James Dashnen

,l
":

L'\tsERENTIJ[,
ORDIN SA UCIDA
Traducere din limba englezd de
Bianca Paulevici

{r&
tttttaa
 ..

Pnoroc

Teresa se uitd la cel mai bun prieten gi se intrebl cum o si fie

cAnd o sdJ uite.
I se plrea imposibil, chiar dacd vlzuse deja Sustragerea im-
plantati in zeci de bliegi inaintea lui Thomas. Pdr gaten-deschis
in nuanqa nisipului, o privire penetrant[ gi o expresie constantd
de contemplare - cum ar fi posibil ca bdiatul acesta sd i se pard
weodati necunoscut? Cum sd se afle weodatd in aceea;i camerd
cu el gi sd nu glumeascl pe seama weunui miros sau s[ nu se
amuze de weun tip stAngaci gi stupid din apropierea lor? Cum
si stea weodatd in faqa lui gi sd nu profite de gansa de a comu-
nica telepatic cu el?
Imposibil!
$i, totugi, toate acestea se aflau la doar o zi distanli.
Pentru ea. Penffu Thomas, era o chestiune de numai cAteva
minute. Se afla pe masa de operaqie, cu ochii inchigi, iar pieptul
i se umfla gi dezumfla in ritmul respiratiei line, regulate. Era deja
imbrdcat cu pantalonii scurqi gi tricoul care reprezentau unifor-
ma celor din Poiand, si plrea un instantaneu din trecut - un bd-
iat obignuit care trlgea un pui de somn obignuit dupi o zi lungl
la o gcoali obignuiti, inainte ca exploziile solare gi boala si
transforme lumea intr-un loc deloc obignuit. inainte ca moartea
;i distrugerea sI duci la necesitatea de a fura copii - gi de a le
fura amintirile - gi de a-i trimite intr-un loc atAt de inspdimAnti-
tor precum Labirintul. lnainte ca creierul uman sf, fie cunoscut
ca zond letal[ qi si fie nevoie s[ fie supravegheat gi studiat. Totul
in numele $tiintei gi al medicinii.
Un doctor gi o asistenti il preg[tiser[ pe Thomas gi acum
ii puneau masca pe faq5. Se auziri cdteva clicuri qi quierflturi
8 JAMES DASHNER
gi bipuri; Teresa privi cum tot felul de tuburi de metal, cabluri gi
tuburi de plastic gerpuiau pe pielea lui gi pdtrundeau apoi in
canalele auriculare ale lui Thomas, ii vdzu mAinile zvAcnindu-i
din reflex pe lAngd corp. Probabil cd oricum simqea durere intr-o
oarecare mdsur5, in pofida medicamentelor, dar nu avea s[-gi
aminteascd de ea. Masin[ria incepu s[ lucreze, smulgdnd ima-
gini din memoria lui Thomas. StergAnd-o pe mama lui, pe tatdl
lui, toatd viata lui. $tergAnd-o pe ea.
O pdrticicd din ea s,tia cd ar fi trebuit sd se infurie. Si lipe Ei
sd urle gi sd refuze sd ii mai ajute cAtugi de pugin. Dar cea mai
mare parte din ea era la fel de neclintiti precum stflncile de afa-
rd. intr-adevdr, cea mai mare parte din ea era atat de profund
convinsd, incAt gtia cd avea sI o simtd chiar gi dupd ziua de mAi-
ne, cAnd avea sd fie supusd aceleiagi intervenqii. Ea si Thomas
igi demonstrau convingerea supunAndu-se aceluiasi lucru care le
fusese cerut gi celorlalqi. $i dacd aveau sd moar6, aga sd fie. Cei
de la nAU aveau sd gdseasc[ tratamentul, milioane de oameni
aveau sd fie salvaqi, iar viaqa pe PimAnt urma sd revind cAndva la
normal. Teresa $tia acest lucru in adAncul fiinqei ei, aga cum gtia
cd oamenii imbitrAnesc si cd frunzele cad din copaci toamna.
