aceasti acliune tip "sedativ" a laptelui. De fapl
142 143
 (o pereche de glande situate
CE SE hITAMPLA CU NOI? $i atunci, glandele suprarenale ale fiecdrui om
iupra rinichilor) sunt suprasolicitate la maxim h fiecare zi. Ele elibereazi
Partea a ll-a NA 9i noradrenalina - hormoni necesari pentru adaptarea corpului la

Fiinla umand este magicd, corpulomenesc este un miracol.

La majoritatea oamenilor, aceste glande sunt epuizate de la nagtere' Pentru
Omul este format dintr-un corp material vizibil gi o parte energeticd, invizibilA, "glandele de
mamele au Suprarenalele epuizate. Eu numesc suprarenalele
ambele la felde importante, conectate gicare se influenleazd reciproc.
, pentru c6 ele sunt cele implicate, h primul r6nd, h adaptarea corpului la
Pentru a ne h{elege mai bine, este util sd acceptdm de la hceput faptul c,1

suntem mult mai mult decAt doar corpul nostru fizic. "foarte stresati" din
Generafia de copiii ai prezentului sunt a patra generalie
Cd suntem o fdpturd "energeticd" care "locuiegte" htr-un corp fizic. datoritd luptei
-'dupi'generalia rdzboiului" - cu suprarenalele epuizate
Daci hfelegem corpulfizic h care locuim, hlelegem foarte multe gidespnt supravieluire (bunicii nogtri), cu 'genera{ia comunismului" - cu
fiinla energeticd care suntem. epuizate datoritd torturilor emolionale 9i mentale (parin$i nogtri), cu
Am realizat h ultimii anici h[elegdnd cum funcfioneazd o celuli, hleleg cum revoiuliei" cu suprarenalele epuizate de adaptarea la schimbarea
-
funcfioneazi un sistem format din celule (de exemplu, sistemul digestiv) hleleg, iald majord 9i brusci (genera{ia noastrd) - jar ei, copiii gi tinerii de pdnd 1a.23
de fapt, htregul organism. lar daci h[eleg organismul fizic ai legile sale naturale, ani iunt'"genera{iJ lntemetului 9i telefoniei mobile" cu suprarenalele
- -
hleleg sufletul care i locuiegte. lar hfelegdnd sufletul, hfeleg Natura din jur gi de stimulare excesivd, fird echilibru.
hleleg Universul, h totalitatea lui. Nu este nici o uimire cd fiecare generalie este mai slibiti dec6t cealalta.
lndiferent de nivelul pe care il abordez SUNT ACELEA$I LEGI, ACELEA$I Slibiciunea suprarenalelor se vede cu ochiul liber la copiii de 2.9i 3 ani din
REGULI - acelagi MODEL ENERGETIC REPETITIV (uitati-va la cearcdnele lor, la culoarea pielii lor, la c6t sunt de agita[i, ce
Viata este organizatd htr-o spirald urcitoare, cu un model repetitiv. $intl agitat au gi cdt sunt de dificil de stipAnit 9i de crescut).
Fibonaccidescrie foarte bine acest lucru. S5 vd prezint pe scurt func{iile suprarenalelor, pentru a htelege mai bine cu i

hpbgdnd mai mult despre sistemul digestiv gi despre organismul fizic, vortr ne confruntim, i

h{elege foarte multe despre lume gi Univers. adaptarea la stres - este funclia principalS (realizatd prin sinteza de
Sd continudm, agadar, discutia hceputd h partea I despre alimentekr adrenalind 9i noradrenalind). Epuizarea acestor neutrotransmildtori
formatoare de acizi: (substan[e iare ajutd la comunicarea htre glandele suprarenale 9i
sistemul nervos) duce la stdri de stres prelungit 9i oboseala cronicS,
2) ZAHARUL 9i dulciurile
manifestate prin iritabilitate, nervozitate, chiar depresie, hsolite de
Alte alimente moderne care NU sunt alimente, ci 'Uegeuri" pentru organisntttl ATACURI de panrcd (semn important al epuizirii suprarenalelor) 9i
omenesc sunt dulciurile "comerciale" fabricate cu zahdr alb de sintezd. patpitalii ale inimii. Bitaile importante ale inimii, h situaliide stres - apar
baioritd acestor neutrotransmi.titori (care pregdtesc organismul' ca
La oamenii moderni existd o DORINTA NESTAPANITA de dulce.
pentru 'b luptd cu leul", degi persoana are doar un examen de dat!)'
$i nu, "de orice dulce", ci de dulce pana "te ard urechile", cum spunea u
i,ersoanele cu suprarenalele sldbite 9i lipsite de proprii
pacientd de-a mea.
neutrotransmi[atori - ii "cautd" h
mincare: cafea, ciocolatd, alcool,
Ce se htdmpli, de fapt? tutun, came'9i pegte -
principalii stimulatori sau aducdtori de
Via[a moderni, organizatd foarte complicat de o societate care gdndeqkr neutrotransmilitori. Dacd ii opregti unei persoane obignuite cu acestea
putea
complicat gi confuz este o viald de mare aglomera[ie - fiinla umand este prinr;il consumul lor, persoana va fi atit de slabitd 9i obositi, de nu se va
htr-o plasd de ocupalii gi relalii. Fdrd sd aibd timp sd se gdndeascd gr :.,t linepe picioaie (aga dai seama cdt de slibite sunt suprarenalele
ti
evalueze ce are nevoie gi ce nu are nevoie, fiecare om este deja foft,at gi oblioitl sale).
sd facd de diminea{d 9i pdnS seara, o mullime de activitd{i: gcoali, servictu, Echilibrarea glicemiei (prin hormonii glucocortcoizi)- este a doua funclie
htruniri familiare, socializare cu prieteni etc. Stimulii sunt atAt de mul{i, ht;lll importantd a
suprarenalelor, aldturi pancreas
.
ficat'
{." 9i
organismul este sub un "atac continuu", fird posibilitate de refacere. Abia dispatn HliroGLlCEMlA -
adicd glicemia SCAZUTA este primul semn al

"o problemS", ci apar altele. epuizdrii suprarenalelor - iar semnele sale sunt FOAME INTENSA, cu

t44 145

J
 'tremur, gi dificultili de reglare nervoasi la nivelul
sldbiciune, transpiralie gi legin, dacd nu mdnAncd ceva htre hipotensiune
IMEDIAT! Sau nevoia exageratd pentru ceva dulce, dulce giconcentrat urechii).
h timp, hipoglicemia devine hiperglicemie - gi aga apare diabetul. 30 Dup6 ce am trecut pe scurt tr revistd func{iile suprarenalelor, ne vom da
50% dintre cazurile de diabet sunt datorate suprarenalelor 9i NU na cd nevoia esenliali a majoriti{ii oamenilor modemi este de
pancreasului! Diabetul la copiii, h special, este un diabet al sldbiciunir LIB RARE a func{iilor suprarenalelor.
suprarenalelor.
NEVOIA DE DULCE, precum gi nevoia de ciocolati sau de cafea sunt -
Echilibrarea tensiunii arteriale (prin hormonii tip aldosteron)
- este o altfl -
lrate tocmai acestei sldbiri masive moqtenite de generafii a funcliilor -
funcfie importantd a glandelor suprarenale. $tim cd o persoand are o
sldbiciune de suprarenale daci este constant HIPOTENSVA (tensiuna
Durerile de spate surde, care apar h situafii de stres 9i suprasolicitare - apar
arterialS sistolicd, adici cea mare - sub 10). Cdnd presiunea sub cara
rai datoritd sl6biciunii suprarenalelor 9i rinichilor.
circuld sdngele h vase este at6t de micd, periferia este prost
=

urinarea ftecventd noaptea, dar gi ziua, ap6rut6 h situa$i de stres, dar nu

=
€
vascularizati -
adicd la mdini, picioare $l cap ajunge sdnge cu presiuno
it
micd. $i a$a apar h timp o mulfime de probleme (sldbiciune, legin, rai, infecliile urinare frecvente, usturimile la urinare (care apar episoade n

vertjurietc.)
4) Ac{iune anti-inflamatorie prin sinteza de cortisol endogen -
hormon cu
acliune importantd h lupta inpotriva infecfiilor. Toli ceicu suprarenalele
slibite rdcesc ugor gi fac infecfii cu orice fel de germeni (virugi, bactenr,
fungi etc.), sunt foarte ugor parazitati de viermi (uitali-va la majoritaten
copiilor din prezent) sau fac alergii la foarte multe substanfe.
Prin hormonii mineralo-corticoizi- suprarenalele joacd un rol esential h
buna folosire a mineralelor h corp. h situalia sldbiciunii lor func{ionakr
multe dintre minerale NU sunt bine folosite de cdtre celule 9i apar
semne de lipsd de calciu, de fier, de magneziu sau zinc - degi acesten
existd h organism. Dar NU sunt bine folosite. lar suplimentele rlrn
minerale NU ajutd, dacd suprarenalele nu func{ioneazd bine
6) Legdtura suprarenalelor cu rinichii, deasupra cdrora stau anatomic
aratd influenla importantd a acestor glande asupra bunei functii
rinichilor. Sldbiciunea suprarenalelor, provocate de stresuri, substanlr
-
toxice 9i mai ales, lipsa de odihnd determina o proastd func{ie rle
rinichilor - care NU mai elimind eficient reziduurile de toxine, h special
acizii reziduali ai celulelor. Astfel, organismul rimdne "imbibat"
propriile degeuri, cu propriile reziduuri - 9i treptat, se transformd htr o
uriagd "ladd de gunoi'l (noi o numim "acidoza metabolica"). proasla
funclie a nnichilor se vede, in mod indirect, h calitatea pdrului (can:
cade la barba{i sau se rdregte la femei, h calitatea unghiilor, moi qi
ftiabile, in calitatea dintilor, cu multe probleme la copiii gi adul{i gi lr
calitatea oaselor, ce devin din ce h ce mai rarefiate. Proasta folosire a
mineralelor, datoritd suprarenalelor sldbite, agraveazd aceste dificultfl
ale fesuturilor dure din corpul nostru)
Un semn indirect important al suprarenalelor slibite este liuitul prelungit .;i
persistent din urechi, precum gi vertrlul (amefeala) care apar la suprasolicitarn
gi
ilate, at6i la copiii, cAt la adul!i), sunt alte semne ale proastei funcliondri a i
lar frica indusi de toate aceste tulburdri "ciudate", pe care nimeni nu le
gi nu le diagnosticheazd (pentru c5 Nu ies la analize, la hceputul lor de
ire) - este maximi. FRICA este motivul pentru fdrd
care at6t industria
ca oamenii sd
i, cbt gi cea alimentard pot impune produse toxice
, FRiCA INDUSA DE NECUNOSCUT
Cdnd hlelegem cu ce ne confruntdm, cdnd h[ele,gem ce ni se htdmpld
iPARE frica gi putem sd gdsim resurse pentru a lua mdsuri.
'Uegeuri" tip
FRTCA ESTE CEA CARE A IMPUS CONSUMUL DE ZAHAR $l
i, patiserii gi produse sintetice - drept alimente pentru fiinla umand.
Consumul de zahdr de sintezd (zahirul rafinat din trestie sau sfecld de zahdr)
devenit o marcd constantd a civilizafiei prezentului. lndustria alimentar|,
n unei industrii publicitare mai agresive ca niciodatd - a dus consumul de
pe culmifdrd precedent.
9i produse zaharoase
"Dulciurile sunt pentru copiii" - este dictonul acestor industrii agresive, care
sesc ambalaje seducatoare gi forme diverse pentru a prezenta oTRAVA
cu
htr-o formi inocenti gi hgeldtoare.
OTRAVESC COPIII!
Aga ar trebuie s6 scrie pe toate produsele tip iepuragi de Pa91e, ou6 de
platd sau bdnuli din zahdr (dar gi pe siropurile de tuse sau siropurile tip
ine care con{in zahdr!!).
[r Zahirul rafinat este o moleculd tip dizaharid, un carbohidrat dublu, dar cu
.idextrogird, adicS invers dec6t moleculele naturale (care sunt levogire).
nOstru recunoagte ca "alimente" doar moleCulele levogire, Care au o rOtafie
spre stdnga. Aceste molecule sus[in viala 9i pot fi folosite de corp pentru
sale inteme. Moleculele dextrogire - care apar dupd prelucrare termica

1.46 L47

I
sau chimice - sunt considerate "corpi striini" gi organismul nostru face eforturi s,l
le elimine.
Agadar, zahirul de sintezi, zahirul alb - chimic - este considerat "corp strdirr'
de cdtre corp.
h cea mai mare parte, fie este eliminat sub formd de diaree, fie este depus
sub formd de depozite de grdsimi, h lesuturi, fie h piele - sub formd de alunite gi
pistrui.
Zahdrul std la baza aparifiei ciupercilor pe piele 9i mucoase (Candida h tubul
digestiv gi diferite ciuperci pe piele), a viermilor intestinali, a tuturor bacteriilor trp
Staphilococc Ai Streptococcus 9i a multor alte microorganisme.
Zahdrul afecteazd sistemul nervos h
mod major, producdnd confuzro
mentali, stare de iritabilitate gi agresivitate -
pentru cd biciuie suprarenalele
epuizate gi le fo(eazd sd funclioneze la "cotd de avarie". Dupd consumul de
zah6r, copiiidevin agitali, iritabili, nu se mai pot concentra, le funclioneazd prost
aten(ia gi mai ales, memoria de scurtd duratd. Copii UITA ceea ce li se spune
uitd ce au hvilat - 9i mai ales, uitd povefele morale. Devin egoigti, lacomi, rdi gt
posesM.
Observa$-i gi testa{i. Nu le dali zahdr 2-3 zile 9i apoi dafi-le pulind ciocolatd.
Combinarea zahdrului cu fdina alba - h produse precum fursecuri, biscuilr,
grisine, covngei etc. - accentueazd efectul sdu nociv, Cum vom discuta gi la fdirrn
albd, efectul de blocare al vilozitd{ilor intestinale de citre gluten este suplimentar
efectului nociv la nivel de sistem nervos al zahdrului. Adicd blocdm 2 sisteme tr
acelagi timp : gi tubul digestiv gi sistemul nervos!
hghelata - care h prezent este un compus chimic fdcut din prafuri (praf rln
ou, praf de lapte, praf colorant, praf emulgator etc. gi zahdr), h plus fiind 9i RECt
afecteazd tract digestiv, tract urinar, sistem nervos gi sistem endocrin
produc6ndu-le sl6biciune marcati - vizibild imediat dupd consum.
DE CE DAM CopilLOR ZAHAR, DULCTURt, CTOCOLATA 9i iNCUelnrAr
DE CE NE OTRAUM COPlll - LE OTRAVTM M|NT|LE, transformandu-i lr
nigte handicapa[i?
De ce zahirul a fost transformat din 'Urog" legal vdndut h farmacii, cum era
hceputul secolului 18, h cel mai rdsp6ndit aliment cu care fiecare om
drogheazi" h voie, pentru a-gi masca problemele fizice cu care se confruntd?
De ce industria alimentard gi industria medicald gi farmaceuticd se
unele pe altele, at6t financiar, cdt gi cu clienteld constanti?
Sunt multe htrebdricare ne pun pe gdnduri- atuncic6nd avem timp sd stArrr
pu[in, sd ne gdndim.
Dependenla de zahdr este una dintre cele mai puternice dependen[e cu catr!
ne conftuntim h practici. Pentru cd slibiciunea suprarenalelor este una dintrn
cele mai puternice probleme cu care ne confruntdm h prezent, la fiin{a uman6
tr/edicina modemd refuzd si o considere drept o problemi importanti de
, pentru cd nu sunt analize sau dovezi anatomice ale acesteitulburdri
Dar existd o mul$me de dovezi 'indirecte" ale proastei funcfii a suprarenalelor,
care vi le-am prezentat deja iar cAnd analizele ajung si fie cu adevdrat
-
, atunci probleme sunt foarte, foarte avansate, 9i extrem de dificil de
Misurile preventive sunt util de luat hainte de a ajunge la astfel de man
TOATE celulele corpului nostru AU NEVOIE DE CARBOHIDRATI, de dulce'
Mai ales celulele nervoase, celulele creierului 9i celulele hepatice, ale ficatului.
Dar carbohidra{ii de care au acestea nevoie sunt carbohidra$ slMPLl,
ugor de absorbit gi de folosit, cu consum cAt mai mic de energie.
Printre acegtia sunt FRUCTOZA din fucte 9i GLUCOZA din legume'
Fructoza este carbohidratul preferat al corpului omenesc - dar NUtt/Al cea din
proaspete 9i bine coapte - aroma unei piersici dulci sau a unui pepene
a unui ciorchine de strugure p6rguit sau a unui mdr galben probspit cules
iopac - irseamni via[i 9i armonie pentru corpul nostru'
ESTE O DIFERENTA URA$A htre fuctoza fuctelor organice, proaspit
gicoapte 9i zahdrul din dulciurile din magazin.
NU PUNETISEMNUL DE EGALITATE iNTRE ELE.
drn fructe inseamnd viafi, hseamnd dinamici, hseamni
a organismului. NU md refer la fructoza din siropul de porumb sau la al{i
i chimici numili fructozd, care NU au nici o legiturd cu consumul de
proaspete
ZAHARUL de sintezd, chiar gi fructoza de sintezi, orice fel de carbohidrat de
toate sunt doar substan(e chimice care NU pot fi folosite de celulele
-
drept combustibil.
Lumea vorbegte despre ZAHARURII - cAnd se referd la fructe, dulciuri sau
ln hr diferen{a htre toate aceste tipuri de glucide este uriagd.
"sn
Nu trebuie si fim chimistisau sd avem studii multe pentru a o hlelege'
FRUCTOZA GLUCOZA naturale sunt carbohidra[i simpli, cu molecula
$l
suslrrr -
cu rotalie fizicd levogiri iar celulele noastre preferi aceste molecule
funcfionarea lor (ele reprezintd "combustibilul" preferat al celulelor corpului
Se pot consuma fucte 9i legume dupd placul 9i posibilitSlile persoanei,
il mult h cursul unei zile.
MIEREA de albine este o DIZAHARIDA (fructoz6 plus glucozd) cu structurd
I -
levogiri pe care;corpul o folosegte cu pldcere, degi cu un consum mai
de energie de aceea produc[ia de reziduuri acide dupi consumul de
-

