Slidex - Tips Fia Cu Date de Securitate Carbonat de Calciu

IDENTIFICAREA SUBSTANŢEI /PREPARATULUI CARBONAT DE CALCIU
S.C. AZOMUREŞ S.A. TÂRGU- MUREŞ

ROMÂNIA
F – C20 - 049
FIŞĂ CU DATE DE SECURITATE

CARBONAT DE CALCIU
Conform Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (REACH)/ Regulamentului (CE) nr.453/2010/

Regulamentului (CE) nr. 1272/2008
SECŢIUNEA 1
IDENTIFICAREA SUBSTANŢEI/AMESTECULUI ŞI A
SOCIETĂŢII/ÎNTREPRINDERII
1.1 Element de identificare a produsului
Denumire : CARBONAT DE CALCIU
Alte denumiri : SARE DE CALCIU A DIOXIDULUI DE CARBON (1:1), CALCAR
Denumire IUPAC: CALCIUM CARBONATE
Formula chimică : CaCO3
Notaţie SMILES : [Ca+2].[O-]C(=O)[O-]
Număr CAS : 471-34-1
Număr EINECS : 207-439-9
Număr de înregistrare ECHA: 01-2119486795-18-0070
1.2 Utilizări relevante identificate ale substanţei sau amestecului şi utilizările contraindicate
Utilizări identificate
Uz industrial - Utilizare în proces continuu, închis, cu expunere ocazională controlată.
Transferul substanţei sau preparatului (încărcare /descărcare) din /în
vase /containere mari în instalaţii specializate.
Transferul substanţei sau preparatului în containere mici (linie de umplere
specializată, inclusiv cântărire).
Substanţe cu aport scăzut de energie găsite în materiale şi /sau articole.
Procese posibil în sistem închis ce implică minerale /metale la temperaturi
ridicate.
Adsorbanţi
Îngrăşăminte
Produse precum regulatoarele de pH, agenţi de floculare, agenţi de precipitare,
agenţi de neutralizare.
Vopsele pentru hârtie şi carton, produse de finisare şi impregnare: inclusiv
decoloranţi şi alti adjuvanţi tehnologici.
Producerea preparatelor
Includerea în diferite materiale
Uz industrial rezultând în includerea într-o sau pe o matrice.
Utilizare industrială ca reactiv auxiliar.
Utilizare industrială a substanţelor în sisteme închise.
Utilizare la scară largă, în exterior, a reactivilor în sisteme deschise.
Utilizare la scară largă, în interior a articolelor cu o durată mare de viaţă şi a
materialelor cu emisii reduse.
Producerea substanţelor
Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 1 / 16

ROMÂNIA
Piatră, ghips, ciment, sticlă şi produse ceramice.

Uz profesional - Utilizare în proces discontinuu (sinteza şi prepararea).
Transferul substanţei sau preparatului (încărcare /descărcare) din /în vase /
containere mari în instalaţii nespecializate.
Transferul substanţei sau preparatului în containere mici (linie de umplere
specializată, inclusiv cântărire).
Manipularea substanţelor solide anorganice la temperatura mediului.
Adsorbanţi
Produse precum regulatoarele de pH, agenţi de floculare, agenţi de precipitare,
agenţi de neutralizare
Producerea preparatelor
Includerea în diferite materiale
Utilizare la scară largă, în interior ca auxiliar în procese, în sisteme deschise
Utilizare la scară largă, în exterior, a reactivilor în sisteme deschise
Uz de către consumatori - Produse precum regulatoarele de pH, agenţi de floculare, agenţi de
precipitare, agenţi de neutralizare
Straturi de protecţie şi vopsele, diluanţi, soluţii de înlăturare a vopselei
Utilizare la scară largă, în exterior, a reactivilor în sisteme deschise
Utilizări contraindicate: nici una
1.3 Detalii privind furnizorul fişei cu date de securitate
Producător:
Azomureş S.A.Tg.-Mureş, str. Gheorghe Doja nr.300, tel.004-0265 253 700, România
Fax: 004-0265 252 986, e-mail: office@azomures.com, www.azomures.com
e-mail (persoana competentă responsabilă cu FDS): fds.azo@azomures.com
1.4 Număr de telefon care poate fi apelat în caz de urgenţă
Organismul responsabil cu informarea în situaţii de urgenţă privind sănătatea este Institutul
Naţional de Sănătate Publică prin Biroul pentru Regulamentul Sanitar Internaţional şi Informare
Toxicologică.
Telefon: 021.318.36.06, orar de funcţionare: luni-vineri de la 800 - 1500.
SECŢIUNEA 2
IDENTIFICAREA PERICOLELOR
2.1 Clasificarea substanţei sau a amestecului

Carbonatul de calciu este substanţă anorganică, monoconstituentă, nu este substanţă clasificată
(periculoasă) deoarece concluziile nu sunt suficiente pentru clasificare.
Clasificarea în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.1272/2008 (CLP)
Concluziile nu sunt suficiente pentru clasificare.
Pericole pentru om / sănătate
Produsul nu este periculos dar se va ţine seama de următoarele aspecte:
contact cu pielea: Contactul prelungit poate cauza iritaţii
contact cu ochii : Contactul cu ochii provoacă iritaţii.
ingerare : În cantităţi mici este puţin probabil să aibă efect toxic.
În cantităţi mari creşte riscul tulburărilor gastro-intestinale.
inhalare : Concentraţii mari de praf din produs în aerul respirat pot cauza iritaţii