Thomas inspiri guierAnd ascutit, dupd care gemu ugor si se
foi. Preq de o clipi inspdimAntdtoare, Teresa se gAndi cd avea sd
se trezeascd, isteric din pricina agoniei - doar avea chestii in cap
care cine gtie ce ii fdceau creierului lui. Dar Thomas se liniqti
si incepu din nou sI respire lin gi qor. Clicurile gi quierdturile
continuare, amintirile celui mai bun prieten al ei estompAndu-se
precum ecourile.
isi luaserl oficial rdmas-bun gi cuvintele Ne vedem mdineincd
ii risunau in minte. FIrd si stie de ce, cuvintele lui Thomas o
afectaserd, fdcAnd sI pari si mai ireal si trist lucrul pe care el era
pe punctul de a-l face. intr-adevir, aveau s5. se vadd mAine, degi
ea o s[ fie in comd, iar el nu o si aibd nici cea mai vagi idee cine
era ea - poate in afard de o impresie usoar[ cum cd i se pdrea cu-
noscute. MAine. Dupe toate lucrurile prin care trecuser5 - toate
On.oIN SA UCIDA 9
teama si instruirea si planificarea -, acum toate atingeau punctul
culminant. Aveau sd fie supugi acelora;i lucruri ca Alby gi Newt
gi Minho qi toqi ceilalqi. Nu mai exista cale de intoarcere.
Dar calmul era ca un medicament. Era impdcatl, iar senti-
mentele acestea linistitoare alungau gtoaza de lucruri precum
Durerosii sau Defecqii. RAU nu avea de ales. Ea gi Thomas - ei nu
aveau de ales. Cum sd ezite s[ sacrifice cAqiva, ca s5-i salveze pe
cei mai mulqi? Cum de puteacarevasl o facd? Nu avea timp pen-
tru mil5 sau tristeqe sau dorinte. Lucrurile erau a$a cum erau; ce
se ticuse era bun ficut; ce avea sd fie... avea sd fie.
Nu exista cale de intoarcere. Ea gi Thomas ajutaserd la con-
struirea Labirintului; in acelasi timp, ea depusese mult efort ca
se construiascd un zid care si ii stdvileasc[ emoqiile.
Dup[ care gAndurile i se estompard, pirAnd s[ pluteasci in-
tr-o animagie suspendat[, in timp ce a$tepta ca procedura la care
era Thomas sd se finalizeze. Cffnd aceasta se incheie in sfArgit,
doctorul ap[s[ cAteva butoane de pe monitor, iar bipurile 9i guie-
rlturile se accelerar[. Trupul lui Thomas zvAcni ugor, in timp ce
tuburile gi cablurile iesiri gerpuind din poziqiile lor intruzive si
se intoarseri in mascd. Thomas rdmase din nou nemiscat, iar
masca se opri, oprind orice sunet si miscare. Asistenta se aple-
cI si o ridici de pe faqa lui Thomas. Acesta avea pielea rogie gi
brdzdatd pe alocuri de dungi l[sate de mascf,. Ochii ii erau in
continuare inchiqi.
Preq de o clipi scurta, zidul pe care il construise Teresa ca si
pund stivilar tristeqii incepu sd se prdbuqeascd. Dacd Thomas
-
s-ar fi trezit chiar atunci, nu gi-ar fi amintit de ea. Simti groaza
aproape panic[ - pe care i-o stArnea faptul ci ;tia cI aveau sd se
int6lneascd curAnd in PoianI, fdrd sd se recunoasci. Era un gAnd
care o zdrobea gi ii amintea foafte clar de ce construise zidul
acela in primul rAnd. Precum un zidar care izbegte o c[rdmidi
in mortarul aflat in curs de int[rire, astupi spdrtura. O astup5
temeinic.