miere este mai mare. Agadar, se poate consuma miere, dar htr-o cantitato
moderata.
ZAHARUL rafinat este o DIZAHARIDA (glucozd plus glucozi) cu structuri
dexfogiri - pe care corpul nostru NU o poate folosi in mod direct, 9i pe care o
tateu|"ca pe un @rp strdin" - adicd va consuma energie sd o elimine sau sd o
depun6, pentru a nu afecta restulcelulelor.
AMIDONUL din cartofi, orez, alte ridicinoase sau grdne
POLIZAHARIDA (mai multe molecule de glucozd 9i alte oze legate htre ele) - pe
care corpul nosfu o prelucreazd cu un mare consum de energie 9i care h - Suprarenalele slabite DEPIND de stimulenfii puternici
procesulde digestie ne ia mai multi energie, decdt ne furnizeazd.
Diferenla este URA$A hfe diferi$icarbohidrali prezentali mai sus.
Nevoia industrieialimentare de a-i grupa pe tolisub formd de ZAHARURI 9ia
impune pe piali zahirul concenfat h favoarea tuctelor - a dus h uttimii 20-30
ani la agravarea vertiginoasi a stirii de sinitate a copiibr 9i adul{ilor.
htrucat corpul omenesc este EXTREM DE REZISTENT 9i are mecanisme
proprii de apdrare, de regenerare gi vindecare -
el poate fi abuzat ani de zile
hainte sd apari destule probleme de sindtate care sd ne atragi aten$a 9i s6 no
puni pe gdnduri.
De aceea, nu legdm imediat ceea ce mdncdm de starea noastrd
emolionali gi mentald.
copiii sunt obignui$ cu "doze mici de otravd alba" din primele luni de viati
Ceaiul hdulcit sau cdte o bucdlicd de ciocolatd primesc mulficopii de 3-4 luni satt
dupd.
Dupd aceea, copiiiconsumi cantitali din ce h ce mai mari de dulciuri - tolt
bunicii gi mai ales pdrinlii, "cumpdrdndu-9i" linigtea sufleteascd (pentru absentekr
de acasd 9i din via[a copiilor)cu dulciuri gi produse zaharoase.
Crescdnd h intoxica{ia cu zahdr, eiconsideri naturale 9i normale toate stdrikt
induse de ea:
- somnolenla dupi mese
- lipsa de chef gi lenevia, dupi masd sau consum de dulciuri
- . dificultilile de memorie, concentrare, atenlie la gcoald (profesorii sunt rltt
vind, c6(ile sunt de vind, materia este prea grea, prea mult5, inutil6)
iritabilitatea, nervozitatea, ag resivitatea verbali, dar 9i fi zici (uneori)
- durerile de burtd CONSTANTE - maiales cele h jurul buricului
balondrile, gazele, scaunele tip constipa{ie, altern6nd cu scaunele mot
devreme (copiii NU se nasc cu aluni[e - iar semnele idin nagtere" indicn
consumurile alimentare ale mamei h timpul sarcinii!)i stafilococii, cogutt,
acnee, eczeme, diferite bubile tip ciupituri, sensibilitatea marcatd kt
soare, hrogeala cu ugurin[6 a pieliietc.
ricelile fecvente, alergiile respiratorii, secre$ile permanente, nazale,
I
z
faringiene, vaginale, at6t la copiii, cAt 9i la adu[i
tulburdrile de somn, somnul agitat, cogmarurile =z
Nu toate sunt PRODUSE de zahdr. Dar multe dintre cele enumerate
maisus :
t favorizate gi intensificate de consumul de zahir 9i dulciuri. $i dispar dupd
acestui consum. $i hlocuirea sa cu ftuctoza din fiucte 9i glucoza din
- este o
treptat.
Degi procesul de "hlircare" de consumul de zahir este lung, dificil 9i
-
precum cafeaua
iliib cu zahdr, sau ciocolata (cacao cu zahir), piinea (amidon cu zahdr 9i
, tutunul (nicotina cu zahfur, din fotta ligdrilor) 1au carnea
ransmititori h stare puri -de la animale, mai ales de la pegti!)'
'Urogul"
Friptura cu cartofi prali$ (neutrotransmilitori plus amidon)- reprezintd
il pentru supraranelele slibite ale oamenilor moderni'
NU REPREZTNTA UN FEL DE TUANCARE - pentru cd nicifiiptgra, nicicartofii
ulei pralit NU vor aduce nutrienli celulelor. Corpul va pefece 72 ore pentru a
ni ceea ce primegte de la un astfel de "fel de mAncare" - dar starea de
ie" interioari induia de prezen[a stimulSrii suprarenalelor creeazd o falsi
iar
fiztca be bine gide putere. Dupi care urmeazAo stare marcatd de sldbiciune,
ana trebuie si ia din nou "drogul" pentru a se sim{i bine'
Mare parte din mdncarea modemd este formatS din substanfe
"tip drog' -
; degradeazd treptat, zidupd zi, organismele.
jur de
se vede cu ochii liberi, uitandu-ne la cum aratd corpul persoanelor h
-
sau 40 de ani considerate biologic tinere dar cu deformdri uriage
- -
cu cele ale persoanelor de 70 sau 80 de ant,
Dulciurile reprezintd "droguri" de consolare emofionali - tocmai datoriti stdrii
minute) - ca la un
bine aparent care apare N ftUpUt- consumului lor (cdteva
sexual".
Pu$n bine 9i apoiore gizile htregide stare de rdu'
h cdutarea acelor citorva
Repetarea dozei asigurd prelungirea chinului,
de bine, DIN TIMPUL CONSUMULUI'
- precum cei din fructe -
dau o
carbohidrafii care ti fac cu adevirat bine
zatie de b1ie atdt h timpulconsumului, cAt mai ales, DUPA aceea.
Dupi o
i bin fructe, fti este bine ore htregi- ai energie gi mental, egti limpede 9i clar'
apire SOmnolenp $UeA mas6, NU este nevoie de "siestd" (ca la
paste,
piuagi afie dr,nse de'amidon), NU apar varialii mari de glicemie 9i se
i atat d shre emofionali, cdt mai ales una mentald de ECHILIBRU (pentru
frreaga cnirie a organismuiui este N fCHtltenUl.
MAncim dulciuri, mai ales ciocolat|, cdnd suprarenalele sunt h dezechilibru
151
 h specialdupd-amiaza giseara, dupd o ziaglomeratd sau plini de probleme. CE SE NTAVPN CU NOI?I]
h special h zile fiiguroase de iamd.
a lll-a
Sau dacd ne sim{im singuri, izolali gi confruntali cu probleme, h lipsa unur
sprijin emolional. ACIDOZA!
FIINTA UfUANA ARE CATEVA NEVOI FUNDAMENTALE:
Este un cuvant important de relinut, pentru c5 I vom htdlni din ce h ce mai
1) NEVOTA DE SUPRAV|ETU|RE (AER, ApA, HRANA) vent. Aga cum vd spuneam din partea I a prezentului articol, TOATE
2) ardele d-e celule din corpul nostru elimini reziduuri acide, h activitatea
lor
NEVOTA DE REPRODUCERE $t
jurul celulelor), h
3) NEVOIA DE EVOLUTIE (adaptare) ici. Acestea sunt eliminaie prin lichidul intersti{ial (spa[iul din
prin rinichigi urini (9i o parte, prin
rul limfatic ai apoi c6ire extenorulcorpului,
Toate aceste hei nevoi fundamentale implicd alte doui nevoie la fel de qi materii tecilel. Cdnd aceste organe de eliminare nu mai fac fa\d, apar.
importante: i prin piele "cel de-al treilea rinichi al corpului" (erup[ii de diferite forme 9i
-
1) nevoia de CONECTARE (cu noi hgine, cu ceilal(i gicu lumea din , de la bubi{e precum ciupiturile de !6nfari,
care apar 9i dispar ici gicolo pe
jur) hiofite de mdncirimi, dureri sau usturimi, 9i pAni la eczeme gi erup[ii
2) nevoia de IUBIRE l, tip'furuncule, tip abcese, ulceraliisau cruste).
Cdnd eliminirile nu mai fac fa[d 9i cantitatea de reziduuri acide din sistemul
Glandele endocrine, h special glandele suprarenale, asiguri CONEXIU NEA
atic este prea mare, atunci aceasta "se revarca" pur 9i simplu h fesutul
- CONECTAREA hfe toate celulele corpului nostru. Sldbiciunea lor ne face sd
rsti{al (spigul dintre celule), inunddndu-l cu degeuri acide. $tim de la chimie
ne sim$m $l INTERIOR, $l EXTERIOR - DECONECTATI - SINGUR| aciiii sunt corozivi - adicd ARD lesuturile - cu alte cuvinte, delermind o
rzOLATr. "str6ng", le
rare a proteinelor gi a fesuturilor h general, le coaguleazi, le
DACA TNTERTORUL NosrRU ESTE N ECH|L|BRU - $t N EXTERIOR - acelagi efect pe tare I vedem cd I are focul asupra alimentelor..9n o!,
FUNCTTONAM N NOO ECH|L|BMT. s acfiuniiiocului, devine coagulat, strfins, se transformi din moale 9i difuz,
h
CORPUL OMENESC
ECHTLTBRATT -
ECH|L|BRAT| DTETA gt VET| - 9i sirans. La fel gi [esuturile h corpul nostru, sub acliunea aczilor, se
ECHILIBRA VIATA PE CARE O DUCETI. hcepeli la nivelul cel mai ugor dc formS din lesuturi moi, fluide, flexibile, h [esuturi rigide, stranse 9i uscate.
rcum cicatriciie la nivelul pielii- dupa rqnirga acesteia - daci
prelea este acidS'
intervenit, Echilibra[i alimenta{ia gi vd echilibra{i viafa. Pe cur6nd!
piele alcalind gi flexibiE se vindecd FARA NlCl UN SEMN O piele acidd se
cu o cicairice cu atdt mai urAti, cu cdt lesuturile sunt mai acide'

Datoritd acidozei [esuturilor, acestea devin din ce h ce mai uscate, mai fird
rs, maideshidrataie 9i mai imbdtrdnite. Acidoza este sinonimul INFLAMATIEI
medicind. Acizii suntiritanli, corosivi- aga cum spuneam, de aceea
h spaliile
jurul celulelor apare INFLAMATIA - care nu este dec6t Pa9lig o de apirare a
lnismului impotriva acestei iritalii (date de propriile degeuri celulare, ce nu.mai
pe
fi eliminate). $i astfel, la diferite nivele h corp, apar inflamafii. Nu numai
3, aga cum am menlionat deja (orice acnee, orice erup[ie este - doar. un

al elimindrilor d6 reziduuri pe piele), ci 9i pe mucoasele respiratorii

gi nasul hfundat sunt primele simptome ale acidozei. generalizate ,a
or, care nu se mai poate elimina prin rinichi). Apar apoi 9i alte semne
de
ie (laringita, de exemplu, sau faringita, dar 9i gastrita, colita,
lrongita,
ipenOicita gi alte "ite" care hseamnd inflama{ie).
Mi htrebam adesea de ce apare rigugeala atdt de ftecvent la cei care
um6 almol h cantitate mare 9i am g6sit rdspunsul h AclDozA
-
ABOLICA - pentru ci alcoolul este unul dintre alimentele cele mai acide
posibile de consumat! De asemenea, cei care vorbesc mult - produc
L52

i
ACIDOZA la nivelul cozilor vocale (la fel ca gi cei care fac multd migcare la sala .i ir jurul buricului, semnaland o acidoza mezenterica, la nivelul lesuturilor
sau fitness - care produc ACID LACTIC la nivelul mugchilor suprasolicita{i!, decr leagd htre ele intestinele).
tot AC IDOZA metabolicd). parazililor,
ACIDOZA este hrana favoriti a ciupercilor, YeJTloL -tll,u'l1gil9l
Alimenta[ia prelucratd termic produce ACIDOZA METABOLICA -
indiferent un teren acid -
"nivblesc" fel gr fglde OPORTUNI$TI NU El
bacteriilor. Pe
dacd produsele sunt animale sau vegetale. Alimentele tip proteic sunt cele mai iffiUZA Fdirrrctpnr-q a problemei, cidoar EFECTUL acidozei metabolice'
mari producdtoare de rcidozd (carnea gi pegtele, lactatele, oudle, dar gr
*i".oii virugii, parazitii
bacteriile, ciupercile sunt cauzele suferinlelor
9i
leguminoasele - tip fasole, mazdte, ndut, linte, soia gi toate nucile, alunele, stre gibolilor.
fistic-ulgicaju-ul, seminlele de dovleac sau floarea soarelui). dECi AIE bOIiIOT SUNI:
CAUZELE PRINCIPALE ALE ACIDOZEI METABOLICE,
Situafiile stresante, care determini sldbirea glandelor suprarenale -ALTMENTATIA (DIETA)- STILUL DE VIATA
declangeazd acidozd metabolicd. Lipsa somnului gi noplile nedormite produc
ASUMAM RESPONSABILITATEA PENTRU STAREA
DE
acidoz6- serviciile celor care lucreazd adesea noplile produc acidozdmetabolicd SA NE

Stdrile emofionale negative, FRICA h special, dar gi agitafia, nelinigtea, grrlile, {ATATE
"pastile".gi.injec{iide la medici. Ary1tea
fustririle, furia, supdrarea, tristefea, pl6nsul, melancolia - toate produc acidozd h Nu maiagtepta(isolufii miraculoase tip
sd ad6nceasc6 91 mai tare
organism. Majoritatea problemelor de sdndtate ale oamenilor modemi sunt -nii s5 accentueze acidoza organismului 9i
fac decdt
cu
determinate de acidoza generalizatd a organismului, gi anume de ACIDOZA DIN ra't .u totii starea de acidozd (de riu) indusd de un tratament
SISTEMUL LIMFATIC. ;sau;ilt an'esteziile la dentist (vorbind de dinli mi-am- alnintil,cl
t fi1k idil fuia Oetermini inflamalii ale gingiilor cu paradontopatii 9i
Nu este vorba despre acidoza sdngelui -
pentru cd acest sistem, atdt de
cariilor dentare).
important pentru via[a omului, este menlinut htr-o stare de alcalinitate de toate
sistemele existente la nivelul sdu - dacd ar exista acidozd h sdnge, nu am trar SOLUTIA PENTRU MENTINEREA sAuArAlt
corpului pi9 es!9 o
un
nici cdteva minute. Este vorba despre ACIDOZA limfaticd -
atdt de frecvent fitrtid sindtoasd gi un stil de via!6 armonios. Prezentele articole sunt propnet
observatd la copiii- cu mdrirea ganglionilor limfatici 9i a organelor limfoide (polipi, iip educalie pentru toli ceidispugi sd-gr asume responsabilitatea
amigdale, apendice, splina; uneori ficat) 9i stagnarea limfei in htregul sistenr de bine.
C.ifiecare dinlre
limfatic. $i uneori -,datul pe dinafara" a reziduurilor din sistemul limfatic cu - NU MEDICINA are solu$a pentru sSnStatea dumneavoastra.
secrefii albicioase, vascoase, uneori gdlbui ("mucus"), cu durere gi stare de ;;.ti ;;;;i, solulie prin DECIZI ILE .q9.91t:-|e !3ti 3i:t1:
tensiune a lesuturilor respective. $tim ca [esuturile sunt h acidozd cdnd apare o ;i;i;iiid*heavoastra - bu'privire la cE MANCA]I c! B:Tl^9,5
tensiune interioard a lesuturilor, o durere surdd cu o senza{ie de htepenire (aga
iGi cE PUNrjr er PIELE Toate aceste gybtFp
cum apare la nivelul cefei sau spatelui celor "hcordali" - tensiona[i- care sunt du acidozd "ry,ry-l,Ydll
.i ,itgl.ittutui 9i bectangeazd reacliile tip.
!t1,,9'l?:IlYlljp
fapt, intr-o stare avansatd de acidozd). Ne putem trezi diminea{a hfepenili la j1ldilrea.iiile tip distrugere sau tip refacere a fesuturilor gicelulelor'
nivelul mijlocului (gtim cd rinichii nu au reugit si elimine reziduurile acide pesto producitoare de acizicu
Vom continua disculia cu prtvire la alimentele
noapte), sau cu ceafa h[epenitd, sau cu articulaliile dureroase (gtim cd sunt
o scurti disculie despre
reziduuri acide la nivelul articulafiilor). Sau avem o stare generald de tensiune ir FANA ALBA gi FAINOASELE (la care vom adduga
corp, de care nu putem scdpa 9i pe care nu o putem identilica h nici un fel uLEluRl).
aceasta este ACIDOZA! Gr6nele (griul, secara, ozul, ovdzul, orezul, meiul'
dar 9i hrigca sau
rmbul) - au fost utilizate ir ultimele mii de ani h alimentalia
oamenilor, mai
Chiar dacd ne trezim dimineala optimigti, vioi, bine-dispugi gi tonici, h cursul
zilei acumuldm acizi h fesuturi, prin actrvitatea zilnici gi alimenta[ie , ..i0|" care locuiesc h regiunile nordice ale globului, h care vremea rece
-
aga ca
t9* gji-tl:
seara ne sim{im obosili gi tensiona{i - adicd suntem h stare de acdoz6. Durerikr .t frti Je iife gi alte alimeite nu sunt disponibile h anotimp.ul
de cap tip acidozd sunt frecvente la adulli (sunt dureri presive, surde, ce apar ir .r*t jrr * poth ugor depozrtate gi conservate (sunt seminle ale plantelor),
Uriagul dezavantaj
valuri, persistente gi dificil de tratat). Migrenele sunt produse pe un teren tip acicl i *a.inut , iar din dina toise pot prepata diferite produse.
procesul lor de prelucrare,
Durerile oculare 9i tulburirile de vedere sunt semne importante de stagnaro ;;dfu;se este acidoza importanta produsi de
prelucrare 9i structura
limfaticd 9i acidozd la nivelul capului. La fel 9i durerile h urechi sau [iuiturikr i atat m'ai intens6, cu cAt suni mai multe etape de
Cele mai bune
-
(tinitus-ul) semne ale acidozei gi proastei func{iondri atdt a rinichilor, cdt 9i l .r.#Ji. .'. h ce mai hdepartatd de sfuctura natural6.
punel:3-1T,1?1,:i:.:
,ingia..b hcol{ite sau vEstariidin grAne. Pnn
intestinelor.llDurerile de burta tip acidozi apar mai frecvent la mpiii (celebrekr
l."gra.r .r ob1'n vlistarii din grAne - care au o ac[iune alcalinizanti
154 155
 gitonicd asupra organismului, cdnd sunt consuma{i h stare crudi, ca atare sau h
difente salate ori sucuri obfinute prin presare la rece, proaspete. Fierberea
granelor (fierturile) determind deja o acidifiere a structurii acestora, iar proteinele
(tip gluten) din fdina de gr6u sau secard aglutineazd gi declangeazd aceeagr
reaclie acidi h organism, precum proteinele animale. Fdinile din gr6ne,
combinate cu alte produse "rafinate", precum uleiurile 9i zahdrul (intens creatoare
-
de aciditate) h produsele tip pdine, covrigi, patiserie gi diferite prdjituri - sunt
cauzele principale ale inbolndvirilor gi inbdtrdnirii fiin{ei umane. Aluatuldin gr6u -
are o acfiune 'ba un lipici" asupra intestinelor oamenilor, blocdnd vilozititile
intestinale gi absorbfia. consumatorii constan$ de fdinoase au malabsorbfie
9i
-
candida digestivd generalizati indiferent de tratamentele medicamentoase pe
care le urmeazi. Durerile aMominale, proasta digestie a aproape tuturor
alimentelor, gazele, spasmele, tulburirile de tanzit, dar gi problenele tip
Niciun fel de uleiuri -
NU ac$oneazd benefic asupra organismului. N
TUM NU EXSTA ubiurile ca atare. Acestea sunt htotdeauna echilibrate prin
unor fibre (cum sunt h seminlele de floarea soarelui sau h mdsline, ca
e). Oblinerea de uleiun prin presarea semin[elor sau ftuctelor plantelor este
pnOChS ARTIFICIAL. NUMAI omul face acest lucru - animalele mindncd
ori fuctele CA ATARE. Cdnd separi o substanli din Naturd - efectul
#ia este complet diferit de efectul fructului, legumei sau seminlei complete
care o separi. Este valabil pentru fdini. Este valabil pentru uleiuri. Dar 9i
u orice fei de substanld sepirdtd din NATUM (indiferent ci vorbim de efect
ic sau fizic! aten[ie la separarea chiar 9i a frecvenlelor de radia[ii la
- -
de, la infarogii gi alte asemenea!). CREATORUL acestui UNIVERS a
echilibrul h orice'plantd gi h orice animal. FIINTA UMANA se
joaci de-a
icul vrijitor", separi substanlele din plante, le reamestecd cu diferite alte

hgrdgare sau sldbire - sunt constante la aceste percoane.[consumul de fiinoase mtelle gi