ROMÂNIA
nazale şi acţionează asupra sistemului respirator cu simptome de inflamare a

gâtului şi tuse.
Pericole pentru mediu:
Nu s-a efectuat o evaluare a riscului asupra mediului deoarece carbonatul de calciu este puţin
periculos pentru organismele acvatice.
2.2 Elemente pentru etichetă
Etichetarea CLP
Substanţa nu este clasificată ca fiind periculoasă în conformitate cu Regulamentul CLP
1272/2008/EC.
Etichetarea UE
Numele substanţei: CARBONAT DE CALCIU
Număr de înregistrare ECHA: 01-2119486795-18-0070
Număr EINECS: 207-439-9
Producător:
Azomureş S.A.Tg.-Mureş, str.Gheorghe Doja nr.300, tel.004-0265 253 700, România
Fax: 004-0265 252 986, e-mail: office@azomures.com, www.azomures.com
Telefon de urgenţă: 021.318.36.06, orar de funcţionare: luni-vineri de la 800 - 1500.
Conţinutul:
Masa netă îngrăşământ:
2.3 Alte pericole
În conformitate cu anexa XIII din Regulamentul (CE) nr.1907/2006, nu a fost efectuată
evaluarea PBT şi vPvB deoarece carbonatul de calciu este substanţă anorganică.
Alte pericole: nu se cunosc.
SECŢIUNEA 3
COMPOZIŢIE/INFORMAŢII PRIVIND COMPONENŢII
3.1 Produsul trebuie considerat:

Substanţă
Identitatea chimică a substanţei - CARBONATUL DE CALCIU este o substanţă
monoconstituent
Număr CAS : 471-34-1
Denumire IUPAC: CALCIUM CARBONATE
Denumire CAS: CARBONIC ACID CALCIUM SALT (1:1)
Formula moleculară: CH2O3.Ca
Masa moleculară: 100,0869
Gradul de puritate: 97% (unităţi de masă)
Concentraţie tipică: 97% (unităţi de masă)
Limita de concentraţie: >= 95,4% - <= 98% (unităţi de masă)
Identitatea chimică a impurităţilor
Nitrat de amoniu - Număr CAS: 6484-52-2
Denumire IUPAC: ammonium nitrate
Concentraţie tipică: 1,4% (unităţi de masă)

ROMÂNIA
Limita de concentraţie: >= 0 - <= 2% (unităţi de masă)

Apă - Număr CAS: 7732-18-5
Denumire IUPAC: water
Concentraţie tipică: 0,57 % (unităţi de masă)
Limita de concentraţie: >= 0 - <= 1 % (unităţi de masă)
Hematite (Fe2O3) - Număr CAS:1317-60-8
Denumire IUPAC: iron (3+); oxygen (2-)
Concentraţie tipică: 0,03 % (unităţi de masă)
Limita de concentraţie: >=0 - <= 0,1% (unităţi de masă)
Fosfat monoamoniacal - Număr CAS:7722-76-1
Denumire IUPAC: ammonium dihydrogen phosphate
Concentraţie tipică: < 0,5 % (unităţi de masă)
Fosfat dicalcic - Număr CAS:7757-93-9
Denumire IUPAC: calcium hydrogen phosphate
Concentraţie tipică: < 0,5 % (unităţi de masă)
SECŢIUNEA 4
MĂSURI DE PRIM AJUTOR
4.1 Descrierea măsurilor de prim ajutor

4.1.1 Instrucţiunile de prim ajutor se furnizează în funcţie de căile de expunere relevante.
contactul cu pielea: suprafeţele afectate vor fi spălate cu apă din abundenţă;
dacă simptomele persistă, apelaţi de urgenţă la serviciul medical.
contactul cu ochii: irigaţi cu apă din abundenţă, ţinând pleoapele deschise;
dacă iritaţia persistă, consultaţi un specialist.
ingerare: administraţi imediat o cantitate mare de apă de băut;
dacă simptomele persistă, apelaţi de urgenţă la serviciul medical.
inhalare : scoateţi victima la aer curat, în poziţie de repaus; dacă simptomele persistă, apelaţi de
urgenţă la serviciul medical.
4.1.2 Recomandări:
Înlăturaţi îmbrăcămintea contaminată.
4.2 Cele mai importante simptome şi efecte, atât acute, cât şi întârziate
Nu sunt informaţii disponibile.
4.3 Indicaţii privind orice fel de asistenţă medicală imediată şi tratamente speciale necesare

ROMÂNIA
SECŢIUNEA 5
MĂSURI DE STINGERE A INCENDIILOR
5.1 Mijloace de stingere a incendiilor

Mijloace de stingere corespunzătoare
Produsul în sine nu este combustibil. Pentru stingerea incendiilor utilizaţi metodele adecvate în
funcţie de circumstanţe şi de mediul înconjurător.
Mijloace de stingere necorespunzătoare
Nu sunt informaţii referitoare la produse care nu pot fi folosite la stingerea incendiilor, datorate
carbonatului de calciu.
5.2 Pericole speciale cauzate de substanţa sau amestecul în cauză
Nu sunt necesare măsuri speciale de protecţie împotriva incendiilor.
5.3 Recomandări destinate pompierilor
În caz de incendiu, utilizaţi aparat de respirat autonom.
SECŢIUNEA 6
MĂSURI DE LUAT ÎN CAZ DE DISPERSIE ACCIDENTALĂ
6.1 Precauţii personale, echipament de protecţie şi proceduri de urgenţă

