TESTE ASISTENTI

1. Pentru obtţinerea autorizatţiei sanitare de functţionare este obligatorie:

a. planul anual privind gestionarea desţ eurilor
b. bugetul de venituri sţ i cheltuieli
c. metodologia de culegere a datelor
d. contractul de deratizare, dezinfectţie sţ i dezinsectţie

2. Escarele sîînt leziuni profunde ale unor tţesuturi din regiunile insuficient irigate datoritaă :
a. imobilizaă rii îîndelungataă îîn aceeasţ i pozitţie
b. igienii necorespunzaă toare a tegumentelor
c. lenjerie umedaă cu cute sţ i cusaă turi pe zonele predispuse la escare
d. complicatţiilor diabetice
e. mobilizaă rii precoce

3. Obligatţiile producaă torilor de desţ euri sunt:

a. saă separe la locul de producere desţ eurile periculoase de cele nepericuloase
b. saă diminueze atributţiile personalului implicat
c. saă promoveze reutilizarea sţ i reciclarea a celor categorii de desţ euri care se
preteazaă la aceste operatţiuni

4. Desţ eurile rezultate din activitate medicalaă se clasificaă , dupaă cum urmeazaă :
a. desţ euri periculoase
b. desţ euri îîntţepaă toare
c. desţ euri infectţioase

5. Desţ eurile periculoase se clasificaă îîn:

a. desţ euri anatomo-patologice
b. desţ euri clinice sţ i farmaceutice
c. desţ euri menajere
d. desţ euri îîntţepaă toare-taă ietoare

6. Ce îîntţelegetţi prin decontaminarea materialului medico-chirurgical:

a. distrugerea germenilor patogeni îîn proportţie de 99,99%
b. îîndepaă rtarea unui procent de 95-98% din germeni patogeni prezentţi
c. sterilizarea instrumentarului medical sţ i a echipamentelor
d. distrugerea bacteriilor sţ i a fungilor îîn proportţie de 90%

7. Scopul decontaminaă rii materialului medico-chirurgical dupaă folosire este:

a. evitarea contaminaă rii personalului
b. reducerea contaminaă rii mediului de spital
c. evitarea fixaă rii pe instrumente a materiei organice
d. respectarea normelor legislative

8. Decontaminarea materialului medico-chirurgical se mai numesţ te:

a. dezinfectţie
b. predezinfectţie
c. sterilizare
d. dezinfectţie de nivel îînalt

9. In functţie de tipul de microorganisme patogene distruse sţ i timpul necesar

 substantţelor dezinfectante saă distrugaă aceste microorganisme, dezinfectţia se clasificaă
pe patru nivele:
a. sterilizare chimicaă
b. sterilizare biochimicaă
c. sterilizare termicaă
d. dezinfectţie de nivel îînalt

10. Clorhexidina este recomandataă a se face pentru dezinfectţia:

a. preoperatorie a pielii
b. raă nilor
c. maî inilor
d. tegumentelor integre

11. Pentru a fi corespunzaă toare din punct de vedere igienic, metoda de dezinfectţie a apei
trebuie saă îîndeplineascaă urmaă toarele conditţii:
a. saă nu modifice calitaă tţile apei
b. saă fie eficientaă indiferent de costuri
c. saă fie usţ or de manipulat pentru personalul care efectueazaă dezinfectţia
d. saă nu producaă degradarea mediului

12. Eficientţa procesului de dezinfectţie a apei potabile trebuie saă fie:

a. 99%
b. 99,5%
c. 99,9%
d. 95%

13. Cantitatea minimaă de apaă necesaraă acoperirii necesarului fiziologic, igienei individuale
sţ i pregaă tirii hranei, pentru o zi, este:
a. 100 l
b. 60 l
c. 70 l
d. 50 l
14. Solutţiile dezinfectante se folosesc:
a. îîn ziua preparaă rii
b. îîn primele 28 de ore de la preparare
c. îîn termen de 48 de ore de la preparare
d. pentru 30 de cilcuri de spaă lare

15. Sunt desţ euri periculoase urmaă toarele categorii:

a. desţ euri anatomo – patologice, desţ euri îîntţepaă toare – taă ietoare, desţ euri
infectţioase, desţ euri chimice sţ i farmaceutice
b. desţ euri chimice sţ i farmaceutice, desţ euri menajere;
c. desţ euri tehnico – medicale, desţ euri de la blocul alimentar, desţ euri
infectţioase.

16. Codul de culori al ambalajelor pentru colectarea desţ eurilor îîn unitaă tţile sanitare este:
a. galben pentru desţ eurile periculoase sţ i negru pentru desţ eurile nepericuloase
(menajere);
b. alb pentru desţ eurile periculoase sţ i verde pentru desţ eurile nepericuloase
c. (menajere);
d. rosţ u pentru desţ eurile periculoase sţ i negru pentru desţ eurile
nepericuloase(menajere)
17. Transportul desţ eurilor periculoase îîn incinta unitaă tţii sanitare se face:
a. pe acelasţ i circuit cu cel al bolnavilor sţ i vizitatorilor, la ore diferite
b. pe circuit separat de cel al bolnavilor sţ i vizitatorilor, îîn recipientele de
colectare
c. pe circuit separat de cel al bolnavilor sţ i vizitatorilor sţ i cu caă rucioare speciale
d. pe circuit separat, securizat sţ i transportat îîn caă rucioare destinat exclusiv
acestui scop

18. Metodele acceptate pentru eliminarea finalaă a desţ eurilor rezultate din activitatea
medicalaă sunt:
a. incinerare, depozitare la depozitul de desţ euri dupaă ce au fost îîn prealabil
neutralizate
b. depozitarea la depozitul de desţ euri faă raă tratamente speciale
c. ardere îîn groapa betonataă , cu capac
d. reciclare

19. IÎn functţie de gradul de asepsie al actelor medicale care se practicaă îîn acel
loc îîn zona 1 dintr-un spital, intraă :
a. serviciul administrativ
b. sectţia pediatrie
c. holul de la intrarea principalaă
d. ascensor

20. In functţie de gradul de asepsie al actelor medicale, care se practicaă îîn acel loc îîn zona 2
dintr-o unitate sanitaraă cu paturi, intraă :
a. holuri
b. ascensoare
c. scaă ri
d. holul birou receptţie

21. Functţie gradul de asepsie al actelor medicale care se practicaă îîn acel loc,
zona 3 dintr-o unitate unitate sanitaraă cu paturi, intraă :
a. sectţia medicalaă
b. sectţia psihiatrie
c. sectţia pediatrie
d. ascensor

22. Functţie de gradul se asepsie, îîn zona 4 dintr-o unitate sanitaraă cu paturi,
intraă :
a. neonatologie
b. radiologie
c. terapie intensivaă
d. psihiatrie

23. Functţie de gradul de asepsie al actelor medicale care se practicaă îîntr-un

spatţiu al spitalului, distingem:
a. 3 zone
b. 4 zone
c. 5 zone
d. 2 zone
24. Dupaă scoaterea maă nusţ ilor, maî na:
a. se usucaă
b. se spalaă
c. se dezinfecteazaă
d. se verificaă vizual rezultatul

25. In sectţiile cu risc scaă zut de aparitţie a infectţiei nosocomiale, materialul

moale reciclabil utilizat:
a. se imerseazaă îîn apaă +detergent, se spalaă , se claă tesţ te, se usucaă
b. se imerseazaă îîn detergent+dezinfectant, se spalaă , se claă tesţ te, se usucaă
c. se spalaă , se claă tesţ te, se usucaă
d. respectaă procedura desţ eurilor periculoase

26. Tehnica operatţiunii de dezinfectţie este:

a. pulverizare
b. stropire
c. vaporizare
d. imersie

27. Dezinfectţia se clasificaă pe 4 nivele:

a. dezinfectţie de nivel scaă zut, intermediar, îînalt, foarte îînalt
b. dezinfectţie superficialaă de nivel scaă zut, îînalt, foarte îînalt
c. dezinfectţie de nivel scaă zut, intermediar, îînalt, sterilizare chimicaă
d. dezinfectţia de nivel scaă zut, intermediar, îînalt

28. Substantţele chimice care realizeazaă dezinfectţia de nivel îînalt sunt:

a. acidul peracetic
b. acidul clorhidric
c. hipocloritul de sodiu
d. glutaraldehida

29. Substantţele chimice care realizeazaă dezinfectţia de nivel intermediar nu sunt:

a. acidul peracetic
b. alcooli
c. compusţ i pe bazaă de clor

30. Dezinfectţia igienicaă a maî inilor nu se face:

a. pe maî na spaă lataă sţ i uscataă
b. pe maî na umedaă
c. dupaă fiecare proceduraă medicalaă , îînainte de spaă lare

31. Antisepticul nu este:

a. produs care îîndepaă rteazaă murdaă ria
b. produs care previne multiplicarea microorganismelor
c. produs care inhibaă activarea microorganismelor

32. Bactericidul nu este un produs:

a. capabil saă îînlaă ture murdaă ria
b. capabil saă distrugaă boala
c. capabil saă distrugaă formele vegetative ale bacteriilor

33. Prin contaminare se îîntţelege:

 a. contactul cu murdaă ria
b. contactul cu pacientţii
c. contactul cu microorganisme patogene

34. Prin produs de dezinfectţie de nivel scaă zut îîntţelegem:

a. agent chimic care distruge bacteriile vegetative
b. agent chimic care distruge bacteriile vegetative, unii fungi sţ i
virusurile capsulate
c. agent chimic care distruge bacteriile vegetative, unii fungi, virusurile
capsulate sţ i virusurile mari necapsulate

35. Virucidul nu este un produs care:

a. distruge virusurile test
b. distruge sporii bacterieni
c. distruge germenii saprofitţi

36. Maî inile se spalaă :

a. dupaă scoaterea maă sţ tii de protectţie
b. dupaă folosirea batistei
c. dupaă folosirea toaletei
d. dupaă fiecare proceduraă

37. Echipamentul personal de protectţie nu este:

a. punte îîntre personalul medico-sanitar sţ i bolnavi
b. barieraă îîntre personalul medico-sanitar sţ i sursa de infectţie
c. mijloc de recunoasţ tere a meritelor personalului medico-sanitar

38. Maă nusţ ile se schimbaă :

a. îîntre 2 îîngrijiri
b. îîn caz de rupere
c. îîntre 2 pacientţi
b. ntre proceduri invazive

39. Niciodataă maă nusţ ile de examinare:

a. nu se paă streazaă
b. nu se spalaă
c. nu se poartaă aceeasţ i pereche de mai multe ori
d. nu se recicleazaă
40. Se poartaă douaă perechi de maă nusţ i pentru:
a. a scade frecventţe AES
b. a divide cu 3 riscul de contact cu saî ngele
c. îîn caz de alergie
d. aplicarea procedurilor de îîngrijire
41. Din cadrul echipamentelor de protectţie fac parte:
a. halatul
b. sţ ortţuri impermeabile
c. cizme de cauciuc
d. capeline
42. Planul de gestionare a desţ eurilor rezultate din activitaă tţi medicale este analizat:
a. semestrial
b. trimestrial
c. anual
 d. bianual
43. Planul de gestionare a desţ eurilor rezultate din activitaă tţi medicale este cuprins îîn
documentatţia necesaraă pentru:
a. certificare ISO
b. autorizarea sanitaraă
c. colectarea selectivaă a desţ eurilor
d. acreditare

44. Aplicarea Ordinului 1226/2012 este obligatorie pentru:

a. acreditarea unitaă tţilor sanitare
b. obtţinerea autorizatţiei sanitare
c. fila de buget
d. certificarea unitaă tţilor sanitare

45. Curaă tţirea mesei de pansamente (mesei ginecologice) sţ i schimbarea huselor

respectiv alezelor nu se face:
a. o singuraă odataă pe zi
b. dupaă fiecare folosire
c. ori de caî te ori este necesar
46. Procesul de îîngrijire implicaă :
a. activitatea de supraveghere a staă rii de saă naă tate sţ i de prevenire a îîmbolnaă virii
b. activitatea de vindecare a unei boli sţ i de recuperare sţ i compensare a unei
dizabilitaă tţi
c. de supraveghere sţ i îîndrumare a asistatţilor
47. Institutţiile pentru ocrotirea, îîngrijirea sţ i recuperarea adultţilor:
a. leagaă ne de copii
b. caă mine atelier
c. caă min spital pentru bolnavi cronici
d. caă mine de baă traî ni
e. centre de reeducare
48. Baia generalaă a sugarului se poate face:
a. imediat dupaă nasţ tere
b. la 2-3 zile dupaă caă derea bontului
c. la 7 zile dupaă caă derea bontului
49. Senzatţiile organelor de simtţ sunt:
a. simtţul tactil
b. simtţul gustului
c. simtţul mirosului
d. simtţ afectiv

50. Pulsul reprezintaă :

a. frecventţa cardiacaă
b. frecventţa respiratorie
c. presiunea saî ngelui îîn artere
d. presiunea venoasaă
51. Gravitatea unei arsuri depinde de:
a. profunzimea arsurii
b. suprafatţa tegumentaraă afectataă
c. ambele
52. Timpul de contact cu substantţe antiseptice necesar pentru dezinfectţia corectaă a
maî inilor este de:
a. 10 minute
 b. 5 minute
c. paî naă la uscarea maî inilor
d. 2-3 minute
53. Dupaă decesul unui bolnav, sub supravegherea asistentului medical, infirmiera
pregaă tesţ te cadavrul sţ i asiguraă transportul acestuia la locul stabilit de conducerea
institutţiei:
a. da
b. nu
54. Spaă larea obligatorie a maî inilor se face:
a. la intrarea îîn serviciu sţ i la paă strarea locului de muncaă
b. dupaă folosirea toaletei
c. dupaă folosirea maă sţ tii folosite îîn saloane
d. dupaă folosirea batistei

55. Infectţia interioaraă (nosocomialaă ) reprezintaă :

a. accidente de muncaă ale personalului sanitar
b. îîmbolnaă virile de naturaă infectţioasaă , contractate îîn spital sţ i care apar îîn
timpul spitalizaă rii sau dupaă externare
c. boli ce au drept cauzaă consumul excesiv de alcool
d. accidente prin expunere la saî nge
56. Contactul tegumentelor sţ i mucoaselor cu urmaă toarele produse trebuie considerat la
risc:
a. saî nge
b. lichid peritoneal
c. secretţii vaginale
d. lichid de ascitaă
57. Expunerea profesionalaă la accidente se petrece îîn timpul:
a. efectuarea de manopere invazive cu ace sţ i instrumente ascutţite
b. manipulaă rii de produse biologice potentţial contaminate
c. pregaă tirea instrumentarului care va fi supus procesului de dezinfectţie sau
sterilizare
58. Care din urmaă toarele categorii sunt expuse riscului de accident cu obiecte ascutţite:
a. pacient
b. personal medical
c. personal auxiliar
d. apartţinaă tori
59. Scopul aplicaă rii Precautţiunilor Universale este:
a. de a preveni transmiterea infectţiilor la locul de muncaă al personalului
medico-sanitar
b. prevenirea transmiterii infectţiilor cu cale de transmitere digestivaă
c. prevenirea infectţiilor cu cale de transmitere sanguinaă
d. prevenirea accidentelor prin expunere la saî nge a personalului

60. Secretul profesional poate fi dezvaă luit:

a. cu acordul pacientului
b. la cererea cunosţ tintţelor, vecinilor
c. la cererea autoritaă tţilor judiciare
d. cu acordul paă rintţilor pentru copii sub 18 ani

61. Care este timpul minim necesar de contact îîntre dezinfectant sţ i obiectul ce trebuie
dezinfectat îîn cadrul dezinfectţiei de nivel îînalt:
a. 10 min
 b. 20 min
c. 30 min
d. minim 15 min
62. Ce se îîntţelege prin dezinfectţie:
a. îîndepaă rtarea microorganismelor de pe suprafetţe sţ i obiecte, odataă cu
îîndepaă rtarea prafului sţ i substantţelor organice
b. distrugerea îîn proportţie de 99,9% a formelor vegetative a
microorganismelor
c. distrugerea tuturor microorganismelor inclusiv a formelor sporulate
d. îîndepaă rtarea germenilor patogeni prin mijloace mecanice

63. Spaă larea maî inilor este suficientaă pentru:

a. interventţii medicale care presupun un nivel de risc infectţios mediu
b. un act medical care presupun un nivel de risc infectţios minim
c. interventţii chirurgicale
d. pentru igienizarea pacientţilor
64. Dezinfectţia igienicaă a maî inilor este necesaraă cu exceptţia:
a. interventţii medicale care presupun un nivel de risc infectţios îînalt
b. interventţii medicale care presupun un nivel de risc infectţios mediu
c. igienizarea pacientţilor
65. Dezinfectţia chirurgicalaă a maî inilor este necesaraă pentru:
a. toate interventţiile care presupun un nivel de risc infectţios mediu
b. toate interventţiile care presupun un nivel de risc infectţios îînalt
c. toate actele medicale care presupun un nivel de risc infectţios minim
d. interventţii chirurgicale
66. Dezinfectţia igienicaă a maî inilor se poate executa prin:
a. spaă lare
b. frecare
c. tratament
d. frictţiune
67. Dezinfectţia chirurgicalaă a maî inilor se executaă prin:
a. tratament chirurgical
b. spaă lare
c. frecare
d. frictţiune

68. Prin spaă larea maî inilor se îîntţelege:

a. procedura de eliminare a microorganismelor, utilizaî nd apaă sţ i saă pun
b. procedura prin care se eliminaă murdaă ria sţ i se reduce flora tranzitorie prin
actţiune mecanicaă , utilizaî nd apaă sţ i saă pun
c. procedura de distrugere a germenilor patogeni utilizaî nd apaă sţ i saă pun
69. Prin termen de valabilitate îîntţelegem:
a. perioada de timp îîn care executaă m spaă larea/dezinfectţia
b. perioada de timp îîn care un produs dezinfectant este utilizat
c. perioada de timp îîn care un produs dezinfectant este eficient
d. perioada de timp îîn care paă straă m solutţia dezinfectantaă
70. Maă nusţ ile care se folosesc îîn cazurile de mai sus trebuie saă fie:
a. sterile din cauciuc
b. nesterile din cauciuc
c. din bumbac
d. din latex, nesterile
71. Reziduurile septice vor fi colectate separat sţ i duse pentru incinerare îîn:
 a. saci de culoare galbenaă cu pictograma „Pericol biologic”
b. recipiente etansţ e duse la crematoriu la 2 zile
c. recipiente folosite pentru transportul lenjeriei murdare
d. pubele mobile de culoare galbenaă
72. Maă nusţ ile de cauciuc de unicaă utilizare se folosesc:
a. îîn timpul curaă tţeniei
b. caî nd se manipuleazaă produse cu un anumit grad de toxicitate
c. caî nd se anticipeazaă contactul cu produse biologice
d. îîn timpul schimbaă rii pacientului

73. Distribuirea hranei bolnavilor îîn sectţii este faă cutaă de:
a. infirmiera de serviciu
b. asistenta(sora) de salon ajutataă de infirmieraă
c. asistenta de salon
d. medic curant

74. In prepararea sţ i utilizarea solutţiilor dezinfectante sunt necesare:

a. cunoasţ terea exactaă a concentratţiei îîn substantţaă activaă a produselor prin
aplicarea baremurilor cunoscute
b. folosirea de recipiente speciale
c. cunoasţ terea exactaă a concentratţiei îîn substantţaă activaă a produselor prin
determinaă ri periodice de laborator
d. folosirea de recipiente curate

e. utilizarea solutţiilor îîn ziua preparaă rii

f. utilizarea solutţiilor a doua zi dupaă preparare prin mentţinerea îîn
recipiente speciale deschise
75. Care sunt maă surile pentru prevenirea infectţiilor nosocomiale:
a. maă suri de igienaă spitaliceascaă
b. asigurarea pregaă tirii profesionale corespunzaă toare
c. aplicarea tehnicilor aseptice
d. nerespectarea procedurilor de curaă tţenie sţ i dezinfectţie
76. Alimentatţia prin sondaă nu se face la:
a. bolnavii cu infarct miocardic
b. bolnavii cu tulburaă ri de deglutitţie
c. bolnavii inconsţ tientţi
77. Steril se definesţ te fiind:
a. lipsit de germeni patogeni
b. lipsit de insecte vii
c. orice suprafatţaă sau obiect bine spaă lat
d. nici un raă spuns nu este corect

78. Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare
sunt:
a. alb
b. galben
c. negru
d. verde
79. Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci de polietilena:
a. negri, cu inscriptia ,, Deseuri periculoase”
b. galbeni
c. transparenti si incolori
 d. verzui
80. Deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu sange sau alte fluide
biologice, precum si materialele care contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii
paraziti si/ sau toxinele microorganismelor sunt:
a. deseuri rezultate din activitati medicale
b. deseuri periculoase
c. deseuri infectioase
d. toate variantele de mai sus sunt corecte
81. Care dintre deseurile provenite din unitatile sanitare se colecteaza in ambalaje de
culoare galbena cu pictograma ,, Pericol biologic”:
a. deseuri infectioase
b. deseuri chimice si farmaceutice
c. deseuri taietoare/ intepatoare
d. desţ euri anatomo-patologice
82. La codul 18.01.01 intraă urmaă toarele categorii de desţ euri:
a. ace folosite
b. catetere folosite
c. seringi cu ac utilizate
d. lame de bisturiu neîîntrebuintţate
e. branule neutilizate
83. La codul 18.01.02 nu intraă urmaă toarele categorii de desţ euri:
a. recipiente cu saî nge
b. material biopsic
c. lichide organice
d. catetere folosite
e. seringi utilizate

84. Recipientele care au contţinut medicamente, altele decaî t citotoxice sau citostatice, se
îîncadreazaă îîn codul:
a. 18.01.01
b. 18.01.02
c. 18.01.04
d. 18.01.07
85. Detasţ area acelor folosite nu se face:
a. cu maî na
b. cu o caî rpaă
c. folosind dispozitivul inclus pe orificiul de colectare
d. cu maă nusţ a

86. Capacul îînchis al cutiei cu desţ euri îîntţepaă toare/taă ietoare va contţine:
a. date privind tţara de provenientţaă
b. data îînceperii colectaă rii
c. data îînceperii colectaă rii, sectţia de unde provine
d. date îîncheierii colectaă rii
87. Cutia cu desţ euri îîntţepaă toare/taă ietoare va fi mentţinutaă pe sectţii:
a. caî t timp apreciazaă asistenta de salon
b. caî t timp apreciazaă asistenta sţ efaă
c. paî naă îîn momentul umplerii
88. Cutiile cu desţ euri îîntţepaă toare/taă ietoare se vor umple:
a. paî naă la jumaă tate
b. pe 3 sferturi
c. nu se vor supraîîncaă rca
89. Materialul biopsic nu face parte din:
a. desţ euri nepericuloase
b. desţ euri periculoase
c. desţ euri anatomice

90. Pungile de urinaă folosite nu fac parte din categoria:

a. desţ euri menajere
b. desţ euri periculoase
c. desţ euri infectţioase
d. desţ euri anatomo-patologice
91. Membranele de dializaă folosite fac parte din categoria:
a. desţ euri nepericuloase
b. desţ euri menajere
c. desţ euri periculoase
d. desţ euri infectţioase
92. Medicamentele expirate fac parte din categoria:
a. desţ euri nepericuloase
b. desţ euri periculoase
c. desţ euri chimice sţ i farmaceutice
d. infectţioase
93. Reactivii de laborator nu fac parte din categoria:
a. desţ euri periculoase
b. desţ euri toxice
c. desţ euri infectţioase
94. Conform precautţiunilor universale totţi pacientţii sunt:
a. potentţial saă naă tosţ i
b. potentţial bolnavi
c. potentţial contaminatţi
95. Conform precautţiunilor universale, se consideraă caă saî ngele nu poate fi:
a. steril
b. contaminat cu HIV
c. contaminat cu VHB, VHC
96. Conform precautţiunilor universale, se consideraă caă toare instrumentele folosite îîn
practica medicalaă dupaă utilizare sunt:
a. murdare
b. contaminate
c. bune de aruncat
d. infectate
97. Atitudinea îîn caz de accident prin expunere la saî nge nu presupune:
a. saî ngerarea locului pentru a opri difuziunea virusului
b. aplicare pansament
c. îîntreruperea îîngrijirii cu asigurarea securitaă tţii pacientului
98. Atitudinea corectaă care trebuie adoptataă îîn caz de accident prin expunere la saî nge nu
presupune:
a. purtarea maă nusţ ilor
b. îîntreruperea îîngrijirilor
c. asigurarea securitaă tţii pacientului
d. persoana accidentataă anuntţaă imediat asistenta sţ efaă
e. informarea mass-mediei

99. Membranele de dializaă utilizate se îîncadreazaă îîn codul de desţ euri:

a. 18.01.01
 b. 18.01.02
c. 18.01.03*
d. 18.01.04
100. Pungile pentru colectarea urinei folosite se îîncadreazaă îîn codul de desţ euri:
a. 18.01.01
b. 18.01.02
c. 18.01.03*
d. 18.01.04
101. Profilaxia speciala nu se refera la:
a. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase
b. prevenirea unor noi cazuri secundare
c. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate
102. Triajul epidemiologic nu presupune:
a. termometrizarea, ex. tegumentelor, cavitatii bucale sţ i conjuctivelor
b. masurarea T.A. puls, diureza
c. informarea privind eventualelor contacte la domiciliu
d. examen fund de ochi
103. Pastrarea hainelor de strada se va efectua:
a. in dulap separat
b. in dulapul comun cu cele de spital
c. nu se pastreaza in spital
d. la magazia spitalului
104. Prin Ordinul 1226/2012 se aprobaă :
a. normele tehnice privind gestionarea desţ eurilor rezultate din activitaă tţi
medicale
b. metodologia de culegere a datelor pentru baza natţionalaă de date privind
desţ eurile rezultate din activitaă tţi medicale
c. contţinutul – cadru al planului de gestionare a desţ eurilor rezultate din
activitaă tţi medicale

105. Conditţiile de colectare prin separare la locul producerii a desţ eurilor rezultate din
activitaă tţi medicale se aprobaă prin:
a. Legea 211/2011
b. Legea 95/2006
c. Ordinul 1226/2010
106. Institutţia desemnataă prin lege pentru elaborarea strategiei sţ i a planului de gestionare a
desţ eurilor rezultate din activitaă tţi medicale la nivel natţional este:
a. Institutul Natţional de Saă naă tate Publicaă
b. Ministerul Saă naă taă tţii
c. CONAS
107. Planurile de gestionare a desţ eurilor medicale sunt revizuite:
a. la 3 ani
b. la 5 ani
c. anual
108. Normele tehnice ale Ordinului 1226/2012, nu se referaă la:
a. managementul desţ eurilor radioactive
b. apele uzate descaă rcate îîn receptori
c. eluentţii gazosţ i emisţ i îîn atmosferaă
109. Antisepticele sţ i dezinfectantele chimice utilizate îîn unitaă tţile sanitare trebuie saă prezinte
efect:
a. micobactericid
b. fungicid
 c. bacterid
d. virulicid
110. Frecventţa efectuaă rii testelor de autocontrol îîn unitaă tţile sanitare trebuie saă tţinaă cont de:
a. zonele de risc identificate pe harta riscurilor
b. circulatţia germenilor îîn unitatea sanitaraă
c. nivelul de contaminare
d. specificul activitaă tţii medicale
111. Rezultatele screening-ului pacientţilor reprezintaă o conditţie a frecventţei efectuaă rii:
a. curaă tţaării
b. dezinfectţiei
c. sterilizaă rii
d. testelor de autocontrol
112. Frecventţa efectuaă rii testelor de autocontrol îîn unitaă tţile sanitare este stabilitaă îîn:
a. Regulamentul de Ordine Interioaraă
b. Planul de management
c. Planul anual de prevenire, supraveghere sţ i limitare a infectţiilor asociate
îîngrijirii medicale
d. Planul de investitţii
113. Procedura de dezinfectţie prin care se realizeazaă distrugerea bacteriilor îîn formaă
vegetativaă , fungilor, virusurilor, micobacteriilor sţ i a majoritaă tţii sporilor becterieni
poartaă numele de:
a. sterilizare chimicaă
b. dezinfectţie de nivel îînalt
c. dezinfectţie de nivel scaă zut
d. curaă tţare

114. Procedura de dezinfectţie prin care se realizeazaă distrugerea bacteriilor îîn formaă vegetativaă , a
fungilor, a micobacteriilor sţ i a virusurilor, faă raă actţiune asupra sporilor bacterieni poartaă
numele de:
a. curaă tţare
b. dezinfectţie de nivel îînalt
c. dezinfectţie de nivel intermediar
d. sterilizare