9l afg senza$a Ca
are Sgnza$a ci a Cfeat allmente
"creat" alimente Sausau tlleuludlllellttr.
medicamente. Uita$-vd
urtdu-vd la
ro

are un efect mai intens acid asupra intestinului decat consumul de carne cie ianatate gi li longevitatea fiinlelor umane din jurul dumneavoastri.

combinalia lapte - fdinos - are un efect intens acid 9i toxic asupra organismului
Laptele cu biscuili administrat copiilor de la vdrste fragede "asigurd" apari{ia
constantd a congestiei nazale, rinitelor, sinuzitelor, faringitelor gi tuturor
brongitelor. Problemele cu care se confuntd toli copiii dupd ce hcep gridinila
rdcelib frecvente - se datoreazd alimenta{iei INTENS creatoare de ACIDoZA
metabolici din grddinile - h special fdinoaselor, lactatelor gi zahdrului consumatc
h cantitate mare, constant, LA FIECARE MASAI
GRANELE gi FAINOASELE sunt alimente GRELE, producdtoare de acizr
PRODUSELE de patiserie, pdinea gi specialitdfile din magazine - sunt impropnr
consumului uman, producdnd tulburdri digestive importante. Gdtitul h casd are
efecte la fel de nocive ca gi gdtitul industrial, produc6nd acelagi tip de acidozd,
singura diferen{d este ci produsele industriale de pe rafturile supermarket-urilor
au h plus substanle chimice tip E-uri (conservanfi, aromatizatori, af6nitorr,
amelioratori de gust etc.) care ACCENTUEAA acidoza metabolicd indusd de
grdne 9i fdinuri, h general.
ULEIURILE produc stagnarea sistemului limfatic. Limfa este un fluid grdsos,
vdscos, special conceput pentru a face fafd reziduurilor acide (grdsimikr
neutralizeazd cel mai bine acizii). Dacd se consumd grdsimi suplimentar (dirr
uleiuri vegetale, sau grdsimi animale), fluidul limfatic devine foarte gros gi vdscos
gicirculd din ce h,ce maigreu. gi aga circula[ia fluidului limfatic este hgreunatA
de lipsa migcirii persoanei respective, precum gi de o hidrataro
necorespunzdtoare (pu{ind lume bea destuld apa!). Dacd se consumd uleiuil
preparate termic'(majoritatea uleiurilor sunt ob(inute prin rafinare termicd), sau
dacd acestea sunt ulterior preparate termic (pr61ire, h special, dar orice fel de
gdtire)- efectul agresiv asupra organismului este suplimentar.
Niciun felde uleiuri, veti htreba?
156
i cum aratd FIZIC oameniide 40 sau 50 ani. Nu mai spun de cei mai fti
Vi se par reugite'breafiile" oamenilof
Alimenta{ia traditionald a tuturor popoarelor din lume QMOARA oamenii mai
,reme dec6t i 'se usucd" fizic prematur, iinbdtrflnesc, se
line h via[d. oamenii
l" 9i se ruineazd fizic foarte devreme h viala lor. Ceva este h mare
cu "combustibilul" pe care il folosesc ai cu stilul lor de viafa. clvlllzATlA
mdOrt i', care oamenii gi-au organizat viata slSbesc corpul fizic ai-l degradeazd
It de rapid, hc6t oamenii nici nu apucd s5 realizeze ce se htdmpld cu ei,
du-se direct cu afecliuni severe ale stirii fizice. h acele momente, ar face
pentru a scipa de boalS - fird arealizacd ceea ce mdnAncd, beau, respiri
gipun pe piele -i afecleazl h fiecare minut!!
Agadar, htorc6ndu-ne la tema arlicolului - FAINA DE GMU $l ULEIUL de
re-a soarelui - sunt alimente intens producitoare de acizi. Consumul lor ar
i limitat 9i restrdns la maxim. Sau chiar oprit complet, pentru cei care pot 9i
;c s6-gi recapete s|nStatea, h curele de detoxifiere despre care vom vorbi la
seriei de articole despre alimentalie
PAINEA noastrd cea de toate zilele NE UCIDE cdte un pic, cdte un pic, cu
hghiliturd. O face hcet, treptat, pas cu pas. Nici nu ne ddm seama cd se
-de'la
i ea, dacd ignordm durerile intense abdominale dupi consum de
ie (mai ales dupd pdine caldi sau pateuri calde), balondrile, gazele 9i
ntia care se instaleazd h zilele de consum de fdinoase. sau aspectul
al pielii, la cei care consuma fiinos zilnic, precum 9i starea mentalS de
'hcetineala
gi procesului de gandire. Deja mulli oameni nici nu mai
a
clar, nici nu mai observi semnalele de alarmd 9i disconfort al corpului lor
consumul alimentelor acide. P|inea a devenit o obignuinli alimentari la
masi, zi de zi, ani de zile - pentru multe persoane. $i este o mare
pentru mulli dintre ei oprirea consumului de pdine' Nevoia intensd de
ati duce la consumul mare de pAine. Dar aga cum mai spuneam,
r57
consumul de carbohidrali complecgi din pAine lA MAI IVIULTA energie, decAt
aduce, in htregul proces de digestie. Corpul are nevoie de carbohidra{i simpli gr
naturali (precum fuctoza din fructe gi glucoza din legume), pe care poato i a lV-a
procesa cu consum minim de energie.
ULEIURILE, sub toate formele, sunt mari producdtoare de acizi (chiar gi celo
din floarea soarelui sau prin presare la rece). h uleiul majoritelii plantelor sa
gisesc multe substan{e toxice (grdsimile sunt folosite de plante pentru
neutralizarea toxinelor, exact la fel ca gi h corpul omenesc). La un om mar
corpolent, cu {esut gras bine reprezentat, gtim ci existd mufte depozite de toxino
h acele grdsimi. La fel, la plante, grisimile sunt depozite de toxine. $i acestea pot
fi preluate de om, la consumulde uleiuri rafinate.
Oamenii moderni sunt htr-o stare de ACIDOZA at6t de avansatd -
de la
vdrste fagede (uita[i-vd la culoarea pielii, la cearcinele de sub ochi gi la energia
generald pe care o au), hc6t orice fel de substanle toxice sau producitoare do
acidozi le accentueazd starea de riu. Consumul de uleiuri hcarcd fierea gr
ficatul, care reac{ioneazd imediat, la majoritatea oamenilor, cu spasme gi durerr
lntoleranla la grdsimieste una dintre cele maides probleme ht6lnite la adulti, ir
practica clinicd, AlSturide intoleranfa la gluten 9i la cea la produse lactate.
Vom continua discu{ia despre ACIDOZA sistemului limfatic Ai alimentafie,
urmdtoarele pdrti ale articolului. Pe curdnd!
158
CE SE NTAVPU CU NOI?
CoMUNICAREA CONECTAREA Sunt doud noliuni importante, pe care
-
-
nevoie si le re$ne!i, alituri de noliunile deja amintite de ACIDoZA 9i
Fiinla umand este o parte din uriaguljoc al Naturii. Daci privim cu
tot ce se ht6mpli h jurul nostru, acum, h aceste zile frumoase de
vedem cum fiecare entitate vie de pe planeta Pdmdnt $i ageazi
-
h contextul htregului sistem al Planetei. observim cum toate plantele
animalele "comunicS" lrtre ele gi cu planeta Pimdnt 9i cum fecare este
ridati" sd-gi gdseascd locul htre celelalte. Observdm ci totul in Naturd este
totul- plantele depind de P6mAnt, de api 9i de lumina soarelui,
pdsdrile
lat de
animalele depind de piante 9i de insectele care se hrinesc cu plante, iar
iidepind gieide toate celelalte din jur.
Modulde viald'bivilizat'9i modem alfiinlei umane, h special h ultimii 100 de
perioada cea mai bogati h "progres tehnologic" - a reugit sd realizeze ceea
nu au reugit mii de ani de r|zboaie, de epidemii gide condi{i vitrege de via{d: a
llat' milioane de fiin{ei umane, irtrerupdnd sau blocdnd conectarea acestora la
Locuintele din beton, h special blocurile cu apartamente suspendate unele
rr
altele, maginile gi avioanele din metal, hainele din materiale sintetice 9i h
ll alimenta$a din ce h ce mai nenaturali 9i prelucratd au transformat -
iv energetica fiinlelor umane. Mulli oameni se simt singuri 9i izola[i, chiar 9i
rcicdnd Junt h mijlocul uneiaglomerafii. Sau h specialcind sunt h mijlocul
i mari multimi de oameni, htrucdt o "multime" este ceva impersonal 9i
tor. Un grup mic poate fi cunoscut, hleles, se pot stabili rela{ii cu cdliva
Dar o m-ullime de oamenieste un "balaur hfricogitor", care poate oricand
de sub control. oamenii gi-au complicat la maxim vielile sociale - se
16 normalca o persoana sd hdeplineasca 4-5-6 roluri simultan - cer6ndu-
performanle egale h toate (o femeie trebuie sd fie 9i mami per{ectd, 9i solie
iE, gi protdsionista desivdrgit|, gifiicd exemplard 9i sor#cumnatd prietenoasd
prietena apropiatd gi vecind binevoitoare etc. etc. - sau un bdrbat trebuie sd fie
b prezent gi autorifar, dar gi prietenos, so! atent 9i grijuliu, profesionist model,
r apropiat, fiu recunoscStor gi vecin model pentru ceilal[l). c6nd organismul
esie supus la prea mulli stimuli (fie fizici* precum cei dintr-un supermarket
mall- lumini, sunete, miiosuri, atingeri etc. - {ie emofionali - trairi 9i emolii
, fie mentali - solicitdri drferite) se declangeazi o reac[ie
"de apirare" -
reac$e de stres. Adicd glandele suprarenale ale persoanei respective
si seciete in exces adrenalini 9i noradrenalin|, pentru a permite persoanei
aclioneze, sd facd ceva, sd ia mdsuri, sd facd fali situaliei respective. Dar, a9a
va mai spuneam h celelalte articole, in situafia de stres (de stimulare a
ti.^hi,.lt
! -rr- -- -^a:: ! ---^-:^-. eliaaa+ia
^^ "hchid" digestia
nervos simpatic), apar 9i alte reacfii h organism: - se
permitem sd
eliminarea (intestine, rinichi) - pentru cd h situafii de stres, nu ne
energie cu digestia sau cu eliminarea, avem nevoie de ea pentru
159
 gicu cei din jur
- Un alt factor important de blocare a comunicdrii cu noi hgine
-
adaptarea la stres se "hchide" imunitatea (ficat, splina, sistem limfatic) ir
fiinlei
situalii de stres, avem nevoie de toatd energia pentru a face fafi "amenintarrr I ALIMENTAIIA. Aga cum prezentam in toate articolele seriei' dreta
eite esenliafa p6ntru staiea sa de bine sau pentru starea de slibiciune 9i
exterioare" - -
nu celei interioare se "hchide" funclia de reproducere (nrr
t6 h care se afld. h aceste prime articole, intenlia este si prezentim
-
"apirim", nu avem timp de "inmul!ire"!) se "irchide" neocortexul (funclia lilr
ra$onament a creierului) - avem nevoie sd "reac$onim", nu sd gdndim! Toali cele mai "ddundtoare", cele care produc acidozd h cantitate
energia corpului se redireclioneazd citre mugchi, cdtre sistemul circulator (ininrr determind stagnarea sistemului limfatic, blocajul rinichilor, intestinului
pompeazd intensiv!) 9i cdtre creierul limbic (zona instinctelor) -
pentru a nrr gificatului gi aParilia bolilor.
permite cele mai bune decizii gi reaclii tip supravieluire, Mulli oameni rdmdn ir Vom continua cu expunerea altor "creatoride aciditate":
aceast6 stare "tip simpatic" (h care sistemul nervos simpatic, o parte din sistemul Alcoolul gi biuturile acidulate.
nervos vegetativ alcorpului este continuu activat) aproape htreaga zi- sau zib lir
lndiferent de forma in care este consumat, fie cd discutim
de biuturi
rAnd -reugind cu greu h cursul nop(ii si se relaxeze (sd treacd h starelr
de biuturi fermentate (1p vin sau bere) -
"parasimpaticd" -de echilibrare gi "deschidere" a func{iilor de nutr(ie ale corpulur) to.i. itip luici sau vodcd), sau
Acest lucru li se htdmpli copiibr la gcoald (cei micitrec de multe ori "automat" it .rt ,n mare producitor de acidozd h organism. Molecula simpli a
h
stare parasimpaticd, cdnd se uitd pe pereli 9i refuzd sd se concentreze la zecikr rr,iare conline oxigen, carbon gi hidrogen - este descompusd h ficat
gi dioxid de carbon (cu acliune tip acidi) - care trebuie eliminat din organism'
de teme pe care le au zilnic de fdcut!), tinerilor la liceu sau studenfilor la facultato
este mai
dar gi multor adulli conftuntali cu problemele zilnice. Tinerii sunt "presati" tltr dAl cintitatea de alcool ingerata este mai mare, cu at6t acidoza
gi efortul de detoxifiere al corpului este mai mare. Alcoolul este o
societate sd-gi facd zeci de ani de studii, apoi sd-gigdseasci servicii sau ocupatri - htregii sale
din ce h ce mai performante, h acelagitimp fiind "presa{i" sd-gi intemeieze familir, d controversatd, care a co-existat cu fiinla umand de-a lungul
sd facd copiii gi sd se "hcadreze" h standardele considerate normale. O fiint;i rrii. Aiitudinea omului nu este niciodatd indiferenti fala
de aceasti substanli -
r. .*irta fie o rela[ie de iubire, fie una de uri - rareori se poate regSsi o cale
umand "obi9nuit6" nu mai are timp gi energie si se gdndeascd la htrebdrrln
mijtoi. nrcoorut este hcadrat h categorn substan[elor
psiho-active,
- Cine sunt eu? - Ce fac eu pe acest Pdmdnt? - 0n
existen{iale fundamentale.
de Acesta este 9i
.intrucAt
scopul pentru care
este BINE pentru mine sau NU ESTE BINE pentru mine? - AM NEVOIE sau Ntl sumul s|u modificS starea conqtienld.
"droguri") sunt mai.importante
-
AM NEVOIE de.,. (serviciu, carierd, familie, copiii etc.) Ce md face ferrr;rl'/ TE substanlele psiho-active (numite popular
,u fintpr. ,r.nb decat alimentele. Tutunul (nicotina), tl.golul,,,.,?lgtY?;
Starea continud de "simpaticotonie" -adicd starea continud de stress - indusa rkr
Jir'gi opium-ul, cannabis-ul 9i altele - constiture tovardgi de
"cdldtorie"
presiunile sociale, de hcadrarea continud h agteptdrile celorlal[i, de excesul rlt,
p.nip oamenii din toate soiieteqe, h toate perioadele din istorie (din
stimuli externi/interni la care suntem supugi continuu -
determini o sldbicirrrrn
pAnd h prezent).
cronicd a glandelor suprarenale la toli oamenii. SlSbiciune care apare din copiliirra
micd - 9i o observdm h cearcanele copiilor gi energia redusd pe care o au nlrllr To[i oamenii $i amintesc c5 sunt mai mult dec6t corpul
fizic. Totj oamenii au
dintre ei. oe ra r.up.'de "presiunea" minlii (soft-ul de computer impus de societate,
pe zi, prin dialogul
lar aceastd slibiciunea a suprarenalelor ne DECONECTEAZA de la cea rntt ne spune ce este bine gi ce este r6u, continuu, 24 ore
coNEcTAREA cu lumea
importantd comunicare - cea cu NOI lN$lNE. Oamenii nu mai comunicd ,,u x necontenit) gr toli oamenii au nevoie s5 simtd
iur. la un alt nivel decat cel oferit de limbaj sau tehnologie. La nivelul de
propriul organism, cu propriile emolii, cu propria minte. Mintea lor este hlocuita r;u
celelalte substanfe
un "s0ft" programat de pdrin{i, profesori 9i mass-media, astfel incdt observirn tr riire" - sa Fll CONECTAT cu toatd fiinla. Alcoolul, tutunul 9i
pentru oamenl-
acest contact - de aceea sunt "prieteni" de nedespS(it
-
jur doar. "robo!i" care spun: "asta este bine, asta este rau" fdrd sd puna la
fird sd testeze sau sd experimenteze personal alte realil;ilr
hdoiald afirma{iile gi efectelor devastatoare asupra corpu lui fizic.

cu c6t suprarenalele unui om sunt mai slibite, cu at6t acesta este

mai
Emoliile scapd de sub control, pentru cd suprarenalele slibite predispurr le
anxietate, fricd, atacuri de panicd gi o proastd toleran{d a necunoscutului 9i notrhrr lOur, anxioi, temitor gi cu at6t mai mu1 are nevoie
de "substan{e" care S5-i
"reconectare" cu htregul, pentru a nu mai resimli starea de
lar corpul fizic este at6t de degradat din copildrie (uita[i-va la problemele limfalrr.e frocesut de
ale copiilor, sinuzite, polipi, amigdalite, rdgu h gdt etc., etc.) irc6t consider;ilr izolare gidisperare.

