James Dashnen

LAtsERENTIJE.
COD:ARSITA
Traducere din limba englezd de
Bianca Paulevici

*#
 Pnoroc

NEWT

Ningea in ziua in care i-au omordt pe pdrinqii bliatului.

A fost un accident, i-au spus ei mult mai tArziu, dar el fusese
de faq[ cdnd s-a intAmplat ;i gtia cd nu fusese un accident.
a-
Incepuse sd ningd inainte si vind ei, aproape ca un semn de
rdu augur, rece gi alb, care cddea din cerul cenugiu.
igi amintea cnt de confuz fusese totul. Clldura tn[bugitoare le
lovise cu brutalitate orasul vreme de cAteva luni de zile, deve-
nite intre timp ani, un sir infinit de zile pline de sudoare gi durere,
gi foame. El ;i familia lui au supravietuit. Dimineqile pline de
speranfe se preschimbau in dupi-amiezi in care cotrobiiau dupi
mAncare, in care se ldsa cu certuri violente gi zgomote infricogi-
toare. Dupd care urmau serile de amorteald din pricina zilelor
lungi, fierbinqi. St[tea al5turi de familia lui gi se uita cum lumina
p[lea ugor pe cer, iar lumea dispirea incet sub ochii lui, intrebAn-
du-se daci avea si-gi mai fac[ din nou apariqia Ia ivirea zorilor.
Uneori veneau gicniqii, indiferent cd era zi sau noapte. Dar
familia lui nu vorbea despre ei. Nici mama, nici tatdl lui; gi el,
cu sigurang[, nu. Avea impresia ci dacd Ie-ar fi recunoscut exis-
tenla cu voce tare ar fi fost ca si cum iar fi invocat, ca un fel de
incantatie care-i convoca pe diavoli. Doar Lizzy, cu doi ani mai
mic[ gi de doufl ori mai curajoasl ca el, avea tupeul sI vorbeasci
despre qicniqi, ca gi cAnd ar fi fost singura indeajuns de degteaptl
ca sd stie cd superstigiile erau nigte prostii.
$i era doar o copild.
Bliatul stia ci el ar fi trebuit sd fie cel curajos; el ar fi trebuit
sd fie cel care sf,-gi linigteasci sora mai mic[. ,,Nu-[i face griji,
Lizzy. Subsolul e incuiat bine; luminile sunt stinse. Oamenii rii
8 JAMES DASHNER
nici mdcar nu vor gti ce suntem aici." Dar se trezea mereu cd nu
poate scoate un cuvAnt. O strAngea tare in braqe, ca gi cAnd ar fi
fost un ursuleq de plug care ii aducea alinare. $i, de fiecare dat[,
eailbdteape elpe spate, ufor. O iubea aga de mult, incAt il durea
inima. Atunci o strAngea si mai tare, jurAndu-gi in ticere cd nu
avea sd-i lase vreodatd pe Eicnigi sd o rdneascd, agteptAnd cu ne-
rdbdare sd-i simti palma bdtAndu-l ugor intre omoplaqi.
Adormeau deseori aga, imbrlqfa$ in colEul subsolului, pe sal-
teaua veche pe care tatll lor o tAr6se jos pe sciri. Mama lor ii aco-
perca mereu cu o pdturd, in ciuda cildurii - era gestul ei de revolt[
impotriva Argiqei care stricase totul.
ln dimineaqa aceea, s-au trezit intr-un peisaj uimitor.
- Copii! o auzi el pe mama 1or.
Visase - ceva cu un meci de fotbal, mingea rostogolindu-se
prin iarba verde de pe teren, indreptAndu-se spre o poarte nea-
pirat[ dintr-un stadion gol.
- Copii! Tfeziqi-vd! Veniqi sd vedeqi!
Deschise ochii gi isi vdzu mama uit6ndu-se pe fereastra micd,
singura din camera de Ia subsol. Ddduse la o parte scAndura pe
care tatil lui o bdtuse in cuie in seara de dinainte, a$a cum frcea in
fiecare sear5, la apus. O lumin5 cenugie str5luci pe chipul mamei
lui, dezviluindu-i privirea pliira de uimire. Iar chipul i se lumini
gi mai tare, de un zAmbet cum el nu mai v[zuse de multl weme.
