Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrare: Varianta 1
Lucrare: Varianta 1
Soluţii
28 aprilie 2015
Varianta 1
I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil.
2 Demonstraţi că, ı̂n mulţimea numerelor naturale, orice număr prim este ireductibil.
4 Demonstraţi Lema lui Euclid: dacă a, b, c ∈ N∗ , a|bc şi (a, b) = 1, atunci a|c.
1
Soluţie.
252 = 22 × 32 × 7.
Rezultă că divizorii naturali ai lui 252 sunt de forma 2a ×3b ×7c unde a ∈ {0, 1, 2}, b ∈ {0, 1, 2}, c ∈ {0, 1}.
Aceştia sunt:
20 × 30 × 70 = 1,
20 × 30 × 71 = 7,
20 × 31 × 70 = 3,
20 × 31 × 71 = 21,
20 × 32 × 70 = 9,
20 × 32 × 71 = 63,
21 × 30 × 70 = 2,
21 × 30 × 71 = 14,
21 × 31 × 70 = 6,
21 × 31 × 71 = 42,
21 × 32 × 70 = 18,
21 × 32 × 71 = 126,
22 × 30 × 70 = 4,
22 × 30 × 71 = 28,
22 × 31 × 70 = 12,
22 × 31 × 71 = 84
22 × 32 × 70 = 36,
22 × 32 × 71 = 252
N = {1, 2, 3, 4, 6, 7, 9, 12, 14, 18, 21, 28, 36, 42, 63, 84, 126, 252}. Divizorii ı̂ntregi
Ordonând crescător: D252
Z
sunt: D252 = {±1, ±2, ±3, ±4, ±6, ±7, ±9, ±12, ±14, ±18, ±21, ±28, ±36, ±42, ±63, ±84, ±126, ±252}.
2 Determinaţi, folosind algoritmul lui Euclid, cel mai mare divizor comun al numerelor 252 şi 75; scrieţi
cel mai mare divizor comun ca o combinaţie liniară, cu coeficienţi ı̂ntregi, a numerelor 252 şi 75.
252 = 75 × 3 + 27
75 = 27 × 2 + 21
27 = 21 × 1 + 6
21 = 6 × 3 + 3
6 = 3 × 2 + 0.
Rezultă că cel mai mare divizor comun al numerelor 252 şi 75 este (252, 75) = 3.
Urmărind algoritmul lui Euclid, obţinem 3 = 21−3×6 = (75−2×27)−3(27−21) = 75−5×27+3×21 =
75 − 5 × 27 + 3(75 − 2 × 27) = 4 × 75 − 11 × 27 = 4 × 75 − 11(252 − 3 × 75) = 37 × 75 − 11 × 252.
2
Soluţie. Ne propunem să demonstrăm P (n) : 2n > n, ∀n ∈ N.
Pentru n = 0, P (0) : 20 > 0 este adevărată.
Pasul I: Etapa de verificare [n = 1]. P (1) : 21 > 1 este adevărată.
Pasul II: Pasul inductiv [∀k ≥ 1, P (k) ⇒ P (k + 1)]. Presupunem că P (k) este adevărată, adică 2k > k.
2k≥k+1 pentru k≥1
Înmulţind inegalitatea cu 2, rezultă că 2 × 2k > 2k ⇒ 2k+1 > 2k ============⇒ 2k+1 > k + 1, deci
P (k + 1) este adevărată.
Folosind principiul inducţiei matematice, rezultă că P (n) : 2n > n este adevărată ∀n ∈ N∗ . Cum P (0)
este, de asemenea adevărată, rezultă că: 2n > n, ∀n ∈ N.
Soluţie. (a)
79 = 5 × 15 + 4
15 = 5 × 3 + 0
Deci, 79(10) = 304(5) .
(b) Vezi Fişa 3 Exerciţiul 22
Să observăm, pentru ı̂nceput că u ∈ N, u > 7.