6.1.1 Pentru personalul care nu este implicat in situatii de urgenta
(a) Echipament de protecţie
Protecţia mâinilor:
Purtaţi mănuşi adecvate când manipulaţi produsul o perioadă mai lungă de timp.
După manipularea produsului, spălaţi mâinile şi respectaţi bunele practici de igienă.
Protecţia ochilor:
Ochelari de protecţie etanşi (carcasa plastic, lentile policarbonat)
Vizieră de protecţie (policarbonat)
Protecţia pielii:
Îmbrăcăminte de protecţie:
Costum de protecţie impermeabil la pulberi (salopetă doc - pantaloni cu pieptar, haină );
Cămaşă iarnă, vară (fibre naturale doc);
Încălţăminte de protecţie:
Cizme de protecţie rezistente în contact cu agenţi chimicii corozivi (cauciuc, PVC).
Bocanci rezistenţi împotriva agresiunii chimice, mecanice cu proprietăţi antistatice ce permit
utilizarea în medii Ex. (piele cu talpă cauciuc) .
(b) Folosiţi aparat de respirat autonom şi echipament adecvat pentru stingerea incendiilor.
Deschideţi uşile şi ferestrele pentru a produce ventilaţia maximă a încăperii.
6.2 Precauţii pentru mediul înconjurător
Evitaţi generarea de praf. Nu inhalaţi praful.
6.3 Metode şi material pentru izolarea incendiilor şi pentru curăţenie
Metode de curăţare
Colectaţi şi eliminaţi produsul deversat. Spălaţi zona contaminată cu apă.
6.4. Trimiteri către alte secţiuni
Notă: vezi capitolul Controlul expunerii / Protecţie individuală pentru informaţii privind
echipamentul de protecţie individuală şi capitolul Consideraţii privind eliminarea deşeurilor.

ROMÂNIA
SECŢIUNEA 7
MANIPULARE ŞI DEPOZITARE
7.1 Precauţii pentru manipularea în condiţii de securitate

7.1.1 Recomandări pentru manipularea în condiţii de securitate
Nu inhalaţi praful. Evitaţi generarea de praf. Evitaţi contactul cu pielea, ochii şi îmbrăcămintea.
Utilizaţi produsul în zone bine ventilate.
În timpul manipulării produsului pe perioade lungi de timp se va utiliza echipament de protecţie
adecvat,de exemplu mănuşi.
7.1.2 Sfaturi privind igiena generală la locul de muncă
(a) În zona de lucru nu se fumează, nu se mănâncă şi nu se bea. Se pun avertizoare “NU SE
FUMEAZĂ “în zona de lucru.
(b) Se vor spăla bine mâinile după utilizare
(c) Se va îndepărta îmbrăcămintea contaminată şi echipamentul de protecţie înainte de a
pătrunde în zonele în care se ia masa.
7.2 Condiţii de depozitare în condiţii de securitate, inclusiv eventuale incompatibilităţi
Produsul se păstrează în zone uscate, în containerul original. Containerul trebuie păstrat închis.
Se evită încălzirea la temperaturi foarte ridicate (descompunerea) şi contactul cu acizii.
Carbonatul de calciu se livrează în vrac, în vagon cisternă sau în ambalajul clientului, de regulă
în saci de 500 kg şi 1000 kg. Carbonatul de calciu amendament se livrează în vrac sau în
ambalajul clientului.
Inscripţionarea sacului şi documentele însoţitoare trebuie realizate în limba oficială a statului
membru în care se introduce pe piaţă produsul, dacă nu este precizată în contract o altă limbă de
circulaţie internaţională. Produsele chimice ambalate se identifică prin datele înscrise pe etichete
sau pe ambalaj.
Datele de identificare pentru produsul livrat în vrac sau în ambalaje ce depăşesc 100 kg se
menţionează în documente însoţitoare.
7.3 Utilizare/i finală/e specifică/e
Utilizările finale specifice ale carbonatului de calciu:
Agricultură, păduri şi pescuit
Fabricarea altor produse minerale nemetalice, ex. ghips, ciment
Utilizări finale în sectorul industrial ale substanţelor ca atare sau în preparate
SECŢIUNEA 8
CONTROALE ALE EXPUNERII/PROTECŢIA PERSONALĂ
8.1 Parametri de control

Valorile limită ale expunerii
Marea Britanie - Limita de expunere ocupaţională EH40 2005 = 10 mg/m3 praf inhalabil
Limita de expunere ocupaţională EH40 2005 = 4 mg/m3 praf respirabil
Marea Britanie - Limita de expunere ocupaţională EH40 2005 = 4 mg/m3 respirabil
Limita de expunere ocupaţională EH40 2005 = 10 mg/m3 inhalabil
Valorile nivelurilor DNEL / DMEL relevante şi valorile NOAEL sunt furnizate în CSA, în
funcţie de tipul expunerii pentru lucrători în mediu industrial şi pentru populaţie.