115. Procedura de dezinfectţie prin care se realizeazaă distrugerea majoritaă tţilor

bacteriilor îîn formaă vegetativaă a unor fungi sţ i a unor virusuri faă raă actţiune
asupra micobacteriilor, a sporilor de orice tip, virusurilor neanvelopate sţ i a
mucegaiurilor poartaă numele de:
a. curaă tţare
b. dezinfectţie de nivel scaă zut
c. dezinfectţie de nivel îînalt
d. dezinfectţie intermediaraă
116. Solutţia chimicaă utilizataă pentru dezinfectţia îînaltaă a instrumentarului care nu
suportaă autoclavarea se va folosi maxim:
a. 24 de ore
b. 48 ore
c. 12 cicluri de la preparare
d. 30 cicluri de la preparare
117. Dezinfectţia cu raze ultraviolete este indicataă a fi aplicataă :
a. spatţii îînchise
b. sticlaă rie de laborator
c. suprafetţe netede
 d. ustensile de curaă tţenie
118. Dezinfectţia prin caă lduraă umedaă este indicataă a fi efectuataă :
a. suprafetţelor netede
b. lenjeriei
c. veselei
d. sticlaă riei de laborator

119. Registrul de dezinfectţie îînaltaă a instrumentarului va avea completate urmaă toarele date:
a. produsul utilizat
b. concentratţia de lucru
c. data sţ i ora preparaă rii solutţiei de lucru
d. numaă rul de cicluri de la preparare

120. In registrul de dezinfectţie îînaltaă a instrumentarului nu vor fi completate urmaă toarele date:
a. ora îîncheierii fiecaă rei proceduri
b. numaă rul de cicluri de la preparare
c. instructţiuni privind securitatea sţ i saă naă tatea îîn muncaă
d. numaă rul de dispozitive imersate la fiecare proceduraă
121. Regulile generale de practicaă ale dezinfectţiei nu includ:
a. saă fie usţ or de utilizat
b. utilizarea dzinfectantelor se face respectaî ndu-se normele de protectţie a
muncii
c. se utilizeazaă dezinfectante biodegradabile îîn acord cu cerintţele de mediu
122. Criteriile de alegere corectaă a dezinfectantţilor nu includ:
a. se utilizeazaă produsul numai îîn scopul pentru care a fost avizat
b. produsul trebuie saă fie compatibil cu materialele pe care se vor utiliza
c. produsul saă fie usţ or de utilizat
d. este recomandat a fi utilizat produsul ca atare sţ i care nu necesitaă dilutţie
123. Timpul de actţiune este un criteriu de:
a. alegere corectaă a dezinfectantţilor
b. utilizare sţ i paă strare corectaă a produsului
c. regulaă generalaă de practicaă a dezinfectantţilor

124.. Fiecare unitate sanitaraă , îîn conformitate cu Ordinul 1101/2016, elaboreazaă :

a. un plan propriu de supraveghere, prevenire sţ i limitare a infectţiilor asociate asistentţei
medicale
b. un proiect de finantţare a maă surilor de supraveghere, prevenire sţ i limitare a infectţiilor
asociate asistentţei medicale
c. un program propriu de supraveghere, prevenire sţ i limitare a infectţiilor asociate
asistentţei medicale
d. norme proprii de supraveghere, prevenire sţ i limitare a infectţiilor asociate asistentţei
medicale

125. Fondurile necesare îîndeplinirii activitaă tţilor de supraveghere, prevenire sţ i limitare a infectţiilor
asociate asistentţei medicale vor fi asigurate din:
a. resurse alocate de Ministerul Saă naă taă tţii
b. resurse alocate de Consiliul Judetţean
c. buget propriu alocat de Directţia de Saă naă tate Publicaă
d. bugetul de venituri sţ i cheltuieli a unitaă tţii
126. Activitatea de supraveghere, prevenire sţ i limitare a infectţiilor asociate asistentţei medicale face
parte din:
a. fisţ a postului
b. obligatţiile profesionale
c. codul deontologic

127. In cadrul serviciului de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei medicale trebuie asigurataă
functţie de:
a. responsabil cu bolile infectţioase
b. responsabil al politicii de utilizare a dezinfectantţilor
c. responsabil al politicii de utilizare a antibioticelor
d. responsabil cu infectţiile asociate asistentţei medicale

128. In cadrul serviciului/compartimentului de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei medicale

se va asigura un post de asistent medical la:
a. 400 de paturi
b. 500 de paturi
c. 250 de paturi
d. 100 de paturi
129. Obiectivele specifice bine definite pentru fiecare tip de unitare sanitaraă /sectţie fac parte din:
a. metodele de supraveghere pentru monitorizarea ratei infectţiilor asociate asistentţei
medicale
b. criteriile pe care trebuie saă le îîndeplineascaă un sistem de supravghere
c. componentele unui sistem de supravghere
d. obiectivele supravegherii

130. Atributţia de verificare, cel putţin trimestrial a registrului de monitorizare a infectţiilor asociate
asistentţei medicale al unitaă tţii, prin compartimentul de supraveghere apartţine, conform
Ordinului 1101/2016:
a. comitetului director al unitaă tţiii
b. managerului unitaă tţii medicale
c. directţiei de saă naă tate publicaă judetţene
d. directorului de îîngrijiri al unitaă tţii sanitare

131. Atributţia de îîntocmire sţ i completare a registrului de monitorizare a infectţiilor asociate

asistentei medicale pe sectţie apartţine, conform Ordinului 1101/2016:
a. asistentei medicale responsabile de salon
b. asistentei sţ efe de sectţie
c. medicului sţ ef de sectţie
d. medicului currant

132. Intocmirea haă rtţii punctelor sţ i zonelor de risc pentru aparitţia infectţiilor asociate asistentţei
medicale constituie una din atributţiile, conform Ordinului 1101/2016:
a. managerului unitaă tţii
b. comitetului director
c. serviciului/compartimentului pentru supravegherea, prevenirea sţ i limitarea infectţiilor
asociate asistentţei medicale
d. directorului de îîngrijiri

133. Elaborarea ghidului de izolare al unitaă tţii sanitare este o atributţie a:

a. managerului
b. comitetului director
 c. directorului de îîngrijiri
d. compartimentului pentru supravegherea, prevenirea sţ i limitarea infectţiilor asociate
asistentţei medicale

134. Din comitetul de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei medicale nu vor face parte:
a. sţ efi sectţie
b. asistentţi sţ efi
c. director îîngrijiri
d. director medical
135. Comitetul de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei medicale este condus de:
a. manager
b. director medical
c. comitet director
d. sţ eful/coordonatorul compartimentului de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei
medicale

136. Serviciul/compartimentul de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei medicale trebuie saă

aibaă îîn componentţaă:
a. cel putţin un medic epidemiolog
b. un medic epidemiolog
c. un medic epidemiolog la 400 de paturi
d. un medic epidemiolog la 250 de paturi

137. Asigurarea conditţiilor de îîngrijire la pacientţi cu infectţii/colonizaă ri cu germeni multiplu

rezistentţi este o atributţie a:
a. managerului
b. comitetului director
c. comitetului de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei medicale
d. directorului de îîngrijiri

138. Implementarea sţ i respectarea precautţiunilor standard este o raă spundere a:

a. directorului medical
b. directorului de îîngrijiri
c. medicului sţ ef sectţie
d. medicului currant

139. Elaborarea manualului de biosigurantţaă îîn scopul evitaă rii contaminaă rii personalului sţ i
medicului este o atributţie a:
a. compartimentului de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei medicale
b. farmacistului
c. laboratorului
d. medicului infectţionist responsabil de politica de utilizare a antibioticelor

140. Participarea la recoltarea probelor de evaluare a eficientţei curaă tţeniei, dezinfectţiei sţ i sterilizaă rii
este o atributţie a:
a. director medical
b. director îîngrijiri
c. medic sţ ef sectţie
d. asistent sţ ef

141. Supravegherea sţ i controlul activitaă tţii îîn oficiul alimentar este o atributţie a:
a. managerului
 b. directorului de îîngrijiri
c. medicului sţ ef sectţie
d. asistentului sţ ef

142. Intocmirea sţ i completarea registrului de expunere a accidentelor la produse biologice pe sectţie

este o raă spundere a:
a. medicului sţ ef sectţie
b. medicului currant
c. asistentului sţ ef
d. asistentului responsabil de un salon

143. Efectuarea triajului zilnic al personalului din subordine sţ i declararea oricaă rei suspiciuni de
boalaă transmisibilaă caă tre serviciul/compartimentului de prevenire a infectţiilor associate
asistentţei medicale este o raă spundere, a:
a. managerului
b. directorului de îîngrijiri
c. medicului sţ ef sectţie
d. asistentului sţ ef

144. Consilierea pacientţilor, vizitatorilor sţ i a personalului îîn legaă turaă cu procedurile de prevenire a
transmiterii infectţiilor este o atributţie, a:
a. medicului sţ ef sectţie
b. medicului curant
c. asistentului sţ ef

145. Semnalarea existentţei elementelor sugestive de infectţii asociate asistentţei medicale este o
atributţie a:
a. compartimentul de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei medicale
b. directorului de îîngrijiri
c. medicului sţ ef sectţie
d. asistentei responsabile de salon

146. Urmaă rirea seroconversiei pentru HIV sţ i/sau VHB sţ i/sau VHC la persoana expusaă accidental
conform Ordinului 1101/2016, este o atributţie a:
a. medicului sţ ef sectţie
b. asistentului sţ ef
c. coordonatorului compartimentului de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei
medicale
d. medicului de medicina muncii
147. Completarea evidentţei vaccinaă rilor personalului medico-sanitar expus la produse biologice,
conform Ordinului 1101/2016, este o atributţie a:
a. mitetului director
b. managerului
c. medicului de medicina muncii
d. medicului responsabil pentru prevenirea infectţiilor asociate asistentţei medicale

148. Orice daunaă adusaă pacientţilor prin nerespectarea Ordinului 1101/2016 atrage:
a. responsabilitatea angajatorului
b. responsabilitatea individualaă
c. responsabilitatea sectţiei
d. responsabilitatea institutţionalaă
149. Fondurile necesare îîndeplinirii activitaă tţilor de supraveghere, prevenire sţ i limitare a infectţiilor
asociate asistentţei medicale vor fi afisţ ate pe site-ul unitaă tţii defalcate pe tip de cheltuieli:
a. teste de autocontrol
b. teste de sterilizare
c. teste screening pacientţi
d. teste evaluare personal

150. Pe site-ul unitaă tţii conform Ordinului 1101/2016, nu vor fi postate:

a. teste de autocontrol
b. cheltuieli cu dezinfectantţii
c. cheltuieli cu spaă laă toria
d. cheltuieli cu sterilizarea

151. In cadrul unitaă tţilor sanitare cu paturi cu o capacitate redusaă (sub 50 paturi) poate fi
desemnataă , conform Ordinului 1101/2016 o persoanaă care saă se ocupe de supraveghere,
prevenire sţ i limitare a infectţiilor asociate asistentţei medicale:
a. asistentaă medicalaă cu studii postliceale
b. asistentaă medicalaă cu studii superioare
c. medic epidemiolog
d. medic infectţionist

152. Conform Ordinului 1101/2016, atributţiile asistentei sţ ef de sectţie sunt:

a. prelucreazaă procedurile sţ i protocoalele de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei
medicale elaborate de compartimentul de prevenire sţ i raă spunde de aplicarea acestora
b. organizeazaă sţ i deruleazaă activitatea de formare a personalului îîn domeniul prevenirii
infectţiilor asociate asistentţei medicale
c. efectueazaă activitaă tţi de pregaă tire a personalului medical îîn domeniul utilizaă rii judicioase a
antibioticelor
d. raă spunde de compartimentul igienic al personalului din subordine

153. Asistenta sţ efaă de sectţie, conform Ordinului 1101/2016, nu va avea ca atributţii:

a. raă spunde de aplicarea precautţiunilor standard
b. implementeazaă practicile de îîngrijire a pacientţilor îîn vederea limitaă rii infectţiilor
c. initţiazaă izolarea pacientului care prezintaă semne ale unei boli transmisibile
d. raă spunde de starea de curaă tţenie din sectţie

154. In atributţiile asistentei medicale responsabile de salon intraă :

a. controleazaă respectarea maă surilor de asepsie sţ i antisepsie
b. implementeazaă practicile de îîngrijire a pacientţilor îîn vederea limitaă rii infectţiilor
c. initţiazaă izolarea pacientţilor care prezintaă semne ale unei boli transmisibile
d. coordoneazaă sţ i supravegheazaă operatţiunile de curaă tţenie sţ i dezinfectţie

155. Conform Ordinului 1101/2016, atributţiile asistentei medicale responsabile de salon sunt, cu
exceptţia:
a. instruiesţ te personalul din subordine privind autodeclararea îîmbolnaă virilor
b. coordoneazaă sţ i supravegheazaă operatţiunile de curaă tţenie sţ i dezinfectţie
c. participaă la pregaă tirea personalului
d. participaă la investigarea focarelor

156. Asistenta de la statţia de sterilizare are îîn atributţii, conform Ordinului 1101/2016, urmaă toarele:
a. participaă la pregaă tirea personalului
b. raă spunde de igiena îîncaă perilor îîn care se face sterilizarea sţ i de respectarea circuitelor
 c. respectaă precautţiunile standard
d. participaă la investigarea focarelor

157. Scopul supravegherii infectţiilor associate asistentţei medicale îîn unitaă tţile sanitare este:
a. de identificare a riscurilor
b. cresţ terea calitaă tţii
c. asigurarea sigurantţei pacientului
d. reducerea incidentţei infectţiilor asociate asistentţei medicale
e. reducerea costului rezultate infectţiilor asociate asistentţei medicale

158. Criteriile pe care trebuie saă le îîndeplineascaă un sistem de supraveghere pentru monitorizarea
ratei infectţiilor asociate asistentţei medicale, sunt:
a. utilitate
b. simplitate
c. flexibilitate
d. fiabilitate
159. Metodele de supraveghere pentru monitorizarea ratei infectţiilor asociate asistentei medicale
sunt:
a. activaă
b. pasivaă
c. combinataă

160. Componentele unui sistem de supraveghere sunt:

a. frecventţa sţ i durata raportaă rii
b. asigurarea confidentţialitaă tţii
c. indicatori de performantţaă maă surabili
d. perioada de colectare a datelor

161. Metodele de supraveghere pentru monitorizarea ratei infectţiilor asociate asistentţei medicale
sunt, cu exceptţia:
a. metoda de colectare a datelor
b. frecventţa sţ i durata raportaă rii
c. studii de prevalentţaă de moment/perioadaă
d. supravegherea pasivaă

162. Atributţia de respectare a politicii de utilizare a antibioticelor, conform Ordinului 1101/2016,

apartţine:
a. medicului sţ ef de sectţie
b. medicului currant
c. medicului responsabil de politica de utilizare a antibioticelor din cadrul
serviciului/compartimentului de prevenire a infectţiilor asiciate asistentţei medicale
d. directorului de îîngrijiri

163. Supravegherea sţ i controlul calitaă tţii prestatţiilor efectuate la spaă laă torie este o atributţie, conform
Ordinului 1101/2016 a:
a. medicului sţ ef de sectţie
b. asistentului sţ ef de sectţie
c. directorului medical
d. directorului de îîngrijiri

164. Comitetul de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei medicale este alcaă tuit din:
a. farmacist
 b. medic laborator
c. director medical
d. manager

165. Comitetul de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei medicale are obligatţia de a se îîntaî lni:
a. lunar
b. trimestrial
c. anual
d. la nevoie

166. Comitetul de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei medicale are îîn atributţii:
a. analiza indicatorilor de performantţaă
b. analiza deceselor
c. analiza situatţiei legate de infectţii asociate asistentţei medicale
d. elaborarea de propuneri caă tre Comitetul Director
167. Seful serviciului/coordonatorului compartimentului de prevenire a infectţiilor asociate
asistentţei medicale este autorizat prin decizie administrativaă pentru:
a. elaborarea politicii de utilizare a antibioticelor
b. verificarea modului de respectare a procedurilor sţ i protocoalelor de prevenire sţ i
limitare a infectţiilor asociate asistentţei medicale
c. propune caă tre manager sanctţiuni administrative pentru abateri legate de activitatea de
prevenire
d. suspendaă activitatea medicalaă îîntr-un compartiment care nu respectaă procedurile sţ i
protocoalele

168. Intocmirea sţ i completarea registrului de monitorizare a infectţiilor asociate asistentţei medicale

pe sectţie este o raă spundere a:
comitetului director
directorului medical
directorului de îîngrijiri
asistentului sţ ef

169. Maă surile minime obligatorii pentru prevenirea sţ i limitarea infectţiilor asociate asistentţei
medicale, cuprind:
a. practici sigure de injectare
b. igiena respiratorie sţ i eticheta de tuse
c. interzicerea fumatului îîn spatţiile publice
d. aplicarea Regulamentului de Organizare sţ i Functţionare

170. Activitatea serviciului sau compartimentului de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei

medicale este asigurataă prin:
a. personal propriu
b. contractarea de prestaă ri servicii specifice cu DSP
c. contractarea de prestaă ri servicii cu Miniasterul Saă naă taă tţii
d. contractarea de prestaă ri servicii specifice cu Casa Judetţeanaă de Asiguraă ri de Saă naă tate

171. In cadrul serviciului/compartimentului de prevenire a infectţiilor nosocomiale, asistentţa medicalaă

se va asigura cel putţin un medic epidemiolog la:
a. 500 paturi
b. 300 paturi
c. 400 paturi
d. minim 400 de paturi
172. In cadrul serviciului/compartimentului de prevenire a infectţiilor asociate asistentţei medicale se
va asigura cel putţin un medic infectţionist la:
a. 1000 paturi
b. 500 paturi
c. 400 paturi
d. minim 400 paturi

173. Care din urmaă toarele etape nu face parte din modalitatea de efectuare a curaă tţeniei:
a. mentţinerea caă ruciorului pentru curaă tţenie îînafara salonului pe coridor
b. sţ tergerea de praf a mobilierului cu o lavetaă îîmbibataă îîn solutţie de detergent+dezinfectant
c. curaă tţarea grupului sanitar sţ i a tuturor componentelor sţ i accesoriilor acestuia
d. maă turarea uscataă a pavimentului cu o maă turaă corespunzaă toare

174. Care din urmaă toarele circuite functţionale dintr-un spital fac obiectul activitaă tţii
infirmierelor/îîngrijitoarelor:
a. circuitul bolnavului, circuitul alimentelor, circuitul lenjeriei, circuitul reziduurilor
b. circuitul alimentelor
c. circuitul lenjeriei
d. circuitul reziduurilor

175. Platformele organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoaielor menajere se vor
amenaja:
a. la o distantţaă de minim 15 m de ferestrele unitaă tţii
b. la o distantţaă de minim 5 m de ferestrele unitaă tţii
c. la o distantţaă de minim 10 m de unitate
d. la o distantţaă de maxim 1 m de alte unitaă tţi
176. Codul de culori al ambalajelor pentru colectarea desţ eurilor îîn unitaă tţile sanitare este:
a. galben pentru desţ eurile periculoase sţ i negru pentru desţ eurile nepericuloase (menajere)
b. alb pentru desţ eurile periculoase sţ i verde pentru desţ eurile nepericuloase (menajere)
c. rosţ u pentru desţ eurile periculoase sţ i negru pentru desţ eurile nepericuloase (menajere)
d. verde pentru desţ eurile citostatice

177. Dupaă utilizare, maă nusţ ile:

a. se claă tesc sţ i se usucaă
b. se spalaă sţ i se usucaă
c. se spalaă , se dezinfecteazaă sţ i se usucaă
d. se aruncaă

178. Dezinfectţia igienicaă a maî inilor prin frictţiune se face:

a. pe maî na spaă lataă sţ i uscataă
b. pe maî na umedaă
c. dupaă fiecaree proceduraă medicalaă , îînainte de spaă lare
d. ori de caî te ori este nevoie

179. Antisepticul este:

a. produs care îîndepaă rteazaă murdaă ria
b. produs care îîmpiedicaă dezvoltarea microbilor
c. produs care ajutaă la activarea microbilor
d. produs care se paă streazaă la rece

180. Exemple de substantţe dezinfectante care dezinfecteazaă tegumentele, instrumentele, suprafetţele:

 a. apa oxigenataă , cloramina, iod, detergentţi, clorhexina, alcoolii
b. apa de Javel
c. fenol
d. hipoclorit de sodiu

181. Substantţe folosite pentru dezinfectţia grupurilor sanitare:

a. substantţe dezinfectante pe bazaă de clor
b. apa de Javel
c. alcoolii
d. sare cuaternaraă de amoniu

182. Definitţia dezinfectţiei:

a. dezinfectţia este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate microorganismele
patogene (îîn proportţie de 99,99%)
b. dezinfectţia este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate microorganismele
patogene (îîn proportţie de 80%)
c. dezinfectţia este procesul prin care sunt distrusţ i virusţ ii (îîn proportţie de n80%)
d. dezinfectţia este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate microorganismle
patogene (îîn proportţie de 75%)

183. Care sunt tipurile de dezinfectţie fizicaă :

a. prin caă lduraă uscataă , prin caă lduraă umedaă , prin raze ultraviolete
b. prin raze X
c. prin raă cire la -25 grade
d. formol

184. Dezinfectţia prin mijloace chimice se realizeazaă cu:

a. substantţe biocide de tippul 1 (pentru piele sţ i mucoase) sţ i de tipul 2 (pentru suprafetţe,
mediu, aer)
b. substantţe pe bazaă de clor
c. substantţe pe bazaă de alcooli
d. substantţe cu clorhexidina

185. Solutţia de sterilizare nu se folosesţ te mai mult de:

a. 48 ore
b. 12 ore
c. 1 oraă
d. 30 zile

186. Care sunt substantţele care dezinfecteazaă ataî t pielea caî t sţ i mucoasele:
a. apa oxigenataă , cloramina, iod, detergentţi, clorhexina, alcoolii, ozon, clor, dioxid de clor,
acid peracetic (otţet)
b. apa de Javel
c. hipoclorit de sodiu
d. sare cuaternare de amoniu

187. Regulile de bazaă îîn aplicarea Precautţiunilor standard sunt:

a. consideraă totţi pacientţii posibil infectatţi
b. consideraă saî ngele pacientţilor infectat
c. consideraă acele sţ i instrumentele posibil infectate
d. consideraă saă lile de tratament posibil infectate
188. Stopul cardiac:
a. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec.;
b. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec.
c. determina si oprirea circulatiei cerebrale.

189. Deficitul motor apare îîn:

a. sindromul hemiplegic
b. sindromul paraplegic si tetraplegic
c. nevralgia sciatica

190. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt:

a. miopatia
b. miotonia
c. radiculitele

191. Sindromul de neuron motor periferic , cu tulburari de sensibilitate importanta ,

apare si îîn:
a. poliradiculonevrita
b. "sindromul de coada de cal"
c. sindromul meningian
192. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza:
a. timp scurt
b. care au o putere calorica moderata
c. timp îîndelungat

193.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin:

a. distrugerea tuturor straturilor epidermului
b. eritem, edem, caldura locala, usturime
c. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului

194. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin:

a. interesarea epidermului si partial a dermului
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
c. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum

195. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin:

a. hemoconcentratie
b. scaderea numarului de hematii si leucocite
c. cresterea numarului de hematii si a hematocritului

196. IÎn caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si
complicatii :
a. insuficienta cardiaca
b. alterari renale cu albuminurie, glicozurie si hematurie
c. infectia arsurilor

197. Ce complicatii pot aparea îîntr-o arsura îîntinsa?

a. soc hipovolemic
b. infectie, nefrita, bronhopneumonie, hemoragie digestiva
c. escare, intoxicatia centrilor nervosi cerebrali, urmata de confuzii, pierderi de
cunostinta, paralizii
198. Acordarea primelor îîngrijiri la bolnavii cu arsuri îîntinse se va face:
a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
c. îîn sala de operatii, îîn conditii de asepsie si antisepsie

199. IÎndepartarea victimei de curentul electric se va face:

a. cu maî inile, neexistaî nd nici un pericol
b. îîmpingerea victimei de laî nga sursa de curent cu o bucata de lemn
c. îîmpingerea prin intermediul unei haine groase, îîmpaturite

200. Tratamentul îîn arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva
prin spalaturi abundente cu:
a. apa si sapun
b. solutii antiseptice
c. solutii acide slabe

201.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza :

a. bolile cu raspandire in populatie ;
b. bolile cu raspandire mare in populatie, ce creeaza probleme de sanatate
publica, perturband dezvoltarea normala a societatii;
c. boli cardiovasculare, neoplaziile, accidentele rutiere, boli psihice, sinuciderile
etc.

202. Profilaxia generala presupune :

a. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara ;
b. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni ;
c. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie.

203.Profilaxia speciala se refera la :

a. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase;
b. prevenirea unor noi cazuri secundare;
c. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate .

204. Triajul epidemiologic presupune :

a. termometrizarea, ex. tegumentelor, cavitatii bucale si conjunctivelor ;
b. masurarea T.A. puls, diureza;
c. informarea privind eventualele contacte la domiciliu .

205.Triajul epidemiologic se efectueaza :

a. zilnic, in crese si gradinite, inainte de intrarea in colectivitate;
b. in crese si gradinite, dupa intrarea copiilor in colectivitate;
c. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta .

206.Termometrizarea zilnica, in cadrul triajului epidemiologic, se efectueaza :

a. de catre asistenta medicala ;
b. saptamanal, la copiii din crese si gradinite;
c. zilnic, la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite .

207.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt:

a. spalarea, aerisirea, ventilatia;
b. stergerea umeda a suprafetelor, folosind agenti chimici;
c. radiatii ultraviolete .

208.Metodele fizice de dezinfectie :

a. sunt reprezentate in principal de caldura uscata, umeda si radiatii u.v.;
b. se bazeaza pe reactia de oxidare, hidroliza si precipitare ;
c. se realizeaza prin denaturarea proteinelor .

209.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin :

a. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante ;
b. scufundarea in substante dezinfectante;
c. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului .

210.Vaccinoprofilaxia utilizeaza :
a. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii, atenuati;
b. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate, transformate in anatoxine;
c. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati, pentru eficienta sporita.

211.Anginele sunt :
a. cele mai frecvente infectii streptococice;
b. inflamatii ale istmului faringian;
c. afectiuni intalnite numai la copii .

212 .Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt :

a. odinofagia;
b. congestia intensa a fundului de gat ;
c. false membrane .

213.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza:

a. 1-2 zile ;
b. 1-10 zile;
c. 3-6 zile .

214.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 - 25 zile de la

debutul bolii si pot fi :
a. glomerulonefrita difuza acuta;
b. reumatismul articular acut ;
c. colica biliara .

215.Profilaxia scarlatinei include :

a. masuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , tratament cu
penicilina al purtatorilor ;
b. masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati,
cat si in locuinte ;
c. supraveghere facultativa a bolnavului .

216. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include :

a. aplicarea de comprese reci pe frunte;
b. combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat;
c. regim hiperprotidic.
217. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi :
a. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra;
b. varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios;
c. hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .

218.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient

cu scarlatina constau in :
a. combatarea pruritului ;
b. ingrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;
c. repaus la pat, cel putin 7 zile .
219.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde :
a. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului;
b. continuarea tratamentului la externare cu moldamin ;
c. administrarea de hidrocortizon acetat .

220. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin :

a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem;
b. catar nazal, febra inalta, diaree;
c. febra +catar + semnul Koplick.

221. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin :

a. cresterea mare a febrei;
b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile;
c. eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait.

222. Patagnomonic pentru rujeola este :

a. semnul Barsieri;
b. semnul Koplick;
c. catar ocular, nazo-bronsic.

223.In rujeola eruptia :

a. este insotita de prurit ;
b. nu este insotita de prurit;
c. nu produce prurit.

224.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la :

a. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii;
b. urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ;
c. administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact.

225.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie

sunt:
a. febra, frisoane, tahipnee;
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale;
c. apatie, imobilitate.

226.In perioada eruptiva din rujeola apare:

a. exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat);
b. inapetenta, stare de neliniste, nervozitate;
c. tegumente palide, reci.
227.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza :
a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii;
b. reechilibrarea hidro-electrolitica;
c. imobilizarea pacientului in perioada eruptive.

228.Problemele pacientului cu rujeola pot fi:

a. dispnee cu polipnee cauzata de febra;
b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii;
c. hipotermie .

229.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor

respiratorii, tusei, polipneei constau in:
a. aplicarea compreselor hipotermizante ;
b. umidificarea aerului din incapere;
c. administrarea medicatiei prescrise de medic .

230.Rubeola este o boala :

a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie
micropapuloasa fugace si febra inconstanta ;
b. cu izolare la domiciliu ;
c. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.

231.In rubeola, modul de transmitere este :

a. aerogen;
b. prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii;
c. digestiv.