- Ce se intAmpl5? mormdi el, ridicAndu-se.
Lizzy se frecf, la ochi, cdscd, dupl care il urml si se duserd
impreun[ spre locul din care mama lor se holba la lumina zilei.
isi amintea cdte ceva despre acel moment. Privi pe fereastri,
mijindu-gi ochii pe mdsurl ce i se obignuiau cu lumina, in timp
ce tatil lui continud sd sfordie ca o fiar6. Nici urmf, de qicniEi pe
stradd, iar cerul era innorat, lucru rar in ultima weme. incremeni
cAnd vdzu fulgii albi. Cddeau din cerul cenu;iu, rotindu-se gi
dansAnd, sfidAnd gravita;ia gi zburdflnd in sus, apoi plutind din
nou in jos.
Zdpadd.
Coo: Anqrle
Zdpadd..
- Ce mama naibii? mormii el pe sub mustate, frazd pe care
o invitase de la tatdl lui.
- Cum de ninge, mami? intrebd Lizzy, cu privirea alerti gi cu
ochii plini de o bucurie care-i fdcu fratelui ei inima sd tresard.
El se intinse gi o trase de cositd, sperAnd c[ ea stia cd viaqa lui
nenorocitd merita trditi doar datoritd ei.
- Q gtii tu, rdspunse mama, toate lucrurile alea pe care le
spun oamenii. Tot sistemul meteorologic al lumii e dat peste cap
din pricina Argiqei. Eu zic sd ne bucurdm pur gi simplu de ea, ce
ziceti? E un lucru de-a dreptul extraordinar, nu credeti?
Drept r[spuns,Lizzy oft[ fericitd.
El continui sd priveascd, inuebAndu-se daci avea sI mai
vadi weodatd aga ceva. Fulgii pluteau agale, cdzAnd in cele din
urmd pe pdmAnt gi topindu-se numaidecAt. pe geam se vedeau
ca niste pistmi umezi.
Rdmaserd acolo, privind la lumea de-afard, pAnd vdzurd niqte
umbre alunecAnd peste partea de sus a ferestrei. Dispdruri intr-o
clipitd. Biiatul igi lungi gAtul sI vadd cine sau ce trecuse pe-acolo,
dar era prea tarziu. CAteva secunde mai tArziu, se auziri bitli
puternice in uga principalS de deasupra. inainte sI se opreascd,
tatdl lor slri in picioare cAr se poate de treaz gi de alert.
- Ati vezur pe cineva? intrebi tatdl, cu vocea pu{in regugite.
De pe chipul mamei lui dispf,ru bucuria de mai deweme, fiind
inlocuitd de ridurile deja familiare, de preocupare gi ingrijorare.
- Doar o umbri. Rispundem?
- Nu, zise tatll lor. Categoric, nu rdspundem. Rugati-vi s6
plece, oricine ar fi.
- Ar putea sd spargd u$a, $opti mama. Eu aga as face. Ar putea
crede cd locul e abandonat, ci poate au r[mas ceva conserve cu
mAncare pe-aici.
Thta o privi weme indelungatS, cu mintea lucrAndu-i frenetic
in tlcerea care se agternuse. Dupd care, bum, bum, buml pocniturile
IO JAMES DASHNER
zdravene in ugd cldtinard casa din temelii, de parcd vizitatorii lor
aduseserd cu ei un berbec.
- RimAi aici, spuse tata prudent. RdmAi cu copiii!
Mama dddu si spun[ ceva, dar se opri, uitflndu-se la fiica 9i la
fiul ei, care contau mai mult ca orice. ii strAnse Ia piept, ca 9i cAnd
bragele ei i-ar fi putut proteja, iar bdiatul se l6s[ alinat de cdldura
tmpului ei. O strAnse tare in brage, in timp ce tatdl lui urcd in
tecere scirile, iar podeaua de deasupra lor sca4Ai cdnd birbatul
se indreptd spre uga de la inuare. Apoi, tdcere.