ROMÂNIA
Deoarece nu s-a identificat un pericol de toxicitate acută care să ducă la clasificarea substanţei
conform CLP, valoarea DNEL pe termen lung este considerată suficientă pentru a se asigura că
nu se produc efecte în urma expunerii acute la substanţă.
Nu s-au observat efecte locale după expunerea cutanată şi prin inhalare şi nu s-au determinat
valori DNEL pentru efecte locale.
Expunere pentru muncitori
Efecte sistemice pe termen lung - inhalare - DNEL:10 mg/m3
Expunerea populaţiei
Efecte sistemice pe termen lung - inhalare - DNEL: 10 mg /m3
- orală - DNEL: 6,1 mg /kg corp /zi
8.2 Controale ale expunerii
Informaţiile privind controlul expunerii sunt furnizate în Scenariile de expunere ataşate Fişei cu
date de securitate.
8.2.1 Controale tehnice corespunzătoare
Măsuri generale la nivelul unităţii
S-a constituit la nivelul unităţii CSSM (comitetul de securitate şi sănătate în muncă), în şedinţele
căruia se analizează factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională existenţi la
locurile de muncă.
S-a efectuat evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă,
de către comisii stabilite prin decizia conducerii, în urma cărora s-au stabilit măsuri preventive în
vederea eliminării sau diminuării riscurilor ce nu pot fi evitate, având ca scop securitatea şi
sănătatea muncii, reducerea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
Uzina chimică:
- Evaluarea riscurilor la utilizarea agenţilor chimici periculoşi
- Instalaţia Azotat de amoniu II-III-ADEX (exploatare - chimişti, întreţinere mecanică,
electrică şi automatizări, maşinişti ambalare);
În urma analizei şi evaluării riscurilor la locurile de muncă:
S-a elaborat şi aprobat planul de prevenire şi protecţie la nivelul unităţii.
Se ţine evidenţa locurilor de muncă cu pericol deosebit şi cu pericol iminent de accidentare.
Se ţine evidenţa substanţelor chimice şi periculoase utilizate în procesul de muncă.
Sunt monitorizate noxele datorate agenţilor chimici prezenţi în mediul de muncă.
Este supravegheată şi monitorizată starea de sănătate a personalului expus la agenţi chimici.
Se desfăşoară auditarea securităţii şi sănătăţii în muncă la locurile de muncă, stabilind
neconformităţile faţă de legislaţia în vigoare şi măsurile de punere în conformitate.
Sunt întocmite date statistice privind accidentele de muncă şi bolile profesionale în care sunt
implicaţi agenţi chimici periculoşi.
Sunt organizate la nivelul unităţii echipe de intervenţie salvare în caz de accident chimic, ai căror
lucrători sunt instruiţi periodic.
Se efectuează controlul locurilor de muncă conform procedurii operaţionale, de către lucrători
desemnaţi din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie.
Este elaborat documentul de protecţie la explozie conf. HG 1058/2006 pentru instalaţiile
Amoniac, Acid azotic, Azotat de amoniu.
Sunt certificate la scadenţă echipamentele care lucrează în medii cu pericol de explozie.
Lucrătorii dispun de instrucţiuni proprii privind utilizarea agenţilor chimici periculoşi.
- Personalul are în dotare echipament individual de protecţie
- Sunt asigurate mijloace de protecţie colectivă

ROMÂNIA
Măsuri de protecţie colectivă la sursa de risc - Carbonat de calciu

Măsuri tehnice
Sistem de monitorizare a principalilor parametri de funcţionare în condiţii de siguranţă a
utilajelor (presiune, temperatură, concentraţie, debit, nivel etc.), cu posibilitate de avertizare
acustică şi /sau optică a dereglării acestora.
Detectoare de gaze toxice, de incendiu şi /sau explozie.
Dispozitive de protecţie - apărători la flanşe pe toate traseele cu fluide periculoase.
Vopsiri în culori convenţionale trasee amoniac, acid azotic.
Semnalizare de securitate şi sănătate în muncă conf. HG nr. 971/2006 (marcaje de securitate de
avertizare, interdicţie, obligativitate, delimitări zone pericol).
Instalaţii de ventilaţie.
Duşuri de salvare, pentru pericol de stropiri cu agenţi chimici corosivi.
Surse de apă cu jet ascendent (pentru spălare ochi în caz de stropiri).
Verificări periodice ISCIR ale echipamentelor ce lucrează sub presiune.
Control nivel noxe.
Organizare şi dotare cu echipamente izolante individuale de protecţie.
Dotare şi organizare ajutor medical specializat în caz de gazare.
Măsuri organizatorice
Regulament de fabricaţie, Instrucţiuni de lucru şi SSM-PSI.
Fişe cu date de securitate pentru substanţe periculoase.
Organizare sistem informaţional de supraveghere şi intervenţie:
- Plan de intervenţie în caz de incendiu.
- Plan de urgență internă (PUI)
- Plan de evacuare în situații de urgență
- Plan de acțiune în caz de cutremur
- Plan de securiate pentru transportul rutier (PSTR)
Autorizare pe post/loc de muncă a lucrătorilor ce desfăşoară activităţi de exploatare, întreţinere
reparaţii (mecanice, electrice, automatizări) în instalaţii tehnologice.
Instruire SSM a lucrătorilor Azomureş, toate fazele (la angajare, la loc de muncă, periodică,
suplimentară) şi instruirea SSM a lucrătorilor firmelor prestatoare de servicii pe bază de contract
sau a persoanelor aflate în întreprindere cu permisiunea angajatorului cu privire la:
- riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă
- cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă prevăzute de reglementările legale
aplicabile activităţii specifice locului de muncă
- atribuţii şi răspunderi ale lucrătorilor la locul de muncă
- modul de utilizare a echipamentelor de muncă, echipamentelor individuale de
protecţie
- măsuri de prevenire şi protecţie, mod de acţiune în caz de pericol
- acordarea primului ajutor accidentaţilor în muncă
Măsuri de gestionare a riscurilor pentru sănătate
În timpul producerii carbonatului de calciu, ochii pot fi expuşi la praf în concentraţii care să
provoace iritaţii. Atunci când se aplică măsurile de control existente (măsurile tehnologice de
control şi echipament individual de protecţie pe baza clasificării şi etichetării ca R8 şi R36 sau
H272 şi H319), substanţa nu este periculoasă pentru muncitori.
8.2.2. Măsuri de protecţie individuală, precum echipamentul de protecţie personală
Măsuri tehnice: montaţi sistem de ventilaţie unde este cazul

ROMÂNIA
Măsuri de igienă: nu se mănâncă, nu se bea şi nu se fumează în timpul manipulării produsului.