371(u) − 355(u) = (3u2 + 7u + 1) − (3u2 + 5u + 5) = 2u − 4.
477(u) − 433(u) = (4u2 + 7u + 7) − (4u2 + 3u + 3) = 4u + 4.
(2u−4)|(4u−8)
(371(u) − 355(u) )|(477(u) − 433(u) ) ⇒ (2u − 4)|(4u + 4) =========⇒ (2u − 4)|((4u + 4) − (4u − 8)) ⇒
u∈N,u>7
(2u − 4)|12 =====⇒ 2u − 4 = 12 ⇒ u = 8.
5 (a) Arătaţi că dacă p ∈ N, p > 4 este prim, atunci p2 este de forma 4k + 1 şi de asemenea, de forma
3h + 1 (h, k ∈ N∗ ).
(b) Deduceţi că restul ı̂mpărţirii lui p2 la 12 este 1.
k=a2 +a∈N∗
Soluţie. (a) p > 4 prim ⇒ p impar, adică ∃a ∈ N∗ astfel ı̂ncât p = 2a + 1 ⇒ p2 = 4a2 + 4a + 1 =======⇒
p2 = 4k + 1.
p > 4 prim ⇒ p nu este divizibil cu 3, adică p este de forma 3b + 1 sau 3b + 2, unde b ∈ N∗ .
h=3b2 +2b∈N∗
i p = 3b + 1, b ∈ N∗ ⇒ p2 = 9b2 + 6b + 1 ========⇒ p2 = 3h + 1.
h=3b2 +4b+1∈N∗
ii p = 3b + 2, b ∈ N∗ ⇒ p2 = 9b2 + 12b + 4 ==========⇒ p2 = 3h + 1.
(4,3)=1
(b) Folosind punctul anterior, rezultă că p2 = 4k +1 = 3h+1 unde h, k ∈ N∗ . Rezultă că 4k = 3h ====⇒
.
k .. 3 ⇒ ∃s ∈ N∗ astfel ı̂ncât k = 3s ⇒ p2 = 12s + 1, ceea ce ı̂ncheie demonstraţia.
3
Varianta 2
I 1 Enunţaţi Teorema ı̂mpărţirii cu rest.
3 Definiţi noţiunile de cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comun ı̂n N.
4
Soluţie.
140 = 22 × 5 × 7.
Rezultă că divizorii naturali ai lui 140 sunt de forma 2a × 3b × 7c unde a ∈ {0, 1, 2}, b ∈ {0, 1}, c ∈ {0, 1}.
Aceştia sunt:
20 × 50 × 70 = 1,
20 × 50 × 71 = 7,
20 × 51 × 70 = 5,
20 × 51 × 71 = 35,
21 × 50 × 70 = 2,
21 × 50 × 71 = 14,
21 × 51 × 70 = 10,
21 × 51 × 71 = 70,
22 × 50 × 70 = 4,
22 × 50 × 71 = 28,
22 × 51 × 70 = 20,
22 × 51 × 71 = 140
N
Ordonând crescător: D140 = {1, 2, 4, 5, 7, 10, 14, 20, 28, 35, 70, 140}. Z
Divizorii ı̂ntregi sunt: D140 =
{±1, ±2, ±4, ±5, ±7, ±10, ±14, ±20, ±28, ±35, ±70, ±140}.
2 Determinaţi, folosind algoritmul lui Euclid, cel mai mare divizor comun al numerelor 231 şi 140; scrieţi
cel mai mare divizor comun ca o combinaţie liniară, cu coeficienţi ı̂ntregi, a numerelor 231 şi 140.
231 = 140 × 1 + 91
140 = 91 × 1 + 49
91 = 49 × 1 + 42
49 = 42 × 1 + 7
42 = 7 × 6 + 0.
Rezultă că cel mai mare divizor comun al numerelor 231 şi 140 este (231, 140) = 7.
