Sunteți pe pagina 1din 7

James Dashnen

,l
":

L'\tsERENTIJ[,
ORDIN SA UCIDA
Traducere din limba englezd de
Bianca Paulevici

{r&
tttttaa
..

Pnoroc

Teresa se uitd la cel mai bun prieten gi se intrebl cum o si fie


cAnd o sdJ uite.
I se plrea imposibil, chiar dacd vlzuse deja Sustragerea im-
plantati in zeci de bliegi inaintea lui Thomas. Pdr gaten-deschis
in nuanqa nisipului, o privire penetrant[ gi o expresie constantd
de contemplare - cum ar fi posibil ca bdiatul acesta sd i se pard
weodati necunoscut? Cum sd se afle weodatd in aceea;i camerd
cu el gi sd nu glumeascl pe seama weunui miros sau s[ nu se
amuze de weun tip stAngaci gi stupid din apropierea lor? Cum
si stea weodatd in faqa lui gi sd nu profite de gansa de a comu-
nica telepatic cu el?
Imposibil!
$i, totugi, toate acestea se aflau la doar o zi distanli.
Pentru ea. Penffu Thomas, era o chestiune de numai cAteva
minute. Se afla pe masa de operaqie, cu ochii inchigi, iar pieptul
i se umfla gi dezumfla in ritmul respiratiei line, regulate. Era deja
imbrdcat cu pantalonii scurqi gi tricoul care reprezentau unifor-
ma celor din Poiand, si plrea un instantaneu din trecut - un bd-
iat obignuit care trlgea un pui de somn obignuit dupi o zi lungl
la o gcoali obignuiti, inainte ca exploziile solare gi boala si
transforme lumea intr-un loc deloc obignuit. inainte ca moartea
;i distrugerea sI duci la necesitatea de a fura copii - gi de a le
fura amintirile - gi de a-i trimite intr-un loc atAt de inspdimAnti-
tor precum Labirintul. lnainte ca creierul uman sf, fie cunoscut
ca zond letal[ qi si fie nevoie s[ fie supravegheat gi studiat. Totul
in numele $tiintei gi al medicinii.
Un doctor gi o asistenti il preg[tiser[ pe Thomas gi acum
ii puneau masca pe faq5. Se auziri cdteva clicuri qi quierflturi
8 JAMES DASHNER On.oIN SA UCIDA 9