cadrul dietei tip detoxifere, despre care vom discuta h conttnuare,

normald slibiciunea sa. $i proasta lui rezistenli ld eforturi. "Aga sunt eu" c:,le se
h
(care
scuza cea maides folositd de oameni. Dar majoritatea habar nu au "cine surrl
'i suprarenalele 9i rinichii, precum 9i htregul sistem endocrin
cu adevdrat. Pentru ci nu s-au cunoscut niciodatd, nu au comunicat niciod,tla conectarea interioari a tuturor pdrtj ale organismului htre ele,
precum 9i
profund cu ceea c€ sunt, cu cine sunt. exterioard, cu lumea din jur) - 9i dispare treptat nevoia
de a recurge la
161
160
 alte substanfe "intermediare" ale contactului. pentru cd o persoand puternica, r;rr
are, va produce ACIDOZA h tubul digestiv, apoi h sistemul limfatic ai h
organismul sdndtos gi alcalin, se conecteazi singuri, cu ugurinld, at6t la lumoa
organism. Vom discuta mai multe la prelucrarea termici a alimentelor.
din jur, cdt 9i la propriile sale nevoie. comunicaiea interioird gi cea exterioara
funcfioneazd perfect gi nu mai este nevoie de Bduturile alcoolice gi bduturile acidulate folosite - h
alimentalia omului
'sus{inere' cu substanle
psiho-active. lern sunt printre cei mai mari creatori de aciditate metabolicd.ilConsumul lor
h scop "recrealional" este re[eta sigurd pentru hbolnivirea treptatS, pas
Biuturile acidulate au drept'bap de serie" cerebrere mdrci coca cola gi pepsr
ic -
pas, a organismului. Oamenii consumi aceste substanle pentru ameliorarea
cola * h care substantele principale sunt derivatele de cola - o altd substan{d ^.. 1^1:: ^Al l^ L;-^ ^^ comunici ttla r rn
"la un
icdrii inter-umane. Ali observat, cu to[ii, cat de bine se ^^-,,niaX
psiho-activi (modificatoare a stdrii de congtienld), zahdrul gi acizii. Aceeagr
cdutare a sursei de energie h extenor, atunci cdnd simli cd propria ta energe
de vin" sau "la un pahar de suc" aceste -
bduturi au fost investite de

interioard nu funclioneazd bine (cu suprarenalele sldbiie, ojmenii se simt lr

i cu puterea de "intermediere" a comunicirii - at6t de problematice,
i epuizdrii sistemului endocrin al tuturor oamenilor (hceput cu epuizarea
permanenfd obosili, abia tdrdndu-se de pe o zi pe alta). Dar toate bautunlc
suprarenale). Consumul lor ocazional, la htruniri sau petreceri- poate fi
acidulate, care conlin acid fosforic sau acid carbonic
-acizi puternici, agresivr,
corozivi - adicd toate bduturile numite pompos "rdcoritoare" (care de fapt sunl
at'ide mecanismele de apdrare gi detoxifere ale corpului. Dar consumul
- adici exact ce vorbeam la hceputul articolului "excesul de stimuli,
"hcdlzitoare" penfu intestine gi mucoasere digestive pe care le ard, efectiv)
creazdAclDozA h organism. ACIzil ARD TESUTURILE. Eiau exaciefectutp
societa[ii moderne, la toate nivelele" -
este unul dintre cauzele
ale bolilor tuturor oamenilor modemi.
I -
care are focul coaguleazd, usuca, d'eshidrateazd, corode# tlsuturilo
Aceasta se htdmpl6, h timp, nu numai cu tubuldigestiv, cicu htregul organisrrr Refacerea sanata{ii corpului frzic, a emoliilor 9i min{ii umane presupune un
prezente 9i
afectat de consumul repetat, intensiv de bduturi alidulate. pielea g-i mucoaseln :es treptat gi hdelung de "demitizare" a tuturor obiceiurilor sociale
consumatorilor de alcool sau bduturi acidulate devin din ce h ce mai uscate, la schimbare a celor ddunltoare, cu altele benefice.ilNe-am propus ht6i si le
unii htregul corp "se usuc6", sunt slabi gi usca{i (de fapt, sunt in malabsorbtie frriiFrCnrvr, si te DEtvlASCAHl, sa b CONgTIENTIZAM 9i apoi, hcetul cu
acidozd). Adaosul de zahdtr la sucurile acidulate le accentueazd toxicitatea
9r
ul, pas cu pas - s5 le hdepdrtam, schimbarea fiecaruia dintre noi, fiecare
pentru cd dulcele zahirului "ascunde" caracterul coroziv al acizilor. lar acidulatrrl pas fScut cdtre vindecarea noastr6, personalS, va ajuta la vindecarea
bduturii permite addugarea unor cantitdfi uriage i h care trdim gi apoi a Planetei.
"ascunzdndu-9i" reciproc atdt aromele, c6t efectele
de zahdr - cele douii
Vom continua discutia despre alimentalie gi starea de sdndtate a oamentlor
9i ini{iale. Abia ulterior se va
resimfi efectul acestei "bombe" acide asupra corpului, de cele mai multe on a . Pe curAnd!
doua zi, cdnd persoana se poate trezi cu capul greu, ca dupd o belr-e. Amintesr;
aici 9i de bauturile energizante, care sunt adevdrate "perfuziichimice';de epuiz;rre
-
a suprarenalelor printre cele mai periculoase produse care existd pe pia[,i
Aciditatea indusd de consumul lor "prdjegte" la propriu rinichii persoanelor care h
consumd. Nu putem avea cuvinte bune nici mdcar pentru sucurile "naturale" de
nuctg ojn cutii 9i ambalaje. Nirnic "natural" nu rezisti 0rtr-un ambalaj, o perioartA
lungi de timp, daci nu este irtai 'bmor6t", ca sd conservi sau id menlii urr
aliment mai mult timp, trebuie htdi "sd-l omori" - sd omori viata din el, pentru r:;l
via(a este dinamicd, gi un fruct proaspdt cules din copac hcepe sd moard pu{lr
cdte pu$n, minut dupd minut - proces pe care I numim oxidare. Toti cei care ,lu
tdiat un mdr gtiu cat de repede devine acesta maroniu - adicd c6t de repede se
oxideazi. Toate produsele din cutii sunt "moarte" fie prelucrate termic (fo<;rrl
-
omoard viala din alimente), fie prelucrate chimic (cu conservan{i care au rolul dc a
opri procesele de degradare - tip aspirina - acid acetilsalicilic sau acid benzor:
sau al{ii). Agadar, TOATE aceste produse produc ACIDOZA h organism.

. orice produs veli cumpara de pe rafturile unui super-market gi este ambalirt

htr-o sticld, cutie, borcan sau pungd de plastic - este un produs "mort" care pnrr
-

L62 163
 cE sE ivrAvpm cu Not?
Partea a V-a
Nu am uitat de seria de articole hcepute h urmi cu cdteva sdptdm6ni. Am tot
amdnat scrierea prezentului, pentru cd este cel mai dificil de scris, pentru mine
giva ficel maidificilde citit, pentru majoritatea dintre noi.
hainte de a intra h tema articolului, vom recapitula hfelegerea de p6ni acunr
a ce am discutat, pentru continuitatea ideilor. corpul omenesc este format drrr
miliarde de celule gi doud fluide importante: sdngele - ce reprezinll 25% dit
fluidele corpului, care ajuti la hrdnirea tuturor celulelor din corp (el ducdnd la toahr
celulele nutrien$idin mdncare gi oxigenul) 9i limfa - ce reprezintd 75% din fluidelo
corpului, care ajuti la hdepdrtarea reziduurilor pe care fecare celuli le produco
datoritd activitafiisale. Cu alte cuvinte, fiecare celuld are o "bucitirie" (deserviF
de s6nge), care asigurd hrdnirea sa gi 'b baie" (deserviti de limfatice), cartr
asigurd eliminarea degeurilor. Sistemul limfatic este principalul sistem 'Ue
canalizare" al corpului - care asigurd colectarea degeurilor acide rezultate clin
metabolismul tuturor miliardelor de celule, prelucrarea lor pentru a le mar
neufaliza (prin 'Tosele septrce" reprezentate de ganglionii limfatici) 9i transportul
lor citre organele de eliminare: rinichii 9i intestinul gros (urina gi materiib fecaro
fiind produsulfinalcare iese din corp).
Dacd existd prea multe reziduuri acide (consum de alimente producdtoare rlo
acidozd, suprasolicitare fizicd sau emolionald, lipsa somnului, alte situ;rlrr
stresante) sau dacd organele de eliminare (rinichii gi intestinul gros) Nil
funcfioneazd bine atunci htregul sistem limfatrc se hcarcd (suprahcarca) gida yr,r
dinafard, Este aceeagi situalia ca atunci cdnd apa din toaleta de la baie reflueaza
h casd - cu toatd mizeria din ea!
Unde reflueazd sistemul limfatic? h tesuturile din jur. Unde se gdseltn
sistemul limfatic? h htregul nostru corp - sunt zeci de kilometri de vase limfatrr;o
Din cregtetul capului, p6nd la degetele picioarelor, avem vase limfatice, h lunrl
tuturor celulelor pe care le deservesc. semne ale "refludrii" sistemului limfalt:
(adicd ale acidozei excesive a lesuturilor din jur) sunt multiple: inflamalia e:;te
primul semn (durere, rogea{d, congestie gi temperaturi locaE) -
adicd orr;c
inflamalie, la orice nivel, este un semn al refludrii sistemului limfatic orice eruplre
pe piele - de la acnee gi coguri, pdnd la eczeme gi psoriazis - reprezintd senrrn
de acidozd gi stagnare limfatic6 orice suferin[d a mucoaselor (de la secrull
nazale, la tuse gi secrefii vaginale) - reprezintd alte semne de stagnare limfatrr;;r 3r
acidozi durerile articulare = acumulare de acizi h articula{ii durerile muscularl :
acumulare de acizi h mugchi durerile de cap = stagnarea gipresiune a limfaticokrr
h zona capului (aten{ie la constipalie! la cei cu dureri de cap) depresiile 9i triskrlrra
= stagnare limfaticd ?r zona gAtului (paratiroide, tiroidi) gi zona toracelui problerne
pulmonare = stagnare limfaticd h zona plimdnilor
9i mediastin problenc
neurologice = acidozd atdt de avansatd, hcAt "prijegte" filetele nervoase dirr lrrr
tulburiride comportament, de memone = acidozi 9i stagnare limfaticd la
I capului tulburari de vedere = acidozS la nivelul ochilor tulburdri 9t. ryt.lli
= acidozd la nivelul urechii inteme tulburiri la nivelul nasului (rinitd,
alergii, nas infundat, mucus care se scurge pe peretele postaior..al
= aciioze la nivelulcapului probleme dentare, carii,
problene ale gingiilor
5 la nivelul mucoasei bucale gi gingiilor infecliile cu streptococ, stafilococ,
candida etc. etc. - doar germeni care gisesc "reziduuri" acide bune de
(m6ncare pentru ele). $i lista poate continua la infinit!
Nu existd boli! Existd doar o proastd funclionare la nivelul organismului,
de:
1) proasta hrinire a celulelor
2) proasta eliminare a reziduurilor'
$i aga - revenim la subiectularticolelor
seriei- alimentele formatoare de acizi'
6m iiscuta despre "dificila" temd de astdzi* mdncarea gititi.
Mdncarea gdtitd este formatoare de acizi. Orice aliment preparat termic, h
prijit etc.) este denaturat, moleculele sale sunt modificate 9i
e mod (fiert] copt,
-
sb schimbati complet astfel hc6t organismul NU mai recunoagte
lca fiind ceva."natural", ce poate fi prelucrat ugor'
Corpul nostru fizic are o structuri foarte simpld 9i preferd lucrurile simple:
(carbohidralii) simpli (fuctozi, glucoza, galactozd), aminoacizii simpli
proteinele), acizii gragi esenliali simpli 9i tot aga, Pentru ci le poate,folosi cu
minim de energle. Fructele gi legumele CRUDE reprezintd alimentele
favorit al organismului nostru. Dacd procesdm termic fuctele 9i
-focul, cdldura, denatureazd structura lor 9i le modifici complet
v gustul!). o hrand procesatd termic miroase mai bine decat are gust!
i'bunetilile"
cftoate din acea hrani se duc h vaporii care se elimini 9i noi
consuma doar un ';cadavru" fdrd nici o enzimd, sare, vitamind sau alti urmd
Viali h el. De aceea, pentru "a avea gust' m6ncarea gdtiti suntem nev-oili si-i
luoim mirodenii, sare sau s6 amestecdm multe componente. Din pacate -
de bucitdrie este un alt aliment formator de acidozi, care duce la
(9i si nu uitim cd noi, h
lesuturilor, retenlie de api 9i deshidratare
--r-' h
.', suntem deja -- stare
--- de acidozi, uscali 9i deshidratali pe interior 9i
!). sarea de bucStarie NU este necesard htr-o alimenta[ie annonioasi cu
gilegume. Pentru cd acestea au siruri h propo(ie echilibratS,]u't9.df
it lOeslgur, putem avea o lungd discu[ie 9i despre calitatea pdmdntului it
ne iregtdin hiana... dar lungim la infinit dificuttatea subiectuluiexpus!).
htorcdndu-ne la mdncarea gititi acidoza produsi de acestea, putem
9i
nti 9i alte considerente. Hrana gdtitd a apdrut datoritd migrdrii oamenilor
din
filpiCelor (unde "au apirut'originar) citre zone mai reci, cu anotimpuri h
nuiete qilegumele proaspete gi crude nu sunt disponibile. De aceea fiinp
a irvdpt s6 futoseasce drept hrani alte sunse identificate h naturi h -
gr6netd (cerealole), Mul$ gamani siluneau cd cerealele aproape ci s-au
 impus ca 'gi arimentafie oameniror.. ca gi cum
aceste prante au venit ir icd.mifdceariu,launmomentdat!).$imajoritateaoamenilorNUmai
a starea-Je rau general .. ,pr" OrjpA fffbnRE MASA
ht6mpinarea omului. cerealele sunt "ierburi" gi (somnolenli,
supraviefui.pe acest p6m6ntr
- au gdsit'o rnoortit o. ,, t etc' etc') au decretat-o
.a1 .c..ale
competilia nrtre spe"cii .rte int nrj gi destur ;ir;;, pdrd."u p"ut '.ilot, nevoia de odihnd 9i
"Siesta"
de crudd. Au gdsit drept "vehicul oe supiavieluire omur. s-au usai; manipurate mat;,'- iar nnnnarAlp rJit"rrn*ne Si balCaniCe Chiaf aU nUmit-O
mali''_iarpopoarelemediteraneenegibabanGecnlaraLlnullllFusltrbl
geletic ai modificate, ir vi uita$ h istorie -.popoarele
schimbul asigurdrii'supravieluirii (ftrtocmai ca mult(l nume interesant pentru opatologiel). lar dac6
animale domesticlte). Dar pentru a le putia
consuma gidigenfard i au 'biesta" h tabloul lor - au fojt printre cele
mai hcercate de boli, rizboaie,
a muri h scurr
-:-.-- *^.,:* /^-^-nlala Rnman Si
lmnarirrhti Roman
9 hiratat si prerucreze iermic cerearere. La fer cum observase cii
timp, omul (exemplele^ lmperiului 9i al
ori-O.tpot'ti gi zbucium maxim
prepararea termicd a cdmii il ajutd
sd o poatd consuma, ca altd surcd de hrana sunt doar c6teva). Acidozd maximi h creierulconducitori.lor
iOto#n -
camea gicerealele au deveniibaza atimentaliei
oameniror i.l ,rt*eie rnirenii. (ir fiaLoamenitor, care s-au
ldsaicondugigiabuzalila maxim! Hrana gititi 9i
camea 9i
rtoaie de acizi (h special du-lciurite 9i alcoolul, dar 9i
ambele pot fi mnsumate DOAR preparate termic (sau,
mai recent, chimic). Adica lntrf. .t
trebuie-'bmor6te", pentru a fi depoziiate, a "armele" secrete ale tuturor cuceririlor!
fine mdi mutt gi a n consumaL o, on, rt f.l ninO printre
Doar cd exact aceste produsereprezintd gi principarii ,G6titul,a "identitate".lDaci nu
creitori oe aclooiJ ir corprt devenit pentru multe femei o a doua 9,lljl1?i
omenesc, de stagnare timfaticd, cu aparitia miitoi
lar stagnarea rimfaticd cu acidoza caputui a
9i miriaroeroi oe noriiisuterint . oateasca. eb ''nu mai sunt'. Pentru cd, incongtient, s-au identifaat cu
- dui h genoiieib;ffi; ilil;. ifib il.;ilt"lcnu'. ji h tig.tt t "raw veg€n"- cu hrana fpi991t3g
rlnit irnparafi, dar gi a popoare htregi care au 'gdtitului'- pur 9i simplu hlocuind
l*:l -
rnufle, n numeb unor cauze iluzorii, intensificdnd
acceptar sd ducd batarl ic femeile s-au dus t'6t it Cirecga
-
acidozei corpurilor.
suferinfa deja existentd datorita ,rur si.upto*t - cu oeinioratorul ii bl6nderul'
Itt,tT:-'!i!tg:1!t'"Pj
;i"y,ffffi"ff,t pi.rout it bucdtirie - iar ca rezultat fnal- aceeagi acidozS' dar
Hrana gdtiti afecteazd procesere de gdndire are
oameniror - duce ra il;;d; i.i.nta (.or.pui o p*t
tolera o. r,l?.'de mai lunsd de timp' f6ri
somnolen{d, depmie, tulburiri de memorie]
atenlie 9i concentraie gi tulburdn prt !t i pt t mari- adici fird simptome de boal6!)'
nervoase diferite (h special, atternanld de stdri
oe sfirif tip ,.n.nir.o-J.p"sfu). sir
nu fifi goca{ide aceastddeclara{ie. hiinte Dependenfaoamenilor,maialesafgmelo1de''gdtit''esteuriagd..ToATA
jurul "gdtitului". Cele 3 mese pe zi sunt rutinele
Vrnrn'OArr,reNlLoR r. iturtt h
oe a o scoate din atenlia dv. _ faceti u'
mic experiment (vine cdrdura verii gi va fi ugor
i ,i (h ciuda dovezilor ci
de fdcri. M#ali
doar fructe (de exempru, doar crre$e sau doar pepeni). gi "i";g,i
,u itt toti oamenii pot fi manipui,t'.ry*qgrionetele
-
la o stare de
mdnca{i ceva gdtit (orice) observali
a doua zi, ra pranz, ,arir.ip.it masa de oirn,ne{a, cAnr esTE.|NUTILA iarduce naturali
bine, de claritate mentau, de energie h cursul
$i reaclia corpurui, dar h speciar energia ra dimine[ii, foamea
nivelul capului{claritatea gdndirii, atenfia, memoria,
capacitatea de concentrarc, riij sau a dovezilor ci posturile periodice
jurut oretor t i.oo-t f .oO ziua -
vigilenfa mentald etc.). rpJ'"
Ji t,S..u "7 zite vindeca boli). Miliardele de restaurante gimagazine alimentare
inrun, gdtit6". Comparativ cu.ageslT, numdrul
gprj g6ndi{i-vi gi observafi-vd. pentru mine, personar, a fost o ma^)
^ !l
surprizd sd constat .e vegetare sau o bucatd o. rirn. ]produc ir
aratd obsesia oamenitoipentiu
r. naturad (pielele de legume gi fucte) este mult
it
.o^lr!g. {e
organism ACEEA$IAClDozAl pentn] cd am fost "setatd,'cu
pi., oip.nt, produse i.,
ideea caiEumek: maimic.
sunt mai sdnitoase decdt carnea, h orice fer
sunt gatite, gi.,
,nrt frin propn" Agac6nuestedemirarestareadeacidozdhcareseg6sesc,fdriexcepfie,
experientd cd acest rucru ESTE FALS (v-am
celelalte articole).
mairerataf .rd;;ii. mere ir toti oimenii prezentutui. Cii. n. afecteazi h care gAndim, ne simlim 9i
modul
;iilffi;fiip. pa,.artidegi corput nostru este programq!oe1e]ic si triiascS
n1 aflat, h aceragi timp, cd hrana gdtitd produce dependenfd! penhu pe care le ludm h tecare zi - cu
c:i 14Uli rdi mufti. Uu ma mira Oeciziile eronate
organismut nostru stdbit, h acidozd, c-u tirorda g prrriiioioeie"iuniionan,r finanfele noastre sau la pim6ntul
prlrln lr..i hgne, la *piii nostt', cu privire.la
stagnant (ta f9f ca 9i suprarenarere) are mari cu care se confrunti oamenii:
oificurtiii ir a trece J.
senzafie de cdldurd gi umplere a iniesilnelor (consideritd
asn
;6aiut,,;,
il i.'.." ro*ir. Nu md tira ni'n'i. din suferinlele 'bolile
oamenilor. TOATE sunt doar
starea oe ta liciiarut a, nici judeciliie, nici Oepresiite sau
senza$a doar de bine gi at6t, pe care afli organismele.lor - 9i care
l

fi-o dd consumur unui fruct nun, h stare naiural al stdrii o! nCtoozn h care se
crudd. pe hran6 "gdtita" acida.
"irrtriur
bit r.lt etnuu prin aportul regulat, de 3 ori zi, de
A fost uimitor sd constat cd majoritatea oamenilor
simt nevoia si consume Nici micar cand organismul este foarte bolnav, -
h criza^intensi cu febra,
ftuctele combinate cu arte "alimente"iamiliare DAR 'gdtite",
.rerto.i. o. r.io,t tu diaree sau transpiragi t
';,
.i"
Si NU ARE POFTA DE MANCARE (o reaclie
de exemplu, pepene cu p6ine, sau pepene cu brdnid
sau fructe ,, ,u.ti ,uu ., aOiofut sinitoas6, pe care o aie orice copil
sau adult -
foarte bolnav pentru a
ruqr0e cereab (cerebrur mic dejun, pe care l-am omul nu este lSsat
hcercat gi eu mult timp, h ciuda li*itu iportuf Oe atimente o perioada gi a permite vindecarea) -