Urmărind algoritmul lui Euclid, obţinem 7 = 49 − 42 = (140 − 91) − (91 − 49) = 140 − 2 × 91 + 49 =
140 − 2 × 91 + (140 − 91) = 2 × 140 − 3 × 91 = 2 × 140 − 3(231 − 140) = −3 × 231 + 5 × 140.
5
Soluţie. (a)
79 = 6 × 13 + 1
13 = 6 × 2 + 1
Deci, 79(10) = 211(6) .
(b) Vezi Fişa 3 Exerciţiul 22
Să observăm, pentru ı̂nceput că u ∈ N, u > 7.
371(u) − 355(u) = (3u2 + 7u + 1) − (3u2 + 5u + 5) = 2u − 4.
4 · 11(u) = 4(u + 1) = 4u + 4.
(2u−4)|(4u−8)
(371(u) − 355(u) )|4 · 11(u) ⇒ (2u − 4)|(4u + 4) =========⇒ (2u − 4)|((4u + 4) − (4u − 8)) ⇒
u∈N,u>7
(2u − 4)|12 =====⇒ 2u − 4 = 12 ⇒ u = 8.
5 (a) Să se arate că dacă p ∈ N este un număr prim, p > 4, atunci p este de forma 6k + 1 sau de forma
6k − 1 (k ∈ N∗ ).
(b) Deduceţi că restul ı̂mpărţirii lui p2 la 12 este 1.
6
Varianta 3
I 1 Enunţaţi Teorema fundamentală a aritmeticii.
2 Demonstraţi existenţa descompunerii oricărui număr natural n > 1 ı̂n factori indecompozabili.
Soluţie. Fie S = {n ∈ N \ {0, 1}|n nu poate fi scris a produs de factori indecompozabili}. Presupunem,
prin reducere la absurd, că această mulţime este nevidă. Cum S ⊂ N ⇒ S are un cel mai mic element.
Fie acesta n. Dacă n este indecompozabil ⇒ n poate fi scris ca produs de 1 factor indecompozabil, n
ı̂nsuşi, deci n ∈
/ S. Contradicţie. Deci n nu este indecompozabil ⇒ n admite un divizor a 6= 1, a 6= n ⇒
b,c<n
1 < a < n ⇒ ∃b ∈ N, 1 < b < n astfel ı̂ncât n = bc ===⇒ b, c ∈ S ⇒ b şi c admit scriere ca produs
de factori indecompozabili: b = b1 . . . bm , c = c1 . . . ck ⇒ n = b1 . . . bm c1 . . . ck , deci n are scriere ca
produs de factori indecompozabili ⇒ n ∈ / S ⇒ presupunerea făcută este falsă ⇒ S = ∅, ceea ce ı̂ncheie
demonstraţia.
Soluţie. Vezi Curs 5 Lema 6 Fie d = (a, b), d0 = (b, r). Deoarece d|a şi d|b, rezultă d|r, deci d|d0 . La
fel, deoarece d0 |r şi d0 |b, rezultă d0 |a, deci d0 |d. Rezultă deci că d = d0
şi se numeşte număr ı̂ntreg. Mulţimea claselor de echivalenţă se numeşte mulţimea numerelor ı̂ntregi şi
se notează cu Z. Avem deci
Z = (N × N)/ ∼ .
Soluţie.
132 = 22 × 3 × 11.
Rezultă că divizorii naturali ai lui 132 sunt de forma 2a ×3b ×11c unde a ∈ {0, 1, 2}, b ∈ {0, 1}, c ∈ {0, 1}.
Aceştia sunt:
20 × 30 × 110 = 1,
20 × 30 × 111 = 11,
20 × 31 × 110 = 3,
7
20 × 31 × 111 = 33,
21 × 30 × 110 = 2,
21 × 30 × 111 = 22,
21 × 31 × 110 = 6,
21 × 31 × 111 = 66,
22 × 30 × 110 = 4,
22 × 30 × 111 = 44,
22 × 31 × 70 = 12,
22 × 31 × 111 = 132
N
Ordonând crescător: D132 = {1, 2, 3, 4, 6, 11, 12, 22, 33, 44, 66, 132}. Z
Divizorii ı̂ntregi sunt: D140 =
{±1, ±2, ±3, ±4, ±6, ±11, ±12, ±22, ±33, ±44, ±66, ±132}.