232.Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :

a. poliadenopatia;
b. febra inalta la adulti;
c. ciclul lingual .

233.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona :

a. poliartrita;
b. purpura trombocitopenica si meningoencefalita;
c. reumatismul articular acut .

234.Tratamentul rubeolei este :

a. simptomatic;
b. etiologic;
c. igienic .

235. Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la:

a. fete;
b. baieti;
c. dupa pubertate .

236. Calea de transmitere in tusea convulsiva este :

a. aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse;
b. digestiva, prin maini murdare ;
c. prin obiecte recent contaminate .
237. Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" epidemice la
sfarsitul
a. iernii;
b. primaverii;
c. verii.

238.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat, calea de transmitere

fiind :
a. fecal-orala;
b. aerogena, prin contact intim la inceputul bolii ;
c. parenterala.

239.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile :

a. cu declarare nominala obligatorie;
b. internare si tratament obligatoriu in spital ;
c. tratament la domiciliu si izolare obligatorie .

240.Sindromul meningian - un grup de simptome si semne, apare in :

a. meningita tuberculoasa;
b. meningita seroasa ;
c. tetanos .

241.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia

meningitelor purulente la :
a. copii;
b. adulti peste 40 ani;
c. tineri .

242. Calea de transmitere a meningitei poate fi :

a. hematogena ;
b. prin contiguitate ;
c. aerogena .

243. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde :

a. febra, cefalee puternica, fotofobie;
b. varsaturi si somnolenta pana la coma;
c. subfebrilitate, agitatie, greata.

244.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase

precum:
a. rujeola;
b. varicela;
c. hepatita virala A.

245. Tabloul clinic in encefalita cuprinde :

a. febra, cefalee, tulburari de senzoriu;
b. convulsii, diverse paralizii ;
c. greturi, varsaturi, oligurie.

246.Tratamentul encefalitei consta in :

a. chimioterapie antivirala;
b. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa;
c. imunoterapie cu imonoglobuline specifice .

247. Profilaxia encefalitelor virale :

a. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri
formolate;
b. urmareste combaterea vectorilor;
c. consta in protectie generala prin vaccinare specifica .

248. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente
contaminate cu diverse bacterii se numeste:
a. rujeola;
b. toxiinfectie alimentara;
c. parotidita epidemica.

249. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice :

a. prin ingestia toxinei eliberata in aliment;
b. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare
cantitate;
c. in parazitoza intestinala .

250.Febra tifoida este o boala:

a. transmisibila cu declarare obligatorie;
b. specifica omului ;
c. produsa de Rickettsia Prowazekii.

251. In febra tifoida este obligatorie:

a. spitalizarea;
b. declararea nominala;
c. imobilizarea pacientului.

252. Receptivitatea la dizenterie este generala, mai mare la :

a. copii sub 5 ani;
b. varstnici;
c. barbati.

253. Tetanosul impune :

a. izolarea obligatorie in spital ;
b. declararea nominala obligatorie;
c. regimul alimentar strict .

254.Injectiile vor fi administrete numai daca:

a. fiolele sunt etichetate si, atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor
prescrise;
b. aspectul solutiei de injectii sa fie clar , transparent, fara precipitate
c. sa aiba data de valabilitate , dar poate sa fie precipitat;

255. La administrarea injectiei este necesar sa verifice;

a. integritatea fiolei;
b. integritatea seringii si data valabilitatii;
c. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate;
256. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt:
a. alcoolul;
b. toxice industriale;
c. medicamente hepatotrofice;

257. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica ;

a. ciroza atrofica;
b. ciroza hipertrofica;
c. ciroza splenogena;

258.In ciroza hepatica icterul poate fi:

a. episodic;
b. cu carecter permanent;
c. nu apare icter;

259. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt:

a. stadiu compensat;
b. stadiul decompensat;
c. stadiul vascular;

260. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare :

a. ascita;
b. edemul membranelor inferioare;
c. icter;

261.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt :

a. varice esofagiene care se rup;
b. scaderea factorilor de coagulare in sange;
c. ingestia de medicamente;

262. Etiologia cirozei atrofice poate fi:

a. etiologie alcoolica;
b. etiologie virala;
c. etiologie necunoscuta;

263.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt:

a. hemoragia digestive superioara
b. encefalopatia portala;
c. HTA;

264. In cazul hemoragiei digestive prognosticul este:

a. rezervat;
b. este o stare trecatoare;
c. rezervat atat imediat cat si de viitor;

265. Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul;

a. insuficientei hepatice;
b. in encefalopatia hepatoportala;
c. in insuficienta renala;
266. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt:
a. tratamentul corect al hepatitei;
b. dispensarizarea indelungata;
c. interventia chirurgicala;

267. In cazul ascitei dieta va fi:

a. desodata;
b. hipersodata;
c. bogata in potasiu;

268 Splenectomia este indicata:

a. profilactic;
b. in ciroza de tip Bantian;
c. in hipersplenismul sever;

269. Paracenteza se recomanda:

a. in toate cazurile de ascita;
b. numai de necessitate;
c. daca afecteaza functiile respiratorii;

270.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in:

a. izolarea bolnavului;
b. aerisirea camerei;
c. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului;

271. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi:

a. echilibrat ;
b. hiperhidratare;
c. parenteral si peros;

272. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt:

a. boli infectioase;
b. un pranz copios completat de efort fizic;
c. hemoragii digestive si interventii chirurgicale ;

273.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin:

a. îîntindere a ligamentelor si capsulei articulare
b. rupturi a ligamentelor
c. afectiune cronica a articulatiei

274.Entorsele sunt afectiuni:

a. simple
b. îîn care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare
c. lipsite de importanta

275. Simptomele entorsei sunt:

a. durerea
b. impotenta functionala
c. febra
276. Hemartroza se defineste prin:
a. prezenta saî ngelui îîn cavitatea articulatiei
b. prezenta apei îîn cavitatea articulatiei
c. apare numai îîn articulatia genunchiului sau îîn orice articulatie

277.Echimoza apare in:

a. numai caî nd s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase
b. smulgeri de fragmente osoase
c. orice entorsa

278.Masurile de urgenta îîntr-o entorsa constau îîn:

a. calmarea durerii
b. imobilizarea articulatiei îîntr-o fasa simpla sau gipsata
c. aplicarea unei atele

279.Interventia chirurgicala este obligatorie:

a. îîn cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari
b. îîn cazul rupturilor de menisc
c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii

280. Entorsa tratata incorect poate produce:

a. artroza îîn articulatia respectiva
b. limitarea mobilitatii articulatiei
c. durere

281.Luxatia poate apare datorita unui traumatism:

a. violent
b. mai putin violent
c. nu are importanta intensitatea traumatismului

282.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii:

a. disjunctia
b. diastazis
c. deformarea regiunii

283.Luxatia se caracterizeaza prin:

a. durere vie si impotenta functionala
b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare
c. febra

284.Examenul radiologic este obligatoriu îîn luxatii:

a. arata pozitia îîn care se afla segmentele luxate
b. arata daca nu exista o fractura concomitenta
c. nu este obligatoriu

285. Tratamentul luxatiei se va face:

a. caî t mai urgent posibil
b. se face sub anestezie generala
c. se face dupa ce se administreaza calmante

286.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale:

a. ortopedica (nesaî ngeraî nda)
b. chirurgicala (saî ngeraî nda)
c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesaî ngeraî nda) se va face
pe cale chirurgicala (saî ngeraî nda)

287. Dupa o perioada de imobilizare îîn cazul unei luxatii tratamentul de recuperare
balneo-fizio-kinetoterapie este:
a. indicat
b. contraindicat
c. indicat si asociat cu tratamente specifice

288.Care sunt cauzele de origine bronhopulmonaraă din insuficientţa respiratorie

acutaă ?
a. crup difteric
a. bronhoalveolite de deglutitţie
b. crize de astm bronsţ ic
c. cordul pulmonar acut

289.Cauzele de origine cardiacaă din insuficientţa respiratorie acutaă sunt

urmaă toarele, cu exceptţia:
a. astmul cardiac
a. edemul pulmonar acut
b. embolia pulmonaraă
c. hipertensiunea arterialaă

290.Dispneea din insuficientţa respiratorie acutaă poate apaă rea sub formaă de:
a. tahipnee
a. bradipnee expiratorie
b. respiratţie Kussmaul
c. respiratţie Cheyne-Stokes

291.Care sunt factorii determinantţi sţ i predispozantţi din astmul bronsţ ic:

a. praful de casaă
a. pulberile
b. ceatţa
c. factorii infectţiosţ i

292. Tabloul clinic îîn starea de raă u astmaticaă este reprezentat de:
a. bradipnee cu expiratţie prelungitaă sţ i tiraj
a. cianozaă
b. prezentţa tusei sţ i expectoratţiei
c. raluri bronsţ ice mari sţ i mici

293. Simptomele din pneumotoraxul spontan sunt urmaă toarele cu o exceptţie:

a. junghi toracic violent
a. hemoptizie
b. anxietate,cianozaă
c. tuse chintoasaă

294.Care sunt semnele fizice din pneumotoraxul spontan:

a. bombare sţ i imobilizare a hemitoracelui interesat
 a. hiposonoritate
b. abolirea murmurului vezicular
c. hipersonoritate cu disparitţia matitaă tţii cardiace

295.Termenul de bronhopneumopatie obstructivaă cronicaă se referaă la bolnavii cu:

a. bronsţ itaă acutaă
b. emfizem pulmonar
c. bronsţ itaă cronicaă
d. astm bronsţ ic

296.Decompensarea respiratorie a BPOC se asociazaă cu decompensarea

hemodinamicaă cu:
a. bradicardie
a. tuburaă ri de ritm
b. hepatomegalie nedureroasaă
c. meteorism abdominal

297. Care sunt metodele de combatere a obstructţiei din BPOC.

a. drenaj postural
a. aspiratţie bronsţ icaă
b. administrare de oxigen
c. spaă laă turaă bronsţ icaă

298.IÎn edemul pulmonar acut se îîntaî lnesc urmaă toarele manifestaă ri clinice:
a. dispneea intensaă severaă
a. anxietate extremaă
b. transpiratţii, cianozaă
c. tahicardie, raluri subcrepitante

299.Conduita de urgentţaă din edemul pulmonar acut :

a. instalarea bolnavului îîn decubit lateral
a. aplicarea garoului la raă daă cina a trei membre cu comprimarea
arterelor
b. oxigen
c. la nevoie intubatţie

300.IÎn edemul pulmonar acut cu tensiune scaă zutaă snut contraindicate:

a. emisiunea de saî nge
a. morfina
b. hipotensoarele
c. oxigenul

301.Manifestaă rile clinice din embolia pulmonaraă cuprind:

a. dispnee
b. tahicardie
c. hipotensiune arterialaă
d. turgesţ centţa jugularelor
302. Cauzele principale ale encefalopatiei hipertensive sunt hipertensiunea
arterialaă din:
a. glomerulonefrita acutaă
a. insuficientţa renalaă acutaă
b. toxemia gravidicaă
 c. feocromocitomul

303. Encefalopatia hipertensivaă se asociazaă cu modificaă ri hemodinamice:

a. scaă derea bruscaă a T.A.
b. cresterea fluxului sangvin cerebral
a. vasoconstrictţia arteriolaraă cerebralaă
c. cresţ terea bruscaă a T.A.

304. Cauzele majore ale hemopericardului:

a. leziuni toracice penetrante sţ i nepenetrante
b. ruptura mezenterului
c.ruptura inimii îîn cursul evolutţiei infarctului miocardic acut
d. contuzii cardiace violente sţ i ruptura de atriu

305. Simptomele sţ i semnele din tamponada cardiacaă sunt îîn raport cu etiologia
tamponadei cardiace:
a. hipertensiune arterialaă , provovataă de cresţ terea debitului
cardiac
b. dispnee-polipnee,ortopnee
c. anxietate extremaă
d. cresţ terea ariei matitaă tţii cardiace

306. Cum se face respiratţia artificialaă ,, guraă la guraă ’’ conform formulei H.E.L.P.:
a. hiperextensia capului
b. eliberarea caă ilor respiratorii superioare
c. luxarea mandibulei
d. pensarea nasului,insuflarea aerului

307.Aritmii atriale sunt tulburaă ri de ritm ale inimii ,îîn care mecanismul de
producere a acestora actţioneazaă îîn atrii fie:
a. îîn nodul sinoatrial
b. îîn nodul sinuzal
c. îîntr-un focar ectopic,situat îîn afara nodulului sinuzal
d. îîn nodulul atrio-ventricular

308.Tulburaă rile functţionale care pot saă aparaă îîn aritmii sunt:
a. ametţeli
b. dureri precordiale,jenaă retrosternalaă
c. tulburaă ri de auz
d. semne de excitatţie neuro-psihicaă

309.Extrasistolele ventriculare :
a. sunt baă taă i premature provocate de stimuli care iau nasţ tere îîn
atrii
b. pot saă aparaă la persoanele cu inimaă saă naă toasaă
c. pot saă aparaă la persoanele cu afectţiuni organice de inimaă
d. pot saă aparaă izolate sau cu o anumitaă regularitate

310.Tahicardia ventricularaă paroxisticaă :

a. este o tulburare de ritm generataă de impulsuri de origine ventricularaă
cu o frecventţaă de 100-250/ minut
 b. este o tulburare de ritm generataă de impulsuri de origine
ventricularaă cu o frecventţaă de 90-200/ minut
c.este o tulburare de ritm generataă de impulsuri de origine ventricularaă
cu o frecventţaă de 120-300/ minut
d. este o tulburare de ritm generataă de impulsuri de origine
ventricularaă cu o frecventţaă de 150-250/ minut

311.Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt:

a. diabetul zaharat
b. bolile aparatului renal
c.bolile aparatului digestiv
d. tabagismul

312. Ocluzia intestinalaă mecanicaă poate saă survinaă fie:

a. prin obstructţie
b. prin sţ trangulare
c. prin inflamatţii ale mucoasei
d. prin paralizia musculaturii intestinului

313.Conduita de urgentţaă la un bolnav cu ocluzie intestinalaă :

a. administrarea de lichide
b. administrarea de opiacee
c.instalarea unei sonde de aspiratţie nazogastricaă
d. corectarea tulburaă rilor hidroelectrolitice

314.Hemoragia digestivaă superioaraă este saî ngerarea care are loc îîn:
a. esofag
b. duoden
c.faringe
d. jejunul proximal

315.Hematemeza din hemoragia digestivaă superioaraă este precedataă de:

a. greutate epigastricaă
b. greatţaă
c.ametţeli
d. slaă biciune,transpiratţii
316.Cauzele cele mai importante îîn aparitţia hemoragiei digestive superioare:
a. boli ale esofagului
b. boli ale stomacului sţ i duodenului
c.boli ale intestinului subtţire
d. boli ale pancreasului

317.Simptomatologia îîn colica renalaă este urmaă toarea cu o exceptţie :

a. durere intensaă profundaă ,are caracter de rupturaă
b. nelinsţ te,agitatţie,anxietate
c.disurie,polakiurie
d. dispnee

318.Diagnosticul diferentţial al comelor se face cu:

a. obnubilarea
b. starea de sopor
c.carus
 d. letargia

319.Prevenirea sţ i combaterea obstructţiei caă ilor aeriene , la un pacient îîn comaă ,se
face prin:
a. asţ ezarea bolnavului îîn tredelenburg
b. hiperextensia capului
c.introducerea unei canule orofaringiene
d. administrarea de oxigen

320.Coma diabeticaă poate fi declansţ ataă de:

a. eroare dieteticaă
b. surmenaj,factori psihici
c.infectţii,intoxicatţii
d. hipertensiune arterialaă

321.Coma diabeticaă este precedataă clinic prin:

a. gretţuri ,vaă rsaă turi,
b. poliuri, polidipsie
c.lipotimie
d. stupoare

322.IÎn coma diabeticaă acido-cetonicaă existaă 3 semne majore , cu o exceptţie:

a. respiratţie Kussmaul
b. tulburaă ri de cunosţ tintţaă
c.deshidratare globalaă
d. miozaă

323. Tetraplegia reprezintaă :

a. paralizia celor 4 membre
b. paralizia tuturor extremitaă tţilor
c. paralizia picioarelor
d. paralizia membrelor inferioare

324.Tratamentul bolnavilor cu colicaă biliaraă constaă îîn administrarea de:

a. metoclopramid,hemisuccinat de hidrocortizon
b. antibiotice
c.corectarea tulbulaă rilor hidroelectolitice
d. antispastice

325. Cauzele colapsului hipovolemic:

a. hemoragii (interne ,externe)
b. arsuri
c. maă rirea patului vascular
d. meningite

326. Premergaă tor eclampsiei apare adesea un sindrom neuromuscular de alarmaă

,care constaă îîn:
a. astenie cu stare de somnolentţaă
b. vaă rsaă turi
c. dureri epigastrice sub formaă de baraă
d. cefalee persistente
327. Urmaă toarele simptome formeazaă triada clasicaă îîn diabetul zaharat, cu exceptia:
a. polipnee
b. polifagie
c. poliurie
d. polidipsie

328. Atelectazia inseamnaă :

a. o metodaă de investigatţie a plaă manului;
b. o modificare a respiratţiei;
c. pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea caă ilor aeriene
intrapulmonare.
d. respiratţie foarte slabaă

329. Spasmul bronsţ iolar se manifestaă prin:

a. inspir normal sţ i expir scurt;
b. inspir prelungit;
c. inspir prelungit, expir prelungit greoi;
d. inspir scurt, expir prelungit greoi

330.Semnele cutanate din sţ ocul anafilactic cuprind:

a. eriteme difuze
b. edem al fetţei,pleoapelor
c.edem laringian
d. urticarie

331.Localizarea corpului straă in îîn interiorul globului poate fi:

a. îîn camera anterioaraă
b. îîn cristalin
c.îîn corpul ciliar
d. îîn peretele globului

332.Simptomul principal din placenta previa este hemoragia uterinaă care are
urmaă toarele caractere:
a. apare îîn ultimele 6 luni
b. este dureroasaă
c.saî nge rosţ u,viu,arterial
d. de obicei survine noaptea

333.Sindromul muscarinic din intoxicatţiile cu insecticide organofosforate se

manifestaă prin:
a. sialoree
b. miozaă
c.tahicardie
d. transpiratţii abundente

334.Convulsia este un simptom al unui proces patologic manifestat prin:

a. contractţii voluntare
b. contractţii brusţ te
c.contractţii tonice,
d. contractţii clonice
335.Convulsiile tonico-clonice generalizate la copii evolueazaă îîn trei faze :
a. faza tonicaă
b. faza clonicaă
c. faza de rezolutţie
d. faza tonico-clonicaă

336.Infarctul cerebral poate fi dat de:

a. tromboza arterelor cerebrale
b. embolia arterelor cerebrale
c.pareze sau parestezii
d. tulburaă ri de vedere

337. Arsurile se clasificaă din punct de vedere al profunzimii îîn patru grade:
a. gradul I: escaraă dermicaă totalaă
b. gradul II: flictenaă ,, albaă ’’
c.gradul III: flictenaă rosţ ie
d. gradul IV: eritem , edem, hipertermie, usturime

338.Prin ce se manifestaă henoragiile uterine:

a. menoragii
b. rectoragii
c.otoragii
d. metroragii

339.Caî nd pacientul prezintaă corpi straă ini faringieni bolnavul este:

a. linisţ tit
b. senzatţie de arsuraă
c.disfagie
d. disfonie

340.Cauzele trumatismelor esofagiene sunt:

a. manevre endoscopice
b. tentative nereusţ ite de extragere a unui corp straă in
c.traumatism caloric sau coroziv al esofagului
d. plaă gi penetrante sau perforatţii

341.Maă surile de urgentţaă îîn cazul hemoragiilor traheobronsţ ice sunt urmaă toarele :
a. repaus fizic absolut, repus vocal
b. asţ ezarea pacientului îîn decubit dorsal
c.calmarea tusei sţ i anxietaă tţii
d. pensarea sau ligatura vasului

342.Sţ ocul anafilactic cel mai frecvent survine îîn urmaă toarele circumstantţe
etiologice cu o exceptţie:
a. alergie medicamentoasaă
b. îîntţepaă turaă de insectaă
c.alergie alimentaraă
d. alergie la praf
 343. Sindromul nicotinic din intoxicatţiile cu insecticide organofosforate se
manifestaă prin:
a. fasciculatţii musculare
b. miozaă
c.crampe musculare la grupele musculare mari
d. convulsii tonico-clonice

344.IÎn intoxicatţiile cu insecticide organoclorurate se îîntaă lnesc fenomene nervoase :

a. parestezii localizate initţial la limbaă ,buze sţ i membre
b. tremuraă turi
c.convulsii sţ i comaă
d. gretţuri, vaă rsaă turi

345.Tratamentul de durataă îîn cazul anginei pectorale cuprinde:

a. cresţ terea aportului caloric
b. reducerea consumului de alcool,tutun ,cafea
c.îîndepaă rtarea stresului psihic
d. medicatţie antianginoasaă

346.Criza dureroasaă din angina pectoralaă apare dupaă :

a. efort
b. emotţii
c.mese copioase
d. administrarea de nitroglicerinaă

347.Cauzele determinante îîntaî lnite îîn angorul pectoral sunt:

a. ateroscleroza coronarianaă
b. cardiopatii valvulare
c.coronarita reumatismalaă
d. tromboageita obliterantaă

348.Semnele locale de certitudine îîn cazul fracturilor îînchise sunt:

a. mobilitate normalaă
b. crepitatţii osoase
c.lipsa transmiterii misţ caă rilor dincolo de fracturaă
d. îîntreruperea continuitaă tţii unui os

349.Semnele de probabilitate îîntaă lnite îîn fracturile îînchise sunt urmaă toarele cu o
exceptţie:
a. echimozele
b. deformarea regiunii
c.scurtarea segmentului anatomic
d. mobilitate anormalaă

350.Cele mai frecvente forme de hemoragii exteriorizate sunt:

a. epistaxis- hemoragie din nas
b. hemoptizie- eliminarea prin cavitatea bucalaă a saî ngelui
provenit din stomac
c.hematemezaă - hemoragie din arborele respirator, rosţ u aerat
d. hematurie- saî ngerare care provine din arborele urinar
 351.IÎn raport cu gravitatea leziunilor, degeraă turile sunt clasificate îîn 4 grade:
a. gradul I -eritem , usţ or edem,prurit local
b. gradul II –III- flictene cu contţinut clar sanguinolent
c. gradul IV- gangrenaă uscataă
d. toate raă spunsurile sunt corecte

352.Ce îîntţelegem prin anopsie:

a. vedere dublaă
b. lipsa auzului
c.lipsa vederii
d. lipsa totalaă a simtţului mirosului

353.Contraindicatţiile provocaă rii de vaă rsaă turi :

a. îîn staă ri comatoase
b. la cardiaci
c.îîn intoxicatţii cu ciuperci
d. îîn convulsii

354.Aspectul saî ngelui îîn metroragii poate fi:

a. rosţ u viu îîn fibromul uterin,polipul uterin
b. spaă laă cit apos îîn neoplasmul de col uterin, fibroame uterine
necrozate
c.rosţ u cremos îîn procese inflamatorii
d. saî nge negricios

355.Glaucomul este o afectţiune foarte gravaă ,caracterizataă prin:

a. corneea este tulbure, opacaă
b. cresţ terea tensiunii intraoculare
c.scaă derea vederii
d. modificaă ri ale caî mpului vizual

356.Regimul din ulcerul gastro-duodenal îîn perioada de linisţ te cuprinde

urmaă toarele alimente :
a. lapte dulce, unt proaspaă t sţ i nesaă rat
b. ouaă fierte moi
c.fructe sub formaă de compoturi
d. toate cele de mai sus

357.Atitudinea de urgentţaă din pancreatita acutaă constaă îîn:

a. calmarea dureriii prin administrarea de morfinaă sau mialgin
b. gheatţaă pe abdomen
c.perfuzie cu solutţie macromolecularaă
d. raă spuns corect a,b

358.Cauzele peritonitelor acute sunt :

a. perforatţii ale organelor cavitare digestive
b. infectţii ale organelor genitale
c.supuratţii hepatice,
 d. plaă gi abdominale penetrante

359.IÎn raport cu tulburarea predominantaă , sindroamele hemoragice se grupeazaă îîn:

a. sindroame hemoragice prin tulburaă ri vasculare
b. sindroame hemoragice prin tulburaă ri de aspect
c.sindroame hemoragice prin tulburaă ri trombocitare
d. sindroame hemoragice prin tulburaă ri de coagulare
360.Care sunt cauzele de origine cardiacaă ,din insuficientţa respiratorie acutaă :
a. cordul pulmonar acut
b. infarctul miocardic
c.cardiopatia ischemicaă
d. embolia pulmonaraă

361.Manifestaă rile clinice din edemul pulmonar acut sunt:

a. dispnee survenitaă la efort
b. ortopnee
c.tuse uscataă , apoi cu sputaă spumoasaă rozataă
d. bradicardie

362.IÎn hemoragiile digestive mici semnele clinice îîn general sunt absente dar pot
apaă rea uneori:
a. slaă biciune
b. transpiratţii reci
c.hipertensiune arterialaă
d. lipotimie

363.IÎn hemoragiile digestive moderate se observaă urmaă toarele cu o exceptţie:

a. bradicardie
b. ametţeli
c.hipotensiune arterialaă
d. lipotimie

364.IÎn hemoragiile digestive masive apar uneori semne de sţ oc hipovolemic :

a. paloare intensaă
b. polipnee
c.anxietate
d. toate raă spunsurile sunt gresţ ite

365.IÎntr-o sţ edintţaă de hemodializaă se pot elimina din organism:

a. 50-90 g uree
b. 60-90 g uree
c.60-100g uree
d. 50-100 g uree

366.Metodele de epurare extrarenalaă folosesc:

a. membrane naturale
b. membrane artificiale
c.hemofiltarea
d. plasmafereza

367.Simptomatologia din retentţia acutaă de urinaă este urmaă toarea:

a. durerea sub formaă de junghi
 b. paloare,transpiratţii
c.stare de nelinisţ te,anxietate
d. glob vezical

368.Semnele prodromale din ischemia cerebralaă sunt urmaă toarele cu o exceptţie:

a. pareze sau parestezii
b. defecte de vorbire
c.tuburaă ri de deglutitţie
d. vertij

369.Ischemia prin embolie apare mai frecvent la:

a. bolnavii mai tineri sau de vaî rstaă mijlocie
b. îîn fibrilatţii atriale
c.dupaă traumatisme
d. toate de mai sus

370.IÎn perioada de stare hemoragia subarahnoidianaă se caracterizeazaă prin:

a. cefalee violentaă
b. encefalitaă
c.sindrom meningian
d. L.C.R. hemoragic

371.IÎn concentratţii de peste 50% de carboxihemoglobinaă apar urmaă toarele

simptome:
a. pierderea cunosţ tintţei
b. îîncaă rcare traheo-bronsţ icaă
c.convulsii
d. tahicardie, hipotensiune

372.Care este antidotul din intoxicatţia cu monoxid de carbon:

a. atropina
b. oxigenul
c. toxogoninul
d. caă rbunele

373.IÎn intoxicatţia cu ciuperci apar urmatoarele simptome cu exceptţia:

a. laă crimare
b. furnicaă turi ale extremitaă tţilor
c. stare de agitatţie,confuzie,halucinatţii
d. comaă cu miozaă

374.Semnele intoxicatţiei acute cu alcool etilic evolueazaă îîn trei faze :

a. faza de excitatţie
b. faza de îîncordare motorie
c. faza de comaă metilicaă
d. faza de comaă etilicaă

375.Barbituricile îîngerate îîn doze mari provoacaă :

a. pierderea cunosţ tintţei
b. tahicardie cu respitatţie agonicaă
c. cianozaă , hipotermie
 d. hipertensiune arterialaă

376.Cauzele insuficientţei cardiace la sugar pot fi date de :

a. tulburaă ri de respiratţie
b. boli congenitale de inimaă
c. tulburaă ri de ritm
d. boli endomiocardice

377.Ce îîngrijiri se acordaă îîn spital la bolnavii arsţ i:

a. combaterea durerii sţ i profilaxia antitetanicaă
b. pregaă tirea bolnavului pentru toaleta localaă primaraă
c. aplicarea pansamentului
d. instalarea sondei vezicale

378.Sţ ocul septic se recunoasţ te prin:

a. prezentţa unei infectţii localesau generale
b. tegument la îînceput uscat sţ i cald
c. extremitaă tţi cianotice,
d. poliurie

379.Semnele neurologice inconstante din contuzia cerebralaă :

a. modificaă ri de reflexe
b. redoare a cefei
c. simetrie de reflexe miostatice
d. sindrom piramidal egal sau inegal

380. Factorii etiologici principali din edemul pulmonar acut sunt:

a. insuficientţa ventricularaă stg.
b. infarctul miocardic acut
c. cardiopatiile valvulare
d. tulburaă ri de ritm paroxistice