167
 sd facd pauzd. Toli cei dragi din jur L fOnpnZn sd mdndnce ACEEAI;| CE SE NTAMPLA CU NOI?
IVIANCARE GATITA producdtoare de acidozd (,,trebuie sd mdndnci ceva, nu srr
poate!") omordndu-l hcetulcu hcetul (celebra "supa de pui" pentru bolnavi- esk, Partea a Vl'a (ultima parte)- Alimentele care vindeci
un "ucigag" tdcut delicat), orice copil sau adult poate face post negru (doar cu
apd) zile bune, mai ales h perioadele de boali. cu rezultate foarte bune. Dar Amprezentatharticoleleanterioarealeacesteiseriiprincipalelealimente o
cele care determind
prrOt.afit"Oe aciOitate h corpul nostru -. adici
acidoza celor din jur nu le permite sd considere aceastd posibilitate, nici mdcar cu limfatic ai
u.u'turtt oi reziouuri acide la nivelul sistemului
stagnarea a limfei gi o
. titlulde hcercare.
arte iuvinte, alimentele care ne imbolnivesc, prin
h toate lesuturile oin rui.'cu
Hrana gdtitd reprezinta marea sursd de acidozd gi principala cauzd a bolikl
consumul rePetat, zilnic.
oamenilor moderni. principalele alimente care produc h
h acest articol, vom discuta despre proprie
Mi-a fost foarte greu sd scriu articolul de mai sus. Mi-a fost greu sa-nrr
organism o stare "atcalina"lJJie'ljuu
iotpi,r 5!-9i neutralizeze aciditatea
controlez revofta (pe care o veli simli h spatele cuvintelor) interioard pe care o gisprijini,astfel,proceselenaturalederegenerare'refaceregivindecare'Nu
resimt de cdnd traiesc acest adevir (nu spun "hteleg" pentru cd am depdgit etapir
alimentele vindecd. Nici medicamentele
siu medicii. Organismul se vindeci
h{elegerii mentale, acum i trdiesc cu toatd fiin{a gi-l validez). Mi-a fost greu sir c"utoiui lurii gi al corpului omenesc l-a hzestrat cu
sinqur. htotdeauna.
scriu, pentru cd aceastd dependenli de hrand gdtiti este ircd prezenta h via{;r
il#;ffili;;iJ i.t ..,., regenerare gi.reparare - care pot intra in acliune
ou
alte pi(i. Toate ajutoarele din
dacd energia corputui il;-;t; CIilclionata'h
mea, h ciuda tuturor dovezilor directe continue ale nocivitdfii sale. Mi-a fost greu
sd scriu * pentu cd nu am solulie practicd ugoard sau fezabili pentru "tratarea" .*.o,1iltt fizice, odihna' exerci$ile-de respira$e'
t9!!':l:^::
exterior, alimentele,
acestei dependenfe. Am scris articolul doar pentru o congtientizare sporitd l relaxaregiodihna_p.'*it.o'.puluisd-gifoloseascdeficientpropriilemecansme
magnitudinii problemei cu care ne conftuntdm. Poate c6 h timp, impreund, vorrr
de vindecare.
reugi sd gisim solufii care si fie utile mai multor oameni. disponibile c6te.va categont
h Natura minunatd din jurul nostru, sunt
'l)fructele; toate-categoriile
Persoane cu vointd vor reugi, h timp, sd depdgeascd "amintirea celulard' rr
imoortante de alimente .t tto.i. de alcalinitate: c.u
hranei gitite gi sa-gi menfind sdndtatea 9i longevitatea doar cu produsele natunr
Poate anii care vor veni gi trezirea h masd a oamenilor - odatd cu hdepartarc;r
iiHdil;il 6 toui. t ru|.ire 3) seminlete qi nucite 4) vtistarii 9i sermenrr.
creatoare de
celei mentale produse de acidozd - va reugi s6 ne lumineze o cale mai ugoara dr,
1) Fructele sunt printre cele mai,lmqgrtante
exista categorii
alimente
bine definite fructe
alcalinitate. Dinire acestea, !1
iegire din blocajul de milenii. ,,alcatine,,,
.r," iJt n ...iri.rt
exlclusiri ca mono-fruct (numai
c_are
acele
aiutd h
Multd lume md htreabd la detoxifierea prin dietd despre "re!ete" Re{etele vrrr fructe, f5r6 amJstecuri cu alte fructe sau alimente) 9r
Pepenii ro$ii,
din mentalitatea 'gdtitului" gi a "hraneielaborate" gi procesate.
special r, .o,tirirJ *;priliJ. detoxifiere gi vindecare.
categorie de
Detoxifierea prin dietd este un proces de slMPLlFlCARE a vielii noastre, carr, pepenii *"i qipupuyJ- itp*'intd cea m-ai importantd
a devenit "acid" de complicatd. hseamnd doar decojit fructe gi mdncat. Sarr fructealcaline.s'emanancacaatare'f6ris6secombinecualtefucte.
curSfat, spdlat legume gi mdncat. Pentru multd lume este pREA SIMPLU
- ReprezintavarianteexcelentepentrumasadedimineatS(c6ndaceasta h
reprezinta un mic dejun minunat,
pentu a fi luat h considerare. Dar h timp, poate reugim htoarcerea la simplitakr;r este servit6). t_i_l terii de pepene
de care organismul nostru SIMPLU are nevoie disperatd - ca sd-gi poat;r timpulverii,hiuliegiaugust,pepeniipotfifolosilipentru.curetip,'mono-
iit. d". .onrum exclusiv de fructe - dieta cu pepene
recdpdta starea de sdndtate. iiu.t; (0. ta 1 lii
a organismului). Strugurii -
Voi urma acest articol cu ultimul din serie, h care vom discuta despn, reprezintd o ,J.rarrta .uie de detoxifiere
de toate t rutiL",'.urotlte-9i aromete,
reprezint a doua categorie de
alimentele de alcalinizare a corpului, pentru a hcheia seria despre cr€atorii d. h cure !9 monofruct'
AClDozA gi cei de ALCALINITATE. cu aceste articole, aveli multe informatrr fructealcaline.i. ttitt gipepenii' potfi folosili
despre ce vi se htdmpld zilnic. $i apoi, vom hcepe, pas cu pas, sa aplicarrr Dr.Ir/orseacoordonatdietacustrugurilazecidepacienlicuafecliuni
importanti
aceste informalii pentru demersul de detoxifiere - adaptat fiecdruia, dupi staru;r diferite. port i.,
rt uguii o. s0-a0 iile duce la o detoxifiere
h care se afld. a organismului. irt
,iir ia fie htotdeauna monitorizat de un
medic
pot apqp.'.reaclii
care
intense
hlelege ,..ii tip--ot detoxrfiere htrucdt
Citi$ gicartea "Pur gi simplu... vindecare" de pe sib-ul nostru. Vetigdsi ailr, ciderea dinlilor, pSrului sau
(etimindri tip ,.il[ri, .u tu]nurari
pdnd la
explicafii detaliate ale procesului de inbolndvire gi al celui de vindecare [,c cir.g.l" gi viginele
de fructe
- reprezintd a treia categorieh special
unghiilorl). h
curdnd!
atcalrne ,0|.* poi'f, tiorii; p. post de dietd de detoxifiere,
168 169
 luna iunie, cdnd apar varietifile locale, h Rom6nia. h succesiunea mici sunt create pnn
sau fructe cu legume. Multe dintre colicile^copiilor
gieSit; de fructe cu alte alimente' h special fructele
anotimpurilor - se pot face urmitoarele cure de detoxifiere: cu biscui{i sau
h iunie, ..rOirrgil.
i*r.tU. de cantitdli de
curele de cirege (1-3 zile sau mai mult, exclusiv de cirege)
- curele de pepene (1-7 zire de pepeni, excrusivj
h iulie-august ;il1d; proOuc t h stomac ai eiiberarea mici
giameleal6, ca la belie'
ir septembrie ri.o.iOir fructe trtt..ttti.fj- cu stare
iprin
de |onfuzie
octombrie - curere de struguri (1-7 ziresau mai murt destruguri)
Multd lume evitd consumul de fructe avdnd
multe scuze: se spune c6 fructele
Restul fuctelor din climatul temperat apa(in categoriei semi-acide _
dar irg"#. S. lpune ca tr.Lr.
glicemia, *t.
datoritd conlinutului de carbohidra{i
reac{ia h organismul omenesc este una de alcalinizare gi siirplu, ugor metabolizabil, care NU creqte
drenaj 1|6nti'n t u.to)e, un carbohidrat mult modificate
;j[;'rd. a; ,pun. .a t u.t fe conlin mutie pesticide 9i sunt
limfatic. Fructele sunt singura categorie alimentard care realizeaze
drenaj limfatic, inclusiv la nivelul limfiticelor din pere{ii intestinali
(cete oenetic.SespunecdtructelesuntdoarapSgifibreginuauvaloarealimentara.
mai stagnante limfatice din corpl). De aceea, fuctele pot da
elimindri Frea multe fructe din import 9i din alte !iri'
intense la nivel digestiv -gi multi lume percepe aceste reacfii drept
Exista multe "mituri" legate de fructe care
* m-au fdcut 9i pe mine, personal'
"alergii" sau agraviri la consumul de fucie. persoane
care consumd
ma teisc de consumullor ani de zile, degi
organismul le cerea mereu.
multd carne, brdnzd, oud gi ldinoase sa
- nu tolereazd foarte bine fructele
ci(ile mele gi h toate art'rcolele am hcercat sd demolez
miturile
La un consum mai mare de fructe - prezintd baroniri, h toate
dureri
alimeniarel piiir experienla fersonald hdelungaE'
h urmdtoarea carte care va
abdominale, gaze gi tulburdri ale scaunului. Acest lucru se datoreaza
"mituri" legate de ele' Pot doar
faptului cd fructele stimuleazd elimindrile de reziduuri de fermentafie gi rp.i. *tarOiOir.uitoartd mufte despre fructagi
p6nd acum: Fructele sunt cele mai
putrefaclie din intestine -
cu prelul simptomelor menfionate. Multe s5 vi inpdrtdgrr. .*p.ri.np fersonara de
alimente pentru corpul omenesc
persoane care au trecut de la o dietd omnivord
la una mai intens Oinamlcei mai'hidratante gi mai satisfacitoare
fructivord s-au confruntat sdptdmdni gi luni de zile cu tulburdri echiribrat. Aduc o stare de optimism, de
tonus, de chef de viald gi..de claritate
digestive
Alute h t,nc,inatea sistemului nervos 9i realizeazi
cura,tenia
precum gaze, dureri abdominare gi scaune modificate. persoanere ffii;E.- (c6nd sunt de bund.calitate,
obignuite cu consumur regurat de fructe au 2-3 scaune pe zi, de orguni;rrrl. se poateliai zite htregi cu fru9te Reduc
consistentd moale. complet diferit de ceea ce se intdmpld la .rgr.i.., ;irpropiiu tivada - se poate'trdi luni de zi6 cu ftucte, exclusiv!)
o diet6 cu reechilibreaza htregul sistem uman'
proteine animale, unde un scaun pe zi (cu n."uoi, O. somn,'aduc energie organismului,
{igard gi cafea dimineata) pentru om. NU deserluri sau gustari
este "normalul". cu alte cuvinte, sunt AllMiNTdexcelente
Fructele de pddure (fragii, zmeura, murere, coacdzere, i in r.r.. mese h sine, alimente care alcanizeazd 9i vindecd'
Ci
afinere, cdtina
etc.) gi cdpgunile sunt cere mai putemice drenoare are gangrioniror 2)Legumele_suntadouacategorieimportantScreatoaredealcalinttate.
detoxifrli.orpri p*|.,in fructele, pentru ci nu realizeazi
limfatici. Ele stimuleazd 'golirea" foselor septice repreientate drenaj
de Ele nu
hcearcd gi au hcercat
ganglionii limfatici, iar dacd aici este "plin.ochi'de
reziduuri acide gi limfatic. Am tesiat personat gi am pacienti care
toxine, iar rinichii.nu fac fa{d acestor elimindri, atunci pielea intrd varianteoeoiee'dedetoxifieregivSputemconfrmaacestlucru.
h
funcfiune (prin rolul erbesteia, de "al treilea rinichi")
-
9i ipar eruptii LegumeleajutSlarefacereamusculaturii,lamenlinereatonusului
Legumele
bubi{e, eczeme sau alte manifestdri pe piele. rrlu4i olmeni
discutd or#nismuruiiilr nunu funclionare h_lumea haoticd citadin6.
lipsa
despre "alergii" la cdpguni sau fructe de pddure dar de cele
- .riO. ,unt Od p.reterat celoi gdtite. Dezavantajul legumelor.este
ori, aceste fructe nu fac dec6t si eviden{ieze starea proastd
mai multe
gustului Outce
jqi
conlinutul ielativ mai redus de ap6, decAt.la fructe.
a sistemului
limfatic a persoanei respective. Este inutii tratamentur cu Multe legume poi fi .onrurate doar h salate sau amestecuri, htrucat
fructele). Pentru mul$
anti-histaminice gi anti-alergice, care nu hc dec6t sd inhibe
o reactie ca atare, *nt lirrr de consumat direct (precum
normald de apdrare a organismului. persoanele echilibrate pot dintreoamenii-pre'entului,legumelecrudenuauniciungust.La
limdie, plante aromatice -
m6nca
fucte de pddure gi cdpguni h cantitdfi impresionante, fdri reactii salatele Oe feguile, oamenii p;n ulei, sare,
De.curand, am avut
notabile ale organismului. htrucat artrer-iu pot n ingerate multe dintre legume.
experienla unei mese un restaurant raw-vegan celebru din centrul
li
Fructele se consumd ca atare, pe stomacur gor. Masa
de fructe esk: Bucuregti-ului-undeamservitSuperaw-vegangivegetariene,precum
totdeauna singurd, hainte de orice altd masd. Frucitele
sunt ,aplo trecrte oi,,
stomac h intestine, iar dacd se combind cu orice alte alimenie (inclusiv gi un ptatou ir*".d - din salaie gi paste - toate FOARTE sirate 9i
de fucte, sd
vegetale), stau prea mult h stomac
cu ptin. Ou utei. H,ti-au"trebuit doud zile-de consum exclusiv
fermenteazd. Existd
ai
alimentare gregite, de combinat fructe cu 6iscui1i, fructe
mulie obiceiurr
scap cte 0ustui i.
iarat al salivei gi de pungile de sub ochi (care indicau
cu ceroah, fructe cu pdine
170 t7r
 rinichii supra-solicitati de eliminarea de sare). Am fost foarte energiecuprocuratul,gdtitul,mincatul,drgggtiagieliminarea-iarorganismul
impresionatd de acest aspect al muliora dintre
nepldcut
amestecurire
i.riEit iifobseasci energia disponibili, penfu refacere,
regenerare $r

uiril.iut Acesta este mecanismuldietei prin detoxifiere'