2 Determinaţi, folosind algoritmul lui Euclid, cel mai mare divizor comun al numerelor 35 şi 132; scrieţi
cel mai mare divizor comun ca o combinaţie liniară, cu coeficienţi ı̂ntregi, a numerelor 35 şi 132.
132 = 35 × 3 + 27
35 = 27 × 1 + 8
27 = 8 × 3 + 3
8=3×2+2
3=2×1+1
2 = 1 × 2 + 0.
Rezultă că cel mai mare divizor comun al numerelor 132 şi 35 este (132, 35) = 1.
Urmărind algoritmul lui Euclid, obţinem 1 = 3 − 2 = (27 − 3 × 8) − (8 − 2 × 3) = 27 − 4 × 8 + 2 × 3 =
27−4×8+2(27−3×8) = 3×27−10×8 = 3×27−10(35−27) = 13×27−10×35 = 13(132−3×35)−10×35 =
13 × 132 − 49 × 35.
Soluţie. (a)
79 = 4 × 19 + 3
19 = 4 × 4 + 3
4 = 4 × 1 + 0.
Deci, 79(10) = 1033(4) .
8
(b) Vezi Fişa 3 Exerciţiul 22
Să observăm, pentru ı̂nceput că u ∈ N, u > 7.
361(u) − 345(u) = (3u2 + 6u + 1) − (3u2 + 4u + 5) = 2u − 4.
477(u) − 433(u) = (4u2 + 7u + 7) − (4u2 + 3u + 3) = 4u + 4.
(2u−4)|(4u−8)
(361(u) − 345(u) )|(477(u) − 433(u) ) ⇒ (2u − 4)|(4u + 4) =========⇒ (2u − 4)|((4u + 4) − (4u − 8)) ⇒
u∈N,u>7
(2u − 4)|12 =====⇒ 2u − 4 = 12 ⇒ u = 8.
5 (a) Dacă p ∈ N este prim şi p > 5, atunci p2 este de forma 5k + 1 sau de forma 5k − 1 (k ∈ N∗ ).
(b) Deduceţi că 10 divide unul dintre numerele p2 − 1 sau p2 + 1.
9
Varianta 4
I 1 Definiţi noţiunea de cel mai mare divizor comun.
2 Demonstraţi existenţa şi unicitatea celui mai mare divizor comun al numerelor naturale nenule a şi b.
π(n)
lim n = 1.
n→∞
ln n
a b
4 Demonstraţi că dacă a, b ∈ Z şi (a, b) = d, atunci d, d = 1.
10
II 1 Determinaţi toţi divizorii numărului 312.
Soluţie.
312 = 23 × 3 × 13.
Rezultă că divizorii naturali ai lui 312 sunt de forma 2a × 3b × 13c unde a ∈ {0, 1, 2, 3}, b ∈ {0, 1},
c ∈ {0, 1}. Aceştia sunt:
20 × 30 × 130 = 1,
20 × 30 × 131 = 13,
20 × 31 × 130 = 3,
20 × 31 × 131 = 39,
21 × 30 × 130 = 2,
21 × 30 × 131 = 26,
21 × 31 × 130 = 6,
21 × 31 × 131 = 78,
22 × 30 × 130 = 4,
22 × 30 × 131 = 52,
22 × 31 × 130 = 12,
22 × 31 × 131 = 156,
23 × 30 × 130 = 8,
23 × 30 × 131 = 104,
23 × 31 × 130 = 24,
23 × 31 × 131 = 312.