381.Tratamentul edemului pulmonar acut de cauze neurologice constaă îîn:

a. tratament simptomatic
b. saî ngerare abundentaă
c. diurezaă osmoticaă cu manitol sţ i furosemid
d. morfinaă pentru calmarea durerilor

382. Caracterul durerii din infarctul miocardic este descrisaă de bolnavi ca:
a. o senzatţie de pirozis
b. o senzatţie de constrictţie
c. o senzatţie de presiune
d. o senzatţie de arsuraă

383.Cele mai importante cauzele ale H.D.S sunt boli ale esofagului cauzate de:
a. stenozaă esofagianaă
b. varice gastrice
c. sindromul Mallory-Weiss
d. diverticul esofagian

384.Perforatţiile intestinale pot fi date de :

a. boala Crohn
 b. neoplasme de perete intestinal
c. infarct mezenteric avansat
d. ocluzii intestinale

385.Colica renalaă - nefreticaă poate fi cauzataă de:

a. litiazaă reno-ureteralaă
b. tumori vezicale
c. pielonefritaă
d. pionefrozaă

386.Conduita de urgentţaă îîn colica renalaă :

a. aplicatţii locale de comprese reci
b. repaus la pat
c. analgezice
d. antispastice

387.Obstacolele extravezicale sţ i extrarenale din retentţia acutaă de urinaă sunt date de:
a. adenom sau cancer de prostataă
b. inflamatţia acutaă a prostatei
c. tumori pelvienesau perineale
d. toate raă spunsurile sunt incorecte

388.Tabloul clinic al pacientului cu arteriopatie obliterantaă include:

a. atrofia fanerelor
b.tegumente palide, reci
c. dilatarea venelor superficiale

389.Tabloul clinic al insuficienţei cardiace include:

a. cianoza perioronazalaă sţ i a extremitaă tţilor

b. edeme
c.hemoptizia

390.Factorii favorizantţi de aparitţie a infarctului miocardic acut includ:

a. efortul fizic exclusiv

b. situaţiile stresante, emoţiile puternice
c. imobilizarea prelungitaă la pat

391.IÎn timpul tratamentului cu anticoagulante pot apaă rea urmaă toarele manifestaă ri
clinice:

a. epistaxisul
b. gingivoragiile
c.hematuria, disuria, oligoanuria

392.Tabloul clinic al pericarditei include:

a. durerea retrosternalaă ce iradiazaă îîn umaă rul staî ng

b. durerea retrosternalaă localizataă îîntr-un punct fix ce poate fi indicat cu
degetul
 c.durerea retrosternalaă cu caracter de apaă rare

393.Tabloul clinic al hipertensiunii arteriale include:

a. acufene
b. fosfene
c.pirozis

394.Educatţia pentru saă naă tate a pacientului cu anginaă pectoralaă vizeazaă :

a. renuntţarea la fumat
b. restraî ngerea la maxim a activitaă tţilor fizice
c. cunoasţ terea regulilor de administrare a nitroglicerinei

395. Durerea precordialaă poate apaă rea îîn:

a. afecţiuni cardiace
b. afecţiuni hematologice
c.afecţiuni osteoarticulare

396.Cauzele hipotensiunii arteriale ortostatice includ:

a. hipovolemia
b. terapia diureticaă excesivaă
c. hipervolemia

397. In tratamentul unui pacient cu pericarditaă se pot administra:

a. antibiotice
b. hemostatice (adrenostazin, amiodaronaă )
c. antialgice

398.Insuficientţa cardiacaă dreaptaă se manifestaă clinic prin:

a. dispnee
b.edeme
c. hepatomegalie

399.Insuficientţa cardiacaă staî ngaă se manifestaă clinic prin:

a. dispnee
b. circulatţie colateralaă la nivelul abdomenului
c. tusea seacaă , iritativaă

400.Turgescentţa venelor jugulare apare îîn:

a. insuficientţa cardiacaă dreaptaă

b. insuficientţa cardiacaă staî ngaă
 c.hiperhidratare

401.Terapia cu diuretice este indicataă la pacientţii cu:

a. insuficientţa cardiacaă dreaptaă

b. hipertensiune arterialaă
c. arteriopatie obliterantaă cronicaă

402. Semnele de agravare a disfunctţiei cardiace la pacientul cu insuficientţaă cardiacaă

sunt:

a. cresţ terea îîn greutate

b. tusţ ea seacaă iritativaă
c. aparitţia insomniilor

403. Regimul alimentar recomandat unui pacient cu insuficientţaă cardiacaă severaă va

fi:

a. hiposodat
b. hipoglucidic
c.hipolipidic

404. Durerea din cardiopatia ischemicaă dureroasaă cedeazaă la:

a. nitroglicerinaă
b. repaus
c. analgetice-antiinflamatorii nesteroidiene

405. Pericardita se manifestaă clinic prin:

a. dureri precordiale neinfluentţate de pozitţie

b.dureri precordiale ce se amelioreazaă atunci caî nd pacientul staă îîn pozitţie
sţ ezaî ndaă cu toracele aplecat anterior
c. frecaă turaă pericardicaă

406. Cauzele cardiopatiei ischemice includ:

a. stenoza mitralaă
b. diabetul insipid
c. ateroscleroza

407. Tratamentul îîn infarctul miocardic acut vizeazaă :

a. combaterea durerii, tratamentul anticoagulant;

b. repausul la pat, combaterea durerii, tratamentul anticoagulant;
c. repausul la pat, combaterea durerii, sedarea.

408 . Oxigenoterapia in EPA este:

a. contraindicata, deoarece creste presiunea in alveole;
b. se practica pe respiratie asistata;
 c. se administreaza numai dupa umidificare .

409 . Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii :
a. stresurile emotionale;

b. hipertiroidismul;
c. dieta hiperlipidica;

410. Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici:

a. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani;
b. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani;
c. asocierea mai multor factori de risc, mareste riscul de aparitie al bolii;

411. Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele :

a. crizele dureaza citeva ore;
b. crize paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau emotii;
c. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor;

412. Angina pectorala are urmatoarele caracteristici :

a. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice;
b. se manifesta prin crize dureroase, paroxistice, cu sediu retrosternal;
c. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana;

413. Durata crizelor din angina pectorala nu este de :

a. citeva minute;
b. citeva ore;
c. 1-2 zile;

414. Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici :

a. sunt paroxistice;
b. sunt cu sediu epigastric;
c. apar la efort sau emotii;

415. Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele :

a. este insotita uneori de anxietate;
b. este variabila, de la jena sau disconfort, la durere atroce;
c. sediul durerii este epigastric;

416. Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici :

a. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme;
b. este aratat de bolnav cu degetul;
c. este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala:

417. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele :

a. in ambele membre superioare;
b. in regiunea cervicala posterioara;
c. in regiunea cervicala anterioara si mandibula;

418. Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele :
a. poliurie, tuse seaca,somnolenta;
 b. palpitatii, transpiratii, paloare;
c. lipotimie, lipsa de aer, regurgitatii;

419 .Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici :

a. are caracter constrictiv;
b. nu poate fi variabila;
c. este insotita uneori de anxietate;

420 . Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente :

a. nitroglicerina;
b. nitrit de amil;
c. oxigenoterapie;

421. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele :

a. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare;
b. administrarea de nitroglicerina sublingual;
c. administrarea de miofilin;

422 .Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin:

a. evitarea circumstantelor declansatoare;
b. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene;
c. tratament anticoagulant;

423. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane :

a. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala;
b. persoane fara antecedente coronariene;
c. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare
cerebrale,cardiopatii ischemice;

424. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade :

a. prodromala, de debut;
b. perioada de stare si de convalescenta;
c. perioada de cruditate si de coctiune;

425 .Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici :

a. dureaza mai multe ore, uneori chiar zile;
b. se insoteste de o stare de anxietate, agitatie ,zbucium, senzatie de moarte iminenta;
c. se calmeaza, prin repaus si administrare de nitriti ;

426. In perioada de debut a infarctului miocardic, pot apare urmatoarele semne :

a. semne de insuficienta respiratorie acuta;
b. semne de insuficienta ventriculara stinga;
c. semne de insuficienta cardiaca globala, mai rar;

427. Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele :

a. cresterea fibrinogenului, accelerarea VSH si hiperleucocitoza;
b. cresterea enzimelor in primele ore de la debut;
c. scaderea glicemiei;

428. Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente:

a. mialgin;
 b. morfina, in cazul unor dureri severe;
c. nitroglicerina;

429. Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala, sint urmatoarele :

a. cefalee occipitala, de obicei dimineata, la trezire;
b. somnolenta;
c. tulburari de memorie si concentrare;

430. Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici :

a. este localizata occipital;
b. apare de obicei nocturn;
c. are caracter pulsatil;

431. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele :

a. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul;
b. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca;
c. procese inflamatorii si metabolice , care afecteaza de la inceput miocardul;

432. Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele :

a. cardiopatia ischemica;
b. hipertiroidia;
c. insuficienta mitrala;

433. Clinic, bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome :

a. tahicardie, ritm de galop;
b. bradicardie;
c. la nivelul plaminilor raluri crepitante ,la baze cu extindere spre virfuri;

434. Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici :
a. se datoreaza stazei pulmonare;
b. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa;
c. apare in repaus sau ziua;

435 . Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele :

a. dispnee intensa, cu respiratii bruste, rapide si superficiale;
b. anxietate intensa, cianoza, spute hemoptoice, lipotimie;
c. bradicardie accentuata, uneori tuse umeda;

436. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici :
a. apar la eforturi fizice mici;
b. sint violente, constrictive;
c. au caracter coronarian;

437. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu :

a. stopul cardiac;
b. stopul respirator;
c. incetarea functiilor cerebrale;

438. Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice :

a. absenta batailor inimii;
b. midriaza cu globi oculari imobili;
 c. pierderea cunostintei;

439. In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea cardiaca, prin urmatoarele:

a. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar;
b. controlul respiratiei;
c. controlul tensiunii arteriale;

440 . Reanimarea respiratorie :

a. se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac;
b. se poate practica fara masaj cardiac;
c. trebuie efectuata intr-un interval de 12- 15 minute pentru a avea succes;

441. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent

prinurmatoarele :
a. caderea limbii, daca acesta este culcat pe spate;
b. prezenta corpilor straini( singe, secretii, varsaturi);
c. caderea limbii , daca acesta este in decubit ventral;

442. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii:
a. obstructia cailor respiratorii;
b. fracturi de coloana;
c. unele leziuni ale peretelui toracic;

443. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele:
a. decolorarea tegumentelor;
b. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida , femurala);
c. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina;

444. Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele :

a. leziuni grave ale peretelui toracic, cu fracturi costale;
b. embolie grasoasa;
c. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii;

445 . Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze:

a. cauze toxice;
b. cauze infectioase;
c. tulburari de ritm paroxistice;

446. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional

inurmatoarele situatii:
a. in intoxicatii;
b. la inecati;
c. la uremici;

447. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen, morfina se administreaza inurmatoarele

situatii :
a. astm bronsic;
b. accident vascular cerebral;
c. hipertensiune arteriala;
448. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen, venesectia este contraindicata,
inurmatoarele situatii :
a. infarct miocardic acut;
b. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala;
c. insuficienta ventriculara stinga;

449. In edemul pulmonar acut cardiogen, cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele :
a. misiunea de singe( venesectie);
b. morfina;
c. oxigenoterapia;

450. In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare, sint contraindicate urmatoarele :
a. diureticele;
b. singerarea;
c. oxigenoterapie masiva, 10- 12 l/ minut;

451. Cauza principala a anginei pectorale este:

a. coronarita;
b. ateroscleroza coronariana;
c. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare;

452. Crizele din angina pectorala nu dispar la :

a. incetarea cauzelor;
b. administrarea de nitroglicerina;
c. administrarea de miofilin;

453. Durata crizelor din angina pectorala este de :

a. citeva minute;
b. citeva ore;
c. 1 - 2 zile;

454. Simptomul principal al anginei pectorale este:

a. tusea seaca;
b. dispneea;
c. durerea;

455. Caracterul durerii din angina pectorala este:

a. constrictiv, ca o" gheara, arsura sau sufocare";
b. restrictiv;
c. continuu;

456. Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici:

a. nu este insotita de anxietate;
b. iradierile nu sint obligatorii;
c. dureaza peste 15 minute;

457. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza:

a. intravenos;
b. sublingual;
c. peros;

458. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este:
 a. nitroglicerina;
b. propanolol;
c. nitropector;

459. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de:

a. necroza ischemica a unei portiuni din miocard;
b. inflamatia miocardului;
c. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard;

460. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de :

a. inflamarea in grade variate a unei artere coronare;
b. obstruarea brusca a unei artere coronare;
c. obstruarea brusca aunei artere carotide;

461. Ce este dezinfectia:

a. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii;
b. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga;
c. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele , plagi , obiecte , plostiu
rinare;

462. Infarctul miocardic este:

a. o forma clinica a cardiopatiei ischemice, caracterizata prin crize dureroase paroxistic
e;
b. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard;
c. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare

463. Cauza principala a infarctului miocardic este:

a. aortita luetica ;
b. coronarita reumatica ;
c. ateroscleroza 90 - 95 % .

464. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc :

a. o perioada prodromala, una de debut, de stare si de convalescenta ;
b. o perioada de debut, de stare si de convalescent
c. o perioada prodromala, de debut si de convalescent

465. Febra in infarctul miocardic

a. dureaza 8-10 zile ;
b. apare la 6 - 12 h dupa debut ;
c. este de obicei moderata.

466. Leucocitoza in infarctul miocardic:

a. scade dupa o luna;
b. apare din primele ore;
c. ramane constanta timp de 1 saptamana.

467. Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este :

a. leucocitoza ;
b. cresterea fibrinogenului ;
c. cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut.
468. LHD - ul in infarctul miocardic
a. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala ;
b. se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u.i);
c. se normalizeaza in 3-5 zile.

469. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinatade :
a. tulburarile de ritm ale inimii ;
b. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian ;
c. un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian.

470. Criza dureroasa din angorul pectoral :

a. nu dispare la administrare de nitroglicerina ;
b. apare dupa efort, emotii, mese copiaose ;
c. dureaza 2-3 minute, pana la maxim 20 minute.

471. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt:

a. diabetul zaharat, tabagismul, tulburarile de ritm;

b. cardiopatiile valvulare;
c. hipertensiunea arteriala .

472. Localizarea durerii in angorul pectoral:

a. in umarul stang;
b. in regiunea toracica anterioara;
c. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala

473. Manifestarile clinice ale EPA sunt :

a. tuse uscata in prima faza, apoi cu sputa spumoasa rozata, aerata ;

b. turgescenta jugularelor, tegumente uscate, palide;
c. bradipnee.

474. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate :

a. emisiunea de sange, morfina ;

b. pozitia trendelenburg ;
c. ventilatia mecanica.

475. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic, AVC, BPOC, seadministreaza :

a. morfina i.m, i.v. ;

b. mialgin i.m, i.v. ;
c. ambele.
476. Conduita de urgenta in IMA este:

a. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor ;

b. prelungirea timpului pana la internarea in spital ;
c. mobilizare precoce.

477. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in :

a. efectuarea examinarilor (transaminaze, glicemie, leucocite, VSH, radioscopie

toracica,ECG)
b. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina ;
c. instituirea regimului igieno-dietetic.

478. Insuficienta cardiaca este :

a. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice ;

b. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata ;
c. un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de
sange primita.

479. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt :

a. valvulopatii dobandite si congenitale, HTP ;

b. HTA ;
c. gripa.

480. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin:
a. curatirea orofaringelui, aspiratia, introducerea unei pipe Guedel;
b. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul;
c. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei.

481. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt :

a. pastrarea cunostintei;
b. mobilitatea globilor oculari;
c. absenta pulsului la artera carotida, oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale.

482. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective:

a. terapia socului, asfixiei, durerii si hipercoagulabilitatii ;
b. terapia asfixiei, durerii si administrarea de hemostatice;
c. administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare.

483. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator:

a. la persoane obeze, diabetice,care prezinta un risc mare cardiovascular ;
b. la toti cardiacii, indiferent de amploarea interventiei chirurgicale;
c. la hipertensivi.

484. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei :

a. sunt sedentari, obezi, mari fumatori, suprasolicitati psihic ;
 b. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale,
cardiopatiiischemice sau arterite ale arterelor pelvine ;
c. prezinta hipercolesterolemie, diabet sau hipertensiune arteriala.

485 . Infarctul miocardic :

a. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene
b. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani.
c. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani, cu istorie de angina pectorala in ultimele
luni sau ani.

486. In infarcul miocardic perioada prodromala:

a. preceda uneori,cu cateva ore instalarea infarctului;
b. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase
la un vechi anginos.
c. de cele mai multe ori lipseste, debutul fiind brusc, brutal, adeseori in repaus sau somn.

487. Perioada prodramala din infarctul miocardic, apare :

a. rareori dupa efort, o emotie puternica ;
b. intotdeauna dupa o masa copioasa ;
c. rareori dupa o hemoragie severa, o tahicardie paroxistica

488. Semnul major precoce al apendicitei acute este:

a. anorexia
b. varsaturile
c. febra
d. diareea
e. dureri îîn fosa iliaca dreapta

489. Ce elemente ale sangelui cresc in cazul unei infectii acute?

a. hematiile;
b. leucocitele polinucleare si in special neutrofilele;
c. monocitele;
d. trombocitele;
e. limfocitele

490. Manevra Heimlich se efectueazaă îîn cadrul protocolului de resuscitare

cardiorespiratorie îîn cazul:
a. tuturor pacienţilor resuscitaţi, indiferent de cauza opririi cardiace;
b. tuturor pacienţilor resuscitaţi, indiferent de cauza opririi respiratorii;
c. îîn cazul suspiciunii producerii opririi respiratorii prin aspirarea unui corp straă in;
d. îînainte de instituirea intubaţiei orotraheale;
e. îînainte de instituirea aspiratţiei bronsţ ice.

491. Peritonita:
a. se asociazaă de la îînceput cu distensie abdominalaă importantaă
b. nu se asociazaă cu distensie abdominalaă nici maă car îîn stadiile tardive;
c. se asociazaă cu apaă rare muscularaă sau contracturaă ;
d. dacaă este primitivaă , atunci este îîn mod caracteristic plurimicrobianaă ;
e. dacaă este secundaraă , nu necesitaă tratament chirurgical.

492. Diferentierea dintre o nisa gastrica maligna si una benigna se poate face prin:
a. Endoscopie cu biopsie
b. Ecografia abdominala
c. Tomografie computerizata cu contrast
d. Rezonanta magnetica nucleara

493. Un pacient care primeste tratament anticoagulant oral trebuie atentionat

privind urmaă toarele, cu exceptţia:
a) Necesitatea verificarii periodice a coagularii
b) Evitarea administrarii de injectii intramusculare, preferand calea intravenoasaă
c) Nevoia de a anunta medicul chirurg inainte de o eventuala interventie
d) Posibilitatea unor interactiuni medicamentoase cu alte tratamente administrate
in paralel
e) Riscul de a dezvolta edeme gambiere

494. Prima masura pe care asistenta o va lua in momentul aparitiei unei complicatii
survenite in timpul transfuziei de sange este:
a) cheama de urgenta medicul
b) administreaza corticosteroizi intravenos
c) administreaza lichide intravenos
d) intrerupe transfuzia
e) administreaza oxigen

495. Explorarea radiologicaă a stomacului se face cu:

a. lipiodol
b. bariu sulfat
c. odiston sau urografin
d. iopamiro
e. faă raă substantţaă de contrast

496. Invaginatia intestinala:

a. consta in torsiunea ansei intestinale pe o brida
b. nu afecteaza vascularizatia segmentului invaginat
c. este mai frecventa la copil

497. La un pacient cu ulcer gastric perforat, radiografia abdominala pe gol va

evidentia :
a. pneumoperitoneu;
b. hemoperitoneu;
c. lichid de ascita.

498. Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele:
a. ale ficatului
b. ale pancreasului
c. ale splinei

499. Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor, mucoaselor si

tegumentelor poate fi data de:
a. inflamatia peretului colecistic
b. prezenta unui obstacol in coledoc
c. un proces inflamator al cailor biliare

500. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale

mecanice,consta in:
a. calmarea durerii si reluarea alimentatiei
b. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica, de refacere a starii
generale pana la reluarea tranzitului
c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei

501. Tratamentul de urgentaă îîn cazul unei fracturi de coastaă vizeazaă :

a) imobilizarea caî t mai solidaă a fracturii
b) transportul accidentatului îîn poziţie şezaî nda care saă -i favorizeze respiraţia
c) calmarea durerii

502. Tratamentul anticoagulant este contraindicat:

a) la aparitţia gingivoragiilor
b) la aparitţia episoadelor de epistaxis
c) cand LCR-ul este sanguinolent

503. Crearea unei guri chirurgicale se numesţ te:

a. plastie
b. stomie
c. tomie

504. In etiologia abcesului sunt implicati urmatorii germeni:

a. streptococci
b. stafilococi
c. gonococi
d. chlamidii
e. virusurile hepatitice

505. Hemostaza provizorie se poate realiza prin:

a) ligatura vaselor lezate;
b) pansament compresiv;
c) compresiune la distantţaă;
d) aplicarea garoului;
e) administrarea medicatţiei hemostatice.

506. Care din urmaă toarele manevre se practicaă îîn cazul musţ caă turilor de sţ arpe
veninos:
a) incizia şi excizia ţesutului cutanat îîn zona lezataă ;
b) aplicarea garoului deasupra leziunii;
c) aspiratţie localaă sţ i administrare de ser antiveninos.

507. Rectosigmoidoscopia reprezintaă examenul endoscopic al segmentului terminal

digestiv, care poate avea:
a) scop explorator
b) scop terapeutic
c) ambele

508. Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne informeaza mai amplu
asupra formei morfopatologice a colecistitei, starii organelor vecine, inclusiv a
peritoneului:
a. ultrasonografia
b. tomografia computerizata
c. colecistocolangiografia transparietala
d. laparoscopia
e. colangiopancreatografia retrograde

509. Scaă derea volumului circulant este caracteristica şocului:

a. cardiogen
b. hipovolemic
c. anafilactic
d. septic

510. Firele de suturaă chirurgicalaă disponibile chirurgical sunt identificate pe baza

caracteristicilor de mai jos, cu exceptţia:
a. monofilament sau îîmpletit;
b. resorbabil sau neresorbabil;
c. volumul firului;
d. grosimea firului;
e. prezentţa sau absentţa unui ac sţ i caracteristicile acestuia

511. Urmatoarele afectiuni se pot transmite prin sange in timpul unei transfuzii, cu o
exceptie:
a) luesul
b) malaria
c) infectia cu virusul urlian
d) infectia cu virusul imunodeficientei umane
e) infectia cu virusul hepatitei B

512. Vaă rsaă turi fecaloide apar îîn:

a. hepatite
b. infarct miocardic
c. ocluzie intestinalaă
d. pneumonii
e. gastrite

513. Pneumotoraxul se definiste ca :

a. aer in cavitatea mediastinala
b. aer in cavitatea pleurala
c. nici o varianta un este corecta.

514. Tratamentul in plastronul apendicular consta in:

a. se trateaza medical si, dupa racirea procesului, se intervine chirurgical
b. se intervine chirurgical de urgenta
c. se trateaza medical

515. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina urmaă toarele

accidente vitale:
a) tromboflebitaă profundaă a membrelor superioare
b) stop cardio-respirator reflex
c) crizaă de astm bronsţ ic
d) anuria

516. Semnele locale ale inflamatiei acute sunt:

a. roseata
b. caldura
c. ischemia
d. durerea
e. functio laesa

517. Degeraturile de gradul I se caracterizeazaă prin.

a) eritem;
b) flictene;
c) gangrene

518. Ce tip de pansament se va aplica in cazul unor plagi care prezinta secretii
abundente? a. absorbant;
b. protector;
c. compresiv;
d. antiflogistic;
e. umed.

519. Semnele clinice de sţ oc includ urmaă toarele, cu exceptţia:

a. scaă derea TA (sistolice < 90 mmhg sţ i ta medii < 50-60 mmhg);
b. tahicardie;
c. tahipnee;
d. cresţ terea debitului urinar cu poliurie;
e. alterarea staă rii de consţ tientţaă, paî naă la coma

520. Principala cauza de pancreatita acuta la barbati este reprezentata de:

a. Traumatisme
b. Tumori pancreatice
c. Medicamente
d. Alcool

521. Melena este:

a) sputa cu sange
b) scaun cu sange provenit din portiunea superioara digestiva
c) scaun cu sange provenit din portiunea inferioara digestiva
d) varsatura cu sange
e) scaun cu puroi si sange

522. La un pacient cu HDS recoltarea unui set de analize in conditii de urgenta, va

include in mod obligatoriu si determinarea:
a. grupului sanguin
b. proteinemiei
c. glicemiei

523. La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este
contraindicat sa se administreze:
a. barbiturice
b. antialgice
c. antialgice majore (morfina, mialgin)

524. Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale

pe tubul digestiv, in caz de varsaturi, se iau urmatoarele masuri:
a. se administreaza medicatie antiemetica
b.se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se
administreaza, dupa caz si medicatie antiemetica
c. se reia treptat alimentatia

525. Cum se numesţ te punctţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea
abdominalaă :
a) paracentezaă
b) laparotomie
c) celiotomie
d) laparoscopie

526. Care din urmaă toarele sunt semne sţ i simptome de intoxicatţie atropinicaă :
a) delirul, sţ ocul anafilatic;
b) tahicardia;
c) febra mare sţ i mucoasele uscate;
d) dilatatţia pupilaraă

527. Unul din semnele pneumotoraxului este:

a) sputaă cu saî nge;
b) durere toracicaă surdaă ;
c) absentţa misţ caă rilor toracice îîn timpul respiratţiei

528. Durerea îîn ocluzia intestinala strangulata poate fi:

a. continua, puternica, dramatica
b. continua si îîntrerupta
c. doar o senzatie de vaga durere difuza
d. intermitenta sub forma de "colici de lupta"
e. o durere violenta la debut, urmata de acalmie

529. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%;
b. administrarea de hemostatice: vitamina k, venostat, adrenostazin;
c. ligatura si sutura vaselor;
d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg;
e. transfuzii si administrare de plasma proaspata.

530. Semnele generale, comune tuturor hemoragiilor, includ urmaă toarele, cu

excepţia:
a. paloarea mucoaselor sţ i tegumentelor;
b. raă cirea extremitaă tţilor;
c. diaree
d. respiratţia rapidaă sţ i superficialaă ;
e. agitatţie sau obnubilare

531. Pentru examenele bacteriologice:

a) orele cele mai potrivite pentru recoltare sunt cele de seara sau cele de la inceputul
frisoanelor;
b) daca este posibil, recoltarea se va face inainte de a administra bolnavului
antibiotice sau chimioterapice;
c) dintre numerosii germeni care pot fi prezenti in sange, numai bacteriile si
eventual virusii pot fi pusi in evidenta prin hemocultura;
d) aceasta se executa cand se suspicioneaza prezenta unor germeni saprofiti in
sangele circulant;
e) nici un raspuns corect.

532. Betadina face parte din grupul de:

a) Compuşi ce elibereazaă halogeni
b) Compuşi ce elibereazaă iod
c) Compusţ i fenolici
d) Tenside anionice
e) Tenside cationice

533. Hemotoraxul inseamna :

a. sange in cavitatea mediastinala
b. sange in cavitatea pleurala
c. nici o varianta un este corecta.

534. In cazul unui abdomen acut chirurgical, cu semne de peritonita instalate,

interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in:
a. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita
b. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita
c. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita

535. Care din urmaă toarele definitţii caracterizeazaă ileusul:

a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze
b) constipaţie, scaun la interval de 6-7 zile
c) eliminarea frecventaă a gazelor intestinale

536. Dupaă tipul de actţiune a agentului vulnerant, plaă gile pot fi:
a. mecanice
b. termice
c. iatrogene

537. Primul ajutor îîn caz de arsuraă constaă îîn:

a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare steroide.