"raw- vEane" - excesul de sare din produsele de legume (c6t gi s6n6to9i, s9 traiasca mai muft 9i sd
excesul de dulce - din produsele tip desert Este momentulca oamenii s5 devini mai
- prin folosirei exageratd a
dit..t.t
adevdrurile de falsuri in,toate-domeniile
curmalelor gi altor fucte uscate). evolueze. Este importani ra
;ii;;;.tr" t L'panO il*d mai "bazice" - cu alimenta$a' krfeaga societate
Pulini dintre cei care
[ec pe
dietele de detoxifiere, vegetariene sau
;;.t h centrul ei. Doar cd oamenii au h
raw-vegane le fac corect - fird sare, ulei sau piper lca gi cea'anirrul-r" atimentalia
- condimeite extrem de mai halt. Pentru a-l putea percepe
rlten-se Majoritatea simt-nevoia de'gusfuri familiare" ;i;;d6'd. Lnimate congtientizarea unuiscop energie. Daci o folosim pe
-
iar tegumlre inouc a,
htrefin aceastd nevoie. Mufte zire ir oiea mea de detoxifierJ il;;i mutt, pentru a-l putea trii - avem nevoie de
gansi spre evolulie. Dar
legume. Dar cdnd 9i cdnd,^organismul reamintegte de "vechile
nu-pot manca
gu.furi" 9i fu.
i*t Gnt itimentalie gi reproducere - nu avem nici o
ne aratd c6 suntem cu tolii, la nivel de
$i noua deschid.r. rn.rg.'ti.a a Universului
c6te o salatd de legume. care ini 'bad-e greu" de fiecare data,
iii ieouce oin specie, sprijini[i cdtre evolu{a interioard'
energie, ini hgreuneazi digestia gi ini lasd un gust nepldcut h guriL _ sunt alimente sufic.ente pentru
ioate fi
doar o experienfi personald gi-nu o voi general2i, am nevoie Fructele, legume.le, seminlele 9i germenii
multor a[ioameni, pentru a-mi forma o opinie maiobiectivd.
sd iflu gi pdrerile
fiinta ;;; rlnlintttt,-rn.ia t
i't tt de sdnitate 9i dornicd de evolulie
spirituali.
, Legumele sunt utile pentru fiin[a umani, mai ares frunzere vezi,
cloroftld (bogat6.h magneziu), care pot fi consumate ca gisalatd
bogate h
h afie articole gi cdr$ vom discuta detaliat despre
dieta de detoxifiere 9i
sau sub"formi
de sucuri proaspit stoarse. roO.rit iir. itle de iplicale h variate patologii'
Seminfele gi nucile sunt foarte utile htr-o dietd de echilibrare, fiind
sursa
de proteine pentru majoritatea vegetarienilor. Suni Uogat h MITURI 9I LEGENDE ALIMENTARE
leggtale
uleiuri gi pot fi dificil de digerat pentru cei anlli irtr-o stare
avansatd de DecAndamsositpelume,nisespungi''niseSerVeSc''povegti.Aganeeste
acidozd, cu sistemul limfatic blocat (ele blocheazd
9i mai tare sistemut
limfatic) h prima fazd a dietei de detbxifiere,.it n...r., sd fie
t
pruo.nt irlitatea dinru,ri*.tr, h Prhr
povegtilor, metaforelor, legendelor
metafoie 9i povegti despre orrce din
htrucdt efectiv nu pot fi digerate. pe mdsura curdlirii sistemului
evitate
;i;ii;rid Unui coprl i sd-ibetes." continuu reugegte si distingi
limfatic jurul lui (inclusiv Oespre- afimenial'e) astfel hcAt nu mai
gi a intestinului, pot 1i addugate moderat, h alimenialia impletiturd confuzd din cele
zilnbd - in salate
realitatea de mitologie git*.qi. tit*ga via!6 htr-o
sau gustdri htre nese. Meniurile raw-vegane, h special dulciurile "fdril
foc" confin cantitdfi uriage din nuci giseminle (caju, migdale,
doui.
nuci, alune
susan, in, seminle de chia) gi produc o acidozd accentuatA CAndamhceputs6-mifacpropriuldemersdevindecareinterioara,am cu
de povegti 9i mituri -
consumatorilor. De multe ori, sunt mai greu digerabile decdt o.r.opoit ia ir mintea me. .ilrtr o lesatura densd
deserturile
p,iril.ir.6l. Testind fiecare povesle h parte, am descoperitfalsitatea
gi la totul.
clasice, cu ou, fdind gi lapte.
[i.i.,iUtii Am continuat 9i continui demersul de uryggt
(t* ::tt-ll proces
4) vldstarii gi germenii sunt alte surse de proteine pentru vegetarienr
o.r,.gadurat6)precumgiprocesulidentificdriivaliditatii3::::cemlS.aspus
rezultd pdn punerea ra hmuiat gi hcorlirea seminfelor diferitigi pot
fi pentru mine. Mi-am propus si
vd dezvdlui
adaosuri excelente la diferite salate de iegume. h'dieta de versus ceea ce este aoevaravtats
strdns legate htre ele - cu
se vor, evita h prima parte, htrucAt fiind surse de
detoxmere
,at ur Ointr. 1egenOete; aiimentare gi apoi, medicale,
proleine, produc
care am crescut si .ur,,ti-ru piouoirt
de iu""
boal6 - atat a corpului fizic, cdt
acidozit, dar pe mdsura echilibrdrii organismului, pot fi uiilizate povegti gidevenilicuriogi
ocazional
sia sufletului. poate regasiGia etemente
gi h propriile
h,alimentafie. Atdt la germeni, c6i
9i la seminle _ ideea este de d.tpt existenla lor 9i h viala dumneavoastrS'
echilibru, de consum moderat- pentru a nu supra_hcdr., ,n orj.ni*
giaga aflat ir suferinfd.
MITIJRI 9' TEGENDE ALIMENT ARE
Dieta care conlrne preponderent cele patru categorii de alimente ,,M6ndncdtotdinfar{urie,s6cregtimare!''-estelegendaprefeJataaparinlilor'
mai sus
tot ce-i pun h
menlpnate este o dietd de echilibrare pentru fiinfa umind. cu cat
sunt mai putirr n1r11i';'#.;i*arOri.Jrie cu 'bopilul care m6nAncd bine,farfurie, la fiecare
Iigp,tra$
termic produsele, cu c6t sunt mai apropiate de starea lor din
naturd, cu il,rr,,ri.i l.* rn[.
Coiprr nostru NU are nevoie de TOT din
cat mase este mai simpld gi_cu cat organismul se mul{umegte
cu pufin 9i de bunA -
masd htrucAt zi Oupl I
nevoile corpului sunt diferite. Dac6 mestecim
foarte
calitate -
cu atdt energia fiinlei umine este mai bund.'Nu se mai'consumir
173
172
 T
ale "exceselo/'care apar h
bine (de circa 50 de ori fiecare irghifitura), dupd 10-15 inghilituri apare
ragaitut sindtate curatd" FALS, FALS, FALS - sunt alte mituri
izvorate dintr-o ceutare continud a solu$ilor la
problemele
(qrimul rdg6it) - semn cd stomacul este plin. gi semn de-'gita pentru acum!' oletete extreme - fel de bolnavi blocafi precum
Majoritatea oamenilor neglijeazd acest semnal, gi continud s5 introduce ui*.nt i"ale oamenilor. Existi vegetarieni la 9i
alimente
h stomac mult peste capacitatea acestuia "ca sj termine tot din farfurie... cd este camivorii. Existd multe .ip.un. in t6ate
'burentele alimentare" ale prezentului -
picat sd lagi mdncarea acolo!". "pacat" este sd umpli complet farfuria de la hrana gititi, la alimenta$a raw veganS!
de fiecarc
datd, fdrd sd htrebi copilul dacdI trebuie sau nu, daca fi este foame sau nu! Hranagdtitiproduceacidozi.Mi.amdemonstralodecurdnd,hcursulunui
"Pdcat" este sd umplistomacur dincolo unei mese gStite
de capacitatea lui, de fiecare datd, silintl oost de "hran6 vie" doar cu fructe 9i legume crude. lntroducerea
organismul sd consume enorm de multd energie pentru digestie, la
fiecare masal I?.rE.'J ir'rtr-. *pa d; gt tie, sai uzici opdrite - a declangat aparilia h
(Am tot folosit automat cuvantul "picat" aul oe inrdddc]nat in limbajul consumul unui
nosku org..l* r rr.istdri de acidozS echivalenti cu cea declangati de
peiie. htrucat am consumat doar 2-3 mese gitite pe lund -
cotidian, de am ajuns cu torii sd ne simtim "pdcdtogi" la fiecare pas, pentru a observa
iu fiecan;
q9s! c-, lecare gregeald!). M-am trezit, personal, cu compulsia de a mdnca "tot cu hrana lepreparatb
Ete.ief. meselor gdtite dupd ce organismul s-a obignuit
din farfurie", chiar 9i atunci cdnd nu mi-era foame sau nu-mi pldcea prea corpului fizic' Dup6 o
mulr - am fost toarte atentd 9i ani notat efectele asuprauzici
termic
ceea ce aveam h farfurie - doar pentru cd "am pldtit mdncarea" sau
- cd "mi_a r6igatifi ltnOtffneUf d# a fost pegte=carne, sau opirite sau supS
fost servitd cu dgg de cineva". De zeci gi sute de ori mi-a fost rdu pentru minute dupd masi'
- la 10-15
cd anr Or Uriri.rU au apdrut ACEaEA$1 SIMPT-OME:
depdgit semnalul de "stop rndncare" al corpului meu (primul regait). parcd erau r6uri-rdun care
asta doar
$i toati energia din zona capului a hceput sd coboare,
pentry cd funclioneazd la "pibt automat" setarea "m6ncat tot din iarflrrie"
- bine .oOo*u Oin.pre cap, prin'gat, citre zona abdomenului - piezdndu-mi starea de
htiparita din copildrie.
if.r't tr mentald gi pnt.ip - cu care md obignuise hrana vie, nepreparatd
mentald,
"Bea lapte sd ai calciu, sd cregti mare!" FALS. Am
scris un articol htregr t *ii. npoi, ir lO Ob minuie a apdrut somnolenla, ameleala ,confuzia
de minute,.a apdrut
despre nocivitatea lactatelor (indiferent de specia animald de la care provin) .jr.rtuf ,'n.rt n!ie, dificultatea de concentrare. - dupd alte 30
gi de arsurd h tot corpul, parcd eram otrSvitd 9i
creatoare de mucus, blocante ale intestinelor gi sistemului limfatic al
oamenilor o stare de cdldurd interioita
Este adevdrat cd oamenii "cresc mari" m6nc6nd lactate dar nu
- h directia dorit.
parc6 iar era foame (de fapt un
- NU pe verticald, ci pe,orizontali. copiiise hgragd, adulliidevin supraponderalr i;il;;;i in speciat, nevoia de a consuma apd) -
'to'o'u,ardeapielea,mSircilzisemtoatd,ardeaumucoasele.digesttve
gigreoi- pe consumulde lapte gi lactate. feldearsurdastomacutut,caresemSnacusenza[iadefoame_.pentruci
"Avem nevoie de proteine pentru organism".
cu aceastd justificare ',medicala ,to*,.ureraplinplin).Amadormitgreu,somnirtreruptgicusenzatie9.:'ti:?
pielii 9i buze uscate, gura
O. iUCo*.n 9i intestrne pline, cu mAncdrimi la nrvelul
- oamenii se intoxicd gi se sinucid lent consumdnd "cadavre" be animal, zi dupa l pe gAt A doua zr, toatd ziua, stare de energie
- h acelagi timp, comportandu-se barbar cu speciile animale din jur. corpul ,r..ta senra1e de usceCiune
lmahmurd'i- gi la nivelul creierului - concentrare mai
omenesc are nevoie de aminoacizi- NU de proteine. cand le ob{inedin redusi, de parci eram
carne "alerti'pe care 0
procesul de digestie, care presupune scindarea proteinelor Oifrf., pi.tbnld mai greoaie h lume (multdiferitd de starea
animale -
este un
aveam de la hrana nepreparatd termic) 9i
mai ales, reaparilia stdrii de "egoism" -
qroc:s atat de greoi gi de consumator de energie, hcdt costd mai multd energro i.*u-.u" vorbit, n-am avut ribdare sa-i ascult pe
decdt aminoacizii furnizati. Din hrana vegetald proaspatii se obtin aminoacizii - care dispdruse (doar eu am
ei, eu gtiu mar bine, eu hleleg
care avem nevoie zilnic, existdnd numeroase surse h Naturd. iii schimb,
dcr

carnea
;rlti i;* htrerupt din uorb6, n1-r, b6gat peste
NU am avut putere sd ies drn ea) -
contine ceva ce
oamenii cautd disperali: "neurotransmildtori', (adrenalina totul etc., etc. am congtientizaistarea, dir
noradrenalind, dopamind) - adicd substantple care suslin glindele seara m-am trezit epuiiata, cu dureri de spate,
cu suprarenalele .9i rinichii
suprarenakr "la ce bun toate
(sldbite-la tog oamenii prezenturui, stresali gisuprasolicitbfi)lsenzalia
dL putere
-
,rprrroji.,tuti t, ,u*i* gi cu o ugoard stare de depresie
mai bine abandonez
de fo(d, de agresivitate ce apare dupd consumul oe cdine NU se datoreazir ,tirt ril., oricum nimeni nu ma ascuni, de ce md maichinui,
-"vii" starea respectivd a
proteinelor -
ci acestor ne-urotransmifitori- pe care i cdutdm ca un 'urog', (aldtun ;b., ;t .;. Dupi 24 ore ie post negru 9r reluarea hranei
_ de "joaci" gi dorinla de a fi
de tutun, cafea, cola, zahdr arte droguri "legale" de suslinere
a suprare"naielor qr
ouljairt gi a reapiruiopt,*i.ri, energia, ne.uoia
9i iar energie sd pot sd
energieicorpului). De aceea, oprirea consumului de came la oamenii
care depinrl
.iai*i o. .iit.t1i, ,-i ,r.urti fi a-r "auzi" criadevirat" (aveam
aproape exclusiv de neutrotransmifdtorii din carne duce la o stare ascult 9i sd aud, fdrd sd fiu nevoitd sd intervin!)"
- de sldbiciunc
ci 9i energetica lor --9i evident
intensd, greu de depagit. De aceea, marii consumatori de came NU pot posr FOCUL modificd nu numai chimia alimentelor -
line g6tite. sunt
ortodox - pentru cd nu mai pot funcliona h lume! en.rglic. irtregului nort u org.nism, cdnd consumSm alimente
pentru a vertfica validitatea
"Vegetarienii sunt mai sdndtogi decat carnivorii" ffi.";;1; expeiimentete fdcutJde fiecare dintre nor,
- "avem nevoie de mancarc
cu ideea cd "nu se poate f5r5
gdtiti" - "o masa gdtitd este masa cea mai sdnatoasa, legumele gdtite surrl a ceea ce nt s-a spus h mod repetitiv. Am crescut

L74 175
 masa getitd". $i am identificat faptul cd "masa gititd" nu numai cd ini face rau este
- dar alimentalia tip "anti-cancer", ca 9i alimenta$a'?aw-veganilor"
fizic - dar ini gi hansformd energetica mea umani h altceva care NU suNT
- nt alcituitd din legume' lar acestea NU |RO-PVC--DJIOII|EIfl
EU * ci este o variantd deformatd a EU-urui meu. pentru mine a fost o mare
surprizi sd constat c6 "alimentele sdndtoase" precum uzicile gi supeldde gtevie,
-
lrr.r. doar suslin .orp"ul firi. ATAT DOAR FRUCTELE PRODUC
lobodd etc. etc. ini fac rdu fizic ai energetic! Am crezut toatd viata cd "mdncam
tOXtftfne gi cuielarea'corpului. Am testat 9i am hcercat personal.amhele
folosesc
iante. Cu efeite ctaret Fructeie sunt singurele care se digerd, absorb,
sdnitos" consumdndu-le regulat,
- h perioada primdverii.$i im descoperit, elimind cu minim de consum energetic, de aceea, corpul r6m6ne
9u.
rezerve
personal, cd md hgelam! gi
ntru a face detoxifierea vindecarda. Legumele se digerd, absorb, folosesc ai
ter'l9,. cu
- "Fructele hgragd" - "prea multe fructe diuneazi" - "fructele sunt prea bogate
h potasiu" - "fructele sunt bune doar ca desert" - un "fuct pe zi este suficient,'-
bmina cu consum mare de energie (daci sunt preparate consum
propria piele) - 9i NU lasd corpului
FOARTE tvlARE de energie, cum im aflat pe
"fuctele sunt prea yin
-" nu este bine sd mindnci multe". Am auzit enorm de energie pentru detoxifiere 9i vindecare.
multe povegti despre fucte. c6nd am fost pe dieta macrobioticd, care intezice
"Pregdtirea alimentelor" - "gititul" este o artd -."avem nevoie de
consumul de ftucte - a fost cel mai frustrant - gi am "hcdlcat" adesea aceasta
Pentru d"etoxifiere, pentru menlinerea h stare bund a
organismului- "!.t9^_F1!l^
acesta poate

:i::f r:T:i
dietd, penhu cd htotdeauna mi-au pldcut fructele, am consumat fructe gi corpul mutt
br.rr". Lt.ent AirrvEr,rre sivtplr. cu cat te combini mai

inrrt un,..t cate htr-o salatd sau m6ncare - cu atAt efortul depus pentru
meu simfea nevoia de fucte. c6nd am citit despre dieta de detoxifiere obnR cu
fructe a dr. Morce - m-am gdndit cd este cea mai pldcutd dietd cu putinfi dar ca pentru digesti-a unei bucdli
- digestie este mai mare - de multe ori, la fel de mare
am fost hgrijoratd, datoritd tuturor celorlalte informa{ii pe care le aveam'despre h care
dJ carne. Am vdzut pe multe site-urt raw-vegane re[ete hiper-complicate
fucte. M-am decis totugi sd hcerc, pas cu pas, sd vdd cum este gi despre ce este sau pizza
se hcearce s6 se imite felurile preparate termic (sarmale raw Yeggn
vorba. studiind h acelagi timp argumenta{ia teoretica a dr. Morse cu privire la decit
fructe Am descoperit cd nu gtiam mai nimic despre fructe gi efectele lor asupra
iu* u.g.n, ori dulciuri raw vegan). $i se insisti cd sunt "mai sin6toase"
corpului. cd existd fructe mai alcaline (fructele DULCI - guitul dulce este gustul
..i. dt't . Da, htr-un fel sunl mai sindtoase, pentru cd lipsegte componenta
pam prezentat deja. Dar din punct de vedere
roJ'iiO...turarea, al cdrei efect vi
alcalin - pllcum strugurii, pepenii, perele dulci, bananeh, ciregele gi orice alte aicorputui - ToT efort imens de digestie hseamnd, adicd el va pierde energia
fructe dulci), fructe semi-acide (merele, piersicile, caisele, portoc-alele dulci, h corp. $i nu mai are
pomelo) gi fructe acide (ldmdi, ananas, cdpguni, kiwi) fiecare cu efectele
i.'Gii tif. si digere mdncarea complicatd introdusd
- lor
enerlie pentru regenerare gi refacere Adici procesul de
imbitrdnire 9i degradare
Fructele se pot combina -
h salate de fructe, h smoothie-uri (la blender) gi h
contiiue, ceva mii lent, dar la fel de implacabil. Avem nevoie de alimente simple
sucuri. $i consumul lor !i da o stare de bine h htregul corp, mult diferiti de cea gi sd o m6ncdm. Sau
-ia.u6g.* un fruct gi si-l mdncdm sau sd ludm o legumd
dupd consumulde ciocolatd sau hghefatd. h acelagitimp, au un efect'tdcoritor" "salate curcubeu" cu zeci de componente'
cet mutt J sahta Oin i-3 legume. Nu
corpului, gi dacd ai deja probleme cu termoreglarea te vei fezi foarte
- giele sunt irtre[inute de
?lupra il<CeSUi gi LACOMTA caiacterizeazd nutrilia umand.
friguros h timpulconsumului de ftucte! Dar sunt multe solutii din plante pentru
prezen[a focului h alimentalie - de hrana gdtit6'
echilibrarea circulalrei. se poate trai doar cu fructe zile
9i luni htregi. singura ispita."focului"
problemd este toxicitatea uriagd a corpului nostru acumulata h zeci Personal, am h[eles gonirea din "Rai" a luiAdam 9i Eva drept
- de ani de
h gitirea hranei. Pentrricd focul a permis si folosim ca 9i surse alimentare
abuzuri alimentare fdcute incongtient, fard voia gi gtiin(a noastrd. lar fructele
"curd{d" aceste depozite imense de toxine, le
determind eliminarea la exterior -
-
rrr"r.i de anrmale gi produsele antmale care altfel, nu ar fi fost accesibile
"intoxicat" de mii de generalii cu
produc6nd simptome nepldcute (eruplii pe piele, simptome tip rinitd consumului. $i aga organtsmul omenesc s-a
alergicd
brongitd., diaree sau crampe abdominale, simptome tip infectii urinare etc.). pentru ;6;;ri atimentaie gi-a tunclionat deficitar la toate nivelele. Am descoperit,
atenuarea acestor stdri - este nevoie sd introduci mese din legume, p.il*rl, muttd uimire cd habar nu am cine sunt gi care imi sunt puterile 9i
.r
continuu 9i
'Detoxifierea corpului cu plante cu legume gi frunze este foafte puternicd" luiritatrr. Pentru c6 nu le-am cunoscut niciodatS, fiind ince[ogate
_
- - - p.i#r6t de energia redusd a organismului - care era h continuu proces de
FALS! Am crezut - ca majoritatea naturigtilor - cd ftunzele legumelor gi legumele imboldul de a opri procesul de
ligestie. Nu am avlt niciodate curiozitatea sau
produc detoxifiere (sucunle de sfecld, de morcovi, supele din uaiii siu
frunze). Am aflat cu mare surprizd ci NU se htdmpla acest lucrulll Folosirea
alte ;6;;ii; p.;t. ci 'uac6 nu m6ndnci, mori!,'- era povestea pe care o auzeam cdh
' rifi, rii* continuu (9i de la to{i cei din jur). Valeriu Popa ne-a demonstrat
lucunlor de legume la
pacienfii cu cancer NU produce detoxifiere anului
9i rezultatele posiuL oe 40 de zi6 cu apa distilatd gi posturile negre rEulate din timpul
-, dorite! Vizusem acest lucru tr practicd de multe ori, dar am explicit mereu ca Dar starile de r6u
"persoana era htr-un stadiu prea avansat duc la vindecarea organismului de boli considerate incurabile.