N = {1, 2, 3, 4, 6, 8, 12, 13, 16, 24, 26, 39, 52, 78, 156, 312}. Divizorii ı̂ntregi sunt:
Ordonând crescător: D312
Z = {±1, ±2, ±3, ±4, ±6, ±8, ±12, ±13, ±16, ±24, ±26, ±39, ±52, ±78, ±156, ±312}.
D252
2 Determinaţi, folosind algoritmul lui Euclid, cel mai mare divizor comun al numerelor 312 şi 75; scrieţi
cel mai mare divizor comun ca o combinaţie liniară, cu coeficienţi ı̂ntregi, a numerelor 312 şi 75.
312 = 75 × 4 + 12
75 = 12 × 6 + 3
12 = 3 × 4 + 0.
Rezultă că cel mai mare divizor comun al numerelor 312 şi 75 este (312, 75) = 3.
Urmărind algoritmul lui Euclid, obţinem 3 = 75 − 6 × 12 = 75 − 6(312 − 4 × 75) = 25 × 75 − 6 × 312.
11
Soluţie. Ne propunem să demonstrăm P (n) : 2n > 2n − 1, ∀n ∈ N.
Pentru n = 0, P (0) : 20 > 2 · 0 − 1 este adevărată.
Pentru n = 1, P (1) : 21 > 2 · 1 − 1 este adevărată.
Pasul I: Etapa de verificare [n = 2]. P (2) : 22 > 2 · 2 − 1 este adevărată.
Pasul II: Pasul inductiv [∀k ≥ 2, P (k) ⇒ P (k + 1)]. Presupunem că P (k) este adevărată, adică 2k >
4k−2≥2k+1 pentru k≥2
2 · k − 1. Înmulţind inegalitatea cu 2, rezultă că 2 × 2k > 2(2k − 1) ⇒ 2k+1 > 4k − 2 ===============⇒
2k+1 > 2k + 1, deci P (k + 1) este adevărată.
Folosind principiul inducţiei matematice, rezultă că P (n) : 2n > 2n − 1 este adevărată ∀n ∈ N \ {0, 1}.
Cum P (0), P (1) sunt, de asemenea adevărate, rezultă că: 2n > 2n − 1, ∀n ∈ N.
Soluţie. (a)
85 = 7 × 12 + 1
12 = 7 × 1 + 5
Deci, 85(10) = 151(7) .
(b) Vezi Fişa 3 Exerciţiul 22
Să observăm, pentru ı̂nceput că u ∈ N, u > 7.
571(u) − 555(u) = (5u2 + 7u + 1) − (5u2 + 5u + 5) = 2u − 4.
377(u) − 333(u) = (3u2 + 7u + 7) − (3u2 + 3u + 3) = 4u + 4.
(2u−4)|(4u−8)
(571(u) − 555(u) )|(377(u) − 333(u) ) ⇒ (2u − 4)|(4u + 4) =========⇒ (2u − 4)|((4u + 4) − (4u − 8)) ⇒
u∈N,u>7
(2u − 4)|12 =====⇒ 2u − 4 = 12 ⇒ u = 8.
5 (a) Să se arate că dacă p ∈ N este un număr prim, p > 4, atunci p este de forma 6k + 1 sau de forma
6k + 5 (k ∈ N).
(b) Deduceţi că dacă p ∈ N, p > 4 este prim, atunci p2 + 2 este număr compus.
12
Varianta 5
I 1 Definiţi noţiunea de cel mai mic multiplu comun al numerelor ı̂ntregi a şi b.
4 Demonstraţi că dacă a ∈ N, a > 1 este compus, atunci există b, c ∈ N, 1 < b, c < a astfel ı̂ncât a = bc.
Soluţie.
220 = 22 × 5 × 11.
Rezultă că divizorii naturali ai lui 220 sunt de forma 2a ×5b ×11c unde a ∈ {0, 1, 2}, b ∈ {0, 1}, c ∈ {0, 1}.