538. Ce intelegem prin furuncul antracoid?

a. mai multi furunculi diseminati la distanta;
b. prinsi mai multi foliculi pilosebacei vecini:
c. furuncul al cefei;
d. agentul patogen este bacilus anthracis;
e. se dezvolta cu predilectie in regiunea axilei

539. Traumatismele splinei:

a. se pot asocia cu hemoperitoneu;
b. sunt mai rare la persoanele cu splenomegalie;
c. cel mai frecvent nu necesitaă intervenţie chirurgicalaă
d. prezintaă balans mediastinal;
540. Care din urmatoarele reprezinta medicamentul de electie in tratamentul
socului anafilactic?
a) atropina
b) metoprololul
c) heparina
d) adrenalina
e) fibrinoliticele

541. Radioscopia toracicaă se face:

a. cu bolnavul nemaî ncat
b. cu bolnavul sedat îîn prealabil
c. faă raă o pregaă tire prealabilaă a bolnavului
d. cu bolnavul clismat îîn prealabil
e. dimineatţa aà jeun

542. Investigatia paraclinica obligatorie pentru diagnosticul de apendicita acuta

este:
a. numarul de leucocite
b hemoglobina
c. hematocritul

543. In evolutia unei apendicite acute, peritonita acuta poate aparea:

a. inaintea declansarii simptomatologiei apendiculare
b. odata cu peritonita plastica localizata
c. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare

544. O complicatie de temut a rahianesteziei este:

a) cefalee persistenta
b) tuse cu expectoratie sanguinolenta
c) greturi si varsaturi

545. Absentţa pulsului arterial sţ i raă cirea extremitaă tţilor afectate sunt caracteristice:
a. sindromului de ischiemie perifericaă acutaă
b. tromboflebitelor
c. bolii varicoase

546. IÎn cazul unui pacient politraumatizat, prioritatea îîn acordarea primului ajutor
constaă îîn:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea caă ilor respiratorii superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase.

547. Conduita de urgenţaă îîn cazul corpilor straă ini esofagieni este:
a) provocarea de vaă rsaă turi pentru eliminarea corpului straă in;
b) suprimarea alimentaţiei pe cale oralaă ;
c) extragerea sau îîmpingerea corpului straă in prin procedee oarbe.

548. Pierderea a 1000-1500 ml saî nge (30% din volumul circulant sangvin)
caracterizeaza:
a. hemoragia digestiva oculta
b. hemoragia digestiva superioara mica
c. hemoragia digestiva superioara medie
d. hemoragia digestiva superioara masiva
e. hemoragia digestiva cataclismica

549. Ce intelegem prin incizie?

a. extirparea unui tesut;
b. sectionarea unui tesut;
c. patrunderea intr-o cavitate naturala;
d. golirea unei colectii purulente;
e. nici una de mai sus.

550. Hematemeza:
a. reprezintaă exteriorizarea prin vaă rsaă turaă a hemoragiei produsa îîn tubul digestiv
distal de unghiul Treitz;
b. are indice de gravitate crescut faţaă de melenaă ;
c. reprezintaă hemoragia de origine bronho-pulmonaraă exteriorizataă la nivelul caă ilor
respiratorii superioare;
d. exteriorizeazaă saî nge aerat, spumos, roşu aprins;
e. reprezintaă saî ngerare exteriorizataă prin caă ile biliare cu punct de plecare hepatic.

551. Hemoculturile, ca si examinarile hemoparazitologice, trebuie efectuate:

a) dupa terminarea frisonului;
b) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este mai mare;
c) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este mai mic;
d) doar cand temperatura > 40,50 ;
e) doar cand temperatura < 37 grade .

552. Irigografia permite

a. explorarea radiologicaă a colonului
b. explorarea radiologicaă a stomacului
c. explorarea radiologicaă a bronhiilor
d. explorarea endoscopicaă a stomacului
e. explorarea endoscopicaă a colonului

553. Medicamentele hemostatice utilizate in tratamentul unui pacient cu HDS sunt:

a. vitamina K
b. vitamina C
c. vitamina B1

554. Volvulus- ul intestinal se traduce prin:

a. rasucirea anselor intestinale
b. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala
c. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala

555. Tratamentul de urgentaă îîn cazul unei fracturi de coastaă vizeazaă :

a) imobilizarea caî t mai solidaă a fracturii
b) transportul accidentatului îîn pozitţie sţ ezaî nda care saă -i favorizeze respiratţia
c) calmarea durerii

556. Apa oxigenataă este o solutie:

a. preparataă din perhidrol
b. paă strataă îîn sticle de culoare îînchisaă
c. utilizataă îîn concentratţie 3%

557. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua
astfel:
a) cu stare de sţ oc hipovolemic;
b) faă raă complicatţii;
c) cu stare de sţ oc toxicoseptic.

558. Cum se realizeaza masajul cardiac extern:

a) se apasa cu palma in spatial V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) se apasa cu podul ambelor palme in 1/3 inferioara a sternului;
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm

559. Care sunt indicatiile defibrilarii electrice externe a cordului:

a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj cardiac extern eficient, cordul nu-si reia bataile si
nu avem posibilitatea efectuarii EKG.

560. Ce obiective trebuie sa urmareasca tratamentul socului hemoragic:

a) administrarea de vasopresoare pentru a micsora patul vascular;
b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin transfuzii de sange si administrare de substituenti
hipovolemici;
d) tratament sedativ si hemostatic.

561. Care sunt principalele obiective in tratamentul socului toxico-septic:

a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
c) corectarea tulburarilor hemodinamice si deficitului de volum circulant;
d) administrarea de vasoconstrictoare;

562. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen:
a) scaderea TA sub 85 mmHg, tahicardie cu puls depresibil si aritmic;
b) agitatie, piele uscata si congestionata, febra;
c) reducerea perfuziei sangvine cu scaderea debitului urinar sub 20 ml/ora;
d) tulburari ale constientei, transpiratii reci, tegumente umede si cianotice

563. In care forme de soc este indicata profilaxia antitetanica:

a) soc operator, soc anafilactic;
b) soc traumatic, soc prin arsuri;
c) soc cardiogen, soc prin deshidratare ( termic );
d) in orice traumatism generator de soc

564. IÎn insuficientţa respiratorie acutaă oxigenoterapia se aplicaă îîn toate formele
respectaî nd urmaă toarele principii:
a) dezobstruarea caă ilor respiratorii;
b) introducerea sondei nazale pe o lungime de 2-3 cm;
c) umidificarea oxigenului;
d) introducerea sondei nazale pe o lungime egalaă cu distantţa dintre tragus sţ i fosa
nazalaă ;
e) stabilirea debitului pe minut

565. Accesul eclamptic îîn faza de convulsii tonice se caracterizeazaă prin:

a) convulsii cu durata de 30";
b) contractura generalizataă - inclusiv a musţ chilor respiratori;
c) trismus;
d) hipotensiune;
e) relaxare musculara

566. In pozitia Trendelenburg, cu inclinare maxima de 10-15 grade, pot fi

transportati:
a) accidentatii in stare de soc;
b) pacientii in stare de colaps;
c) accidentatii cu fracturi ale bazei craniului;
d) pacientii in coma

567. Mobilizarea se face in functie de:

a) natura bolii;
b) starea generala;
c) tipul de reactivitate a pacientului;
d) raspunsul fiziologic al pacientului.

568. Dupa circumstantele de producere, plagile pot fi:

a) iatrogene;
b) intentionate;
c) accidentale;
d) penetrante.

569. In cazul plagilor aseptice, se procedeaza astfel:

a) se rade parul din jur pana la o distanta de 6 cm de marginile plagii;
b) se dezinfecteaza in spirala de la interior la exterior;
c) se dezinfecteaza in spirala de la exterior la interior;
d) se utilizeaza apa oxigenata.

570. Pacientul cu stare de constienta alterata (GCS sub 9):

a) necesita supraveghere;
b) necesita gesturi specifice;
c) necesita pozitie de siguranta;
d) nu necesita supraveghere si gesturi specifice.

571. Edemul pulmonar acut raspunde la tratament dupa:

a) administrare de oxigen si diuretice;
b) administrare de vasodilatatoare si sedative;
c) vasodilatatoare, diuretice, anxiolitice;
d) EPA nu raspunde la tratament.

572. Care dintre urmatoarele enzime este cea mai utila pentru diagnosticul pozitiv
de sindrom coronarian acut?
a) LDH;
b) TGP;
c) Troponina;
d) toate de mai sus.

573. Care sunt cele mai frecvente simptome sugestive pentru diagnosticul de
embolie pulmonara?
a) vertijul si palpitatiile;
b) tusea si expectoratia;
c) dispneea si cianoza;
d) dispneea si tusea.

574. Care dintre urmatoarele elemente sunt sugestive pentru diagnosticul de astm
bronsic?
a) dispnee expiratorie;
b) Wheezing-ul;
c) expectoratia perlata;
d) toate raspunsurile sunt corecte.

575. Care dintre afirmatiile referitoare la durerea din IMA nu este adevarata?
a) durerea nu cedeaza la Nitroglicerina;
b) durerea este precordiala;
c) durerea este retrosternala;
d) durerea depaseste o ora ca durata.

576. Oxigenoterapia se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor dispozitive, cu

exceptia:
a) pe canula nazala;
b) pe masca;
c) pe sonda Yankauer;
d) aparatul de ventilatie mecanica.

577. Asistenta medicala are obligatia de a informa in cazul aparitiei semnelor de

infectie la unul din pacientii aflati in ingrijirea sa:
a. medicul curant
b. medicul sef de sectie
c. directorul de ingrijiri
d. celelalte asistente din tura

578. Sterilizarea este operatiunea de :

a. distrugerea doar a microorganismelor
b. distrugerea tuturor microorganismelor
c. distrugere a biofilmului
d. distrugerea tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor bacterieni

579. Suprafetele, instrumentarul si echipamentele sunt considerate semicritice,

daca:
a. vin in contact cu mucoasa intacta
b. vin in contact cu tesuturile
c. penetreaza bariera tegumentara
d. nu penetreaza bariera tegumentara

580. Inainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat, dispozitivele

medicale:
a. trebuie curatate
b. trebuie dezinfectate
c. trebuie uscate
d. nu este nevoie de nici o operatiune preliminara

581. Controlul sterilizarii se efectueaza:

a. cu indicatori biologici
b. cu indicatori fîízico-chimici
c. cu teste de verificare a penetrarii aburului
d. cu testul Bowie& Dick

582. Materialele ambalate in pungi de hartie- plastic au o durata de mentinere a

sterilitatii de:
a. o luna
b. doua luni
c. 24 de ore
d. sase luni

583. Testele efectuate de spital pentru cunoasterea circulatiei germenilor sunt:

a. teste de aeromicroflora
b. teste de sanitatie
c. teste de sterilitate
d. teste de screening

584. Dezinfectia chirurgicala a mainilor se face:

a. prin frecare cu antiseptic alcoolizat
b. prin spalare cu apa sterila
c. prin spalare cu sapun lichid
d. spalare cu apa sterila si sapun antiseptic, urmata de frecare cu antiseptic pe baza
de alcooli

585. Solutia chimica utilizata pentru dezinfectia inalta a instrumentarului ce nu

suporta autoclavare, este valabila:
a. 72 ore
b. 24 ore
c. 48 ore
d. 7 zile

586. Procedurile de dezinfectie inalta se consemneaza in:

a. raportul de activitate
b. registrul zilnic de proceduri
c. registrul unic de sterilizare
d. registrul de sterilizare inalta a instrumentarului

587. Care este durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in casolete cu

colier:
a. 48 ore de la sterilizare
b. 72 ore de la sterilizare
c. 24 ore de la sterilizare
d. se schimba casoleta dupa fiecare sterilizare.
588. Examenul radiologic in ulcerul gastric releva prezenta nisei ulceroase ce
prezinta urmatoarele caractere:
-a.apare ca o pierdere de substanta la nivelul careia se evidentiaza H.pilory
-b.pliurile mucoasei gastrice apar ingrosate
-c.apare ca o opacitate circulara cu contur regulat
-d.nisa are contururi neregulate

589. Care sunt enzimele specific de analizat in bolile hepatice:

-a. TGP,TGO,Bilirubina
-b.TGO,Amilazemie,GGT
-c.TGO,TGP,GGT
-d.toate raspunsurile sunt corecte

590.Ascita poate fi intilnita in urmatoarele afectiuni:

-a. ciroza hepatica decompensata
-b. ciroza hepatica compensata
-c. infarctul de miocard
-d. colecistlita cr alitiazica

591.Ulcerul gastric se poate complica cu:

a.-hemoragie
b.-perforatie
c.-penetratie
d.-malignizare
e.-toate de mai sus

592.Cauza cea mai frecventa a pancreatitei acute este:

a.-diabetul zaharat
b.-traumatismul
c.-alcoolul
d.-medicamentele
e.-infectiile

593.Pancreatita acuta se poate complica cu:

a.-infectii
b.-diabet zaharat
c.-ascita
d.-litiaza biliara
e.-peritonita

594.Care din urmatoarele semen nu se intilneste in colica biliara:

a.-febra
b-icter
c-durere
d.-scadere ponderala
e.-varsaturi

595.Complicatiile cirozei hepatice sunt urmatoarele cu exceptia:

a.-hemoragia digestiva
b.-encefalopatia portala
c.-hipertensiunea portal
d.-hipertensiunea intracraniana
e.-ascita

596.Care dintre urmatoarele semen nu sunt caracteristice pentru boala de reflux

gastro-esofagian:
a.-durere retrosternala
b.-pirozis
c.-hemoragie digestive
d.-regurgitatii acide
e.-pneumonia de aspiratie

597.Melena consta in:

a.-eliminarea de sange digerat,,ca pacura”
b.-sangerare din canalul anal-singe amestecat cu materiile fecale
c.-dureri la defecatie+eliminare de sange rosu
d.-picaturi de sange dupa eliminarea de sange normal
e.-eliminarea de sange prin varsaturi abundente

598.Examenele de laborator recomandate in afectiuni ale tubului digestive sunt

urmatoarele cu exceptia:
a.-examene de sange
b.-examene de saliva
c.-ph-metrie esofagiana
d.-examen materii fecale
e.-examen LCR

599.Rectoragia poate avea drept cauza:

a.-boala renala
b.-boala genital
c.-hemoragia digestiva
d.-colostomia
e.-ileostomia

600.Incontinenta de materii fecale este cunoscuta sub numele de:

a.-enurezis
b.-emfizem
c.-encoprezis
d.-melena
e.-hematemeza

601. Factorii favorizantţi ai BRGE sunt:

a.- hernia hiatalaă
b.- creşterea presiunii intra-abdominale (obezitate, sarcinaă , ascitaă , tumori
abdominale gigante);
c- tulburaă rile motorii esofagiene
d.-toate intrebarile sunt corecte

602.Masurile igieno-dietetice necesare in tratarea bolii de reflux gastro-esofagian

sunt urmatoarele cu exceptia:
a.-evitarea alimentelor iritante
b.-oprirea fumatului
c.-evitarea clinostatismului imediat posprandial
d-regim alimentar preponderant din legume si fructe
e.- scaă derea ponderalaă la pacienţii cu obezitate;

603. Pentru termenul de sindrom dispeptic se mai utilizeazaă ca sinonim termenul

de:
a.- indigestie.
b.-digestie groaie
c-meteorism
d.-inapetenta

604.Bolile care nu sunt cauzate de infectia cu Helicobacter Pylori sunt:

a.-gastrita
b.-ulcerul gastric
c.- cancerul gastric
d.-colopatia functionala
e.-ulcerul duodenal

605.Disfagia poate avea urmatoarele cauze ,cu exceptia:

a.secundara unei afectiuni oro-faringiene
b.secundara unei afectiuni laringiene
c.secundara unei afectiuni esofagiene
d.angina eritematoasa

606.Examenul coprologic consta in urmatoarele investigatii ale materiilor fecale,cu

exceptia:
a.macroscopic
b.microscopic
c.biochimie
d.bacteriologic
e.scintigrafic

607.Explorarea paraclinica a aparatului digestiv include urmatoarele investigatii cu

exceptia:
a.radiografia abdominala ,,pe gol”
b.radiografia cu substanta de contrast
c.ecografia abdominala
d.explorari endoscopice
e. inspectia,palparea,percutia abdomenului

608.particularitatile de ingrijire postoperator pe tub digestive constau in:

a. mobilizare precoce initial pasiv,apoi active(prevenirea trombemboliilor)
b.se indica alimentele flatulente
c.se indica bauturile carbogazoase
d.regim hydric 7-10zile

609.Meteorismul abdominal poate avea drept cauze:

a.afectiuni digestive
b.afectiuni renale
c.afectiuni ale aparatului respirator
d.glosodinia
e. disfagia

610.Sughitul poate avea drept cause:

a.intoxicatii de orice tip
b.boli respiratorii
c.tumori tub digestive inferior
d.tumori esofagiene
e. nu are cauza

611.Printre complicatiile paracentezei nu se regaseste:

a. hemoperitoneul
b.punctionarea accidentala a colonului
c. insuficienta renala acuta functionala
d. insuficienta cardiaca

612.Contraindicatiile paracentezei nu includ:

a. ocluzia intestinala
b.prezenta lichidului de ascita in cantitate mare, sub tensiune
c.coma hepatica
d.infectii ale peretelui abdominal

613.Printre contraindicatiile punctiei biopsiei hepatice nu se regaseste:

a. coma hepatica
b.refuzul explorarii
c.trombocitopenia
d.hepatita cronica active

614.Pozitia pacientului pentru colonoscopie este:

a.decubit ventral
b.decubit dorsal
c.decubit lateral drept cu genunchii la piept
d.decubit lateral stg cu genunchii la piept
e.Trendelemburg

615.Urmatoarele afirmatii referitoare la endoscopia digestiva superioara sunt

adevarate,cu o exceptie:
a. necesita post alimentar 6-8 ore postprocedural
b.permite recoltarea de material bioptic
c.se poate administra atropina preprocedural
d. reluarea alimentatiei nu este permisa 24 ore

616.Urmatoarele alimente sunt premise in boala celiaca cu exceptia:

a. paine de grau
b.mamaliga
c.pilaf de orez
c.carne de orice fel
d.branzeturi

617.Din sdr esofagian fac parte urmatoarele simptome:

a.disfagia
b.pruritul
c.febra
d.disuria
e.telekinezia

618.Diagnosticul ulcerului gastric:

a. se bazeaza exclusive pe date clinice
b.include endoscopie si biopsie
c.implica neaparat indicatie de tratament chirurgical obligatoriu
d. se face doar analiza sucului gastric

619.Diagnosticul de HDS este sustinut de urmatoarele cu o exceptie:

a.scaderea valorilor hb si ht
b.hematemeza
c.rectoragie
d.melena
e.tahicardie

620.Diagnosticul de certitudine in HDS,este stability prin:

a.radiografie gastrica cu substanta de contrast
b.CT abdominall
c.EDS
d.echo abdomen
e.radiografie abdominala simpla

621.Diagnosticul de ocluzie intestinala mecanica este sustinut de urmatoarele cu

exceptia:
a.absenta tranzitului pentru materii fecale si gaze
b.distensie abdominala
c.prezenta nivelelor hidroaerice la rgf abdominal pe gol
d.contractura abdominala musculara
a. accentuarea zgomotelor intestinale la ascultatia abdomenului

622.Complicatia cea mai frecventa a bolii Crohn este:

a. malignizarea
b.ocluzia intestinala
c.hemoragia
d.icterul mecanic
e.megacolonul toxic

623.Complicatiile ulcerului duodenal sunt urmatoarele cu exceptia:

a.hemoragia
b.perforatia
c.malignizarea
d.stenoza
e.penetratia

624.Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea
peritoniala:
a.paracenteza
b.laparotomie
c.celiotomie
d.laparoscopie
e.paracecala
625.Pentru tubajul gastric se foloseste sonda:
aThieman
b.Petzer
c.Einhorn
d.ub Faucher
e.Foley

626.Tratamentul ulcerului duodenal presupune administrarea de:

a. furosemid
b.anticolinergice
c.inhibitori de pompa de protoni
d.acidifiante sangvine
e.transfuzii de plasma

627. Ciroza hepatica poate avea drept cauza urmatoarele cu exceptia:

a. consumul cronic de alcool
b.infectii virale cu VHB,VHC
c. neglijarea formelor de hepatita cronica
d.infectii cu Helicobacter Pylori
e.lipsa tratamentului afectiunilor premergatoare afectiunilor hepatice

628.Angiocolita este infectia :

a .cailor biliare
b.pancreasului
c.co9lecistului
d.ficatului
e.rinichiului

629.Tratamentul igieno-dietetic al afectiunilor hepatice cornice nu includ

urmatoarele cu exceptia:
a. repaos la pat
b. regim alimentar fara dulciuri
c. dusuri calde de 2ori/zi
d.respectarea partiala a indicatiilor

630.Factorii implicate in etiologia ulcerului gastric sunt urmatorii cu exceptia:

a.infectia cu helicobacter pillory
b. consumul de sucuri carbogazoase,legume si fructe crude pe un teren sensibil
c.infectiile intercurente
d.predispozitia familiala

631.Care din urmatoarele medicamente nu pot fi administrate in ulcerul bulbar:

a. omeprazol
b.gaviscon
c.metoclopramid
d.nitropector
e.alte alcaline

632.In care afectiune cresc nivelul amilazelor atat in sange cat si in urina:
a. pancreatita acuta
b.colecistita cronica
c.cancerul hepatic
d. ulcerul bulbar
e. infectiile urinare

633.Pancreatita acuta are drept cauza urmatoarele cu exceptia:

a.cresterea nivelului trigliceridelor serice
b.consumul cronic de alcool
c.consumul de grasimi de origine animala
d.consumul de medicamente in exces

634.Investigatia care pune cu certitudine dg de adenocarcimom de colon este:

a.irigografia
b.radiografia abdominala
c.EDS cu biopsie
d.Rectoscopia

635.Valoarea transaminazelor hepatice poate creste in urmatoarele afectiuni

exceptand:
a. IMA
b.hepatite acute virale
c.hepatite acute toxice
d.HTA

636.Eliminarea de sange rosu provenit di tubul digestive se numeste:

a.hematochezie
b.hematemeza
c.hemoptizie
d.hematosialoree

637.Pozitia pacientului pentru EDS este:

a.decubit ventral
b.decubit dorsal
c.decubit lateral drept
d. decubit lateral stg
e. pozitia,, cocos de pusca”

638.Regurgitatiile acide sunt apanajul urmatoarelor boli cu exceptia:

a. Boala de reflux gastoesofagian
b.gastrita hiperacida
c.ulcerul de gamba
d.hiperaciditate temporara produsa de varsatura

639.Prin clisma picatura cu picatura in 24ore,se pot administra:

a.100-200ml solutie medicamentoasa
b.1000-2000 ml solutie medicamentoasa
c.250-500ml solutie medicamentoasa
d. nici un raspuns correct

640.Pentru pacientul cu intoleranta digestiva,calea de administrare a

medicamentelor este:
a. calea parenterala
b.calea orala
c.calea respiratorie
d.calea rectala

641. In colica biliara nu se administreaza morfina deoarece:

a. accentueaza spasmul cailor biliare
b.mascheaza simptomatologia
c. favorizeaza aparitia icterului
d. nu are nici o reactive adversa

642.Diskineziile biliare reprezinta:

a.tulburari date de parazitozele intraveziculare
b.tulburari ale cailor biliare
c.tulburari ale motricitatii veziculei biliare
d.tulburari de transit

643.Volvulusul intestinal se traduce prin:

a.rasucirea anselor iontestinale
b.un process inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala
c.un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala
d.nici un raspuns correct

644.Hematemeza reprezinta:
a.varsatura cu sange
b.sputa cu sange
c.urina cu sange
d.scaunul cu sange

645.Preparatele alimentare ce urmeaza a fi administrate pe gastrostoma pentru

alimentarea unui pacient cu neoplasm esofagian in stadiul avansat vor fi:
a.la temperature camerei
b.la temperature corpului
c.la temperature scazute pentru a creste toleranta digestive a pacientului
d.la temperatura dorita de pacient

646.Pancreatita acuta este un sdr dureros abdominal acut caracterizat prin:

a.dureri abdominale violente in etajul sup cu iradiere in bara”
b.dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi
c.dureri abdominale difuze cu stare generala buna
d. dureri epigastrice aparute in timpul noptii

647.Masurile terapeutice effectuate de asistenta medicala la indicatia medicului la

un pacient cu HDS constau in:
a.repaos la pat,punga cu gheata in regiunea epigastrica si sonda de aspiratie gastrica
b.administrare de hemostatice doar daca e cazul
c.repaos la pat cu reluarea alimentatiei
d.tratament antiinflamator si analgesic

648.Prin colica biliara se intelege o durere acuta ,violenta localizata in:

a.hipocondryul dr cu iradiere pina in coloana vertebrala
b.hipocondrul dr cu iradiere in hipocondrul stg
c.hipocondrul stg cu iradiere in omoplat
d. durere in bara

649.Gravitatea unei hemoragii depinde de:

a.cantitatea de sange pierdut
b.modificarile de culoare a sangwelui
c.felul hemoragiei si organul afectat
d.timpul aparitiei hemoragiei

650.Gradul de severitate in sdr diareic este dat de:

a.dezechilibrul H-E antrenat de pierderile prin varsaturi si scaune
b.starea generala
c.febra
d.cefalee

651.Caracteristic pentru hematemeza sunt urmatoarele:

a. sange rosu aerat
b.sange negru cu cheaguri
c.sange asemanator “zatului de cafea”
d.sange care curge in jet

652.Materialele necesare pentru realizarea clismei evacuatorii sunt:

a.irigator,solutie pt irigare,manusi sterile
b. irigator,solutie pt irigare,manusi nesterile, ploscar
c.irigator,solutie de irigare ,sonda urinara
d.irigator si restul materialelor auxiliare prevazute de procedura dupa care se
lucreaza

653. Hematemeza este:

a. vaã rsaã tura cu aspect de „zatţ de cafea"
b. vaã rsaã tura cu aspect negru, lucios, „ca paã cura"
c. ambele variante sunt corecte

654.Paracenteza abdominalaã se efectueazaã :

a. îîn hipocondrul drept
b. îîn hipocondrul staî ng
c. ambele variante sunt incorecte
d. in abdomenul inferior

655. Administrarea de saî nge sau produse de saî nge se recomandaã la pacientţii cu:
a. anemie severaã ,in HDS
b. deshidratare severaã
c. stare de nutritţie deficitaraã
d. in hemoptizii mici si repetate

656. Se recomandaã administrarea PPC unui pacient cu:

a. cirozaã hepaticaã
b. tulburaã ri de coagulare
c. in trombocitopenii
d. toate variante sunt corecte

657. Interventţiile asistentei medicale îîn alimentarea unui pacient cu disfagie includ;
a. pregaã tirea pacientului asezaî ndu-l îîn pozitie de decubit dorsal
b. pregaã tirea echipamentului de aspiratţie si verificarea functionalitaã tiiii acestuia
c. evaluarea reflexului de tuse
d.luarea tuturor masurilor ce implica respectarea procedurii

658. Disfagia
a. este o tulburare îîn sensul pierderii apetitului pacientului
b. este o deglutitie cu dificultate
c. apare initial pentru alimente solide nemestecate si ulterior pentru alimente
semisolide si lichide
d.este o pierdere a mirosului

659. IÎnainte de efectuarea unei transfuzii, asistentul medical:

a. verificaã identitatea pacientului
b. verifica bonul de comandaã pentru saî nge sau produse de saî nge
c. toate variantele sunt corecte
d. verifica materialul de transfuzat

660. In regimul alimentar al unui pacient cu pancreatitaã acutaã se vor evita:

a. alcoolul
b. alimentele bogate îîn proteine
c. alimentele saã rate
d.alimentele solide

661. Tabloul clinic al colecistitei acute include:

a. dureri îîn hipocondrul drept,febra
b. febraã ,cefalee,dureri in flancul stg
c. hematemezaã
d.scaune negre ca pacura

662. In îîngrijirea unui pacient cu boalaã ulceroasaã , asistenta medicalaã îîi va

recomanda:
a. evitarea condimentelor
b. limitarea activitaã tţilor fizice
c. repaus la pat si nutritie parenteralaã
d. alimentatie usoara cu legume si fructe

663. Regimul alimentar al unei paciente internate pentru colecistita acuta litiazica
include:
a. cantitati mici de ceai, din ora in ora
b. lapte, smaî ntaî na,iaurt
c. ambele variante sunt corecte
d. smantana,carne cu sos dietetic

664. Unui pacient cu hemoragie digestiva superioara ,asistenta medicala IÎi va

administra o dieta :
a. hidrica (lichide reci.
b. hodro-lacto-zaharata calde
c. hipoglucidica ,hipocalorica
d. nu are indicatie speciala

665 Pacientii cu stenoza pilorica prezinta :

a. varsaturi cu continut alimentar vechi
b. varsaturi explozive in jet neprecedate de greata
c. varsaturi bilioase
d. varsaturi ivite imediat dupa servirea mesei

666. Hemostaza provizorie in HDS este:

a. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie
b.oprirea fara interventie a unei hemoragii
c. oprirea definitiva a hemoragiei
d. nu exista asa un termen

667. Factori declansţ atori ai encefalopatiei hepatice sunt :

a. dezechilibrele hidroelectolitice provocate de diuretice;
b. educarea pacientului pentru prevenirea traumatismelor;
c. efectuarea zilnicaă a bilantţului hidric.
d.nerespectarea regimului alimentar indicat

668. Alimentatţia prin gastrostomaă este indicataă :

a. postoperator pentru prevenirea vaă rsaă turilor;
b. caî nd alimentarea artificialaă se impune vreme mai îîndelungataă ;
c. numai la bolnavii inconsţ tientţi.
d. nu se recomanda in afectiunile gastrice

669. Colica biliara survine in urmatoarele afectiuni cu exceptia:

a. colecistita;
b. ulcerul gastric;
c. litiaza biliara.