Spălaţi mâinile după manipulare şi înainte de a mânca, de a fuma şi de a folosi toaleta, precum şi
la sfârşitul programului de lucru.
(a) Protecţie respiratorie:
În cazul formării norilor de praf /ceţei /vaporilor, utilizaţi mască de protecţie de tip P1.
(b)Protecţia mâinilor:
Mănuşi de protecţie adecvate. Materiale recomandate: PVC, neopren, cauciuc natural.
(b) Protecţia ochilor:
Ochelari de protecţie rezistenţi la substanţe chimice.
(d) Protecţia pielii:
Îmbrăcăminte de protecţie:
Costum de protecţie impermeabil la pulberi (salopetă doc - pantaloni cu pieptar, haină);
Cămaşă iarnă, vară (fibre naturale doc);
Încălţăminte de protecţie:
Bocanci rezistenţi împotriva agresiunii chimice, mecanice cu proprietăţi antistatice ce permit
utilizarea în medii Ex.(piele cu talpă cauciuc).
8.2.3 Controlul expunerii mediului
Apa utilizată la curăţarea produsului trebuie eliminată în conformitate cu reglementările locale şi
naţionale.
SECŢIUNEA 9
PROPRIETĂTI FIZICE ŞI CHIMICE
9.1 Informaţii privind proprietăţile fizice şi chimice de bază

(a) Aspectul substanţei / amestecului
Aspect: pulbere de culoare albă
(b) Mirosul
Miros: inodor
Nr. Proprietăţi Rezultate Discuţii

Crt.
c) Punct de topire/congelare 825°C aragonit
1339°C calcit
d) Densitate 2,71 g/cm3 aragonit
3
2,93 g/cm la 20 °C calcit
e) Autoinflamabilitate negative Nu este autoinflamabil.
f) Granulometrie 50% din particule <1,8µm în vrac
95% din particule <2,849 aragonit
µm În ambele cazuri particulele pot fi
considerate inhalabile.
g) Tensiune superficială Nu are suprafaţă activă Pe baza structurii chimice nu este
de aşteptat nici o activitate de
suprafaţă.
h) Solubilitate în apă 0,0166 g/L la 200C în soluţii la pH = 9 - 9,4
6,6 mg/L la 20 °C aragonit şi calcit
11 mg/L la 20 °C vaterit

ROMÂNIA
i) Coeficient de partiţie neaplicabil Substanţa este anorganică

n-octanol/apă (Log Kow)
j) Punct de aprindere neaplicabil Substanţa este anorganică
k) Inflamabilitate Solid neinflamabil.
l) Explozivitatea neexploziv Nu există grupe chimice asociate cu
proprietăţi explozive prezente în
moleculă.
m) Proprietăţi oxidante Studii nejustificate Nu are proprietăţi oxidante
n) Stabilitate în solvenţineaplicabil Substanţa este anorganică

organici
o) Constanta de disociere Studiu tehnic nefezabil
p) Vâscozitatea Studiu nejustificat
9.2 Alte informaţii

Nu avem alte date disponibile.
SECŢIUNEA 10
STABILITATE ŞI REACTIVITATE
10.1 Reactivitate
Produsul poate reacţiona violent în contact cu acizii.
10.2 Stabilitate chimică
În condiţii normale de depozitare, manipulare şi utilizare, produsul este stabil.
10.3 Posibilitatea de reacţii periculoase
Nu este cazul.
10.4 Condiţii de evitat:
Încălzirea la temperaturi foarte ridicate (descompunerea).
10.5 Materiale incompatibile: Acizii
10.6 Produşi de descompunere periculoşi
Produsul nu se descompune dacă este depozitat şi utilizat conform specificaţiilor.
SECŢIUNEA 11
INFORMAŢII TOXICOLOGICE
Toxicocinetică (absorbţie, metabolism, distribuţie şi eliminare)
Rezultatele studiilor indică un potenţial redus de absorbţie / desorbţie pentru carbonatul de
calciu.
11.1 Informaţii privind efectele toxicologice
11.1.1 Substanţe
Clasele de pericol relevante pentru care se furnizează informaţii, sunt:
(a) Toxicitate acută - orală LD50 > 2000 mg/kg corp
- dermală LD50 > 2000 mg/kg corp
- inhalare LD50 > 3 mg/l aer
- alte căi - nu există informaţii disponibile