gi bipuri; Teresa privi cum tot felul de tuburi de metal, cabluri gi teama si instruirea si planificarea -, acum toate atingeau punctul
tuburi de plastic gerpuiau pe pielea lui gi pdtrundeau apoi in culminant. Aveau sd fie supugi acelora;i lucruri ca Alby gi Newt
canalele auriculare ale lui Thomas, ii vdzu mAinile zvAcnindu-i gi Minho qi toqi ceilalqi. Nu mai exista cale de intoarcere.
din reflex pe lAngd corp. Probabil cd oricum simqea durere intr-o Dar calmul era ca un medicament. Era impdcatl, iar senti-
oarecare mdsur5, in pofida medicamentelor, dar nu avea s[-gi mentele acestea linistitoare alungau gtoaza de lucruri precum
aminteascd de ea. Masin[ria incepu s[ lucreze, smulgdnd ima- Durerosii sau Defecqii. RAU nu avea de ales. Ea gi Thomas - ei nu
gini din memoria lui Thomas. StergAnd-o pe mama lui, pe tatdl aveau de ales. Cum sd ezite s[ sacrifice cAqiva, ca s5-i salveze pe
lui, toatd viata lui. $tergAnd-o pe ea. cei mai mulqi? Cum de puteacarevasl o facd? Nu avea timp pen-
O pdrticicd din ea s,tia cd ar fi trebuit sd se infurie. Si lipe Ei tru mil5 sau tristeqe sau dorinte. Lucrurile erau a$a cum erau; ce
sd urle gi sd refuze sd ii mai ajute cAtugi de pugin. Dar cea mai se ticuse era bun ficut; ce avea sd fie... avea sd fie.
mare parte din ea era la fel de neclintiti precum stflncile de afa- Nu exista cale de intoarcere. Ea gi Thomas ajutaserd la con-
rd. intr-adevdr, cea mai mare parte din ea era atat de profund struirea Labirintului; in acelasi timp, ea depusese mult efort ca
convinsd, incAt gtia cd avea sI o simtd chiar gi dupd ziua de mAi- se construiascd un zid care si ii stdvileasc[ emoqiile.
ne, cAnd avea sd fie supusd aceleiagi intervenqii. Ea si Thomas Dup[ care gAndurile i se estompard, pirAnd s[ pluteasci in-
igi demonstrau convingerea supunAndu-se aceluiasi lucru care le tr-o animagie suspendat[, in timp ce a$tepta ca procedura la care
fusese cerut gi celorlalqi. $i dacd aveau sd moar6, aga sd fie. Cei era Thomas sd se finalizeze. Cffnd aceasta se incheie in sfArgit,
de la nAU aveau sd gdseasc[ tratamentul, milioane de oameni doctorul ap[s[ cAteva butoane de pe monitor, iar bipurile 9i guie-
aveau sd fie salvaqi, iar viaqa pe PimAnt urma sd revind cAndva la rlturile se accelerar[. Trupul lui Thomas zvAcni ugor, in timp ce
normal. Teresa $tia acest lucru in adAncul fiinqei ei, aga cum gtia tuburile gi cablurile iesiri gerpuind din poziqiile lor intruzive si
cd oamenii imbitrAnesc si cd frunzele cad din copaci toamna. se intoarseri in mascd. Thomas rdmase din nou nemiscat, iar
Thomas inspiri guierAnd ascutit, dupd care gemu ugor si se masca se opri, oprind orice sunet si miscare. Asistenta se aple-
foi. Preq de o clipi inspdimAntdtoare, Teresa se gAndi cd avea sd cI si o ridici de pe faqa lui Thomas. Acesta avea pielea rogie gi
se trezeascd, isteric din pricina agoniei - doar avea chestii in cap brdzdatd pe alocuri de dungi l[sate de mascf,. Ochii ii erau in
care cine gtie ce ii fdceau creierului lui. Dar Thomas se liniqti continuare inchiqi.
si incepu din nou sI respire lin gi qor. Clicurile gi quierdturile Preq de o clipi scurta, zidul pe care il construise Teresa ca si
continuare, amintirile celui mai bun prieten al ei estompAndu-se pund stivilar tristeqii incepu sd se prdbuqeascd. Dacd Thomas
precum ecourile.
-
s-ar fi trezit chiar atunci, nu gi-ar fi amintit de ea. Simti groaza
isi luaserl oficial rdmas-bun gi cuvintele Ne vedem mdineincd aproape panic[ - pe care i-o stArnea faptul ci ;tia cI aveau sd se
ii risunau in minte. FIrd si stie de ce, cuvintele lui Thomas o int6lneascd curAnd in PoianI, fdrd sd se recunoasci. Era un gAnd
afectaserd, fdcAnd sI pari si mai ireal si trist lucrul pe care el era care o zdrobea gi ii amintea foafte clar de ce construise zidul
pe punctul de a-l face. intr-adevir, aveau s5. se vadd mAine, degi acela in primul rAnd. Precum un zidar care izbegte o c[rdmidi
ea o s[ fie in comd, iar el nu o si aibd nici cea mai vagi idee cine in mortarul aflat in curs de int[rire, astupi spdrtura. O astup5
era ea - poate in afard de o impresie usoar[ cum cd i se pdrea cu- temeinic.
noscute. MAine. Dupe toate lucrurile prin care trecuser5 - toate Nu exista cale de intoarcere.
l0 JAMES DesuNrR OnoIN SA UCIDA I I