Aerul deveni incircat, apdsdtor. Lizzy se intinse spre fratele
ei gi il prinse de min[. El reugi in sfArgit sI giseascl vorbe de
alinare gi i le spuse fetei.
- Nu-1i face griji, gopti abia audibil. Probabil cI sunt doar oa-
meni infometati. Tata le va da nigte mflncare, dupi care vor pleca.
O sI vezi.
O strAnse de mAnI cu toate dragostea de care era in stare, fdrd
s[ cread[ un singur cuvAnt din ce-i spusese.
Urmi o avalangl de zgomote
Uga se deschise cu putere.
Voci stridente, furioase.
Un trosnet, apoi o bufnituri zgudui podeaua'
Pagi grei, infricogItori.
Dupi care strlinii coborau apflsat scdrile. Doi bdrbaqi, trei,
o femeie - patru in total. Nou sosiqii erau imbrlcaqi in ton cu we-
murile ;i nu plreau nici amabili, nici amenintetori. Doar extrem
de serioqi.
- A$ ignorat toate mesajele pe care vi le-am trimis, spuse unul
dintrre bdrba$ in timp ce se uita prin camer[. imi pare rdu, dar avem
nevoie de fatd. Elizabeth. imi pare foarte rdu, nu iryem de ales'
pli-
$i, intr-o clipd, lumea bdiatului se prdbugi. O lume deja
nd cu mai multe lucruri triste decit ar putea numdra un copil.
strlinii se apropiari prin aerul incdrcat de tensiune. se intinseri
dttpd,Lizzy, o apucarf, de tricou, o impinseri la o parte pe mama
care se agdgase de fetila ei - freneticd, silbaticd, qipAnd din toqi
Coo, Anglle tl
rdrunchii. Bliatul o zbughi inainte, lovindu-l pe unul dintre b5r-
bagiin umeri. Inutil. Un tantar atacAnd un elefant.
Privirea de pe chipul lui Lizzy in timpul nebuniei ce se dezldn-
Euise brusc. Bdiatul simqi ca gi cum ceva rece si dur ii strdpunse
pieptul, sfArtecAndu-l cu bucitile zimgate care cideau asupra lui.
Era de nesupoftat. Jipd la rAndul lui indelung gi se azvArli cu gi
mai multi forti asupra intrugilor, lovindu-i cu sdlbiticie
- Ajunge! strigd femeia.
O mAnd brdzdd,vdzduhul, plesnindu-l pe bdiat peste faqd, ca
o muscdturi de sarpe. Cineva o pocni pe mama lui direct in cap.
Aceasta se prdbugi la p[mant. Un zgomot precum trdsnetul rdbufni
in apropiere de el gi peste tot in acelasi timp. Urechile ii tiuiau cu
un bAzAit asurzitor. Se propti de perete;i privi scena de groazd din
faqa lui.
Unul dintre bdrba$, impuEcat in picior.
Tatil lui stAnd in pragul ugii, cu pugca in mdnd.
Mama lui, scrAgnind in timp ce se ridica de pe podea, indrep-
tAndu-se spre femeia care, la rAndul ei, igi scosese arma.
Tatil lui, trdgAnd alte doud focuri. Un bAzfrit metalic gi scArqA-
itul unui glonq lovindu-se de beton. Rateuri, ambele.
Mama lui apucAnd-o pe femeie de umdr.
Dupi care femeia lovi cu cotul, trase cu arma, se risuci, mai
trase de trei ori. in haosul din jurul lui, aerul deveni dens, sune-
tele se estompar5, timpul - un concept strdin. Bdiatul sim$ cum
se deschide un h5u sub el cAnd ambii lui pdrinqi se prdbugiri la
pdmAnt. Thecu o clipd indelungate, in care nimeni nu se migcd,
mai ales mama gi tata. Nu aveau sd se mai miste niciodati.
ToEi igi indreptard privirile spre cei doi copii rflmasi orfani.
- Luagi-i pe amAndoi, fir-ar sI fie, spuse in cele din urmd unul
dintre birbagi. il pot folosi pe celdlalt ca subiect de control.