Majoritatea
9i dieta a fost hceputi prea t6ziu!,'
ci(ilor natunste pe care le-am studiat vorbesc de
.r" -
,p4 h speciai ir primele zile de posturi ii determini pe majontatea
"legume
9i fructe" h ;;*;16r (rrn palit la fettj si abandoneze repede demersul. Detoxifierea treptati
L76 \77
 a organismului, alimenta{ia vegetariand, apoi vegand, apoi raw-vegand, apoi pe care apol
EXISTA irt UnfUnn - este un produs ob$nut de oameni, din naturi,
fuctariani -
h luni gi ani de zib, permite la un moment dat, realizarea unor
imai 9i prelucreazd termic. h Naturi existd DOAR seminlele d-e floarea soarelui
posturi de duratd variabild, pentru curdBrea organismului.
$i h aceste posturi sru Oif.tit alte seminle, care se pot consuma ca atare, h cantit6$ mici- aducAnd
reugegti sd afli cd organismul nostru, lipsit de mdncare, dar hidratat cu apd din
abundenld - se simte plin de energie gi putere! exact contrariul la ceea ce te-ai fi
iot ...r. corpul nevoie h materie de acizi gragi esenlial! oggt cd h.seminle,
aglepbl prin oprirea alimentatiei. lar mintea funcfioneazd mai clar gi mai bine ca
uf.iutif. t
tqiisesc aldturide proteine, aminoacizi, minerale, vitamine giefectele
pi(i
irtrEii comUina{ii sunt altfel asupra organismului, decdt efectele unei
niciodat5! La fel gi toate simlurile -
mirosul se ascute, auzul la iel, gustul se
i.prirt" Consumul imens de uleiuri din societatea modemi a dus la blocarea
inbunatrfegte clar (simti diferen[a la fiecare gurd de apd, dacd sursele sunt
iistemutui limfatic la maioritatea copii6r gi adul$lor - 9i la multe
dintre tulburirile
diferite!) -
este uimitor ce perfect este corpuL nostru fizic ai c6t de pufin ni-l se confunE.
cunoagtem.
imunitare cu care acegtia
presupune ca ne ,
- h
suntem intoxica{ fzic ai mental cu alimentalia care se
M6ncarea este modalitatea principali de socializare a oamenilor. Dificultatea
viap. Ne sinucidem bnf cu fiecare masd pe care o mdncim. Majoritatea ',ne
schimbirii alimentare h
prezent este lEatd de faptul ca ITIAJORITATEA
rtid.,.nt tor pe care le consumdm "dau dependen$". Hr91a gititd, di o
oamenilor cred gi considerd cd ceea ce fac ei, h modul h care fac ei este
- l.p.rO.nfa uriage (trece{i pe "hrana fdrd foc" cdteva zile giyeg hplege DIRECT
coREcT pentru T0ll oamenii. starea de sdndtate foarte proastd a copiilor,
tinerilor gi adul$lor m-au fdcut si caut cauzere problemelor de sdnitate h
;;h|g; ba ua lpun). S'aiea dd dependenli, zaharul di dependenfi, cafeaua,
gi.lactatele
tgtgnuigi alcoolul dau'dependenli, Eisimile dau dependenld, camea
-OiprnOrqa,
alimenta[ia noastri zilnicS. lar descoperirile mele nu hceteazd sd md uimeascd,
Oau produsele be- patiserie (covrigei, ron!6nele etc) dau
si md surprind6, ini demolez "mituri" alimentare zi dupi zi 9i descopir cum am
de mii de ani hf-o stare de captivitate 9i prizonierat fizic ai mental
ilp*.ol.ta. hcbigaiisi oprilimulttimp *1tfl9 dintre acestea q Y91i lliPlRlcl
Iost !r.nq!i ;il;d6;; Fr.6rb 9i bgu,heb crude NU dau dependenld. tnteresant - ci le
incredibile. c6nd nu mai poti'
ooti consuma si te potiopri-din consumul lor cAnd nu mai vrei-
"Precum sarea h bucate" este celebra poveste a copildriei, h care
- este lpl" giolrpir. lievOin pentru anumite lrycte 9i legume. La un moment da1
subliniatd importanla gi valoarea sdrii h alimenta$e. FALS - am aflat prin proprie .i,i4 ni,-g mai trebuie ceva sau altceva. A fost o constatare foarte interesanti
eyperienld cd sarea este o toxina gi un drog h acelagi timp. De acelagi calibru ca g.uta tt'ultimele luni de hcercdri cu dieta fructariand/raw-vegand' Aldturi de
gi zahdrul - de care am scris atdt de mult, pdni acum. oamenii au ienzalia ca de hrana gititi
celelalte constatdri de mai sus, legate de multiplele dependenfe
"nu se poate ldrd sare", iar medicina htreline aceastd iluzie. Foarte convenabilli "mai gustd 9i tu ceva,
Gii. ,prr rar gi iar, la nivelul min$i gi prin presiune sociali mor "- cu fiecare
pentru medicini, de altfel, htrucdt furnizeazdclienteld permanentd pentru spitale
ii nu morit"
'tnOu.atura eit .t
aud frecvent din jur... iar eu asta simt'bi
gi farmacii -
h mod continuu. Sarea ucide lent - indiferent de cantitatea folosita din hrana gititd, cu sare, cu ulei 9i cu amestecuri savant alcatuite de
Mdncarea gdtitd cere sare, pentru cd procesul de gdtire distruge toate sdrurilc Doar ci.moartea alimentard este lenti'
bucitari supirafi, fustrali 9i bolnavi!").
naturale_ prezente h legume. De aceea, corpul "cere" gustul sirat 'ba normali"'
-
pentru c;'t feptata, zi iupit'zi- 9i acceptati de toatd lumea
orice aliment gatit, 1 pierde. sarea a apdrut odatd cu mdncarea gdtitd pr
- Nu gtiu dacd se poate iegi din aceasti 9ta1e f'lu cunosc ne!ryn1sa 9.!91{
inpreund, contribuie la degradarea organismeror fizice, masd dupi mlsi. canrl existd, dar sunt "ir afara" socialului aga
*rpf.i(probabil cb aceste persoane
te dezobignuiegti de sare gi o consumi ocazional, efectul este tip "intoxicatie"
ili stare. Nu gtiu cum este sd fi
$1h noi) Nu gtiu ce este dincob de aceasti
asupra corpului - -
de parcd ai introdus o neurotoxina dureri musculare,
comptei sdndtos, cu un corp fizic detoxifiat, tdnir, suplu 9i sd$!os' cu o. minte
parestezii, amo(eli, sldbiciune etc. A fost o uimire pentru mine sd constat cii jur, plin de lumind 9i iubire
cr.risi r'rnturile ascu$te, perfect acordat la Natura din
existd sare gi h pralituri, gi h formulele de lapte praf penfu sugaril sd nu mar h aceas6 stare, nu am
to$ ceilal$ Nu am fdit niciodata
vorbesc despre TOATE conservele 9i roATE produsele de 9i suflbtU dLschis cdtre
fatiserie. sareir ixistat niciodati htr-un corp fizic iipsit de dureri 9i plin de energie' Nu am aceasti
produce o intoxicafie lentd la to{ioamenii.
.ip.ti.tfa - gi nu gtiu daci ea esie posibili h lurnea poluati a prezentului' Sunt
"Undelemn de la bunica" - de cele mai multe ori, de la o bunicd bolnava, plini
Oit:pura ii
c6ntinui si experimentez h aceasti direcge, htrucit lurnea
h care
de reumatism, sclerozati gi suferindd. pentru cd tocmai consumul regulat de uler, me aflu nu-mi oferd nimic altceva pe care sd md sprijin' Pe curdnd,
cu alte
h specialde ulei prelucrat termic (prqit, produse coapte, pus h m6niarea gatiti) dezviluiri gi descoperiri! $i spor la propriile experimente!
declangeazd o acidoza marcatd a organismului, cu producerea de reziduuri acictrr
h cantitd,ti prea mari pentru ca sistemul limfatic, rinichii, intestinele sau pielea sd hr "Linia de mijloc" h diete 9i detoxifiere
mai poati elimina. $iatunci, acestea se depoziteazd h organism - pe unde pot
h perefii vaselor de sdnge sau h moment h viata fieciruia dinfe noicand "deschidem" ochiigi hcepem
Vine
h lesuturile conjunctive. uteiul, ca atare, NU adevdr, 6cunse
s6 hlelegem ceea ce ni se htampli gi percepem ftagmente de
L78 L79
 printre bucdfi irtregi de lEende gi mituri. o crizd personald, gtii cd este o reaclie at6t a min{ii
o problemd serioasd tip fast-food, sucuri acidulate sau altele - vefi
de sdndtate sau alte tulburdri ale rutinei vielii ne silesc sd ne uitdm la
lume h mod (care s-a obisnuit cu o anume stare de confoft indusa de consumul de o via[i de
diferit. gi sd o h,telegem altfel dec6t ni se tot spune. personal, sunt atdt de sllbite, atAt
am hceput f-.'t rt l re,i sir .orpurui (suprarenalele multor_oameni pe-
demersul pentru vindecarea gi detoxifierea corpului prin dietd gi produse "h picioare')'
afldnd direct gi prin intennediul pacienfibr mei
naturale l,i-..t1,t6tt.ie, ircat numai anumiti stimulen(i I mai lin oameni 'va
Or.a o p.oorni opregte brusc consumul tuturor stimulenlilor -
-: despre ce'se irampn cu efectiv cedea
organismul nostru gi despre abuzunle la care I supunem, incongtient gi tip
siaOiiiune. Persoanele care au hcercat acest tip de
continuu, tranzlfie
hteaga via{d.
Jin oicioare" - Oe
"tot iau nimic" hleleg despre ce vorbesc!
De multe ori, pozilia mea de terapeut a fost vehementd, uneori chiar
Da, este adevdrat cd dieta "fird foc", cu fructe 9i
legume.proaspete 9i crude -
exageratd. Noroc de cei din juruJ me-u, de pacien{i gi de cei apropiafi, gitite, prelucrate termic,
cd-mi atrag estomurt mai sandtoasa decat cea formata din alimente
asupra pericolelor "poziliilor" extreme gi-mi reamintesc oespre de la dieta 'bbi9nuit6" la- c9a "sdnitoas6" se
4.nllr virtutile or-ottt ' piin foc. Dar trecerea
rdbddrii gi agteptdrii momentului potrivit.
port ir..'Ooar foarte lent, treptat - pas cu pas,.zi dupS_zi, h ritmul anotimpurilor
Dacd un teren agricol a fost poluat ani de zile cu substan{e chimice,
are iiprori.roidisponibite pe
piip si trtr-o peiioaoa de 1-2-3 ani de z1e. Pare mult
nevoie de minim 7-10 ani sd fie lisat h pace, pentru a-gi rbface completi a stiluluide
echilibrul [rip, l.iga.dg-vd cd vinOetarea'trseamni SCHIMBAREA
perturbat. condi(ia esen{iald este s6 nu-i mai adaugi alimentar. Orice schimbare bruscd nagte rezistenli
substanle chimice gi sd rirfi,-ir.irrir L
permifi Naturii si-gi deruleze procesere proprii de vindecare.
La fel, h corput mare. Din
"g,mrrri
tuturor.
Partea
nostru, existi mecanisme proprii de refacere gi serioasi (tip cancer,
regenerare, creatorul c6nd persoana se confrunti cu o problemi de sdnatate
hzestrdndu-ne cu o minundfie de "magini biologicd', obtata iu tot ce'are nevoie. ,f..tili;r6imund sau neurologici) 9i este nevoiti sd schimbe brusc dieta -
Daci nu o mai poludm cu substanle chimice gl-i permitem sd-gi desfigoare h i
ex-i# varianta "ritmicitilii" dietei caraajut6 la mai buna toleranld .a
schimbdrii'
bune condi,tii activitatea, se auto-echilibreazd.'Dieta preponderent cu cu ziua a 7-a "liber6" - zi h care
legume crude, despre care vom discuta repetat h acest an pune
i.ucte gi fttf.r, r. poitr line o dibta 6 zi6 pe saptamdnd,
cu 2 (5 zile dieti, cu 2 zile
- organismul h oersoana ooate manca orice doregte. sau ritmul de 5
mai bune condilii pentru vindecare gi regenerare. Dar acest lu"cru NU sd se
9el9
htampld p_este noapte Toli cei care au doril tecerea la
se iffi;;'#;ii. rriiitt simte persoana ca ngate urma.
sd fie
lmportant
mult mai
este
numeroase
dietd rapid, h mod iirrii...tqt bil cu Titmicitatea;' 9i zilele de dietdgdsi-
exclusiv, tdind dintr-o datd totul din vechile 'bbiceiuri', oric6t de nesdndtoase
- O*.at ..f. "libere". h articolele {.. p. tit
veli multe informatii despre
sunt acestea - au suferit reaclii intense tip "respingere" at6t din partea despre modul h care aceastd acidozS
- corpului alimentele .,,. .|"..u,d ACIDOZA 9r -asemen_ea,
(obignuit htr-un anumit fel), c6t mai ales a miniii gi emofiilor vor exista informa[ii despre
dispar peste noaptel).
looiceiurile vecrri nu ;f.;i;;r, organismul nostru. De
atimentete "ilcalinizante'i - cele care ajutd orqalism-u1 11ca1-,yt'ece'
se
minim 70-80%
$tiu ci dorim sd ne vindecdm "instant" - dar am aflat cd h domeniul corpului
NU FUNTIONEMA legile comerciare "omenegti" ncuMr h dip,'r..rrtur
tu;;6;. rriOin. eJte important
hir-o dieta de detoxirtere,
zile cu 100% alimente alcalinizante 9i
- sd fie alimente care atcaiinize azh, Polexista
societatea modemd n+a obignuit cu ideea de "iei o piluld pentru orice gr zile cu mai Pu[in.
va
trece!" lar acest Mlr - al pastilei care vindecd boala costd oamenii gdsirea variantei medii cea
- starea de hprocesul de dietd detoxifiere, "linia de mijloc" -
9i
sindtate precari h care se afld, h prezent, majoritatea.
mai convenabin pentru'persoana h cauzS este -
scopul principal".Fiecare $i
ai ale condiliilor sociale'
Medicina.naturald gidieta c6t mai apropiatd de Naturd, cu fructe gi
legume p.rt tr;t
9i adapta oiiit-r,
posibilitilile
"liniile
cor:puluifizic
generale": ALCALINIZAREA corpului
crude reprezintd solu{ia pentru refacerea gi rEenerarea corpului omenlsc
- dar lmoortant este sd pdstreze
este o solu$e care necesitd timp, implicd asumarea responsabilite{ii pentru propria pnJponOet nU CONTINUAREA dietei suficient de mult timp'
'biologice
alimen$ie gi un stil de viald sdnitos - gi respectd legid akr chiar daci vi mai abateli de la dietd, chiar daci obignuinlele $i
cer "tributul" -
"schimbdrilor gradate gi treptate';. r, -
mai ates h zilele cu ouoseaia gi suprasolicitare,
la ht6lnirile familiale sau sociale

- Este foarte important sd vd ascurtali mereu organismul.

fiecare dati cdnd "a[iexagerat" cu ceva, sau cdnd'nu mai vrea'ieva.
n..'jt
vd spune d' ,r, i rn hpreturari-- irtoarceii-va iar gi iar la diet6. Merge$ hainte. Nu
sau va u,, conteazd de cdte ori "daf pe lingi"'
procesul de vindecare' AYeti r.ab9ar9-91t]g:lt:ll dv' s5-
cere insistent altceva. Daci apare pofta pentru ceva din Naturd (un
anume frur:t lniliali 9i continuali
sau o anume legumd ori altceva natural) vefi gtiicd organismul are nevoie vindecare $ regenerare'
de acet gi recipdtj Uuna nrnigbnare a mecanismelor naturale de
geyg pace apare pofta pentru ceva "artificial" tip stimulent precum ciocolatrr.
- a corpului nostru pe
F. .rrb b are, din plinl Orice se vindec6! Nu existi afec$une
dulciuri, patiserie, rontdieli,
{igdri, cafea, ceai negru sau verde, atimente prdjite sarr