670. La orice pacient cu hemoragie digestiva, alimentatia:

a. se face in functie de preferintele pacientului
b. se suprima, bolnavul putand primi numai lichide reci cu lingurita
c. se va alimenta ca si inainte de sangerare
d. se face obisnuit functie de toleranta

671. Medicamentele pentru calmarea dureri se administreaza :

a. la indicatia asistentului medical
b. la cerinta bolnavului, conform indicatiilor
c. numai la indicatia medicului
d.in functie de afectiune

672. Cind vorbim de melena vorbim de :

a.hemoragie digestiva
b.hemoragie nazala
c.hemoragie din rect

673. Factorii de risc in AVC sunt:

a. hipertensiunea arterialaă
b. obezitatea
c. predispozitţia ereditaraă

674. Pentru evaluarea senzorialaă a pacientului se folosesc:

a. modalitaă tţi superficiale de testare
b. modalitaă tţi de testare a sensibilitaă tţii profunde
c. modalitaă tţi de testare numai a paă rtţii afectate

675. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt:

a. simpaticul
b. parasimpaticul
c. idiopaticul

676. Neuronul reprezintaă :

a. celula nervoasaă propriu-zisaă
b. nevralgia trigeminalaă
c. neuropatia diabeticaă

677. Reflexul Babinski reprezintaă :

a. un reflex osteo-tendinos
b. un reflex vegetativ
c. un reflex cutanat

678. Lezarea nervului spinal produce:

a. jena respiratorie
b. refularea lichidelor pe nas
c. paralizia musţ chiului stemocleidomastoidian sţ i trapez

679. Lezarea nervului hipoglos determinaă :

a. amiotrofia limbii
b. tulburaă ri de formare a bolului alimentar
c. tulburaă ri de fonatţie

680. Hiperpneea reprezintaă o metodaă de activare:

a. electrocardiograficaă
b. electroencefalograficaă
c. electromiograficaă

681. Pacientul prezintaă alexie caî nd:

 a. nu îîntţelege ce i se spune
b. nu îîntţelege ceea ce este scris
c. nu îîntţelege cuvaî ntul vorbit

682. Pacientul prezintaă surditate verbalaă caî nd:

a. executaă corect gesturile
b. utilizeazaă corect obiectele
c. aude dar nu îîntţeleg

683. Scaderea brusca a valorilor TA la un pacient cu ATS avansata conduce la:

a. ameliorarea starii generale
b. accedende vasculare cerebrale
c. accidente coronariene

684. Mioclonia reprezintaă :

a. contractţia bruscaă a unui musţ chi
b. misţ carea involuntaraă
c. relaxarea muscularaă

685. Misţ caă rile coreice reprezintaă :

a. tremuraă tura involuntaraă
b. misţ caă ri involuntare brusţ te care dispar îîn somn
c. fasciculatţii involuntare

686. Convulsia reprezintaă :

a. pierderea consţ tientei
b. misţ caă ri neasţ teptate ale membrelor inferioare
c. contractţii musculare urmate de relaxare

687. Pareza reprezintaă :

a. contractura muscularaă
b. diminuarea fortţei musculare
c. rigiditate vascularaă

688. Hemiplegia reprezintaă :

a. absentţa fortţei musculare
b. paralizie generalizataă
c. paralizia unei jumaă taă tţi de corp

689. Paraplegia reprezintaă :

a. paralizia unui singur membru
b. paralizia paă rtţii inferioare a corpului
c. paralizia celor patru membre

690. Hemibalismul reprezintaă :

a. misţ caă ri ample, dezordonate numai la membrele de aceeasţ i parte
b. mers ca de betţiv - „mers ebrios"
c. mers cu pasţ i mici, taî rsţ itţi

691. Acalculia reprezintaă :

 a. incapacitatea de a scrie
b. incapacitatea de a efectua calcule
c. pierderea vocii

692. Afazia reprezintaă :

a. dificultatea îîn articularea cuvintelor
b. incapacitatea de a-sţ i coordona misţ caă rile
c. diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris

693. Agrafia reprezintaă :

a. capacitatea de a scrie
b. incapacitatea de a citi
c. incapacitatea de a scrie selectiv

694. Lezarea nervului olfactiv produce:

a. cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplaă cute
b. hiperosmia = exacerbarea mirosului
c. anosmia = absentţa mirosului

695. Lezarea nervului optic produce:

a. amauroza = orbire
b. ambliopie = diminuarea acuitaă tţii vizuale
c. scotom = pierderea partţialaă a caî mpului vizual

696. Lezarea nervului trigemen produce:

a. trismus = îînclesţ tarea maxilarelor
b. paralizie masticatorie
c. caă derea maxilarului

697. Lezarea nervului facial produce:

a. tulburaă ri de gust
b. halucinatţii olfactive
c. halucinatţii vizuale

698. Lezarea nervului acustico-vestibular produce:

a. lipsa posibilitaă tţii de a fluiera
b. tulburaă ri de echilibru
c. paralizie masticatorie

699. Lezarea nervului glosofaringian produce:

a. incapacitatea pacientului de a umfla obrajii
b. neperceperea culorilor
c. tulburaă ri gustative

700. Lezarea nervului vag produce:

a. disfazie = tulburaă ri de vorbire, voce nazonataă , sţ tearsaă
b. tulburaă ri de formare a bolului alimentar
c. spasm facial

701. Durerea spontanaă a extremitaă tţilor cefalice reprezintaă :

a. migrena
b. cefalee nevroticaă
 c. durere de cap (cefalee)

702. Aparitţia convulsiilor poate fi cauzataă de:

a. febraă
b. antecedente heredocolaterale
c. traumatisme

703. IÎnceputul convulsiilor este precedat de:

a. misţ caă ri de supinatţie (îîntoarcerea palmei îîn sus)
b. tulburaă ri de scris
c. prodrom sţ i auraă

704. Tremuraă tura degetelor maî inii la un parkinsonian seamaă naă cu:
a. misţ carea de pendulare
b. misţ carea de numaă rare a banilor
c. misţ carea de îîntors ceasul

705. Tremuraă tura parkinsonianaă dispare:

a. îîn timpul misţ caă rilor voluntare
b. îîn timpul somnului
c. dacaă pacientul este destins sţ i linisţ tit

706. Tremuraă tura picioarelor la un parkinsonian imitaă :

a. misţ carea de pedalare
b. misţ carea de batere a maă surilor muzicale
c. misţ carea de balansare

707. Tremuraă tura pacientului cu etilism cronic se amelioreazaă :

a. dupaă abstinentţa prelungitaă
b. dupaă consumul de alcool
c. dupaă consumul de droguri

708. Tulburaă rile de mers, isterice, au caracter:

a. psihogen
b. endocrin
c. renal

709. Scaă derea bruscaă a valorilor TA la pacient cu ATS avansataă conduce la:
a. ameliorarea staă rii generale
b. accidente vasculare cerebrale
c. accidente coronariene

710. Starea confuzionalaă poate fi provocataă de:

a. îîntreruperea consumului de alcool cu abstinentţaă prelungitaă
b. abuz de medicamente
c. consum de narcotice

711. Narcolepsia reprezintaă :

a. nevoia bruscaă de somn
b. somn superficial cu treziri dese
c. somn cu durataă peste limitele normale
712. In timpul crizei convulsive generalizataă :
a. imobilizaă m fortţat pacientul
b. pozitţionaă m postural pacientul
c. asţ teptaă m saă se termine criza

713. Pacientul cu miastenie prezintaă :

a. obosealaă muscularaă exagerataă
b. tulburaă ri oculare
c. tulburaă ri de vorbire

714. Pacientul cu parkinson prezintaă :

a. tremuraă tura
b. rigiditate
c. mers îîncet cu pasţ i mici

715. Tremuraă tura la un pacient cu parkinson:

a. dispare îîn timpul somnului
b. este tremuraă tura de repaus
c. dispare îîn timpul misţ caă rilor voluntare

716. Pacientul cu sclerozaă multiplaă prezintaă :

a. tulburaă ri oculare
b. tulburaă ri vestibulare
c. tulburaă ri motorii

717. Hipertensiunea intracranianaă este prezentaă îîn:

a. tumori cerebrale
b. acumulare îîn exces de LCR
c. edem cerebral generalizat

718. Pacientului cu neuroinfectţii îîi asiguraă m:

a. repaus obligatoriu la pat
b. luminozitate scaă zutaă
c. izolare

719. Paralizia facialaă perifericaă este precedataă de:

a. deficit motor al membrelor superioare
b. dureri auriculare
c. redoare de ceafa

720. Criza epilepticaă majoraă se caracterizeazaă prin:

a. epistaxis
b. criza convulsivaă generalizataă
c. deficit motor

721. Accesul epileptic major are ca manifestaă ri:

a. relaxare sfincterianaă
b. incontinentţaă de fecale
c. musţ carea limbii
722. IÎn timpul crizei grand-mal pacientul prezintaă :
a. pierderea consţ tientei
b. risc de accidente
c. alterarea perceptţiei senzitive sţ i senzoriale

723. Pacientul cu hemoragie cerebralaă :

a. este pozitţionat sţ ezaî nd îîn primele 24 h
b. prezintaă repaus obligatoriu la pat
c. este transportat cu caă ruciorul pentru investigatţii
724. Pacientului cu hemoragie cerebralaă i se pot administra:
a. vasodilatatoare
b. anticoagulante
c. hemostatice

725. Evaluarea alteraă rii nivelului de consţ tientaă se realizeazaă prin:

a. determinarea reactţiei pacientului prin stimuli
b. descrierea comportamentului îîn momentul reactţiei
c. descrierea raă spunsului verbal sţ i motor al pacientului

726. IÎn A VC semnele de debut sunt:

a. vertij
b. cefalee occipitalaă
c. valori tensionale crescute

727. La pacientţii cu AVC nu efectuaă m:

a. trecerea rapidaă îîn ortostatism
b. misţ caă ri brusţ te necontrolate ale capului
c. transport pe distantţe mari

728. Edemul cerebral reprezintaă :

a. cresţ terea de volum a creierului
b. paă trunderea microbilor îîn substantţa cerebralaă
c. evacuarea îîn exces de LCR

729. Pacientului epileptic nu îîi sunt recomandate:

a. consumul de neurotoxice
b. suprimarea tratamentului dacaă nu mai face crize o lunaă de zile
c. reducerea dozelor faă raă recomandare medicalaă

730. Neuroluesul este transmis:

a. pe calea genitalaă
b. transplancentar
c. la nasţ tere

731. Evolutţia sclerozei multiple este:

a. cronicaă , ciclicaă îîn puseuri
b. acutaă , faă raă recidivaă
c. alternantaă cu remisie completaă

732. Pacientul parkinsonian are:

a. mers cu supletţe sţ i pasţ i mari
b. mers faă raă supletţe cu pasţ i mici
 c. mers cu pasul sţ i trunchiul îînclinat pe spate
733. Migrena reprezintaă :
a. durerea paroxisticaă a capului de obicei unilateralaă
b. acuze dureroase ale capului dupaă traumatisme
c. criza de pierdere a consţ tientei

734. Ptoza palpebralaă din miastenie reprezintaă :

a. caă derea ploapelor
b. privirea sasţ ie
c. vederea dublaă

735. Neuroinfectţiile primitive reprezintaă :

a. proces infectţios la nivel circulator
b. proces infectţios la nivel respirator
c. proces infectţios asupra S.N.C.

736. Hiperpneea reprezinta o metoda de activare:

a. electrocardiografica
b. electroencefalografica
c. electromiografica

737. Sindromul encefalitic se manifestaă cu:

a. tulburaă ri neurologice
b. tulburaă ri psihice
c. tulburaă ri senzitivo-senzoriale

738. Pentru examinarea radiologicaă a pacientului:

a. paă rul lung îîl vom lega pe cresţ tet
b. îîndepaă rtaă m obiectele radioopace
c. dezbraă caă m regiunea de examinat

739. Pentru examinaă rile cu substantţaă de contrast efectuaă m:

a. supravegherea functţiilor vitale
b. testul de tolerantţaă a substantţei de contrast
c. radem zona de examinat, la nevoie

740. Pentru angiografie cerebralaă :

a. pacientul va fi nemaî ncat
b. pacientul va fi sedat (medicatţie anxioliticaă )
c. pacientul va fi pregaă tit psihic

741. Pentru examinare EEG:

a. pacientul va fi sedat
b. pacientul trebuie saă fie cu scalpul curat
c. pozitţia pacientului va fi îîn ortostatism
742. Pozitţia pacientului pentru punctţia lombaraă este:
a. decubit lateral;
b. sţ ezaî nd
c. copii sunt tţinutţi pe genunchii asistentei medicale

743. Dupaă punctţia lombaraă pacientul are voie:

a. saă se mobilizeze dupaă 15 minute de repaus
 b. nu are voie saă se mobilizeze aproximativ 24 h
c. saă fumeze sţ i saă consume baă uturi alcoolice

744. Asistenta medicalaă dezinfecteazaă locul punctţiei cu:

a. apaă sţ i saă pun
b. tincturaă de iod
c. alcool sanitar

745. Mioclonia reprezinta:

a. contractia brusca a unui muschi
b. miscarea involuntara
c. relaxarea musculara

746. Asistenta medicalaă comprimaă dupaă efectuarea punctţiei locul de electţie cu:
a. o compresaă sterilaă
b. un tampon de vataă
c. o compresaă nesterilaă

747. Asistenta medicalaă mentţine mandrenul acului spinal îîn timpul punctţiei:
a. steril
b. nesteril
c. îîl depune îîn sacul colector

748. Asistenta medicalaă oferaă medicului pentru efectuarea punctţiei:

a. maă nusţ i de unicaă folosintţaă, nesterile
b. maă nusţ i sterile
c. maă nusţ ile nu sunt necesare

749. Punctţia lombaraă se executaă de caă tre:

a. asistenta medicalaă de salon
b. asistenta medicalaă de laborator
c. medic

750. Dupaă efectuarea punctţiei occipitale:

a. se asiguraă 8 h repaus total pacientului
b. pacientul se poate mobiliza dupaă circa 15 minute
c. se asiguraă pacientului repaus fizic 60 minute

751. Biopsia muscularaă se executaă îîn:

a. salon
b. sala de operatţii
c. domiciliul pacientţilor

752. Examinarea oftalmoscopicaă este necesaraă unui pacient cu afectţiune

neurologicaă :
a. da
b. nu
c. da, numai îîn cazul HTA
d. numai dacaă pacientul acceptaă

753. Tratamentul anticoagulant este contraindicat:

a. la aparitţia gigivoragiilor
 b. la aparitţia episoadelor de epistaxis
c. caî nd LCR-ul este sanguinolent

754. Modul de administrare pentru Manitol 20% este de:

a. 60-70 picaă turi/min.
b. 40 picaă turi/min.
c. 70-80 picaă turi/min

755. Hipertensiunea intercraniana este prezenta in :

a. tumori cerebrale
b. acumulare in exces de LCR
c. apaă distilataă edem cerebral generalizat

756. In planul de îîngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebralaă , asistenta îîsţi va

fixa ca obiective:
a. evitarea mobilizaă rii pacientului faă raă aviz medical
b. supravegherea functţiilor vitale
c. prevenirea complicatţiilor generale
d. mobilizarea precoce activaă
e. repaus absolut la pat, aproximativ o saă ptaă maî naă

757. Monitorizarea sţ i combaterea vaă rsaă turilor realizataă de asistentaă se referaă la:
a. respiratţii profunde ale bolnavului, ce reduc greatţa
b. pozitţionarea lateralaă
c. evaluarea volumului sţ i caracterului vaă rsaă turilor
d. pozitţionarea semi-sţ ezaî ndaă cu douaă perne
e. claă tirea gurii dupaă vaă rsaă turi

758. IÎngrijirea cavitaă tţii bucale a pacientului imobilizat la pat:

a. se efectueazaă dimineatţa sţ i seara
b. se folosesc tampoane de vataă îînmuiate îîn sol. de acid boric 1% sau ceai de
musţ etţel
c. mucoasele sţ i limba se badijoneazaă cu glicerina boraxataă de 3 ori pe zi

759. Unui bolnav cu epilepsie, i se interzic urmaă toarele profesiuni, cu exceptţia:

a. conducaă tor auto;
b. macaragiu;
c. conducaă tor metrou;
d. economist.

760. Reeducarea tulburaă rilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:
a. asigurarea colaboraă rii familiei pacientului
b. stabilirea interrelatţiei stimulare-raă spuns
c. îînceperea precoce a interventţiilor de reeducare
d. efectuarea unor exercitţii pentru denumirea diferitelor obiecte

761. Autonomia de deplasare este asigurataă prin:

a. mentţinerea ortostatismului
b. pozitţia sţ ezaî nd
c. mers
762. Capacitatea de autoservire generalaă constaă îîn:
a. igienaă personalaă
b. activitaă tţi manuale diverse
c. îîmbraă cat-dezbraă cat

763. Pacientul cu hemoragie cerebrala:

a. este pozitionat sezand in primele 24 de ore
b. repaus obligatoriu la pat
c. este transportat cu caruciorul pentru investigatii

764. Reeducarea functţionalaă a membrului paralizat trebuie îînceputaă :

a. dupaă 30 de zile de la debut
b. îîn perioada acutaă
c. nu conteazaă momentul ales

765. Pacientul cu deficit motor partţial se îîmbracaă :

a. îîncepaî nd cu membrul saă naă tos
b. îîncepaî nd cu membrul plegic
c. nu conteazaă

766. Pentru mobilizarea pasivaă a membrului superior pozitţia pacientului îîn pat este:
a. de decubit dorsal
b. Trendeleburg
c. de decubit lateral

767. Pacientul cu scleroza multipla prezinta:

a. tulburari oculare
b. tulburari vestibulare
c. tulburari motorii

768. Pacientul îîncepe saă manifeste o respiratţie Cheyne-Stokes; acest tip de respiratţie
este explicat astfel:
a. respiratţie completaă neregulataă , cu amplitudine superficialaă sţ i adaî ncaă
b. inspiratţii prelungite cu pauze inspiratorii sţ i/sau expiratţii
c. respiratţie cu amplitudini crescaî nde paî naă la maxim sţ i apoi scaă zaî nd paî naă la
apnee, ce dureazaă 10-20 sec
d. respiratţii rapide, regulate sustţinute cu cresţ terea îîn amplitudine

769. Criza epileptica majora se caracterizeaza prin:

a. epistaxis
b. criza convulsiva generalizata
c. deficit motor

770. Care din urmaă toarele va fi actţiunea prioritaraă caî nd Ioana va avea o altaă crizaă , îîn
timp ce urmaă resţ te un program la TV îîn holul sectţiei:
a. o pozitţionaă m postural pe podea, îîndepaă rtaî nd obiectele traumatizante din
apropiere
b. o asţ ezaă m îîn decubit ventral pe podea sţ i solicitaă m urgent o sursaă de ajutor
c. o asţ ezaă m îîn decubit dorsal, capul va fi îîntors pe o parte pentru scurgerea
secretţiilor sţ i rugaă m celelalte persoane saă paă raă seascaă îîncaă perea
771. Care din urmaă toarele arataă ordinea corectaă a etapelor crizelor de epilepsie:
a. tonic, clonic, automatism, comaă
b. auraă , clonic, tonic, somn
c. clonic, tonic, somn, automatism
d. auraă , tonic, clonic, somn

772. Imobilizarea prelungitaă la pat a pacientului determinaă :

a. complicatţii pulmonare
b. agravarea tulburaă rilor cardio-vasculare
c. tulburaă ri trofice cutanate

773. Crepitatiile osoase:

a. pot fi percepute ca niste zgomote asemnatoare mersului prin zapada
b. pot fi cauzate de miscarea fragmentelor in focarul de fractura
c. sunt acumulari excesive de lichid in tesuturi

774. Pregatirea psihica a pacientului privind efectuarea tehnicii imobilizarii unei

fracturii presupune :
a. explicarea necesitatii imobilizarii fracturii
b. obtinerea consimtamantului pacientului
c. explicarea modului de desfasurare al procedurii

775. In cazul aplicarii unui aparat gipsat durerea poate fi cauzata de:
a. aparitia unor leziuni cutanate sub gips
b. captarea prosata a fragmentelor
c. comprimarea unui nerv pe plan osos
d. calitatea feselor gipsate

776. Imobilizarea in aparat gipsat trebuie sa intruneasca urmatoarele calitati, cu

exceptia:
a. sa fie bine mulat
b. sa cuprinda articulatia de deasupra si dedesubtul focarului de fractura
c. sa nu lase extremitatile membrelor libere

777. Ortopneea se definesţ te ca:

a. expectoratţie seroasaă ;
b. respiratţie îîn pozitţie verticalaă a corpului;
c. respiratţie îîn pozitţie orizontalaă a corpului
d. respiratie dificila in ortostatism

778. Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare in aparat gipsat in

urmatoarele situatii:
a. plagi cu hemoragie mare
b. plagi in care sunt intalnite mase mari vasculare si tendoane
c. plagi cu leziuni osteo-articulare

779. Entrosa tratata incorrect poate produce:

a. artroza in articulatia respective
b. durere
 c. limitarea mobilitatii articulatiei

780. Luxatia poate sa apara datorita unui traumatism:

a. vilent
b. mai putin violent
c. nu are importanta intensitatea traumatismului

781. In cazul unei fracture apar urmatoarele semne locale, cu exceptia:

a. intreruperea continuitatii osului
b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a parghiei osoase
c. hipotermie

782. Rolul asistentei medicale in asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta

in:
a. asistenta trebuie sa aranjeze totul la indemana bolnavului
b. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de
semnalizare (soneria)
c. schimbarea pozitiei in pat

783. Artroscopia reprezinta:

a. examenul endoscopic articular
b. examenul histopatologic articular
c. examneul radiologic articular

784. Neuropatia diabetic se localizeaza predilect la nivelul:

a. membrelor inferioare
b. membrelor superioare
c. ambele variante sunt corecte

785. Complicatiile locale ale unei fracture pot fi:

a. articulare (hidartroza)
b. vasculare (lezarea axului vascular)
c. degenerative (porcese neoplazice)

786.Complicatiile ce pot aparea in ingrijirea unui bolnav cu fractura, imobilizat la

pat sunt:
a. escarele
b. embolia pulmonara
c. diabet zaharat

787. In cazul unui bolnav de 59 ani, cu fractura de col femural operata, urmatoarele
interventii vor fi aplicate de asistenta medicala:
a. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute
 b. intoarce bolnavul din doua in doua ore, exceptand decubit lateral pe partea
operata si-I va aseza o perna intre membrele inferioare
c. previne eventualele miscari ale gambei, piciorului si degetelor

788. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:

a. infectia plagii operatorii

b. infectie urinara
c. septicemia postoperatorie

789. Care din urmaă toarele misţ caă ri sunt de flexie, extensie:
a. misţ caă ri de apropiere sau îîndepaă rtate a douaă segmente apropiate;
b. misţ caă ri de îîndepaă rtare fatţaă de axul median al corpului;
c. misţ caă ri de apropiere fatţaă de axul median al corpului.

790. La ce se referaă suportul psihic oferit de asistentaă pacientului cu amputatţie:

a. îîncurajarea saă -sţ i priveascaă bontul;
b. existentţa posibilitaă tţii de protezare;
c. necesitatea tractţiunii pentru vindecare;

791. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de

laborator necesare unei interventţii chirurgicale:
a. saă recolteze corect probele prescrise;
b. saă interpreteze rezultatele;
c. saă aducaă rezultatele de la laborator;

792. Bursita se manifestaă prin:

a. sindrom inflamator;
b. febraă ;
c. greata si varasaturi

793. Care din urmaă toarele probleme vor face parte din planul de îîngrijire îîntocmit
de asistentaă , unui pacient imobilizat la pat cu o afectţiune locomotorie:
a. potentţial de complicatţii;
b. deficit de autoîîngrijire;
c. durere.
d. toate variantele sunt corecte

794. Redoarea articularaă reprezintaă :

a. episod inflamator;
b. migrarea durerii de la o articulatţie la alta.
c. reducerea mobilitaă tţii articulare;
795. Pustula este o formatiune cutanata plina de :

a. plasma
b. sange
c. puroi

796. Intreruperea continuitatii tegumentelor se numeste:

a. entorsa
b. luxatie
c. plaga
d. toate variantele sunt corecte

797. Înainte de a însoţi pacientul la blocul operator asistentul medical se

asigură ca acesta:
a. sţ i-a îîndepaă rtat proteza dentaraă
b. sţ i-a îîndepaă rtat bijuteriile sţ i lacul de unghii
c. s-a pregatit suprafata operatorie
d. toate variante sunt corecte

798. In cazul unei fracturi la nivelul bazinului , urmatoarel variante sunt corecte:

a. pot sa apara leziuni la nivelul vezicii urinare;

b. bolnavul cu fractura de bazin are si imoptenta functionala relativa a
membrelo inferioare
c. mobilizarea coapselor unilateral sau bilateral este foarte dureroasa
d. este interzis transportul pe o patura a unui pacient cu fractura de
bazin

799. In cazul unei fracturi cu deplasare :

a. linia de fractura nu intereseaza toata circumferinta osului

b. fragmentele osoase sunt deplasate intre ele: longitudinal, lateral, prin
rasucire, etc.
c. ambele variante sunt corecte

800. Semnele clinice ale unei entorse sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. edem
b. echimoze
c. escare

801. Antibiograma este metoda de laborator care:

 a. determinaă prezentţa microbilor;
b. arataă sensibilitatea microbilor fatţaă de antibioticul respectiv;
c. nu arataă decaî t cresţ terea germenilor.

802. Prin genu varum se intelege:

a. a.deformari in care genunchii sunt apropiati si picioarele apropiate

b. deformari in care genunchii sunt apropiati si picioarele sunt departate
c. deformari in care genunchii sunt departati,in schimb picioarele sunt
apropiate

803. In cazul unei fracturi de olecran pacientul acuza dureri la nivelul:

a. genunchiului
b. cotului
c. soldului

804. Scopul oricarei imobilizari este:

a. de a diminua durerile
b. de a mentine axarea corecta a membrului
c. de a evita complicatiile pe care le poate provoca miscarea in focar a
unui fragement osos rupt
d. de a mentine functiile vitale in limite normale

805. Un aparat gipsat incorect aplicat, favorizeazaă :

a. necroze
b. paralizii
c. administrare obligatorie de antibiotice

806. Care din urmaă toarele nu sunt malformatţii congenitale:

a. piciorul straî mb;
b. scolioza;
c. luxatţia de sţ old;

807. Conditiile care stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt:

a. sa acopere complet plaga

b. sa aiba o buna putere absorbanta
c. ambele variante sunt corecte

808. Caî nd se executa îînfasarea sub forma de spic (spica)?

a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii

b. pentru a mentine un pansament îîn care se fac miscari ample
c. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei

809. In functie de locul unde se scurge sangele se deosebesc:

 a. hemoragia interna
b. hemoragia arteriala
c. hemoragia externa
d. hemoragia exteriorizata

810. Care din urmatoarele variante sunt corecte:

a. Toate arterele din corp au ca origine doua trunchiuri principale: artera

aorta si artera pulmonara
b. vena femurala impreuna cu venele iliace comune formeaza vean cava
inferioara
c. artera aorta porneste din ventricolul drept

811. In fracturile primelor patru coaste pot aparea ca leziuni concomitente:

a. leziuni pulmonare cu pneumotorax
b. rupturi ale ficatului, rinichiului, splinei
c. leziuni pulmonare cu hemotorax

812.. Înainte de a însoţi pacientul la blocul operator asistentul medical se

asigură ca acesta:
a. sţ i-a îîndepaă rtat proteza dentaraă
b. sţ i-a îîndepaă rtat bijuteriile sţ i lacul de unghii
c. s-a pregatit suprafata operatorie

813. Pentru evidentierea procesului de osteoporza pacientul va efectua:

a. artroscopie
b. examen radioscopic pulmonar
c. examen radiologic osteo-articular

814. Ruptura muscularaă se manifestaă prin urmaă toarele, cu exceptţia:

a. durere intensaă apaă rutaă brusc;
b. impotentţaă functţionalaă ;
c. deformarea regiunii la distantţaă;

815. IÎn cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn:

a. extrem de important
b. este vizibil la vasele care se gaă sesc îîn contact direct cu pielea
c. îîn fracturi nu apare deformarea regiunii

816.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale:

a. ortopedica (nesaî ngeraî nda)
b. chirurgicala (saî ngeraî nda)
 c. daca reducerea luxatiei nu reusţ esţ te pe cale ortopedica (nesaî ngeraî nda) se
va face pe cale chirurgicala (saî ngeraî nda)

817. Domnul B. are aparat gipsat la membrul inferior staî ng. Care dintre urmaă toarele
semene relevaă aparitţia unor complicatţii infectţioase sub aparatul gipsat?
a. edemul, impotentţa functţionalaă sţ i cianoza degetelor;
b. senzatţia de fierbintţealaă a anumitor zone sub gips sţ i miros neplaă cut;
c. dureri, senzatţii de furnicaă turi, raă cealaă sţ i albirea degetelor;

818. Entorsa tratata incorect poate produce:

a. artroza îîn articulatţia respectiva
b. limitarea mobilitaă tţii articulatţiei
c. durere

819. Imobilizarea ortopedicaă dupaă reducerea unei luxatţii dureazaă :

a. 1-3 zile
b. 2 - 3 saă ptaă maî ni
c. 1 – 2 luni

820. In functţie de structura osului fracturat, fracturile se clasificaă îîn:

a. fracturaă pe os patologic sţ i fracturaă pe os saă naă tos
b. fracturi îînchise sţ i deschise
c. fracturi cu sţ i faă raă deplasare

821. Excoriatţia se mai numesţ te sţ i:

a. contuzie;
b. zgaî rieturaă ;
c. ragadaă .