ROMÂNIA
Toxicitatea la doze repetate - studii nejustificate

(b) Corodarea/ iritarea pielii - nu este considerat iritant pentru piele.
(c) Lezarea gravă / Iritarea ochilor - nu este considerat iritant pentru ochi.
(d) Sensibilizarea căilor respiratorii sau a pielii - nu este considerat sensibilizant pentru piele.
(e) Mutagenitate - nu este considerat genotoxic pe baza rezultatelor testelor în vivo şi în vitro.
(f) Cancerogenitate - nu este cancerogen
(g) Toxicitate pentru reproducere - NOAEL = 1000 mg/kg corp/zi
Carbonatul de calciu nu este clasificat conform Regulamentului CLP cu privire la reproducere şi
toxicitate asupra dezvoltării.
SECŢIUNEA 12
INFORMAŢII ECOLOGICE
12.1 Toxicitate
Mediul acvatic (inclusiv sedimentele)
Date despre toxicitate
Nu are toxicitate acută pentru organismele acvatice.
Toxicitate pe termen scurt la peşti
La 96 ore EC50 > 100% (unităţi de volum)
NOEC = 100% (unităţi de volum) pentru soluţii saturate
LC50 > 100% (unităţi de volum)
Studiile demonstrează că substanţa carbonat de calciu nu este foarte toxică pentru peşti la limita
de solubilitate în apă (în acord cu Ghidul OECD 203).
Toxicitate pe termen lung la peşti - expunerea nu are efecte
Toxicitatea pe termen scurt şi lung la nevertebratele acvatice - nu sunt date disponibile
Toxicitatea la alge marine şi cianobacterii
La 72 ore EC50 > 14 mg/L
NOEC = 14 mg/L
Studiile demonstrează că substanţa carbonat de calciu nu este foarte toxică pentru alge la limita
de solubilitate în apă (în acord cu Ghidul OECD 201).
Toxicitate la microorganisme
În acord cu Ghidul OECD 209 - EC50 (3ore) > 1000 mg/L
NOEC (3ore) = 1000 mg/L
Mediul terestru
Toxicitatea macroorganismelor în sol cu excepţia artropodelor
La 14 zile LC50 > 1000 mg/kg
NOEC = 1000 mg/kg
Toxicitatea pentru plante terestre
La 21 zile EC50 > 1000 mg/kg (sol fără apă)
NOEC = 1000 mg/kg (sol fără apă)
Carbonatul de calciu nu are toxicitate acută pentru plante terestre.
Toxicitatea microorganismelor din sol
La 28 zile EC50 > 1000 mg/kg (sol fără apă)
NOEC = 1000 mg/kg (sol fără apă)
Carbonatul de calciu nu este toxic pentru microorganismele din sol.

ROMÂNIA
Mediul atmosferic - nu sunt date disponibile.

Activitatea microbiologică în sistemele de tratare ape reziduale
Toxicitatea la microorganismele acvatice
EC50 > 1000 mg /L pentru microorganismele din STP
NOEC = 1000 mg /L
PNEC pentru microorganismele din STP se determină aplicând un factor de evaluare de 10 la
valoarea NOEC.
Pentru carbonat de calciu din STP PNEC = 100mg/L.
12.2 Persistenţă şi degradabilitate
Carbonatul de calciu este o substanţă anorganică şi prin urmare nu suferă hidroliză sau
biodegradare.
12.3 Potenţial de bioacumulare
Coeficientul de partiţie octanol - apă (Kow): nu poate fi determinat în mod relevant.
Carbonatul de calciu nu are potenţial de bioacumulare.
12.4 Mobilitate în sol
Adsorbţia/desorbţia
Pe baza testelor rezultă un potenţial redus de adsorbţie în sol.
12.5 Rezultatele evaluării PBT
Conform criteriilor din Anexa XIII din Regulament evaluarea PBT şi vPvB nu se aplică
substanţelor anorganice.
12.6 Alte efecte adverse
Nu există informaţii referitoare la alte efecte adverse asupra mediului.
SECŢIUNEA 13
CONSIDERAŢII PRIVIND ELIMINAREA
13.1 Metode de tratare a deşeurilor

Metode de eliminare
Deşeurile provenite de la reziduuri / produse neutilizate
Se elimină în conformitate cu reglementările locale şi naţionale.
Produsul poate fi direcţionat către o groapă de gunoi ecologică, respectând reglementările locale.
Eliminaţi deşeurile în conformitate cu Directivele europene privind deşeurile şi deşeurile
periculoase.
Tratarea ambalajelor
Goliţi containerele.
Eliminaţi în conformitate cu Directivele europene privind deşeurile şi deşeurile periculoase.
Incineraţi în instalaţii specializate, certificate de autorităţile competente.
Containerele goale şi curate se vor reutiliza conform legislaţiei.
Prevederi relevante ale legislaţiei UE şi legislaţiei naţionale armonizată privind deşeurile
Legislaţia naţională în vigoare:
Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor.
Legea 265/2006 – Legea protecţiei mediului.
HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, cu modificările și
completările ulterioare.
HG 856/2002 - Evidenţa gestiunii deşeurilor cu modificările și completările ulterioare.