180
 starea de pldcere, de bine pe care o creeaza h corpul
nostru echilibrarea
care acesta nu gtie sd o echilibreze. Este important doar sd-l ajutdm sd-gi
_sd do cAteva genera[ii
aminteasci. Sd-lpunem h cele mai bune condifiide funcfionare. giiemiei lsiebiciunea suprarenalelor, cu care tog ne nagtem

dv- ajunge periodic la revizie. De asemenea, ave{i griji de calitatea 6un. l.t rrini hipoglicemii intense, cu starea--de bame dureroas6' cu
h care
\4agi1a
iremuraturl gi disconfort maxim, inclusiv la bebeluqi
care h ntoTteJttul
combustibilului pe care il punefi h rezervorul ei. Avefi mdcar at6ta grija
9i de parcd ar muri do banE dsca
corpul dv. fizic. Este cea mai de pre( "magind" pe care o aveli pe pdmant. Evitali rrnt rrr.ntrli consuma lacom ceea ce li se dd, de
nu ar tace-oi aceastd lacomie este doar un semn foarb cler al
elabhiunii
"fortpjele", hcercalisd nu facefi excese (de cdte ori este posibil) gi indiferent de - de dube rainal
"incidente" sau "accidente" * continua$ detoxifierea dieta. suprarenalelor cu care s-au niscut acei copiii). Dupd consumul
9i de sl6biciune, confuzie mental6 9i amepalg (ca o
1zina4, cu tolii avem o stare
Spo, t, treabd!
[sorri'o.fi. pentru cd zahirul rafinat este fansformat h corp h alcooll], dar
-
,nri d seie de uitare rapidi. Uitim toati suferinla, tot disconbrtul, toati
,t.,
n.t *it t p. itt .t
siml1-o datoriti hipoglicemiei sau altor nepliceri interioare
Alimentafia gi "memoria" celulelor iiu exterioare. $i suntem "ferici$". Pentru-o perioadS scurtd de timp, htruc6t
duratd 9io tentativa
starea de neplicere reapare. oup'a o hiperglicemie de scurti
unde se depoziteazd amintirile noaste? h care parte din corpul nostru rdmdn a corpurur de echilibrare a glicemiei regPl! -
hipoglicemia -
9i trebuie iar s6
de droguri este nevoia de a
toate aceste amintiri- ale htdmpldrilor din trecut, ale suferinfelor dar gi bucuriilor ini1irar ceva dulce! Priicipiul dependenlelor
triite, dar mai ales ale gusturilor, mirosurilor, muzicii sau curoriror percepute h consuma iar gi iar acea subshnfi, pentru scurta stare
de bine pe care o di -
La "paritate" cu
trecut? Fiinta noastrd funcfoneazi precum un computer. unde sunt oefozitate itnaU este unul dintre cele mai putemice droguri cunoscute!
toate informa$ile care se pot vizualiza pe ecranul unui computer - atunci c6nd le iel de
rir.t - care este un alt "drog" ce de o dependenli la"Sinitatet{9.(te nu vd mire
accesezi deliberat? (cand le caug). h microcipul de memorie al calculatorului - _.rr6nd voi detaliaiotul h noua mea cafte, 5D').
,tirilu
care are dimensiuni fizice neglijabile, dar poate hmagazina biblioteci htregi de
amintegte continuu de gusturile de prijit, de fSinos,
de
informafii. La fel gi h celulele noastre, ADN-ul
Corpul nostru !i
-
acidul dezoxiribonucleic din "rontaiaia", de m6nc-are gititS "ca la mama acasd" (canO ry1-c-9piii
gjeram $nu$
-
structura cromozomilor din nucleii celulari este un depozit de informa[ii gi
i toirn O*p.nden[6 ta,giOe mAncarea mameisau comportamentul pdrinfilor)'
memone. un depozit care este accesat de cele mai multe ori incongtient (cdnd crude) -
md intdlnesc cu un leu sau un garpe, tot corpul meu $TlE singur ce are de fdcut, h timput detoxifierii prin dieti cu hrana vie (fructe 9i legume.
prin de
fel cum trece stdri
htr-o secund6, fdrd ca mintea sd intervind!). Dar h acelagi iimp, un depozit h organismul trece prin multe stSri de reamintire, la
;.Jiitpni.' "eliminare" care pot fi deo_sebit de neplacute. Toate aceste
-
care se poate 'scotoci" congtient, care se poate "inventaria", 'buri,ta" de tot ce s-a 9i
acumulat gi nu mai am nevoie gi se poate " hprospdta" .rr.t*iipoirpare la multe nivele. La nivelfzic - sunt deja familiare elimindrile
;ifiiir;, ;.;re, respiratorii, prin piele sau prin mucoase. Le-am descris 9i le voi
Toate persoanele care au hceput detoxifierea prin dietd s-au confruntat cu
mli Oesirie pe larg tr artrcoie 9i ca(ile despre detoxifiere. La nivel
emo$onal -
depozitul de memorie al celulelor corpului. La hceputur procesului de detoxifiere multe stdriemotionale "neprocesate" - pe care nu
apire curaFhii inte-nse, re-apar
prin dieti, c6nd se trece fie pe un rEim crudivor (fructe alimentarq
9i legume crude), f.-rtn ttait p6nd la capdt, le-am "anesteziat' doar cu vechi obiceiuri
fructarian (zile doar cu fructe) sau mixt (crudivor h prima parte a zilei gi gdtit
(dulciuri, fdinoase, carne, alcool, $giri etc eic') dar pentru vindecare -
avem
seara) -
ne-am confruntat cu to$i cu "descdrcdri" spontane ale depozitului
nevoie sa b "conftuntim;, sa e iilltegem, sd
primim "darul" pe care au sd ni-l
"memoriei alimentare" o memorie hcdrcati din primele zile ale.viefii
- noastre, h l.. g' si dispari din
re b Esim "depo=zitul" memorie noastre ("si le eliberdm" 9i
pantecele mamei. Am rememorat gustun, mirosuri, texturi alimentare am putut nigte avari adunitori de stdri
-
sim{i efectiv aromele unor vechi alimente gi mdncdruri. Au apdrut pofte incredibile
ii "n.' eliberim). Vom descoperi ci suntem pentru a ne justifica
e*oirnrf. - ca rie agapm de amintirea suferinlelor noastre
- de alimente mai mult sau mai pu{in indigeste dar toate legate de "confortul
- n.p,jiintpf. gi tipsa diehergie ('gtiitu ce_am pd{it eu? $ii tu
prin cAte.am trecut
emotional" pe care acestea lea creat, htr-o anumitd perioadd.
lu?i iib.rtl {i stbvegte suferin[a 9i experienlele trecute.dureroase,
preluiegte !i
oamenii folosesc alimentele pe post de 'bbicei de consolare" - aceastd setare O. 6rt a ar fi bunuri'de'pni - ii sporesc, cumva identitatea ir fala celorlalli'
trtt
hcepdnd din copildrie. Dulciurile sunt cel mai ftecvent folosite in acest scop, din D;t il "excela,, h mai nine - de ce sd nu "excelezi" h
ce-i mai riu?
fog
For you discuti h mai
multiple motive: gustul dulce amintegte corpului de "alcalin-ul" de care au nevor) Caiotyne Myrr, o autoare de succes publicatd de Editura
toate celulele (gustuldulce este cel alcalin, gustul acid/acru este cel acid) gustul tufi. Ointt".drtjle sale despre 'tanologie" - adicd oamenii.:g tg*
cu disperare
dulce amintegte de fucte, alimentele cel mai ugor digerat, hrana primordiaE 'uin cie1std - ci au identitate - CA SUNT' Vom
de rinile lor - pentru a-gi demonstra
Paradis" a oamenilor care trdiau secular gustul dulce este asociat de la hceput cu O.*.p.ri h timpul detoxifierii prin dieti ci avem mari dificult6[i h a ne ierta pe

183
L82
 noi h$ine, in a ne ierta gregelile ficute h via{a, ir a ne elibera de ele. parcd ne (negru, verde, alb etc.) sunt folosite cu succes pe post de "alimente de consolare".
face bine gi ne-am obignuit sd "mirgdluim" cu "sentimentur de vinovdtie" lipit pe
Fruitete 9i legumele pot fi cu greu folosite drept alimente de consolare. Pentru cd
funte gi nici nu ne trece prin cap sd-l-eliberdm, sd ne ddm voie sd trdim'fird el. nu po{i mania prea mult odatA (nu mai intra, ebctiv, h -
stomac! datoritd
Toate aceste stdri se vor riscoli h timpul detoxifierii prin dietd -
9i mulfi coniinutului mare de apa) 9i cAnd este gata, esto gala. Ori mincarea de
oameni se sperie de ele mai rdu decdt de agravdrile fizice care apar. sunt consolare este acea mdncare care "intr6" h organiom axcesiv (uitafi'vd la
oameni care pl6ng din senin, tr timpul detoxifierii prin dietd - gi nu-gi explicd de m6ncitorii de semin[e - care nu se mai oprcsc, chiar dm€ I uctur! llmba 9i li s'au
ce o- fac (cdti jale neprocesati existd h fiecare fiinfd umandl - iar dgtoxifierea crdpat buzele) - sau la m6ncdtorii de camo ori dulciurl O tev$ da pr{fiurl nu esto
ajutd organismul si o elibereze). Al{i oameni rdd ca istericii, din senin, aproape destul! Doar mAncarea gdtitd poate fi folositi 1n poal dc'tnAnea6 de mngolerp'l
fdri motiv (cdnd [i dai seama de absurdul situaliei vielii noastre, cum ne M|ncarea crudi nu maihdeplineqte acoastA fu nc[F ! lVHrurlrua'Grudg' hrmtts,
gi utat. 9i ne tnmite sd cbutdm 'bonsolarea" h altA perc rsu nd dqrSf
.= n'
priponim singuri h lanluri de sclavie - te apucd rdsul!). Unele persoane au stari
de tristefe intensd (aproape spre depresie) c6nd rearizeaza ceea ce li s-a i'-irit rb ne rezolvim "dilemele" gi sA mal l6sdm odatA h pxs 4mi6il El6,
-
htdmplat in viafd. Dar acestea sunt inlocuite ulterior de stdri de bine, de sd nu-l mai ircircdm inutil cu ftustrdrile 9i nemullurnlrlle noarfp rupdgtrQ
ugurare, de eliberare, de fericire, de apreciere a frumosului din jur, de apreciere Mdncarea crudd, hrana vie - este exact ca o mam6 brmA - CtlE H hflttil
a viefii, de apreciere a gansei pe care !i-o da detoxifierea, d-e a redeveni tu ranator copiii - 9i apoi i pune s6-9i asume responsablllteha penfu relVtrlfj
insuli, de a fi iar curat 9i ftumos pe interior ca in copildrie. Dar cu toata ;;t1i. foi Oin bfrnrf fizic, M6nc-area g6titA este procum o maml $fr6$[,
hfelepciunea dobdnditd de adultul care egti. excesivS, care doregte si se simfi ea bine ctr gi-a hrdnlt coplll cu co tilA il d
ttrOru, gi se simte 6ine cdnd ceilalli AU NEVO|E de ea clt mal mult timp (runt
La nivel mental - este cel mai "complicat" h timpul didtei prin detoxifiere. la 50-60 de anigipeste!)
mame cire $i hrinesc continuu copiii pdnd
Pentru cd mintea este un "compute/' programat pentru supraviefuire, este
conservatoare, fixistd, rigidd, detestd schimbdrile, cauti explicafii pentru orice gi MAncarea crudd te face economisegti timp gisA ai destulS onergto;nntu
si
propria vial&, de
se hdoiegte de orice nu existd h "soft'-ul ei predeterminat. Mintea adullilor a-!i pune htrebdri imporlante 9i fundamentale legate de Sine, de
ce este important pentru tine 9i ce nu este chiar vital! M6ncarea gititi !i ia tol
detesta schimbdrile, iar profunzimea celor declangate de detoxifirea prin dietd o
hspdim6ntd de-a dreptul. timpul gi energia cu procesul de gdtire, mAncare, digestie 9i eliminare 9i te line
htr-o siare delemi-adormire 9i incongtren[i, perpetuat de la o zilaalla.
"Gdndirea pozitivd" este o teorie frumoasd, dar c6nd te confrunti
zilnic cu cAt de
miliarde de gdnduri de grr1d, fricd gi ameninfare - piezi enorm de muttd energie Am realizat c6t de addncr sunt obignuinlele noastre, cdnd am constatat
"confortul" ritualului mesei - cu toatd lumea agezati la masa
doar men{inand cdteva secunde un g6nd pozitiv. partea buna a detoxifierii piin dependenfi eram de
CAnd n-a mai existat hrana
dieta c^u fructe gilegume crude este aportul de energie vitar6 pe care i aduce gi ii
de prdnz inpar,tinO din oala de supd aburindd.
ajutd sinele sd facd fa{a atdt hdoielilor min[ii, cat gi capriciilor emo{iilor sau Lnurinoi" - parcd's-a fdcut un mare gol h programul nostru. Siptdmini htregi
mi s-a pdrut ciudat sd mdnanc fructe la masa de pranz. sau sd beau doar
un
reac(iilor fizice care apar. starea de energie crescutd pe care o aduc h organism
ceva...,extrem de
alimentele vii este 'salvarea" celor care hcep dieta. pierderea acestei stdri, cu smoofie pregdtit in cAteva minute 9i gata. Parc6 lipsea
c6t de
-
fiecare masd "gdtita" aduce contrastul necesar pentru a motiva continuarea familiar, parca-pierdusem ceva personal, chiar tangibil! Atunci am realizat
procesului. Amintirile alimentelor din trecut se gterg, hcetul cu incetul. pe mdsura "lega!i" suntem de toate rutinele vielii noastre - h spatele cdrora cdutim confort 9i

ce toate celulele c'orpului $i primesc combustibilul "corect", de care au nevoie, pe consolare.

le
mdsurd ce organismul reugegte sd elimine din toxinele care blocau spa{iile dintre Hrana vie din dieta de detoxifiere - hrand preparatd ugor (cureli ftuctele 9i
mdnAnci, cureli legumele 9i le mdndnci- fdri relete complicate - corpul
celule, de la nivelul capului gi pdnd la degetele de la picioare - corpul reugegte sa nu le mai
re-seteze complet memoria "alimentard". cel mai greu este sd te dezobignuiegti ,gr..rri, ircepd gi se obignuiegte cu simplitatea) schimbi complet viala
de "mdncarea de consolare". cand egti obosit, supdrat sau contrariat p|rioin.i h procesuide vindecare. O face congtienti de toate rutinele,
- prima implicatd
consolare vine prin folosirea gurii. Pentru fumdtori - aprinderea
ligdrii iirseamna obignuin{ele gi "ritualurile" anterioare.
Hrana vie introdusd in corpul nostru va "riscoli" 9i
amintirea biberonului copildriei, bagat h gura la orice semn de disconfort. pentru "stArni" toate amintirile
nefumdtori - mdncarea sau bdutura joaci acelagi rol. Apa -
nu prea poate li irgropate h depozitele ADN-ului nostru. Procesul este util pentru vindecarea
folositd pe post de aliment de consolare. Pentru cd este "impersonald", nu'are nicr
inierioard. Veli dobAndi o stare de bine, de claritate mentald 9i de
linigte
un gust - ea este doar un mediu neutru - care spali gi hidrateazd. sucurile, interioard extraordinard - pe care le veli putea ulterior folosi pentru a vi redefini

viata qi a vd redefini ca valoare. Veli hfelege ci vindecarea nu hseamni

arttficiale sau naturale, alcoolul, cafeaua, cacaoa gichiar ceaiurile de toate culorilc doar

185

I
 disparilia simptomelor fizice. veti in{elege cd vindecarea irseamnd o "renovare"
completd a hfegii dv. fiin{e, o
"revizie capitald" atdt a maginii fizice a
organismului, c6t 9i a "motorului" (a energiei sale interioare). $i vd veti
descoperi pentru prima oari cine sunteti cu adevdrat. lar aceasti revelatie
meritd htregulproces.
Conducefi detoxifurea prin dieti la fel cum conduce$ o magind. pedala
"acceleralie" esb reprezentati de ftucte (cat mai coapte gi crude, neprelucrate
termic) gide postulcu sucuri (api cu ldm6ie, sau suc de fructe) sau postulcu apd
distilati. Pedala 'tind" este reprezentatd de legumele crude, de legumere gdtite
gi de alte alimente preparate termic. Func[ie de starea corpului dv. (ca la orice
magin5, starea drumului determini viteza de 'broazier6') ap6sa{i un pic pe pedala
accelerafie, mai punefifr6nd, iar accelera[ie, iar frdnd - funclie de rispunsul primit
de la corp. Detoxifierea la vitezi prea mare (cu fucte sau post) a unui corp
extrem de intoxicat duce la agravdri importante (se cunosc multe cazuri de
percoane aflate h acidoza importanti, care h timpuldietei cu fucte s-au agravat
at6t de tare ircdt au necesitat internarea h spital gi reechilibrare parenterald, cu
-
oprirea htregului proces de detoxifiere pentru a se putea recupera). h timput
detoxifierii, persoana realizear.d pentru prima oard gradulde intoxicare al corpului
fizic - pentru cd totul devine evident, totul iese la suprafali - acidoza,
-
deshidratarea, proasta funclie renald, a intestinului gros totul este 'vizibil"
9i
perceptibil la maxim. Fructele sunt at6t de puternice h efectul lor expansiv, de
curSfenie, hcdt multe persoane nici nu le pot folosi, la hceput, h dieta de
detoxifiere. Pentru cd i agraveazd "instant". se recomandd o detoxifiere treptatd,
pas cu pas, h viteza pe care o poate duce corpul fizic. Cu fr6ne ugoare sau mai
mari, dar continu6nd mereu procesul. h cartea noastrd: "pur 9i simplu...
vindecare" -vd descriem variante teoretice de detoxifien, 9i vd relatim propria
noastri experienfd. Este important sd hcepeli procesul, si va familiarizali cu
reacfiile corpului gi apoi, sd vd angajali constant h drumul personalde vindecare.
cit va dura? Unii spun cd atdtea luni, cd$ ani de intoxica{ie are persoana! Adic6,
daci ave{i40 de ani, la momentul h care ircepeli detoxifierea, vd agteaptd minim
40 de luni de dietd cat mai 'vie" pentru a putea echilibra corpul care a'fost
intoxicat. Dacd aveli 20 de ani, minim 20 de luni gi tot aga. Uneori merge mai
repede, alteori merge mai lent. Depinde de organism gi de toxicitatea acestuia. Nu
mai existd corp fizic sdndtos 9i echilibrat h lumea civilizatd (dacd mai sunt
persoane sdndtoase, acestea nu ies in evidentd h "societatea" bolnava h care
'intrebarea
trdim, aga ci nu-iputem hfelege gicunoagte;. nu este DACA suntem
intoxicali, ci CAT de intoxicali suntem.
Dr. Morse spunea ci oamenii se nasc cu doud culori ale irisului ochilor -
albagfi-azurii 9i negrii. Aceste variante indicd o "geneticd" puternicd, gene
puternice mogtenite de la pdrin{i. Toate celelalte varietili de culoare de la ochii
-
albagtrii cenugii, la cei vezi, ciprui gi alte nuante indicd diferite grade de
intoxicafie limftlicd cronicd. cu cat ochii sunt mai hchigi la culoare, cu atat
intoxicalia este maicronicd 9i munca de detoxifiere va fi mai hdelungati. Kristina
L85
Bucharam Charillo este o militantd a dietei raw-vegane - ce are propriul site pe
Net - 9i htr-un videoclip spectaculos, prezinti cum i s-a schimbat culoarea ochilor
dupi 7-8 ani de dietd raw-vegand - de la maro hchis la albagtrii.
http://www.youtube.con/watc6rv=p$PU4CIfozc hci
mai are de lucru,
confirmd teoria dr. Morse.
evident, dar evolulia este spectaculoasi 9i
CAt avem de lucru pentru curi,tarea corpului fizic o va spune cubarea ochilor
nogtri. Nu vd opri{i pAni nu aveliochii albagtri (ceicu ochii deschigi) sau negriclar
(la cei cu ochii negrii se vid mai dificil depozitele limfatice la nivelul irisului, dar
poze fdcute cu telefonul gi mdrit-e pe calculator sunt foarte utile). Detoxifierea se
opregte aind Nl sE LUMINEAZA OCHll, penfu a putea vedea clar 9i limpede h
jurul nostru. lnteresant cd h popor, se Spune ci oamenii cu ochii albagtrii azurii
-
lau negrii "deoache" adici uit6ndu-se la o altd percoand, pot_modifica i
energetiia gi starea. Este vorba exact de persoane putemice, "curate" fizic, care
i;i pot folosi dupd bunul plac energia propriului corp, inclusiv influe,nlAnd starea
altor persoane (dacd h bine sau h riu, asta este alegerea fiecdruia!). ldeea
fundamentali a detoxifierii este cd TOTI AVEM amintirea acestei puteri h
organismul nostru, toli gtim sd ne folosim de energia imensd c+$ are sursa h
propriile noastre celule.lDar suntem prea "heca!i" h toxicitatea sistemului limfutic
9i a spa$ilor intestiliale (dintre celule),
iar ochii nogtri gtergi 9i cu lumina stins6, sunt
o dovadi a gradului de intoxica$e. La fel cum vor fi un "semnal" alcuri,teniei, pe
m6surd ce iontinudm dieta. Multe persoane se simt riu dupi 4-5-6 luni de
detoxifiere - h sensul fizic sau emolional - dar constati cd ochii li se limpezesc,
se deschid la culoare, cd pielea aratd mult mai bine 9i cd ceva se schimbd h
corpul lor. Aveli semnale clare ale procesului de curi,tenie interioard, cdnd vd
uitali h fiecare zi h oglindi!
Spor la treabi tuturor celor aflafi h demersul detoxifierii prin dieti!
continuali procesul, chiar dac6 faceli pagi hapoi sau pe ldturi. Reluali-l de
acolo de unde l-a$ htrerupt, de fiecare datd!
Merge{i hainte!
r87