Aceştia sunt:
20 × 50 × 110 = 1,
20 × 50 × 111 = 11,
20 × 51 × 110 = 5,
20 × 51 × 111 = 55,
21 × 50 × 110 = 2,
21 × 50 × 111 = 22,
21 × 51 × 110 = 20,
21 × 51 × 111 = 110,
13
22 × 50 × 110 = 4,
22 × 50 × 111 = 44,
22 × 51 × 110 = 20,
22 × 51 × 111 = 220
N
Ordonând crescător: D220 = {1, 2, 4, 5, 10, 11, 20, 22, 44, 55, 110, 220}. Divizorii ı̂ntregi sunt: D252
Z =
{±1, ±2, ±4, ±5, ±10, ±11, ±20, ±22, ±44, ±55, ±110, ±220}.
2 Determinaţi, folosind algoritmul lui Euclid, cel mai mare divizor comun al numerelor 231 şi 220; scrieţi
cel mai mare divizor comun ca o combinaţie liniară, cu coeficienţi ı̂ntregi, a numerelor 231 şi 220.
231 = 220 × 1 + 11
220 = 11 × 20 + 0
Rezultă că cel mai mare divizor comun al numerelor 231 şi 220 este (231, 220) = 11.
Urmărind algoritmul lui Euclid, obţinem 11 = 231 − 220.
Soluţie. (a)
91 = 8 × 11 + 3
11 = 8 × 1 + 3
Deci, 91(10) = 133(8) .
(b) Vezi Fişa 3 Exerciţiul 22
Să observăm, pentru ı̂nceput că u ∈ N, u > 7.
672(u) − 656(u) = (6u2 + 7u + 2) − (6u2 + 5u + 6) = 2u − 4.
2 · 22(u) = 2(2u + 2) = 4u + 4.
(2u−4)|(4u−8)
(672(u) − 656(u) )|(2 · 22(u) ) ⇒ (2u − 4)|(4u + 4) =========⇒ (2u − 4)|((4u + 4) − (4u − 8)) ⇒
u∈N,u>7
(2u − 4)|12 =====⇒ 2u − 4 = 12 ⇒ u = 8.
5 (a) Arătaţi că dacă p ∈ N, p > 4 este impar, atunci p2 este de forma 4k + 1 (k ∈ N∗ ).
(b) Deduceţi că dacă p ≥ 5, q ≥ 5 sunt ambele numere prime, atunci 24|(p2 − q 2 ).
k=a2 +a∈N∗
Soluţie. (a) p > 4 prim ⇒ p impar, adică ∃a ∈ N∗ astfel ı̂ncât p = 2a + 1 ⇒ p2 = 4a2 + 4a + 1 =======⇒
p2 = 4k + 1.
14
(b) p > 4 prim ⇒ p impar, adică ∃a ∈ N∗ astfel ı̂ncât p = 4a ± 1 ⇒ p2 = 16a2 ± 8a + 1.
q > 4 prim ⇒ q impar, adică ∃b ∈ N∗ astfel ı̂ncât q = 4b ± 1 ⇒ q 2 = 16b2 ± 8b + 1.
.
⇒ p2 − q 2 = (16(a2 − b2 ) + 8(±a ∓ b) .. 8.
p > 4 prim ⇒ p nu este divizibil cu 3 adică ∃c ∈ N∗ astfel ı̂ncât p = 3c ± 1 ⇒ p2 = 9c2 ± 6c + 1.
q > 4 prim ⇒ q nu este divizibil cu 3 adică ∃d ∈ N∗ astfel ı̂ncât q = 3d ± 1 ⇒ q 2 = 9d2 ± 6d + 1.
.
⇒ p2 − q 2 = (9(c2 − d2 ) + 6(±c ∓ d)) .. 3.
(3,8)=1
Am demonstrat că 3|(p2 − q 2 ), 8|(p2 − q 2 ) ====⇒ 24|(p2 − q 2 ).