Bdrbatul acela aritd spre el atat de nongalant, de parcd s-ar fi
hotdrAt in sfArgit ce conservd sd-gi ia din clmard. Nu avea sd uite
niciodatd chestia asta. Se impletici dupfl Lizzy gi o trase in braqele
lui. Iar strdinii ii luard cu ei.

CEpITOLUL 1
221.11.2819:23 a.m.
,,Stephen, Stephen, Stephen. Numele meu e Stephen."
igi tot repetase in surdin[ asta in ultimele doud zile - de cAnd
il luaseri de lAngd mama lui. igi amintea fiecare secundd din ul-
timele momente petrecute cu ea, fiecare lacriml care i se pre-
linsese pe chip, fiecare cuvAnt, atingerea ei caldd. Era tAnir, dar
inqelegea cd aga fusese cel mai bine. lgi vizuse tatel afundAndu-se
intr-o nebunie deslvArgiti, plind de furie gi violenqS, 9i pericol.
Nu ar fi supoftat si o vadi 9i pe mama lui sfArgind la fel.
$i totugi, durerea pricinuitf, de desp[4irea lor il inghigea
cu totul. Ca un ocean care-l trisese la fund, infinit de rece 9i
de adAnc. Stfltea intins pe pat, in camera lui mic5, cu picioarele
ghemuite la piept ;i cu ochii strAns inchfi, ca ;i cAnd asta l-ar
fi ajutat si adoarm5. Dar, de cAnd il luaser6, dormise doar frag-
mentat, in intervale mici pline de nori intunecogi gi fiare urld-
toare. Se concentrd.
,,Stephen, Stephen, Stephen. Numele meu e Stephen."
Se gAndi ci trebuia sf, se agaqe de doud lucruri: amintirile gi
numele lui. Cu sigurangd, nu ar fi putut s[ i le ia pe primele, dar
incercau sd i-l fure pe-al doilea. Preq de doud zile puseser[ pre-
siune pe el sd-gi accepte noul nume: Thomas. Refuzase, agilAn-
du-se cu disperare de cele gapte litere pe care cei care fuseserd
sAnge din sAngele lui le aleseserd pentru el. CAnd oamenii in
halate albe il strigau Thomas, nu le rispundea; se purta de parcd
nu i-ar fi auzit sau ca gi cflnd ar fi crezut ci vorbeau cu altcineva.
Nu era ugor cAnd se aflau doar doud persoane in incdpere, cum
se intAmpla de obicei.
Coo, Angrla B
Stephen nu avea nici micar cinci ani, gi totusi frAnturile de
lume pe care le vdzuse fuseserd pline de intuneric si de durere.
Dupd care il luaserd oamenii acestia. Pf,reau hotlrdqi si se asi-
gure cd el o sd inEeleagd cd lucrurile puteau doar sI se inrdutd-
qeascS, fiecare lecqie devenind tot mai dificil de invllat decAt cea
de dinaintea ei.
Uga de la camera lui scArtAi, dupi care se deschise imediat.
Intrd un b[rbat, imbrflcat intr-un costum verde, dintr-o singurd
piesd, care semina cu o pijama pentru adulqi. Stephen vm si-i
spuni cd arlta ridicol, dar, dupi ultimele cAteva intAlniri pe care
le avusese cu oamenii ace;tia, se hotiri sd-;i pdstreze pdrerea
pentru sine. Ribdarea lor incepea sf, se termine.
- Thomas, vino cu mine, spuse birbatul.
,,Stephen, Stephen, Stephen. Numele meu e Stephen."
Nu se clinti. igi ginu ochii strAns inchigi, sperAnd ca striinul
s[ nu fi observat cd trisese cu ochiul cAnd il auzise intrAnd in
camerf,. De fiecare datd venise altcineva. Nici unul dintre ei nu
fusese ostil, dar, la o adicf,, nici unul dintre ei nu fusese nici dri-
gut. Peruser[ cu tolii distanli, cu mintea in alt[ pafte, nepisltori
fagd de bdiatul singur din pat.
Bdrbatul vorbi din nou, fird sd incerce mdcar sd-si ascund[
neribdarea din voce.