Nu exista cale de intoarcere.
l0 JAMES DesuNrR
Doi blrbagi din echipa de pazd. intrar[ in incdpere si ii ajute
si-l mute pe Thomas. il ridicare de pe pat, slltAndu-l de parcl
ar fi fost impiiat. Unul il apuci de brage pe bliatul inconstient,
iar cel5lalt de picioare, gi il puser[ pe o targd. Fdrd sd ii arunce
mdcar o privire Teresei, se indreptard spre uga sdlii de operagie.
Toati lumea gtia unde il duceau. Doctorul gi asistenta se apuca-
ser[ sd facd curat in sald - sarcina lor se incheiase. Teresa incu-
viinqd din cap spre ei, chiar daci ace$tia nu se uitau la ea, dupd
care ii urmi pe bdrbaqi pe hol.
Abia se putea uita la Thomas in timp ce parcurseri drumul
lung de coridoare si ascensoare ale sediului nAU. Zidul ei slibi-
se din nou. Thomas era foafte palid, iar faqa ii era acoperitd cu
broboane de sudoare. De parci ar fi fost conttient intr-o oarecare
mf,surd, impotrMndu-se medicamentelor, stiind cd il agteptau
lucruri ingrozitoare. O durea inima sf, il vadd aga. $i o speria
faptul ci Etia cd ea urma. Zidul ei prostesc. Ce mai conta? Aveau
si i-l ia oricum, odatd cu toate amintirile.
Ajunseri la demisolul de sub structura Labirintului, str[-
bdturd depozitul, cu girurile si rafturile lui de provizii pentru
Poienari. Era intuneric si rece acolo jos, ;i Teresa simqi cum i se
face pielea de giini pe brage. Se infior[ gi le frecd. Thomas silta
gi cddea la loc pe targi, in timp ce treceau peste crdpdturile din
podeaua de ciment, ardtAnd in continuare de parci sentimentul
de groazd, incerca sd se strecoare prin exteriorul calm al chipului
lui adormit.
Ajunserd la puqul liftului in care se afla cubul mare de metal.
Cutia.
Aceasta era la doar cAteva etaje mai jos de Poiana in sine,
dar ocupanqii Poienii erau manipulaqi sd creadi cd era o cdli-
torie imposibil de lungd gi de anevoioasi pAn[ sus in Poiand.
Totul era menit sd stimuleze o gam[ de emogii si tipare cerebra-
le, de la confuzie la dezorientare, la teroare in toatd regula. Un
inceput perfect pentru cei care cartau zona letal[ a lui Thomas.
Teresa $tia ce avea si facd aceeagi cdlitorie mAine, cu un bilet
OnoIN SA UCIDA I I
in mAn5. Dar mdcar avea si fie intr-o stare comatoasd, scutitl de
acea jumitate de or5 petrecute intr-un intuneric aflat in miscare.
Thomas urma sd se trezeascd in Cutie, cu desivArgire singur.
Cei doi bdrbati impinseri lAngi Cutie targa pe care se afla
Thomas. Se auzi un sc646it oribil de metal pe ciment cflnd unul
dintre ei tdri o scard mare in lateralul cubului. Urmard cAteva
momente de st6ngicie in timp ce se ciq[rard pe ea impreund,
ginAndu-l din nou pe Thomas. Teresa ar fi putut si-i ajute, dar
refuzd. s[ o facd, indeajuns de inclplqAnate cat si stea pur gi sim-
plu acolo gi si priveascl, incercAnd si astupe cAt mai mult posibil
cripdturile din zidul ei.
Bdrbagii mArAird gi injurari de cAteva ori, dar reqird si ajun-
gd cu Thomas pe marginea superioar[. Trupul ii era pozitionat
astfel incAt ochii lui inchigi se indreptard o ultiml dati spre
Teresa. Chiar daci gtia cd nu avea sd o audd, il ciutd gii vorbi
in minte.
,,Facem ce trebuie, Thomas. Ne vedem de partea cealaltd."
B[rbagii se aplecari peste margine gi il coborArd pe Thomas
de brage cAt puturd de mult; dupi care ii dddurl drumul. Teresa
auzi bufnitura cu care trupul acestuia se prdbugi pe podeaua din
oqel rece din interior. Cel mai bun prieten al ei.