822. Imobilizarea prin bandaj Dessault este tehnica de imobilizare provizorie cel
mai des folositaă pentru:
a. leziunile claviculei sţ i umaă rului
b. pentru fracturile bratţului
c. fracturile antebratţului

823. Crampele musculare sunt:

a. contractţii voluntare permanente ale musţ chilor
b. manifestaă ri de dependentţaă ale imobilizaă rii prelungite la pat
c. contractţii involuntare dureroase ale musţ chilor

824. Unul din semnele pneumotoraxului este:

a. sputaă cu saî nge;
b. durere toracicaă surdaă ;
c. absentţa misţ caă rilor toracice îîn timpul respiratţiei.

825. La un pacient cu dificultate de a se îîmbraă ca sţ i dezbraă ca, unul din obiectivele de

îîngrijire propuse, se referaă la posibilitatea de a se îîmbraă ca sţ i dezbraă ca singur, îîntr-un
termen dat. Asistenta medicalaă intervine îîn acest scop, prin:
 a. identificarea capacitaă tţii sţ i limitelor fizice ale pacientului;
b. executarea zilnicaă a exercitţiilor de motricitate;
c. ambele variante sunt corecte

826. Calciul are rol:

a. structural îîn oase sţ i dintţi;
b. îîn procesul de coagulare a saî ngelui;
c. îîn consolidarea echilibrului functţional al sistemului nervos;

827. La bolnavii imobilizati la pat timp îîndelungat pot aparea ca si complicatii

urmatoarele, cu exceptia:
a. pneumonii hipostatice;
b. tromboze ale membrelor inferioare;
c. hipertensiune, tahicardie.

828. IÎn timpul tratamentului cu anticoagulante pot apaă rea urmaă toarele manifestaă ri
clinice:
a. epistaxisul;
b. gingivoragiile;
c. hematuria, disuria, oligoanuria.

829. Pregaă tirea preoperatorie localaă constaă îîn:

a. suprimarea alimentatţiei
b. clisma evacuatorie
c. spaă larea tegumentelor
d. raderea pilozitaă tţii

830. Mobilizarea dupaă o perioadaă lungaă de imobilizare depinde de:

a. natura bolii sţ i starea pacientului;
b. dorintţa pacientului;
c. conditţiile de mediu.

831. Manifestaă rile de dependentţaă ale imobilitaă tţii sunt:

༄ऀ༄
༄ऀ ༄ऀऀ༄ऀऀ༄ऀऀ༄༄ऀऀ༄༄ऀऀ༄ऀऀ༄ऀऀ༄ऀऀᤄ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ᤄऀऀ ऀऀሄ ᤀ 19184ऀ༄ ऀ༄ऀ༄ ༄ऀ༄ ༄ऀऀ ༄༄
ऀऀ༄ ऀऀऀ༄༄
ऀऀ
ᤀ ऀऀሄ ༄ऀ༄
༄ऀ༄ ऀऀऀ
ऀ༄༄ऀ༄ ऀऀ
༄ ऀऀऀ
ऀ༄ ऀ༄
༄ऀऀ
༄ᤄ ऀऀ ༄
ऀ༄༄
༄ ऀऀ
ᤄऀ༄ ऀऀ
༄༄
ᤄ ऀऀሄ ऀऀᤀ
戄༄ऀ༄ ऀऀ ༄ऀ༄༄ऀ༄ ऀ
༄ऀ ༄ኤ
༄ऀ ༄༄ ᤰ ᤄ༄ऀ༄ ༄ऀᤄ ༄ᤀ༄ऀ༄༄ऀᤄ ༄ᤄ༄ऀ༄༄ऀऀ
ᤀ ᤄ ᤄऀऀ
༄༄ ऀऀऀऀ
ऀ༄ऀ༄
ऀऀ
༄ ऀऀ
༄ሄ༄༄ ᤄऀऀ ༄ ༄༄ऀ༄ ༄༄༄༄ ༄ऀ༄ ༄ሄ ሄ
切ウᥦᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄ ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ሀᬄ ᬄᬄᬄ ᬄ ᬄᬄᬄ ᬄ ᬄᬄᬄ ऀऀ ᬄ ऀऀᬄᬄᬄऀऀ ऀऀᬄ ऀऀᬄᬄᬄऀऀ ऀऀᬄ ऀऀᬄᬄᬄ ༄ᬄ
ऀऀሄ ᤄᤄ ᠀ᤄ
ᬄᤀ༄༄
ऀ༄ ᬄ
ऀऀ
༄༄ऀ༄
᠀᠀ ᬄ
ऀऀᤀ ऀऀ
༄༄༄
ᤄ༄༄ ऀऀऀ༄༄ऀऀ
༄༄
ᤄ༄༄ऀऀᤀऀ༄
ऀऀ ᤄऀऀሄ
༄༄༄༄ ༄
切ウᥦ ᠀ᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ
᠀ᬄ ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄ༄᠀ᬄ ᠀ᬄ᠀
ऀ ᠀ᤄ ሀ
༄᠀ᬄऀ᠀ᬄ᠀ ㈀ʓ༄༄ऀ༄༄ऀ ༄ᤄ ༄ ༄ऀ༄ ༄ऀ ༄ᤄ ༄ ༄ऀ༄ ऀ༄ሄ ༄ऀ༄
ᤀ ऀ༄ऀ༄
ᤄ ऀऀऀ༄ ऀऀ༄༄ऀ
ऀ༄༄
ᤄ ऀ༄
ऀऀऀ༄ ऀऀऀ༄༄ऀ
ऀ ऀऀᤄ
ऀ༄
༄ऀ༄ऀऀऀऀऀ༄
ऀऀऀऀ༄ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀ
耀༄༄ऀ༄ ᤄ ऀ༄ ऀ༄
༄ऀ༄༄ऀ༄
ᤄ ऀ༄
ऀ༄ ༄ऀ༄ ༄ऀ༄
ᤄ ऀ༄
ऀ༄ऀऀᤀ ऀऀ
༄ऀ༄
ᤄ༄ऀ༄ ऀऀ
ऀ༄
ऀ༄ऀऀ ऀ
༄ऀ༄ ऀ ऀऀ
༄ऀ༄
ᤄ ऀ༄
ऀ༄ऀऀऀ༄
༄ ऀሄऀ ऀ༄
༄ऀ༄
ᤄ ऀऀ
ऀ༄ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀሄऀ
༄ऀ༄
ऀऀ
稀㘢梩䈀ᬄ ᠀༄᠀ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄ ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ሄᤀ ᤀ ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄᬄऀ᠀ᬄ᠀ ༄ᬄ
༄ऀ ᠀ᤄ ᠀᠀ᬄ᠀ሀᤄ᠀ᤀᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄᬄऀ᠀ᬄ᠀ ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ሀᤄ᠀ᤀᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄᬄऀ᠀ᬄ᠀
༄ऀ ᠀ᤄ ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ሄ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀ
༄ऀ ᠀ᤄ
怀풉༄ऀ༄ ऀऀ ༄༄ऀ༄༄ऀ༄ऀऀ༄༄༄ऀ༄ ༄ऀ༄ऀ༄ऀ༄ᥲऀऀ༄ ᤄऀऀ༄ ऀऀ༄
ऀ༄ ऀऀऀ ༄
ऀऀ
ᤄ ऀऀ
༄ ऀ༄ऀऀ༄ऀऀऀሄ ༄ ᤀ༄ऀ༄ ༄༄ऀ༄ 
༄
ᤄ
ᥲ
ऀ༄ ሄ
ऀऀ
ᤲᤲᤲ ‫ऀڐ‬༄
ᤲ ‫ᤲᤲᤲᤲᤲڐ‬ ऀ༄
༄ऀ༄ ༄ऀ༄ ऀ༄
ऀ༄༄ऀ༄༄ऀ༄ ऀ༄ऀ༄ऀऀ ༄ऀऀᤄऀऀ
༄ऀ༄ऀ༄ᤀऀ ऀऀ
ऀ༄ ऀऀ ऀ
ᤄᤄ ሄऀ ༄ऀ ༄ᤄ༄ऀ༄
༄ऀ༄ ༄༄ ༄༄༄༄ऀ༄
ऀᤄ
ᤀ ༄ᤄᤄ ༄༄༄༄༄ऀ༄ ऀ ༄ ሄ ༄༄༄༄༄ऀ༄ ऀ༄༄༄༄༄ऀ༄ ༄༄༄ऀ༄ ༄ऀ༄ ሄऀ༄
ऀ༄ ༄ऀ༄ ༄ऀ༄ऀऀ
ऀ༄
ऀ༄༄ᤄ
騀몞༄
༄ऀ༄ ऀ
ऀ༄ ऀ༄
ऀ༄༄ऀ༄༄ऀ༄ ऀ༄
ऀ༄
༄ऀ༄ ༄ऀ༄ऀ༄ ᥬऀऀ ऀ
ऀ༄ ༄ऀ ᤄऀऀ༄ऀ༄
ऀऀ༄ऀऀऀ ऀऀ
༄ᤄऀऀ༄ऀ༄ऀሄऀ༄ऀ ༄ᤀ༄ऀ༄ ༄༄ऀ༄ऀᤄ
ᥬ ሄ
切ウᥦ༄ऀ༄ ༄ऀ ༄ᤄ༄ऀ༄ ༄ ༄ऀ ༄༄ᤄ༄ऀ༄ ༄ऀሄ 鸀― anchiloza, crampa, atrofia
muscularaă ;
 ༄ऀ ༄ऀ༄
༄ऀ༄ ऀ༄
ऀ༄
ऀ ऀऀ ༄ऀ༄
༄ऀ ༄ऀ༄ ऀ༄
ऀ༄
ऀ ऀऀ ऀऀᤄ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ᤄ ऀऀ ऀऀሄᤀ 19185ऀ༄ ऀ༄
༄ऀ༄ ༄ऀ༄
ऀ༄ ऀऀ ༄༄ऀ༄
ऀ༄ ऀऀ ऀऀᤀऀሄऀ ༄ऀ༄
༄༄ऀ༄ ऀऀ
ऀ༄
ऀ༄ ༄ऀ༄ ऀऀऀ༄
༄ऀ༄ ऀऀ
ऀ༄༄ऀ ऀ ऀऀ
ᤄ ऀऀᤄ
ऀ༄༄༄ऀ༄
ᤄ
ऀऀ
༄ ऀሄऀ
༄༄ ऀऀᤀ
戄༄ऀ༄ ऀ༄
ऀ༄
ऀ༄
༄ऀ༄ ༄ऀ༄ऀ༄ኤᤰ ༄ᤄ༄ऀ༄
ऀ༄ ༄
ᤀऀ ༄ ᤄ ᤀ༄ऀ༄ ༄ऀ ༄ ᤄ ᤄ༄ऀ༄ ༄ऀऀᤄᤄऀ ऀ ऀऀ
༄༄༄ऀ༄ ऀ༄ऀऀऀ ༄༄༄༄༄ऀ༄
ऀሄᤄ
ऀ ऀऀ ༄ ༄༄༄༄༄ऀ༄ ༄ሄ ሄ
切ウᥦᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄ ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ሀᬄ ᬄᬄᬄ ᬄ ᬄᬄᬄ ᬄ ᬄᬄᬄ ऀऀ ᬄ ऀऀ ᬄᬄᬄ ᬄ ऀऀ
ऀऀ ऀऀ ᬄᬄᬄ ᬄ ऀऀ
ऀऀ ऀऀ ᬄᬄᬄ ༄ᬄ
ऀऀሄ ᤄᤄ᠀ᤄ
ᬄᤀ
ऀ༄༄༄ ᬄ
ऀऀ
༄༄ऀ༄
᠀᠀ ᬄ
ऀऀᤀ ऀऀ
༄༄༄ᤄ༄༄ ऀऀऀ༄
༄ऀऀ
༄༄ ऀऀᤀऀ༄
ᤄ༄༄ ऀऀ ᤄऀऀሄ
༄༄༄༄ ༄
切ウᥦ ऀ ᠀ᤄ༄᠀ᬄ᠀ᬄ᠀
᠀ᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ
᠀ᬄ᠀ᬄ᠀ ऀ ᠀ᤄ ሀ
༄᠀ᬄऀ᠀ᬄ᠀ ㈀ʓ༄༄ऀ༄ ༄ऀ ༄ᤄ༄ऀ༄ ༄༄ऀ ༄༄ᤄ༄ऀ༄ ༄ऀ ሄ༄ऀ༄༄ऀ༄
ᤀ ऀᤄ ऀऀ༄
ऀ༄
ऀऀ༄ऀ༄༄ऀ༄
༄ऀᤄ ऀऀ༄ ऀ༄
ऀऀ༄ऀ༄ऀऀᤄ
༄ऀ༄ऀ༄ऀऀ
ऀऀ༄ ऀऀ༄ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀ
ऀ༄
ऀऀ
耀༄༄ऀ༄ ᤄ ऀ༄ऀ༄༄ऀ༄༄ऀ༄
ᤄ ऀ༄
ऀ༄༄ऀ༄
༄ऀ༄
ᤄ ऀ༄
ऀ༄ऀऀᤀ ऀऀ
༄ऀ༄
ᤄ༄ऀ༄ ऀऀ
ऀ༄
ऀ༄ऀऀ ऀ
༄ऀ༄ ऀ ऀऀ
༄ऀ༄
ᤄ ऀ༄
ऀ༄ऀऀऀ༄
༄ ऀሄऀ ऀ༄
༄ऀ༄
ᤄ ऀऀ
ऀ༄ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀሄऀ
༄ऀ༄
ऀऀ
稀㘢梩䈀ᬄ ᠀༄᠀ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ሄᤀ ᤀ ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄᬄऀ᠀ᬄ᠀ ༄ᬄ
༄ऀ ᠀ᤄ ᠀᠀ᬄ᠀ሀᤄ᠀ᤀᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄᬄऀ᠀ᬄ᠀ ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ሀᤄ᠀ᤀᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄᬄऀ᠀ᬄ᠀
༄ऀ ᠀ᤄ ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ሄ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀ
༄ऀ ᠀ᤄ
怀풉༄ऀ༄ ऀ༄
ऀ༄
༄ऀ༄ ༄ऀ༄ऀ༄
ऀ༄
༄ऀ༄༄ऀ༄ऀ༄ᥲऀऀ༄
ऀ༄ ऀᤄऀ ऀऀ༄ऀ༄ऀऀ༄ऀऀ ऀ༄ऀऀᤄऀऀ ऀሄ༄ऀ ऀ ༄ᤀ༄ऀ༄
༄ऀ༄ ༄༄ऀ༄ ᤄ
ऀ༄
༄
ᥲ ሄ
ऀऀ
ᤲᤲᤲ ‫ऀڐ‬༄
ᤲ ‫ᤲᤲᤲᤲᤲڐ‬ ऀ༄
༄ऀ༄༄ऀ༄ऀ༄
ऀ༄༄ऀ༄༄ऀ༄ऀ༄ऀऀ ༄ऀऀᤄऀऀ
ऀ༄ ༄ऀ༄ऀ༄
ᤀऀ ऀऀ
ऀ༄ ऀऀ ऀ
ᤄᤄ ሄऀ ༄ऀ ༄ᤄ༄ऀ༄
༄ऀ༄ ༄༄ ༄༄༄༄ऀ༄
ऀᤄ
ᤀ ༄ᤄᤄ ༄༄༄༄༄ऀ༄ ऀ ༄ ሄ ༄༄༄༄༄ऀ༄ ऀ༄༄༄༄༄ऀ༄ ༄༄༄ऀ༄ ༄ऀ༄ ሄऀ༄
ऀ༄ ༄ऀ༄ ༄ऀ༄ऀऀ
ऀ༄
ऀ༄༄ᤄ
騀몞༄
༄ऀ༄ ऀ
ऀ༄ऀ༄
ऀ༄
༄ऀ༄༄ऀ༄ ऀ༄
ऀ༄
༄ऀ༄༄ऀ༄ऀ༄ᥬऀऀ ऀ
ऀ༄ ༄ऀ ᤄऀऀ༄ऀ༄
ऀऀ༄ऀऀऀ ऀऀ
༄ᤄऀऀ༄ऀ༄ ऀሄऀ༄ऀ ༄ᤀ༄ऀ༄ ༄༄ ऀ༄ऀᤄ
ᥬ ሄ
切ウᥦ༄ऀ༄ ༄ऀ ༄ᤄ༄ऀ༄༄ ༄ऀ ༄༄ᤄ༄ऀ༄ ༄ऀሄ 鸀― misţ caă ri necoordonate;
༄ऀ༄
༄ऀ ༄ऀ༄ ऀ༄
ऀ༄
ऀ ऀऀ ༄ऀ༄
༄ऀ ༄ऀ༄ ऀ༄
ऀ༄
ऀ ऀऀ ऀऀᤄ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ᤄ ऀऀ ऀऀሄᤀ 19186ऀ༄ ऀ༄
༄ऀ༄ ༄ऀ༄
ऀ༄ ऀऀ ༄༄ऀ༄
ऀ༄ ऀऀ ऀऀᤀऀሄऀ ༄ऀ༄
༄༄ऀ༄ ऀऀ
ऀ༄
ऀ༄ ༄ऀ༄ ऀऀऀ༄
༄ऀ༄ ऀऀ
ऀ༄༄ऀ ऀ ऀऀ
ᤄ ऀऀᤄ
ऀ༄༄༄ऀ༄
ᤄ
ऀऀ
༄ ऀሄऀ
༄༄ ऀऀᤀ
戄༄ऀ༄ ऀ༄
ऀ༄
ऀ༄
༄ऀ༄ ༄ऀ༄ऀ༄ኤᤰ ༄ᤄ༄ऀ༄
ऀ༄ ༄
ᤀऀ ༄ ᤄ ᤀ༄ऀ༄ ༄ऀ ༄ ᤄ ᤄ༄ऀ༄ ༄ऀऀᤄᤄऀ ऀ ऀऀ
༄༄༄ऀ༄ ऀ༄ऀऀऀ ༄༄༄༄༄ऀ༄
ऀሄᤄऀ ऀऀ ༄ ༄༄༄༄༄ऀ༄ ༄ሄ ሄ
切ウᥦᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄ ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ሀᬄ ᬄᬄᬄ ᬄ ᬄᬄᬄ ᬄ ᬄᬄᬄ ऀऀ ᬄ ऀऀ ᬄᬄᬄ ᬄ ऀऀ
ऀऀ ऀऀ ᬄᬄᬄ ᬄ ऀऀ
ऀऀ ऀऀ ᬄᬄᬄ ༄ᬄ
ऀऀሄ ᤄᤄ᠀ᤄ
ᬄᤀ ༄༄
ऀ༄ ᬄ
ऀऀ
༄༄ऀ༄
᠀᠀ ᬄ
ऀऀᤀ ऀऀ
༄༄༄ᤄ༄༄ ऀऀऀ༄
༄ऀऀ
༄༄ ऀऀᤀऀ༄
ᤄ༄༄ ऀऀ ᤄऀऀሄ
༄༄༄༄ ༄
切ウᥦ ऀ ᠀ᤄ༄᠀ᬄ᠀ᬄ᠀
᠀ᬄ᠀ᬄ᠀ᬄ
᠀ᬄ᠀ᬄ᠀ ऀ ᠀ᤄ ሀ
༄᠀ᬄऀ᠀ᬄ᠀ ㈀ʓ༄༄ऀ༄ ༄ऀ ༄ᤄ༄ऀ༄ ༄༄ऀ ༄༄ᤄ༄ऀ༄ ༄ऀ ሄ༄ऀ༄༄ऀ༄
ᤀ ऀᤄ ऀऀ༄
ऀ༄
ऀऀ༄ऀ༄༄ऀ༄
༄ऀᤄ ऀऀ༄ ऀ༄
ऀऀ༄ऀ༄ऀऀᤄ
༄ऀ༄ऀ༄ऀऀ
ऀऀ༄ ऀऀ༄ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀ
ऀ༄
ऀऀ
耀༄༄ऀ༄ ᤄ ऀ༄ऀ༄༄ऀ༄༄ऀ༄
ᤄ ऀ༄
ऀ༄༄ऀ༄
༄ऀ༄
ᤄ ऀ༄
ऀ༄ऀऀᤀ ऀऀ
༄ऀ༄
ᤄ༄ऀ༄ ऀऀ
ऀ༄
ऀ༄ऀऀ ऀ
༄ऀ༄༄ऀ༄
ᤄ ऀ ऀऀ
ऀ༄
ऀ༄ऀऀऀ༄
༄ ऀሄऀ ऀ༄
༄ऀ༄
ᤄ ऀऀ
ऀ༄ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀሄऀ
༄ऀ༄
ऀऀ
稀㘢梩䈀ᬄ ᠀༄᠀ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ሄᤀ ᤀ ᤄᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄᬄऀ᠀ᬄ᠀ ༄ᬄ
༄ऀ ᠀ᤄ ᠀᠀ᬄ᠀ሀᤄ᠀ᤀᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄᬄऀ᠀ᬄ᠀ ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ሀᤄ᠀ᤀᬄ᠀ᬄ᠀ऀ ᠀ᤄᬄऀ᠀ᬄ᠀
༄ऀ ᠀ᤄ ༄ᬄ᠀ᬄ᠀ሄ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀऀ ऀ
༄ऀ ᠀ᤄ
怀풉༄ऀ༄ ऀ༄
ऀ༄
༄ऀ༄ ༄ऀ༄ऀ༄
ऀ༄
༄ऀ༄༄ऀ༄ऀ༄ᥲऀऀ༄
ऀ༄ ऀᤄऀ ऀऀ༄ऀ༄ऀऀ༄ऀऀ ऀ༄ऀऀᤄऀऀ ऀሄ༄ऀ ऀ ༄ᤀ༄ऀ༄
༄ऀ༄ ༄༄ऀ༄ ᤄ 
༄
ᥲ
ऀ༄ ሄ
ऀऀ
ᤲᤲᤲ ‫ऀڐ‬༄
ᤲ ‫ᤲᤲᤲᤲᤲڐ‬ ऀ༄
༄ऀ༄༄ऀ༄ऀ༄
ऀ༄༄ऀ༄༄ऀ༄ऀ༄ऀऀ ༄ऀऀᤄऀऀ
ऀ༄ ༄ऀ༄ऀ༄
ᤀऀ ऀऀ
ऀ༄ ऀऀ ऀ
ᤄᤄ ሄऀ ༄ऀ ༄ᤄ༄ऀ༄
༄ऀ༄ ༄༄ ༄༄༄༄ऀ༄
ऀᤄ
ᤀ ༄ᤄᤄ ༄༄༄༄༄ऀ༄ ऀ ༄ ሄ ༄༄༄༄༄ऀ༄ ऀ༄༄༄༄༄ऀ༄ ༄༄༄ऀ༄ ༄ऀ༄ ሄऀ༄
ऀ༄ ༄ऀ༄ ༄ऀ༄ऀऀ
ऀ༄
ऀ༄༄ᤄ
騀몞༄
༄ऀ༄ ऀ
ऀ༄ऀ༄
ऀ༄
༄ऀ༄༄ऀ༄ ऀ༄
ऀ༄
༄ऀ༄༄ऀ༄ऀ༄ᥬऀऀ ऀ
ऀ༄ ༄ऀ ᤄऀऀ༄ऀ༄
ऀऀ༄ऀऀऀ ऀऀ
༄ᤄऀऀ༄ऀ༄ ऀሄऀ༄ऀ ༄ᤀ༄ऀ༄ ༄༄ ऀ༄ऀᤄ
ᥬ ሄ
切ウᥦ༄ऀ༄ ༄ऀ ༄ᤄ༄ऀ༄༄ ༄ऀ ༄༄ᤄ༄ऀ༄ ༄ऀሄ 鸀― tremuraă turi.

832. Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente îîn fracturile deschise
comparativ cu cele îînchise sunt:
a. embolii pulmonare si cerebrale
b. socul traumatic si hemoragic
c. procesele septice de osteita sau osteomielita

833. In cazul îîn care un pacient prezintaă un tub de dren obstruat datoria asistentului
medical este:
a. saă dezobstrueze tubul de dren prin lavajul acestuia cu 50 - 100 ml ser
fiziologic introdusţ i sub presiune
b. saă anuntţe medicul
c. ambele variante sunt corecte

834. Ingrijirea pacientţilor cu artrozaă presupune:

a. maă suri de paă strare a mobilitaă tţii articulare
b. imobilizarea articuatţiilor dureroase îîn scop analgetic
c. reducerea greutaă tţii corporale printr-un regim hiposodat, hipercaloric

835. Pacientţilor cu boala varicoasaă li se recomandaă repausul la pat:

a. cu picioarele ataî rnaî nd la marginea patului
b. cu membrele inferioare mai sus decaî t restul corpului
c. îîn pozitţie de decubit lateral staî ng

836. Urmatoarele misţ caă ri sunt posibile la nivelul pumnului, cu exceptia:

bbbb. flexia si extensia
cccc. îînclinarea cubitala si deviatţia radiala
 dddd. abductţia si aductţia

837. Aparatul ghipsat de regulaă :

a. prinde articulatţia de deasupra sţ i dedesubtul focarului de fracturaă
b. prinde articulatţia de deasupra focarului de fracturaă
c. prinde articulatţia de dedesubtul focarului de fractura
d. nici una din variante nu este corecta

838. Urmatoarele variante despre femur sunt adevarate:

a. este cel mai gros si cel mai lung os al corpului
b. femurul se articuleza in parte de sus cu osul iliac si in parte de jos cu tibia
c. este singurul os al copsei
d. toate variantele sunt corecte

839. Care sunt musţ chii care realizeazaă flexia gambei:

a. biceps femural
b. semi -tendinos
c. semi-membranos

840. Complexul articular al pumnului este format din:

a. articulatţia mediocarpiana
b. articulatţia radio-carpiana
c. ambele variante sunt corecte

841. Miscarea de supinatţie este miscarea de:

l㴀l㜀m㠀m㴀m1 rotatţie spre interior
l㴀l㜀m㠀m㴀m2 orientare a palmei îîn sus
l㴀l㜀m㠀m㴀m3 rotatţie interna a pumnului

842. Aparitţia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei, cianozei,

tahicardiei, febrei, junghiului toracic, sugereazaă asistentei medicale:
a. o embolie pulmonaraă ;
b. o atelectazie pulmonaraă ;
c. un abces subfrenic;

843. IÎn prima oraă dupaă anestezia generalaă , obiectivele planului de îîngrijire sunt
urmaă toarele:
a. monitorizarea functţiilor vitale din 15 îîn 15 minute;
b. supravegherea aspectului pansamentului;
c. prevenirea vaă rsaă turilor sţ i a aspiratţiei;

844. La nivelul genunchiului exista:

a. 2 articulatii
b. 3 articulatii
 c. o articulatie unica

845. Durerea din cadrul coxartrozei:

a. poate iradia pe fata posterioara a coapsei
b. este clamata in ortostatism
c. este agravata de repaus

846. Bursita se manifestaă prin, cu exceptia

a. sindrom inflamator;
b. vaă rsaă turi;
c. ametţeli;
d. febraă ;
e. limitarea misţ caă rilor.