ROMÂNIA
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, HG nr.1425/2006 pentru aprobarea Normei

metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi HG
nr.355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor cu modificările și completările
ulterioare.
Hotărârea nr.1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul
României, cu modificările și completările ulterioare.
Legislaţia UE în vigoare:
Regulamentul (CE) Nr.1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind
înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH).
clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor.
Acordul European referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR).
Regulament privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase (RID).
SECŢIUNEA 14
INFORMAŢII REFERITOARE LA TRANSPORT
Informaţii privind clasificarea

Carbonatul de calciu nu este clasificat, conform UN Orange Book, RID, ADR, AND(R) şi
IMDG; carbonatul de calciu nu este considerat periculos la transport.
Capitolele 14.1;14.2;14.3;14.4 nu conţin informaţii.
14.5. Pericole pentru mediul înconjurător
14.6. Precauţii speciale pentru utilizatori
Fiecare livrare este însoţită de declaraţia de conformitate.
La solicitarea clientului, produsul este însoţit de raport de încercare, iar la solicitarea expresă şi
de calculul de estimare a incertitudinii extinse a rezultatului încercării.
Marcajul de pe saci este cel conform reglementărilor în vigoare.
Toate transporturile vor fi însoţite obligatoriu de documentele de transport specifice produselor
transportate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
14.7. Transport în vrac, în conformitate cu anexa II la MARPOL 73/78 şi Codul IBC
Nu este cazul.
SECŢIUNEA 15
INFORMAŢII PRIVIND REGLEMENTAREA
15.1 Regulamente/legislaţie în domeniul securităţii şi al mediului specifice (specifică)

pentru substanţa sau amestecul în cauză
Informaţii relevante privind legislaţia naţională
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, HG nr.1425/2006 pentru aprobarea Normei
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi
HG. nr.355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor cu modificările și completările
ulterioare.
Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protecţia mediului.

ROMÂNIA
Hotărârea nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a

Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările şi completările
ulterioare.
HG 651/2003 pentru modificarea şi completarea HG 716/2001 privind stabilirea condiţiilor de
introducere pe piaţă a îngrăşămintelor chimice din producţia internă şi din import.
Legea nr.278/2013 privind emisiile industriale.
Informaţii relevante privind legislaţia UE
înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH).
clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor.
Reglementările EC nr.2003/2003 ale Parlamentului European referitoare la îngrăşăminte, cu
modificările ulterioare referitoare la Standardele EN elaborate de Comitetul European de
Standardizare.
Acordul European referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR),
ediţia 2015.
Regulament privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase (RID), ediţia
2015.
Reglementări privind transportul internaţional maritim al mărfurilor periculoase (IMDG), ediția
2012.
15.2 Evaluarea securităţii chimice
S-a efectuat o evaluare a securităţii chimice (CSA), întocmindu-se un Raport de securitate
chimică pentru carbonatul de calciu (CSR).
S-a efectuat o evaluare a posibilelor expuneri la carbonat de calciu asociate cu utilizările
industriale, profesionale şi de către consumatori.
SECŢIUNEA 16
ALTE INFORMAŢII
a) Evidenţierea clară a informaţiilor care au fost adăugate, şterse sau modificate
Număr versiune Data Număr pagină Evoluţia informaţiei

(revizie, ediție)
Ediția 3, revizia 0 06.01.2014 8, 14 La pagina 8 capitolul 8.2.1 la Măsuri
organizatorice s-au modificat
Planurile de supraveghere și
intervenție.
La pagina 14 secțiunea 15, la 15.1- s-a
modificat: informații privind legislația
națională.
versiunea 4 30.03.2015 2, 12 La pagina 2, secțiunea 1.4 s-a
modificat numărul de telefon în caz de
urgență.
La pagina 12, capitolul 13.1- Metode
de tratare a deșeurilor s-a modificat
legislația națională.

ROMÂNIA
versiunea 5 01.06.2015 2 La pagina 2, secțiunea 2.1 s-a eliminat

clasificarea conform Directivei
67/548/CEE
b) Legenda abrevierilor şi a acronimelor utilizate în fişa cu date de securitate

FDS - Fişă cu Date de Securitate
ECHA - Agenţia Europeană de Substanţe Chimice
CE - Comisia Europeană
ESIS - Sistemul de Informaţii European de Substanţe Chimice
FE (EFMA) - Fertilizers Europe (Asociaţia Europeană a Producătorilor de
îngrăşăminte chimice)
REACH - Regulamentul (CE) Nr.1907/2006 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind înregistrarea evaluarea, autorizarea şi restricţionarea
substanţelor chimice
CSA - Evaluarea securităţii chimice
CSR - Raport de securitate chimică
ES - Scenariu de expunere
DNEL - Nivel Calculat Fără Efect
DMEL - Nivel Minim Fără Efect
PNEC - Concentraţie Predictibilă Fără Efect
BCF - Factor de bioconcentraţie
OEL - Valorile limită admise pentru expunerea profesională (ocupaţională)
NOAEL - Nivelul neobservabil al efectelor adverse
NOAEC - Concentraţia la care nu se observă efecte adverse
ECETOC - Centrul European pentru Ecotoxicologie şi Toxicologie pentru Chimicale
EUSES - Sistemul Uniunii Europene pentru evaluarea substanţelor
OECD - Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică
LEV - Ventilaţie locală
EC50 - Concentraţia materialului toxic pentru care 50% din organismele testate
supravieţuiesc
LD50 - Doză letală pentru 50% din populaţia sub testare
LC50 - Concentraţie letală pentru 50% a populaţiei în cadrul testului
PBT - Persistent, Bioacumulativ, Toxic
VPvB - Foarte Persistent, Foarte Bioacumulativ
MRR - Măsuri de reducere a riscului
HG - Hotărâre de Guvern
OUG - Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului
SSM - Sănătatea şi Securitatea în muncă
PSI - Paza şi Stingerea Incendiilor
ADR - Acord European privind transportul internaţional rutier al mărfurilor
periculoase, ediţia 2015
RID - Regulament Internaţional privind transportul mărfurilor periculoase pe
calea ferată, ediţia 2015
IMDG - Reglementări privind transportul internaţional maritim al mărfurilor
Periculoase, ediția 2012
MARPOL - Convenţia Internaţională privind Prevenirea Poluării Mediului Marin de
către nave