Doi blrbagi din echipa de pazd. intrar[ in incdpere si ii ajute in mAn5. Dar mdcar avea si fie intr-o stare comatoasd, scutitl de
si-l mute pe Thomas. il ridicare de pe pat, slltAndu-l de parcl acea jumitate de or5 petrecute intr-un intuneric aflat in miscare.
ar fi fost impiiat. Unul il apuci de brage pe bliatul inconstient, Thomas urma sd se trezeascd in Cutie, cu desivArgire singur.
iar cel5lalt de picioare, gi il puser[ pe o targd. Fdrd sd ii arunce Cei doi bdrbati impinseri lAngi Cutie targa pe care se afla
mdcar o privire Teresei, se indreptard spre uga sdlii de operagie. Thomas. Se auzi un sc646it oribil de metal pe ciment cflnd unul
Toati lumea gtia unde il duceau. Doctorul gi asistenta se apuca- dintre ei tdri o scard mare in lateralul cubului. Urmard cAteva
ser[ sd facd curat in sald - sarcina lor se incheiase. Teresa incu- momente de st6ngicie in timp ce se ciq[rard pe ea impreund,
viinqd din cap spre ei, chiar daci ace$tia nu se uitau la ea, dupd ginAndu-l din nou pe Thomas. Teresa ar fi putut si-i ajute, dar
care ii urmi pe bdrbaqi pe hol. refuzd. s[ o facd, indeajuns de inclplqAnate cat si stea pur gi sim-
Abia se putea uita la Thomas in timp ce parcurseri drumul plu acolo gi si priveascl, incercAnd si astupe cAt mai mult posibil
lung de coridoare si ascensoare ale sediului nAU. Zidul ei slibi- cripdturile din zidul ei.
se din nou. Thomas era foafte palid, iar faqa ii era acoperitd cu Bdrbagii mArAird gi injurari de cAteva ori, dar reqird si ajun-
broboane de sudoare. De parci ar fi fost conttient intr-o oarecare gd cu Thomas pe marginea superioar[. Trupul ii era pozitionat
mf,surd, impotrMndu-se medicamentelor, stiind cd il agteptau astfel incAt ochii lui inchigi se indreptard o ultiml dati spre
lucruri ingrozitoare. O durea inima sf, il vadd aga. $i o speria Teresa. Chiar daci gtia cd nu avea sd o audd, il ciutd gii vorbi
faptul ci Etia cd ea urma. Zidul ei prostesc. Ce mai conta? Aveau in minte.
si i-l ia oricum, odatd cu toate amintirile. ,,Facem ce trebuie, Thomas. Ne vedem de partea cealaltd."
Ajunseri la demisolul de sub structura Labirintului, str[- B[rbagii se aplecari peste margine gi il coborArd pe Thomas
bdturd depozitul, cu girurile si rafturile lui de provizii pentru de brage cAt puturd de mult; dupi care ii dddurl drumul. Teresa
Poienari. Era intuneric si rece acolo jos, ;i Teresa simqi cum i se auzi bufnitura cu care trupul acestuia se prdbugi pe podeaua din
face pielea de giini pe brage. Se infior[ gi le frecd. Thomas silta oqel rece din interior. Cel mai bun prieten al ei.
gi cddea la loc pe targi, in timp ce treceau peste crdpdturile din Se intoarse gi plecd. in urma ei se auzi sunetul clar de metal
podeaua de ciment, ardtAnd in continuare de parci sentimentul culisdnd pe metal, dupd care un bubuit metalic, r[sundtor, semn
de groazd, incerca sd se strecoare prin exteriorul calm al chipului cd ugile Cutiei se inchiseserd. Pecetluindu-i soarta lui Thomas,
lui adormit. oricare ar fi fost ea.
Ajunserd la puqul liftului in care se afla cubul mare de metal.
Cutia.
Aceasta era la doar cAteva etaje mai jos de Poiana in sine,
dar ocupanqii Poienii erau manipulaqi sd creadi cd era o cdli-
torie imposibil de lungd gi de anevoioasi pAn[ sus in Poiand.
Totul era menit sd stimuleze o gam[ de emogii si tipare cerebra-
le, de la confuzie la dezorientare, la teroare in toatd regula. Un
inceput perfect pentru cei care cartau zona letal[ a lui Thomas.
Teresa $tia ce avea si facd aceeagi cdlitorie mAine, cu un bilet
Cu treisprezece qni tn urmd
CnprroLUL I