Se intoarse gi plecd. in urma ei se auzi sunetul clar de metal
culisdnd pe metal, dupd care un bubuit metalic, r[sundtor, semn
cd ugile Cutiei se inchiseserd. Pecetluindu-i soarta lui Thomas,
oricare ar fi fost ea.
Cu treisprezece qni tn urmd
 CnprroLUL I

Mark tremura de frig, lucru pe care nu il mai pigise de

multd
vTeme.
Tocmai se trezise; zorii timpurii se scurgeau prin crdpdturile
bugtenilor din care era construitd cabana lui micd. wu
igiforosea
aproape niciodati pitura. Era'rnandru de ea era
-
pielea unui cerb wapiti pe care il ucisese chiar el
dcuti din
cu doar doud
luni in urmr - iar cand o folosea, o frcea mai mult pentru
con-
fortul pe care i-l oferea pdtura, nu neapdrat pentru cdlduri.
La
urma urmei, trdiau intr-o lume ravdgit[ de cdldurd.
Dar poate cd
acesta era un semn al schimbdrii; ba chiar aerul
de dimineati
care pdtrundea prin aceleagi crdpdturi ca lumina
i se piru ugor
rece. igi rrase pielea de animal imbl[niti panr la
birbie se in-
si
toarse pe spate, cdscAnd zdravin.
Alec incf, dormea in patul pliant din celilalt capit ar
caba-
nei - la mai bine de un metru de el _ sfordind zgomotos ca ro_
potul unei furtuni. Birbatur era mai in varstr ca el,
fost soldat,
inrdit, care rareori zambea. cand se intampla sf, zdmbeasci,
$i
de obicei avea ceva de-a face cu durerile pricinuite
de gazere
zgomotoase din stomacul lui. Dar Alec avea o inimd
de aur.
DupS ce-si petrecusere mai bine de un an impreuni,
luptAndu_se
pentru supravieguire, impreund cu Lana si Trina gi
toEi ceilalgi,
Mark nu se mai simtea intimidat de ursur acela maiuatian
ae.li
el. Ca si o demonstreze, se aplecd, apucd un pantofde pe
podea
gi il azvArli ln el. il nimeri in umdr.
Alec scoase un rdget gi se ridicr in picioare, trezindu-se
in-
stantaneu, ufinare a anilor de instrucEie militari.
- Ce nai..., urli soldatul, dar Mark 1l intrerupse, aruncAnd gi
celdlalt pantof in el, de data aceasta pocninduJ in piept.
16 Jaurs DasHNeR
- $obolan de rAu ce etti, spuse Alec calm. Nu tres[rise, nici
nu se migcase deloc dupd al doilea atac, ci se holba doar la Mark,
cu ochii mijigi. Dar in spatele lor se intrezdrea o licirire de umor.
Ai face bine sd ai un motiv intemeiat pentru faptul cd ai ales sd-qi
rigti viaga trezindu-m5 aga.
- Ammmmm, fdcu Mark, frecAndu-se pe blrbie, ca gi cAnd
gi-ar fi stors creierii ca sd gdseascd un rlspuns. Dupi care pocni
din degete. Gata, qtiu. ln mare parte, ca sE opresc sunetele ingro-
zitoare pe care le scoteai. Serios, omule, trebuie sd dormi pe-o
parte sau cam aga ceva. Sigur nu este sdndtos s[ sfordi aga. intr-o
bun[ zi, o sd te sufoci.
Alec bomblni gi mormdi de cAteva ori, bolborosind cuvinte
aproape ininteligibile in timp ce se didu jos din patul lui pliant gi
se imbrdci. Spuse ceva de genul,,imi doresc s[ nu fi" gi,,mai bine
ar fi fost dac5" qi ,,un an ca-n iad", dar Mark nu reugi sd deslu-
geasci mai mult de-atAt. Totugi, mesajul era limpede.