847. Semnele clinice de certitudine pentru diagnosticul de fracturaă includ:

a. durerea îîn punct fix
b. mobilitatea anormalaă
c. atitudinea vicioasaă

848. Osteomielita
a. reprezinta infectia cartilajului
b. exista doar sub forma acuta
c. forma acutaă , denumitaă sţ i hematogenaă datoritaă mecanismului de
producere, apare îîn special la copii la nivelul oaselor lungi ale membrului
inferior

849. Plaga:
a. ruptura tesuturilor provacata de un accident
b. ruptura tesuturilor provocata de o interventie chirurgicala
c. ambele variante corecte

850. Traumatismele toracelui

a. Fractura costala determina tulburarea mecanicii ventilatorii
b. Consolidarea unei fracturi sternale se face in aprox 10-15 de zile
c. Voletul costal reprezinta un segment stabil al peretelui toracic, aparut ca
urmare a fracturilor costale multiple

851.In prezentţa unui aparat gipsat asistenta îîsţi propune urmaă toarele, cu exceptţia:
a. sprijinirea precoce pe membrul afectat
 b. sesizarea oricaă rui miros degajat la nivelul aparatului gipsat
c. observarea schimbaă rii culorii gipsului la nivelul plaă gii

852. Calusul vicios apare datorita :

a. fracturilor incorect reduse
b. evacuarii hematomului fracturar
c. nediferentierii celulare
d. toate variantele de mai sus sunt corecte

853.Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in treimea medie a coapsei drepte din
care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu:
a. deasupra plagii
b. dedesubtul plagii
c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii

854. Dupa terminarea perioadei de imobilizare indelungata la pat, reluarea

activitatii se face prin:
a. mobilizarea progresiva cu mare precautie
b. moblizarea se va face doar la indicatia medicului
c. mobilizarea se face doar in functie de vointa familiei

855.Prin asigurarea unei pozitii corecte in pat, nu pot fi prevenite aparitia:

a. deformarilor articulare
b. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale
c. complicatiilor respiratorii

856. Ataxia este:

a. lipsa miscarilor normale

b. diminuarea miscarilor normale
c. tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare
d. mers tarsit,propulsiv

857. Prin atonie musculara se intelege:

a. scaderea tonusului muscular

b. diminuarea volumului muschiului
c. prezenta parezelor
d. dificultatea de a se ridica
e. diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii

858. Omartroza este:

a. artoza genunchiului
b. artroza cotului
c. artroza umarului

859. Punctia articulara este indicata la pacientii cu:

 a. artrite cronice purulente
b. spondilita anchilopoetica
c. reumatism articular degenerativ

860. Imobilizarea prin bandaj Dessault este tehnica de imobilizare provizorie

cel mai des folosită pentru:
a. leziunile claviculei sţ i umaă rului
b. pentru fracturile bratţului
c. fracturile antebratţului

861. Valabilitatea saî ngelui integral este de:

a. 21 zile
b. 3 zile
c. 14 zile

862.Urmatoarele afirmatii despre astragal sunt adevarate:

a. este un os scurt pereche
b. este cunoscut sub denumirea de talus
c. este un os al antebratului
d. toate varinatele sunt corecte

863.In cazul rupturii tendonului lui Achile simptomele sunt:

a. dureri locale
b. inflamarea picorului, mai ales in zona calcaiului
c. inabilitatea de a indoi piciorul sau de a sta pe varfuri

864. In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacienta va primi:

a. un regim alimentar hipercaloric;
b. un regim alimentar hiposodat;
c. un regim alimentar bogat îîn vitamina B1.

865. Pregaă tirea pacientului pentru interventţie chirurgicalaă ortopedicaă corectivaă este
o maă suraă de profilaxie:
a. primaraă ;
b. secundaraă ;
c. tertţiaraă .

866. IÎn timpul mobilizarilor vom tţine seama de o serie de reguli:

a. pozitţia pacientului sa fie comoda, relaxata
b. pozitţia articulatţiei care va fi mobilizata sa permita o caî t mai buna relaxare
locala
c. kinetoterapeutul sa aiba o pozitţie comoda cu posibilitate de abordare
usoara a pacientului

867. Pentru a calma durerea extrem de vie îîn cazul unei luxatii:
a. se administreaza analgetice majore;
b. se readuce caî t mai urgent capetele articulatiei îîn pozitie normala;
 c. se administreaza sedative.

868. Tumefactţia articularaă este:

a. un semn obiectiv;
b. un semn subiectiv
c. ambele variante sunt incorecte

869. PSH (umarul dureros simplu) se caracterizeaza prin:

a. Durere de intensitate mare
b. Limitarea mare a mobilitatţii pasive
c. Substratul anatomopatologic este capsulita retractila
d. Aspect radiologic normal
e. toate variantele sunt corecte

870. Hemoragia:
a. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza
b. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena
c. datorata ruperii varcielor esofagiene se numeste hemoptizie

871. Pansamentul gras (vaselinat) este indicat îîn caz de:

a. plaă gi asociate leziunilor osoase;

a. leziuni saî ngeraî nde;

b. plaă gi inflamate;
c. arsuri;
d. plaă gi infectate

872.Pseudartroza reprezinta :
a. o reducere imperfecta
b. neconsolidarea definitiva a fracturii
c. consolidarea fracturii dupa 3-6 luniD. toate variantele de mai sus sunt corecte

873. Coma diabetica poate fi declansata de:

a. efort fizic prelungit
b. oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina
c. consum de alcool

874. Semnele majore din coma diabetica sunt:

a. respiratie Kussmaul, deshidratare globala, tulburari de cunostinta (coma
calma)
b. agitatie psihomotorie
c. cefalee, diplopie, anxietate

875. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome:

a. astenie, somnolenta - coma
b. convulsii tonico-clonice
c. pierderea monoculara sau binoculara a vederii
876. Primul gest terapeutic, atunci caî nd diferentierea dintre coma hipoglicemica
si coma diabetica este greu de facut, consta îîn:
a. administrarea de 20 - 30 ml glucoza hipertonica
b. recoltarea probelor de laborator
c. administrarea i.v. a 20 Ul insulina rapida

877.Tulburarile electrolitice care se produc îîn coma diabetica sunt:

a. cresterea ph-ului sanguin
b. scaderea clorului sanguin
c. scaderea potasiului, clorului si sodiului sanguine

878.Rehidratarea pacientului îîn coma diabetica va îîncepe cu administrarea de:

a. Manitol 20% îîn perfuzie lenta (30 - 60 min)
b. ser fiziologic - 1000 ml îîn primele 20 de minute
c. ser glucozat 5%

879.In coma diabetica se pot administra solutţii hipertonice de glucoza 20%

tamponata cu insulina atunci caî nd:
a. apar primele semne de constiinta
b. se îînregistreaza cresterea rezervei alcaline
c. glicemia a scazut sub 300 mg%

880.Insulina trebuie pastrata:

a. la temperatura camerei
b. îîn frigider la temperatura de +2 - +7°
c. ambele variante sunt corecte

881.Manifestarile respiratorii care apar îîn socul anafilactic sunt:

a. polipnee cu expiratie prelungita si tiraj
b. respiratie Cheyne-Stockes
c. crize de dispnee cu respiratie suieratoare, provocata de bronhoconstrictie

882.Combaterea durerii îîn soc se face cu:

a. medicamente indicate de medic
b. xilina 0,5-1%
c. mialgin

883.In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii:

a. soc compensat, soc decompensat, coma
b. soc compensat, soc ireversibil
c. soc decompensat, coma

884.Diabetul zaharat se caracterizeaza prin:

a. perturbarea metabolismului glucidic
b. cresterea nivelului glicemiei postprandiale
c. perturbarea metabolismului mineral

885.Proba hiperglicemiei provocate se face prin:

a. administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata îîn 300
ml apa
a. administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata îîn 300 ml apa
b. administrarea i.v. de glucoza 33%
886.Cauza asa-numitei "saî ngerari îîn propriile tesuturi" îîn cadrul socului traumatic
este:
a. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic
b. vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta
c. hemoragia intratisulara

887.Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute caî nd pierderile depasesc:

a. 20% din masa circulanta
b. 30% din masa circulanta
c. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic

888.Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate

avea urmatoarele efecte:

a. ridica tonusul bolnavului

b. agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea
c. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc

889.Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza:

a. distrugerii pancreasului
b. insuficientei relative de insulina
c. insuficientei absolute sau relative de insulina îîn organism

890.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie, ca infectie nozocomiala, includ:

a. examen de sputa;
b. examen radiologic;
c. combinatii diferite ale unor dovezi clinice, radiologice si de laborator.

891.Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a :

a. preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului , la locul de
munca;
b. preveni transmiterea infectiilor nozocomiale ;
c. preveni transmiteriea infectiilor, pe cale aerogena, in unitatile sanitare cu
paturi

892.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este:

a. infectia urinara;
b. insuficienta renala;
c. colica renala.

893.Sediul durerii in colica renala se afla in:

a. regiunea lombara;
b. regiunea toracala;
c. regiunea suprapubiana.

894.Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica:

a. insuficientei renale acute ;
b. insuficientei renale cronice;
c. colicii renale.

895.Uremia este stadiul terminal al :

a. insuficientei renale cronice ;
b. pielonefritei cronice ;
c. pielonefritei acute.

896.ln faza de izostenurie, densitatea urinei oscileaza intre :

a. 1017-1020;
b. 1015-1017;
c. 1010-1011.

897.Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este :

a. nicturia;
b. disuria;
c. poliuria.

898.ln insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra:

a. dupa corectarea volemiei;
b. inainte de corectarea volemiei;
c. dupa administrarea de vasodilatatoare.

899.Compresiunea din masajul cardiac extern se face:

a. pe 1/3 inferioara a sternului;
b. spre apendicele xifoid;
c. pe coaste, in stanga sternului

900.Asistentul medical:
a. nu poate exercita nici o alta activitate
b. poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu
demnitatea profesionala
c. poate participa la actiuni de reclama si publicitate

901 .lnformatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi îîmpartasite:

a. echipei medicale
b. familiei
c. publicatiilor stiintifice

902.Asistentul medical are obligatia:

a. de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este
prezent si medicul
b. sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca
c. de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent de
persoana, locul sau situatia îîn care se gaseste

903. Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism:

a. pacientii mai tineri
b. toti pacientii, indiferent de vaî rsta, conditie sociala sau economica
c. pacientii imobilizati la pat

904. Asistentul medical:

a. nu este prestator de servicii
b. este prestator de servicii
c. poate propune îîn situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii, proceduri
insuficient validate pa plan stiintific sau medical

905. Protectia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica

profesionala se realizeza de catre:
a. fiecare asistent medical prin societatile de asigurari
b. angajator, prin societatile de asigurari
c. nu este necesara protectiaasistentului medical

906.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical îîn sistemul sanitar

public se realizeaza:
a. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare
b. dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica
c. prin concurs, potrivir legii

907.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din

Romaî nia, la nivel natioanal, judetean, al municipiului Bucuresti se organizeaza:
a. o data la 2 ani
b. o data la 3 ani
c. o data la 4 ani

908.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din Romaî nia se îîntruneste:

a. anual
b. de doua ori pe an
c. ori de caî te ori este nevoie

909.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din Romaî nia este alcatuit din:
a. presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar
b. presedinte, 2 vicepresedinti, un secretar
c. presedinte, 4 vicepresedinti, un secretar

910.Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produce
infectii asociate asistentei medicale
a. nici unul;
b. toti;
c. numai bacteriile.

911.Daunele provocate pacientului prin nerespectarea prevederilor

Or.MSF.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea:
a. institutiei;
b. individuala;
c. individuala sau dupa caz a institutiei;

912.Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de:

a. metaclopramid, hemisuccinat de hidrocortizon
b. antibiotice, sedative
c. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice

913.Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste:

a. menoragie
b. melena
c. metroragie.

914In colecistita acuta apare urmaă torul tablou clinic:

a. durere in hipocondrul drept
b. febra
c. scaderea in greutate.
915.In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile, acestea pot fi
combatute prin administrare de:
a. plegomazin fiole
b. torecan tablete
c. emetiral supozitoare.

916.Un pacient cu hemoragie prezinta:

a. tahicardie
b. tahipnee
c. cresterea cantitatii de C02 in sange.

917.Abcesul sufrenic poate evolua spre:

a. resorbtie cu procese aderentiale
b. ocluzie intestinala
c. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata.

918.Nu se pot administra in ulcerul perforat:

a. purgative
b. morfina
c. antialgice.

919.Este contraindicata efectuarea examenului radiologie cu sulfat de bariu in:

a. gastrita cronica
b. ulcerul gastric perforat
c. hemoragie digestiva.

920.Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita:

a. debut violent
b. contractura abdominala
c. meteorism intestinal.

921.In colica biliara conduita de urgenta consta in:

a. repaus la pat, antispastice, corectarea echlibrului hidro-electrolitic
b. regim alimentar, calmarea durerii, combaterea varsaturilor
c. repaus digestiv, administrare de antibiotice, calmarea durerii cu morfina

922.Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta:

a. refacerea masei circulante
b. monitorizarea functiilor vitale
c. examinarea morfo-functionala a rinichiului.

923.Modificarile hemodinamice care se produc îîn socul decompensat sunt:

a. cresterea volumului circulant
b. cresterea patului vascular prin vasodilatatie
c. pierderea de electroliti

924.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici:

a. este de obicei profunda
b. pielea este uscata
c. respiratia este de tip Cheyne-Stockes
925.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata
clinic prin:
a. polipnee cu halena acetonica
b. anorexie totala îînsotita de greturi, varsaturi
c. deshidratare totala

926.Pe laî nga cele trei semne majore, pacientul cu coma diabetica mai poate
prezenta:
a. dureri abdominale
b. senzatie de foame
c. halena acetonica

927.Cauzele comei hipoglicemice sunt:

a. doza insuficienta de insulina
b. alimentatie insuficienta
c. eforturi fizice mari

928.Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin:

a. transpiratii profuze
b. piele uscata
c. agitatie psihic

929.Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica

prin:
a. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice
b. absenta fenomenelor de deshidratare
c. cresterea tensiunii arteriale

930.Coma hipoglicemica poate fi precedata de:

a. foame imperioasa
b. senzatie de greata
c. agitatie psiho-motorie

931.Masurile de ordin general care trebuiesc îîntreprinse in cazul socului traumatic

sunt:
a. îînlaturarea factorului socogen
b. administrarea de lichide per os
c. aprecierea rapida a starii functiilor vitale

932.Pacientul aflat îîn soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta

urmatoarele semne:
a. este linistit, somnolent
b. extremitati cianotice
c. este inconstient

933.Socul poate fi determinat de:

a. pierderi masive de saî nge
b. transfuzii de saî nge
c. dezechilibre metabolice

934.Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente:

a. este o manifestare hemodinamica si metabolica
b. este o perturbare grava si durabila
c. este o manifestare exclusiv hemodinamica - scaderea tensiunii arteriale, de
obicei tranzitorie

935.In tratamentul socului hipovolemic este importanta:

a. administrarea de oxigen
b. refacerea volemiei
c. administrarea de vasopresoare

936.Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de:

a. Dextran 70 îîn solutie de NaCl, 1000-1500 ml
b. Ser fiziologic
c. Solutie Ringer lactat

937.Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. apare la persoane tinere
b. debutul este insidios
c. evolutia este progresiva

938.Semnele neurologice îîntaî lnite îîn coma hipoglicemica sunt:

a. convulsii, uneori crize epileptiforme, contracturi puternice cu îînclestarea gurii
b. semnul Babinski prezent bilateral
c. semnul Babinski absent, reflexe abolite

939.Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu:

a. diabetul insipid
b. diabetul femeii îînsarcinate
c. diabetul renal

940.Complicatiile diabetului zaharat pot fi:

a. acute
b. cronice
c. vasculare

941. Compensarea acidozei îîn soc se face prin administrarea de:

a. solutie Ringer- lactat
b. bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic
c. THAM 100-150 ml

942.Tratamentul îîn socul hemoragic va urmari:

a. compensarea pierderilor prin transfuzie de saî nge izogrup si Rh
b. administrarea de vasopresoare
c. administrarea de substituenti volemici

943.Terapia antisoc va tine paî na caî nd:

a. TA creste, pulsul se regularizeaza, culoarea tegumentelor si mucoaselor se
normalizeaza
b. diureza creste la peste 40 ml/h, bolnavul e constient, cooperant
c. dispare midriaza, tegumentele devin calde

944.ln stadiu de coma diabetica se remarca:

a. scaderea rezervei alcaline
b. cresterea pH-ului
c. cresterea acidozei metabolice
945.Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze, ameteli,
astenie, foame exagerata. Aceste fenomene credeaza dupa:
a. ingestia de glucide
b. administrare de ser fiziologic
c. administrare de glucoza

946.ln socul anafilactic intubatia orotraheala se practica îîn caz de:

a. asfixie
b. spasm laringian
c. bronhospasm prelungit

947.Tratamentul comei diabetice îîn spital trebuie sa fie:

a. etapizat pe ore
b. îîn functie de valorile ionogramei
c. strict individualizat

948.Insulina cu actiune rapida se poate administra:

a. numai subcutanat
b. subcutanat
c. intravenos, la indicatia medicului

949.lnainte de administrare flaconul cu insulina trebuie:

a. sa fie tinut la loc luminos
b. sa fie îîncalzit la temperatura camerei
c. sa se agite paî na se omogenizeaza

950.Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt:

a. alergia la insulina, hipoglicemia
b. infectii locale, lipodistrofia
c. cetonuria

951.Administrarea glucozei îîn coma diabetica se face pentru:

a. prevenirea hipoglicemiei
b. echilibrarea hidroelectrolitica
c. disparitia cetozei

952.Hidratarea bolnavului îîn coma se face sub controlul:

a. glicemiei, pH-ului sanguin
b. ionogramei
c. echilibrului acido-bazic

953.ln raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne:

a. tensiunea arteriala scade
b. pulsul se accelereaza
c. pupilele sunt micsorate

954.lnfectia asociata asistentei medicale este :

a. infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi;
b. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor;
c. infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital.

955..Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind:

a. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor
prescrise;
b. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor
imobilizati;
c. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de
antibiograma si evolutia clinica a bolnavului .

956. ln cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul

tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse :
a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b. sperma si secretii vaginale;
c. sputa, secretii nazofaringiene .

957. Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera:

a. toti pacienti potential infectati;
b. toti pacientii sunt potential sanatosi;
c. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa
utilizare .

958.Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la :

a. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala ;
b. personalul infectat cu Hbs;
c. utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect.

959.Echipamentul de protectie este :

a. bariera intre lucrator si sursa de infectie;
b. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie ;
c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital .

960.Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod de
prevenire a contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza :
a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor;
b. dupa scoaterea manusilor de protectie ;
c. numai la intrarea in serviciu .

961.Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu

obiecte ascutite, constau in :
a. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere,
amplasate la indemana si marcate corespunzator;
b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c. recapisonarea acelor folosite.

962.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate:

a. la preluarea acestora;
b. inainte de administrare;
c. la externarea pacientului.

963.Echipametul de protectie este :

a. bariera intre lucrator si sursa de infectie;
b. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie ;
c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital .
964.Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod de
prevenire a contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza :

a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor ;

b. dupa scoaterea manusilor de protectie ;
c. numai la intrarea in serviciu .

965.Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu

obiecte ascutite, constau in
a. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si
taiere, amplasate la indemana si marcate corespunzator ;
b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c. recapisonarea acelor folosite.

966.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul

tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse :
a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b. sperma si secretii vaginale;
c. sputa, secretii nazofaringiene .

967.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera:

a. toti pacienti potential infectati;
b. toti pacientii sunt potential sanatosi ;
c. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa
utilizare .

968. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la :

a. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala ;
b. personalul infectat cu Hbs;
c. utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect.

969.Sindroamele epileptice se clasificaă îîn:

A. Epilepsii sţ i sindroame epileptice generalizate;
B. Epilepsii cu crize partţiale simple sau complexe;
C. Epilepsii sţ i sindroame epileptice focale;
D. Epilepsii cu caracter focal sau generalizat nedeterminat;
E. Absentţe tipice sau atipice

970. Epilepsia petit mal se caracterizeazaă prin urmaă toarele, cu exceptţia:

A. debut îîn jurul vaî rstei de 7 ani sţ i paî naă la adolescentţaă;
B. aparitţie favorizataă de hiperpnee;
C. frecvente pierderi ale contactului cu mediul;
D. crize tonico-clonice generalizate apaă rute dimineatţa, favorizate de privarea de
somn;
E. aspect EEG de vaî rf-undaă de 3 Hz.

971. IÎn criza epilepticaă , EEG se efectueazaă :

A. îîn primele 24 ore;
B. îîn primele 48 ore;
C. îîn primele 7 zile;
D. îîn primele 72 ore;
E. nu se efectueazaă .
972. IÎn diabetul zaharat la copil, confirmarea caracterului autoimun se realizeazaă
prin determinarea:
A. anticorpilor anti-insulinaă ;
B. hemoglobinei glicozilate;
C. anticorpilor anti-celule insulare, anti-GAD, anti-IA-II, anti-insulinaă ;
D. peptidului C;
E. insulinei sţ i peptiduluiC

973. IÎn diabetul zaharat a copil, Hb A1c (hemoglobina glicataă ) reflectaă :

A. controlul metabolic al lunii precedente; B. controlul metabolic al celor 6 luni
precedente;
C. controlul metabolic al celor 3 luni precedente;
D. caracterul autoimun al bolii;

974. Managementul terapeutic îîn faza initţialaă îîn cetoacidoza diabeticaă la copil
cuprinde:
A. administrare subcutanataă de insulinaă ;
B. umplerea patului vascular;
C. administrare i.v. de insulinaă cu actţiune rapidaă ;
D. administrare i.v. de insulinaă cu actţiune lentaă ;
E. administrare de glucagon.

975. Ratţia caloricaă totalaă îîn diabetul zaharat la copil trebuie saă contţinaă :
A.50% glucide cu absorbtţie rapidaă ;
B. 50% glucide cu absorbtţie lentaă ;
C. 25 % lipide; D. 25% proteine;
E. 20% proteine sţ i 30% lipide;

976.Activitatea fizicaă îîn obezitate permite urmaă toarele, cu exceptţia:

A.readaptarea copilului obez la efort;
B.limitarea timpului petrecut îîn fatţa televizorului;
C. scaă derea greutaă tţii chiar faă raă dietaă ;
D.reducerea sedentarismului;
E.limitarea timpului petrecut la calculator.

977.IÎn caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie saă tţinem cont ca la aceasta vaî rsta
copilul este expus la infectţii materno-fetale, germenii cel mai frecvent îîntaî lnitţi
fiind urmaă torii CU EXCEPTIA :
A. Streptococ grup B
B. Streptococ grup A
C. E.coli
D. Enterococi
E. Listeria monocytogenes

978. IÎn caz de febra la copilul peste 3 ani tratamentul de prima intentie este :
A. Metamizol sodic i.v.
B. Acetaminofen
C. Ibuprofen
D. Acid acetilsalicilic
E. Antiinflamatorii steroidiene
979. La copilul intre 3 si 36 de luni in caz de febra raă u tolerata sau cu semne de
gravitate faă raă punct de plecare clinic , antibioterapia de prima intentie consta in :
A. Aminoglicozid
B. Flurochinolona
C. Cefalosporine de generatia a III a
D. Cefalosporine de genratia a doua
E. Penicilinamine

980 .In caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie sa tinem cont ca la aceasta
virsta copilul este expus la infectii materno-fetale, germenii cel mai frecvent
intalniti fiind urmatorii CU EXCEPTIA :
A. Streptococ grup B
B. E.coli
C. Enterococi
D. Piocianic
E. Listeria monocytogenes

981. Referitor la diagnosticul clinic al pielonefritei la copil, acesta se bazeaza pe

urmatoarele semne CU EXCEPTIA:
A. Febra
B. Dureri lombare ( inconstante, cu atit mai frecvente cu cit copilul este mai
mare)
C. Hematurie macroscopica
D. Alterarea starii generale (inconstant)
E. Semne functionale urinare , evidente cu cit virsta este mai mare

982. Examenul complementar de prima intentie intr-o suspiciune de infectie

urinara la copil este:
A. Dozarea proteinelor urinare
B. Ionograma urinara
C. Bandeleta urinara
D. Urocultura
E. Cistografia retrograda

983.Absenta leucocituriei si a nitritilor la testul bandeletei urinare, exclude

diagnosticul de infectie urinara CU EXCEPTIA:
A. Sugarilor sub 3 luni
B. Antibioterapie
C. Leucocitoza
D. Leucopenie
E. VSH crescut

984.Managementul rinofaringitei acute impune:

A. Tratament antibiotic
B. Tratament sistemic cu corticosteroizi
C. Tratament antiparazitar
D. Tratament simptomatic
E. Tratament cu citostatice

985 .Angina ulceronecroticaă Vincent (infectţie fuzo-spirilaraă ) se caracterizeazaă

prin:
A. Ulceratţii unilaterale ale amigdalelor
B. Ulceratţii bilaterale ale amigdalelor
C. Dispnee expiratorie
D. Dispnee inspiratorie
E. Wheezing

986 .IÎn angina copilului cu test de diagnostic rapid pozitiv se initţiazaă tratament
cu:
A. Antivirale
B. Antifungice
C. Bronhodilatatoare
D. Amoxixilinaă pentru 6 zile
E. IÎnhibitori ai pompei de protoni

987.Angina streptococicaă se poate complica cu:

A. reumatism articular acut
B. hepatitaă reactivaă
C. glomerulonefritaă
D. abces retrofarngian
E. adenoflegmon

988.Definirea astmului sugarului sub 36 luni este:

A. Prin spirometrie
B. Prin radiografie toracicaă
C. Esentţialmente clinicaă sţ i anamnesticaă
D. Datorataă exclusiv atopiei
E. Datorataă exclusiv alergie

989 .Astmul bonsţ ic sub 36 luni se definesţ te prin:

A. Dispnee inspiratorie
B. Tuse productivaă
C. Rinoree muco-purulentaă
D. 3 atacuri de dispnee cu raluri sibilante de la nasţ tere
E. Dispnee expiratorie

990.Infectţiile respiratorii sunt factori de risc îîn astmul bronsţ ic astfel:

A. Exogeni
B. Endogeni
C. Genetici
D. Poluare la domiciliu
E. Poluare atmosfericaă

991. In astmul bronsţ ic intermitent simptomele diurne sunt:

A. Sub 1 noapte/lunaă
B. Sub 1 zi/saă ptaă maî naă
C. Sub 1 zi/semestru
D. Permanente
E. 1-2 zile/saă ptaă maî na

992. Corticoterapia inhalatorie îîn dozaă micaă /medie se recomandaă îîn:

A. Astmul sever
B. Astmul intermitent
C. Astmul la efort
D. Astmul usţ or
E. Faringitaă

993 .Astmul bronsţ ic persistent sever la copiii sub 36 luni se caracterizeazaă prin:
A. Simptome diurne peste 2 zile/saă ptaă maî naă
B. IÎnsuficientţaă cardiacaă
C. Simptome nocturne peste 2 noptţi/lunaă
D. Douaă sau mai multe exacerbaă ri îîn ultimele 6 luni
E. Beta-2-mimetice cu durataă scurtaă de actţiune> 4 zile/lunaă

994.Cea mai frecventaă cauzaă de diaree acutaă viralaă este:

A. Rotavirus
B. Virus gripal
C. Arbovirus
D. CMV
E. Nici un raă spuns correct

995.Deshidratarea extracelularaă se caracterizeazaă prin urmaă toarele, cu exceptţia:

A. Tahicardie
B. Hipotonia globilor ocular
C. Hipotensiune arterial
D. Oligurie
E. Colaps

996 .Deshidratarea intracelularaă se caracterizeazaă prin urmaă toarele, cu exceptia:

A. Sete puternicaă
B. Oligurie
C. Tulburaă ri neurologice
D. Febraă
E. Hipotonia globilor oculari

997.Criteriile de spitalizare îîn diareea acutaă sunt, cu exceptţia:

A. Deshidratare mai mare sau egalaă cu 10%
B. Vaî rsta sub 3 luni
C. Prematuritatea
D. Deshidratare mai mare sau egalaă cu 5% îîn caz de esţ ec al rehidrataă rii orale
E. Tolerantţa digestivaă bunaă

998.Diareea acutaă parazitaraă este dataă de urmaă toarele, cu exceptţiile:

A. Giardia
B. Entamoeba hystolytica
C. Cryptosporidium hominis
D. CMV E. Salmonella

999. Alaă ptarea naturalaă presupune:

A. Numaă r de 4-5 mese pe zi
B. Alimentarea nou-naă scutului dupaă 12 ore de viatţaă
C. Durataă lungaă a suptului (mai mult de 20 minute)
D. Alternarea cu o formulaă pentru sugari
E. Nici un raă spuns nu este corect
1000. Care din afirmatţiile referitoare la perioadele de alimentatţie ale copilului
este corectaă :
A. Paî naă la 4-6 luni formule pentru sugari
B. Dupaă 4-6 luni paî naă la 12 luni lapte de cresţ tere
C. Dupaă 1 an lapte de continuare
D. De la 3 luni diversificare
E. De la 0 la 3 luni numai lapte matern