Mark tremura de frig, lucru pe care nu il mai pigise de


multd
vTeme.
Tocmai se trezise; zorii timpurii se scurgeau prin crdpdturile
bugtenilor din care era construitd cabana lui micd. wu
igiforosea
aproape niciodati pitura. Era'rnandru de ea era
-
pielea unui cerb wapiti pe care il ucisese chiar el
dcuti din
cu doar doud
luni in urmr - iar cand o folosea, o frcea mai mult pentru
con-
fortul pe care i-l oferea pdtura, nu neapdrat pentru cdlduri.
La
urma urmei, trdiau intr-o lume ravdgit[ de cdldurd.
Dar poate cd
acesta era un semn al schimbdrii; ba chiar aerul
de dimineati
care pdtrundea prin aceleagi crdpdturi ca lumina
i se piru ugor
rece. igi rrase pielea de animal imbl[niti panr la
birbie se in-
si
toarse pe spate, cdscAnd zdravin.
Alec incf, dormea in patul pliant din celilalt capit ar
caba-
nei - la mai bine de un metru de el _ sfordind zgomotos ca ro_
potul unei furtuni. Birbatur era mai in varstr ca el,
fost soldat,
inrdit, care rareori zambea. cand se intampla sf, zdmbeasci,
$i
de obicei avea ceva de-a face cu durerile pricinuite
de gazere
zgomotoase din stomacul lui. Dar Alec avea o inimd
de aur.
DupS ce-si petrecusere mai bine de un an impreuni,
luptAndu_se
pentru supravieguire, impreund cu Lana si Trina gi
toEi ceilalgi,
Mark nu se mai simtea intimidat de ursur acela maiuatian
ae.li
el. Ca si o demonstreze, se aplecd, apucd un pantofde pe
podea
gi il azvArli ln el. il nimeri in umdr.
Alec scoase un rdget gi se ridicr in picioare, trezindu-se
in-
stantaneu, ufinare a anilor de instrucEie militari.
- Ce nai..., urli soldatul, dar Mark 1l intrerupse, aruncAnd gi
celdlalt pantof in el, de data aceasta pocninduJ in piept.
16 Jaurs DasHNeR OnorN sA UcIDA 17