15
Varianta 6
I 1 Definiţi noţiunea de sistem Peano.
2 Dacă a, b ∈ N şi d = (a, b), demonstraţi că există numerele ı̂ntregi u şi v astfel ı̂ncât d = au + bv.
M = {α = ax + by|α ∈ N∗ , x, y ∈ Z} ⊂ N.
Mulţimea M este nevidă, deoarece |a| ∈ M : |a| = a · x + b · 0, cu x = 1 dacă a ≥ 0 şi x = −1 dacă a < 0.
Atunci, conform Principiului Bunei Ordonări, M are un prim element δ = x0 a + y0 b. Vom arăta că δ
verifică cele două condiţii ale Definiţiei celui mai mare divizor comun.
Teorema ı̂mpărţirii cu rest implică faptul că există q, r ∈ Z astfel ı̂ncât a = qδ + r, 0 ≤ r < δ. Atunci
obţinem
r = a − qδ = a − q(x0 a + y0 b) = a(1 − qx0 ) + b(−qy0 ).
Dacă r 6= 0, atunci r ∈ M , ceea ce contrazice minimalitatea lui δ ı̂n M . Deci, r = 0, prin urmare δ|a. În
mod analog obţinem δ|b.
Pe de altă parte, dacă d ∈ Z, d|a şi d|b atunci d|(ax0 + y0 b) = δ, deci δ = (a, b).
Pn
Teoremă. Numărul a = an an−1 . . . a1 a0 se divide la 3 dacă şi numai dacă suma cifrelor sale i=0 ai se
divide la 3.
16
.. i · a ... 3 ⇔ (9+1)i =9ki +1 Pn
i · a ... 3 ⇐ .
=======⇒ i=0 (9ki + 1) · ai .. 3 ⇔
Pn Pn
Demonstraţie: a . 3 ⇔ i=0 10 i i=0 (9 + 1) i
Pn ..
i=0 ai . 3.
Soluţie.
165 = 3 × 5 × 11.
Rezultă că divizorii naturali ai lui 165 sunt de forma 3a × 5b × 11c unde a ∈ {0, 1}, b ∈ {0, 1}, c ∈ {0, 1}.
Aceştia sunt:
30 × 50 × 110 = 1,
30 × 50 × 111 = 11,
30 × 51 × 110 = 5,
30 × 51 × 111 = 55,
31 × 50 × 110 = 3,
31 × 50 × 111 = 33,
31 × 51 × 110 = 15,
31 × 51 × 111 = 165.
N = {1, 3, 5, 11, 15, 33, 55, 165}.
Ordonând crescător: D165
Z = {±1, ±3, ±5, ±11, ±15, ±33, ±55, ±165}.
Divizorii ı̂ntregi sunt: D252
2 Determinaţi, folosind algoritmul lui Euclid, cel mai mare divizor comun al numerelor 26 şi 165; scrieţi
cel mai mare divizor comun ca o combinaţie liniară, cu coeficienţi ı̂ntregi, a numerelor 26 şi 165.
165 = 26 × 6 + 9
26 = 9 × 2 + 8
9=8×1+1
Rezultă că cel mai mare divizor comun al numerelor 26 şi 165 este (26, 165) = 1.
Urmărind algoritmul lui Euclid, obţinem 1 = 9 − 8 = (165 − 6 × 26) − (26 − 2 × 9) = 165 − 7 × 26 +
2(165 − 6 × 26) = 3 × 165 − 19 × 26.
17
Soluţie. (a) Vezi Fişa 3 Exerciţiul 2
5 (a) Să se arate că dacă p ∈ N este un număr prim, p > 4, atunci p este de forma 6k + 1 sau de forma
6k + 5 (k ∈ N∗ ).
(b) Arătaţi că dacă p1 , p2 , . . . pn sunt numere naturale de forma 6k + 5, atunci N = 6p1 p2 . . . pn − 1 are
un divizor prim de forma 6k + 5.
18