- Thomas, ridicd-te! Nu am timp de jocuri, bine? Ne muncesc
ca pe niste robi ca si pregltim totul, gi am auzit c[ egti printre
ultimii care se opun noului lor nume. Las-o mai moale, fiule!
Chiar wei sI te rdzboiesti pentru asta? Dupd ce cd te-am salvat
de ce se intAmpli afard?
Stephen se stridui si nu se miste, rezultatul fiind insd doar
o rigiditate care nu avea cum sd-l facl sd pard ci doarme. igi
finu respiragia pAnd trebui in cele din urmi sd tragd adAnc aer
in piept. Renunfi, se intoarse pe spate gi-l privi pe striin drept in
ochi, sfiditor.
14 JAMES DASHNER Coo, Angrla t5

nu gisim un tratament in cA;iva ani, s-a zis cu oamenii. Asa ci...

- fueti ca un Prost, spuse el.
Bdrbatul nu reugi si-gi ascundi uimirea; piru amuzat: sd-gi spun cum vor decurge lucrurile, Thomas. Te vei ridica. Vom
iesi impreund pe uga aceea. Si nu am de gAnd sd repet.
- Poftim?
Stephen se aprinse de mAnie. Birbatul agtepte o chpd, fdri sd-gi mute privirea de la el, dupl
ci arlqi ca un prost. ln combinezonul acela verde care se ridicl gi se intoarse sd plece.
- Am zis
ridicol. $i nu te mai preface! Pur ;i simplu n-o sd fac ce wei tu Stephen se ridicd. 1l urmd pe b[rbat afar[ pe uq5.
sd fac. $i cu sigurante nu m[ voi imbrf,ca in nimic ce arate ca
pijamalele alea de b[rbaqi pe care le porgi. $i nu m[ mai striga
Thomas! Numele meu e StePhen!
Stephen spusese toate astea dintr-o suflare, aga c[ fu nevoit
sd tragd adAnc aer in piept, sperAnd ca asta sd nu-i fi stricat
momentul. Sf, nul fi fdcut sd pard slab.
Bdrbatul rAse gi pirea mai mult amuzat decAt arogant. Lui
Stephen tot ii venea sd arunce cu ceva prin cameri.
- Mi-au spus cd ai... Bdrbatul se opri, se uitl la o tabletfl elec-
tronicf, pe care o avea la el. ... o ,,fire copildroasi, adorabild"'
Cred cd pur gi simplu nu o vid eu.
- Asta se intAmpla inainte sd mi se spunl cd trebuie s5-mi
schimb numele, contracarf, Stephen. Numele pe care mi l-au dat
mama 9i tata. Cei de la care m-ati luat.
- Te referi la tatdl care a innebunit? intreb[ bdrbatul. Cel care
aproape ci a omorAt-o in bdtaie pe mama ta, intr-atdt de bolnav
era? $i la mama care ne-a rugat sI te ludm? Care e tot mai bol-
nav[ cu fiecare zi? I'aacei piringi te referi?
Stephen fierbea, dar nu sPuse nimic.
Vizitatorul lui imbrdcat in verde se apropie de pat 9i se lis[
pe vine.
- Uite ce e, egti doar un copil. Unul isteq, nu incape indoiald.
Foarte iste,t. $i imun la Argig[. Ai multe atuuri.
Stephen simqi avertismentul din vocea birbatului. Cu sigu-
ran(e, nu avea sI urmeze ceva bun.
- Va trebui si accepqi pierderea anumitor lucruri ;i si te gAn-
degti la ceva mai m[reg ca propria persoand, continue el. Dacd

Cnpttot-vt 2 lucrez - f[cu un semn in jurul lui, fdr[ si se opreasci asupra
221.1"1.28l 9:56 a.m.
CAnd intrard pe coridor, Stephen vdzu pentru prima dati de
c6nd ajunsese acolo un alt copil. O fatd. Avea plr gaten;i pdrea
sd fie puqin mai mare ca el. Dar nu prea igi putea da seama;
ii arunci doar o privire scurtd, in timp ce o femeie o escorta in
camera de ldng[ a lui. Uga se inchise cu o bufniturd chiar cAnd
el qi insoqitorul lui trecuri pe lAng[ ele, iar el observ5 plicuga
de pe suprafaga albd a ugii: 31K.