- $obolan de rAu ce etti, spuse Alec calm. Nu tres[rise, nici Un zdmbet adev[rat. Lucru care incepea in sfirgit sd devind pugin
nu se migcase deloc dupd al doilea atac, ci se holba doar la Mark, mai obiqnuit, dup[ un an plin de moarte gi groazd care ii alun-
cu ochii mijigi. Dar in spatele lor se intrezdrea o licirire de umor. gase spre locul acesta din munqii Apalagi din vestul Carolinei de
Ai face bine sd ai un motiv intemeiat pentru faptul cd ai ales sd-qi Nord. Se hotdri cd, indiferent ce avea si se intAmple, o sd alunge
rigti viaga trezindu-m5 aga. toate lucrurile rele din trecutul lui gi cd o sd aib[ parte de o zi
- Ammmmm, fdcu Mark, frecAndu-se pe blrbie, ca gi cAnd bund. Fie ce-o fi!
gi-ar fi stors creierii ca sd gdseascd un rlspuns. Dupi care pocni Ceea ce insemna cd trebuia si dea de Trina, in maxim zece
din degete. Gata, qtiu. ln mare parte, ca sE opresc sunetele ingro- minute. Se imbrdcd rapid gi se duse sI o caute.
zitoare pe care le scoteai. Serios, omule, trebuie sd dormi pe-o
parte sau cam aga ceva. Sigur nu este sdndtos s[ sfordi aga. intr-o O glsi ldngd pAr6u, intr-unul dintre locurile lin{tite in care
bun[ zi, o sd te sufoci. fata se ducea si se afunde in cd4ile pe care reugiserd sd le sal-
Alec bomblni gi mormdi de cAteva ori, bolborosind cuvinte veze dintr-o bibliotec[ veche peste care dlduserd in cdlitoriile
aproape ininteligibile in timp ce se didu jos din patul lui pliant gi Ior. ii pldcea sd citeasci mai mult ca oricui altcuiva gi recupera
se imbrdci. Spuse ceva de genul,,imi doresc s[ nu fi" gi,,mai bine acum lunile pe care le petrecuseri efectiv fugind ca si-gi salveze
ar fi fost dac5" qi ,,un an ca-n iad", dar Mark nu reugi sd deslu- viaqa, pe cAnd cd4ile erau martl rari. Cele digitale dispdruser[
geasci mai mult de-atAt. Totugi, mesajul era limpede. de multd weme, din cflte igi dldea el seama - se gterseser[ cAnd
- Haide, sergent, spuse Mark, gtiind cd era la un pas de-a in- calculatoarele gi serverele se pr[jiserd. Trina citea c[4i de modl
tinde sfoara prea tare. Alec se retrdsese din armatd cu mult timp veche, din hArtie.
in urmi qi nu ii pldcea deloc, dar deloc, cAnd Mark ii spunea a;a. Ca de obicei, plimbarea spre ea il trezi la realitate, hotlrArea
Pe wemea cAnd awseserd loc exploziile solare, Alec lucrase pen- lui de a avea o zi bunfl slSbind cu fiecare pas. il lovi in plin prive-
tru departamentul de apdrare. Nu ai fi ajuns in aceaste locuinqi ligtea regeleijalnice de copaci gi cabane gi addposturi subterane
incAntdtoare, dac[ nu te-am fi scos noi din necazuri in fiecare zi. care formau metropola prosper[ in care tiiau - numai bugteni gi
Ce zici? Ne imbrd$gdm 9i ne impdclm? sfori gi noroi uscat, toate inclinate spre stanga sau spre dreapta.
Alec igi trase peste cap un tricou, dupi care se uitl la Mark. Nu se putea plimba pe aleile qi ciririle inghesuite ale agez[rii
SprAncenele cenugii gi stufoase ale bdtrAnului erau ridicate la lor fird sd igi aminteascd de wemurile bune cAnd locuiau la orag,
mijloc, ca nigte gAndaci pdro;i ce incercau sd se imperecheze. cAnd viaqa era abundentl $i promigdtoare, cAnd toate lucrurile
- imi place de tine, biiete. Ar fi plcat sI fiu nevoit si te in- din lume erau la indemAnd, doar si-ntinzi mAna. $i nici mdcar
grop la un metru jumdtate sub pdmAnt. nu-;i ddduse seama de asta.
il plesni pe Mark peste tampii - aproape un semn de afecqiu- Trecu pe lAngd gloate de oameni sfrijigi qi murdari, care pi-
ne din partea soldatului. reau sf, fie la un pas de moafte. Nu ii era mil5 de ei, c6t ura
Soldat. Poate cd trecuse multd weme de-atunci, dar lui Mark faptul c[ gtia c5;i el ardta la fel. Aveau suficientd mAncare - pe
incd ii pl[cea si se gAndeasci astfel la b[trAn. Cumva, il fdcea care o scoseseri dintre ruine sau o vAnaser[ prin pidure, ori
sf, se simtd mai bine, mai in siguranqd. Z|mbi in timp ce Alec o aduseserd uneori de la Asheville -, dar era impoftant s[ o por-
ieqi cilcAnd apdsat din cabana lor, si se ia la trAntd cu o noud zi. qioneze, gi toqi ardtau de parc[ aveau cu o masd mai pulin pe zi