- Haide, sergent, spuse Mark, gtiind cd era la un pas de-a in-
tinde sfoara prea tare. Alec se retrdsese din armatd cu mult timp
in urmi qi nu ii pldcea deloc, dar deloc, cAnd Mark ii spunea a;a.
Pe wemea cAnd awseserd loc exploziile solare, Alec lucrase pen-
tru departamentul de apdrare. Nu ai fi ajuns in aceaste locuinqi
incAntdtoare, dac[ nu te-am fi scos noi din necazuri in fiecare zi.
Ce zici? Ne imbrd$gdm 9i ne impdclm?
Alec igi trase peste cap un tricou, dupi care se uitl la Mark.
SprAncenele cenugii gi stufoase ale bdtrAnului erau ridicate la
mijloc, ca nigte gAndaci pdro;i ce incercau sd se imperecheze.
- imi place de tine, biiete. Ar fi plcat sI fiu nevoit si te in-
grop la un metru jumdtate sub pdmAnt.
il plesni pe Mark peste tampii - aproape un semn de afecqiu-
ne din partea soldatului.
Soldat. Poate cd trecuse multd weme de-atunci, dar lui Mark
incd ii pl[cea si se gAndeasci astfel la b[trAn. Cumva, il fdcea
sf, se simtd mai bine, mai in siguranqd. Z|mbi in timp ce Alec
ieqi cilcAnd apdsat din cabana lor, si se ia la trAntd cu o noud zi.
OnorN sA UcIDA 17
Un zdmbet adev[rat. Lucru care incepea in sfirgit sd devind pugin
mai obiqnuit, dup[ un an plin de moarte gi groazd care ii alun-
gase spre locul acesta din munqii Apalagi din vestul Carolinei de
Nord. Se hotdri cd, indiferent ce avea si se intAmple, o sd alunge
toate lucrurile rele din trecutul lui gi cd o sd aib[ parte de o zi
bund. Fie ce-o fi!
Ceea ce insemna cd trebuia si dea de Trina, in maxim zece
minute. Se imbrdcd rapid gi se duse sI o caute.
O glsi ldngd pAr6u, intr-unul dintre locurile lin{tite in care
fata se ducea si se afunde in cd4ile pe care reugiserd sd le sal-
veze dintr-o bibliotec[ veche peste care dlduserd in cdlitoriile
Ior. ii pldcea sd citeasci mai mult ca oricui altcuiva gi recupera
acum lunile pe care le petrecuseri efectiv fugind ca si-gi salveze
viaqa, pe cAnd cd4ile erau martl rari. Cele digitale dispdruser[
de multd weme, din cflte igi dldea el seama - se gterseser[ cAnd
calculatoarele gi serverele se pr[jiserd. Trina citea c[4i de modl
veche, din hArtie.
Ca de obicei, plimbarea spre ea il trezi la realitate, hotlrArea
lui de a avea o zi bunfl slSbind cu fiecare pas. il lovi in plin prive-
ligtea regeleijalnice de copaci gi cabane gi addposturi subterane
care formau metropola prosper[ in care tiiau - numai bugteni gi
sfori gi noroi uscat, toate inclinate spre stanga sau spre dreapta.
Nu se putea plimba pe aleile qi ciririle inghesuite ale agez[rii
lor fird sd igi aminteascd de wemurile bune cAnd locuiau la orag,
cAnd viaqa era abundentl $i promigdtoare, cAnd toate lucrurile
din lume erau la indemAnd, doar si-ntinzi mAna. $i nici mdcar
nu-;i ddduse seama de asta.
Trecu pe lAngd gloate de oameni sfrijigi qi murdari, care pi-
reau sf, fie la un pas de moafte. Nu ii era mil5 de ei, c6t ura
faptul c[ gtia c5;i el ardta la fel. Aveau suficientd mAncare - pe
care o scoseseri dintre ruine sau o vAnaser[ prin pidure, ori
o aduseserd uneori de la Asheville -, dar era impoftant s[ o por-
qioneze, gi toqi ardtau de parc[ aveau cu o masd mai pulin pe zi