- Teresa gi-a acceptat fird probleme noul nume, spuse bir-
batul in verde pe mdsur[ ce inaintau pe coridorul lung gi slab
iluminat. Bineinqeles, s-ar putea ca acest lucru si se fi datorat
faptului c[ voia si-l uite pe cel pe care-l purtase mai inainte.
- Cum o chema? intrebd Stephen, pe un ton aproape politicos'
Chiar voia sd qtie. Dacd fata renuntase intr-adevir atat de
utor, poate ci ar fi putut el sd qind minte ;i numele ei - ca o fa-
voare pentru un Poten{ial prieten.
-Va fi destul de greu s[-l uiqi gi pe-al tdu, se auzi rlspunsul.
N-ag wea si te impovirez c! inci unul.
,,Nu-l voi uita niciodatd", igi spuse Stephen. ,,Niciodatf,!"
Undeva, intr-un colqigor indepdrtat al minlii lui, igi dddu sea-
ma cd-gi schimbase deja atitudinea, aproape insesizabil. in loc sd
insiste si fie numit Stephen, incepuse doar sd promitd c[ nu va
uifa numele de Stephen. Oare cedase deja? Nul Aproape c[ qipd.
-Petine cum te cheami? intrebl el, simqind nevoia sd-gi abat[
gdndul.
- Randatl Spilkea spuse birbatul firl weo urmi de ezita-
re. Luari colpl gi ajunserl Ia un grup de ascensoare. CAndva,
nu eram aga un ticllos, crede-mi! Lumea, oamenii pentru care
Coo, Anqlla t7
weunui lucru in pafticular - mi-au transformat inima intr-o bu-
catf, de tdciune. Din plcate pentru tine.
Stephen nu-i rispunse, intrucAt era prea ocupat sd se intrebe
incotro se indreptau. Se auzi sunetul ascensorului, usile se des-
chiserl, iar ei urcard in el.
Stephen stdtea pe un scaun ciudat, ale cdrui dispozitive inte-
grate ii apisau picioarele 9i spatele. Senzori wireless, fiecare
dintre ei cAt o unghie, ii erau atagaqi de tAmple, gAt, incheieturi,
de oasele coatelor gi de piept. Se uita la consola de lAngd el, care
colecta date, qArAind gi emildnd bipuri. Bdrbatul imbrdcat in pi-
jama stltea pe un alt scaun gi tl observa, cu genunchii la doar
cA$va centimetri de-ai lui Stephen.
- lmi pare riu, Thomas. De obicei am asteptat mai mult timp
pAnd sI ajungem la asta, spuse Randall. P5rea mai drigug decAt
pe coridor si in camera lui Stephen. !i-am acorda mai mult timp
ca sd-gi asumi noul nume de bundvoie, afa cum a fdcut Teresa.
Dar timpul este un lux de care nu mai dispunem.
Ridicd o bucatl minusculd de argint sclipitor, rotunjitd la un
capit, iar la cel5lalt ascuqitd ca lama.
- Nu te migca, spuse Randall, aplec6ndu-se in faqd, de parci
avea de gAnd s5-i qopteascd ceva la ureche lui Stephen.
inainte sd apuce sd-l intrebe ceva, Stephen simqi o durere as-
cutita in gAt, chiar sub birbie, apoi senzaqia nelinistitoare c[ ceva
i-ar scormoni prin gAt. Url5, dar totul se termine intr-o clipitl
gi simS doar panica ce ii umpluse pieptul.
-a- C-ce a fost aia? se bAlbAi el.
Incerci si se ridice de pe scaun, in pofida tuturor lucrurilor
atagate de el.
Randall il impinse la loc pe scaun. Usor de ff,cut, qinAnd cont
c[ era de doui ori cAt Stephen.
- E un stimulator de durere. Nu-gi face griji, se va dizolva qi
va fi eliminat din organismul tdu. tn cele din urm5. Dar pAnd