ROMÂNIA
IBC - Codul Internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru

transportul în vrac al produselor chimice periculoase
c) Bibliografie
Studii conform Raportului de Securitate Chimică
Ghid pentru utilizarea în siguranţă - Dosarul comun / individual de înregistrare la ECHA a
substanţei
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene - Regulamentul (UE) nr.453/2010 al CE din 20.05.2010
EFMA - Ghid pentru întocmirea fişelor tehnice de securitate.
ESIS - European Chemical Substances Information System
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene - Regulamentul (CE) nr.1907/2006 al Parlamentului
European şi al Consiliului privind înregistrarea,
evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH).
Notă :
Informaţiile conţinute în această fişă se bazează pe datele disponibile la momentul întocmirii.
Clientul şi utilizatorul îşi asumă toate riscurile privind utilizarea, manipularea şi depozitarea
acestui produs. Nu există condiţii de garanţie pentru produs în cazul manipulării, transportului şi
depozitării neconforme cu precizările din fişa tehnică şi fişa cu date de securitate a produsului.

S.C. AZOMUREŞ S.A. TÂRGU-MUREŞ
ROMÂNIA
EVALUAREA EXPUNERII
Scenariul de expunere 1: Fabricarea şi procesarea industrială a

carbonatului de calciu
1.1. Scenariu de expunere
Scenariul de expunere poate fi descris cu ajutorul descriptorilor propuşi de ECHA, după cum
urmează:
SU: 1, 2a, 2b, 3, 4, 5, 6a, 6b, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 23, 24
PC: 1, 2, 3, 4, 7, 8, 9a, 9b, 9c, 11, 12, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29,
30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40
PROC: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8a, 8b, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 17, 18, 19, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27a,
27b
AC: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 13, 31, 32, 34, 35, 36, 38
ERC: 1, 2, 3, 4, 5, 6a, 6b, 6d, 7, 8a, 8b, 8c, 8d, 8e, 8f, 9a, 9b, 10a, 10b, 11a, 11b, 12a, 12b
1.1.1. Descrierea activităţilor şi proceselor incluse în scenariul de expunere

Carbonatul de calciu natural este utilizat la fabricarea CaCO3 sintetic, precipitat. În prima
etapă se extrage carbonatul de calciu natural. Materia primă este apoi procesată, de exemplu,
prin spălare, sortarea produselor minerale secundare nedorite, măcinare, clasificarea
particulelor în funcţie de dimensiune şi posibil uscare. În prezent sunt utilizate mai multe
procese pentru fabricarea CaCO3 precipitat. Prin metoda “Solvay”, carbonatul de calciu
natural reacţionează cu sarea (NaCl), producând carbonat de sodiu anhidru şi clorură de calciu.
CaCl2 poate reacţiona cu dioxid de carbon (CO2), apă şi amoniac (NH3), producând clorură de
amoniu şi CaCO3 precipitat. Într-un al doilea proces, numit “metoda de recarbonizare”,
carbonatul de calciu natural este descompus în oxid de calciu (CaO) şi CO2 prin încălzire.
Hidroxidul de calciu este produs prin reacţia dintre CaO şi apă. Acesta este apoi recombinat cu
CO2 recuperat, produs în prima etapă de descompunere, sau din alte surse, rezultând
carbonatul de calciu sintetic. Într-un al treilea proces, CaCO3 este produs prin recuperarea
chimică din transformarea în pastă a sulfatului. CaCO3 este un produs secundar al procesului
de caustificare, prin care varul nestins reacţionează cu carbonatul de sodiu din leşia verde,
producând leşie albă.
Reacţia este următoarea: CaO + Na2CO3 + H2O → 2 NaOH + CaCO3.
Carbonatul de calciu format precipită ca nămol provenit de la caustificare, iar suspensia este
separată de leşia albă cu ajutorul gravităţii în decantoare, sau prin filtrare. Nămolul de la
caustificare este apoi spălat şi deshidratat până la un procent de 65-80% solide uscate înainte
de a fi ars din nou în cuptoarele pentru arderea varului. Carbonatul de calciu se obţine de
asemenea din surse de apă prin transformarea bicarbonatului de calciu solubil în carbonat de
calciu insolubil, prin adăugarea unei baze. Această transformare se realizează în procesul de
dedurizare a apei potabile, prin care se obţine carbonat de calciu ca produs secundar.
Toate procesele obţin carbonat de calciu sintetic pur, adecvat pentru diverse utilizări finale.
Majoritatea proceselor descrise mai sus se desfăşoară în sisteme închise şi pot fi descrise doar
prin categoriile de proces PROC 1, 2, sau 3 şi PROC 23 pentru calcinare.
CaCO3 este materia primă din care se produc nămoluri alcaline absorbante, în scrubere,
necesare la desulfurarea gazelor industriale reziduale generate prin incinerare şi de la
Data emiterii: 01.06 .2015 Versiunea: 5 Pagina: 1 /30
ROMÂNIA
instalaţiile chimice. Procesele de desulfurare se desfăşoară în sisteme continue, închise. De

asemenea, multe din celelalte procese industriale ce folosesc CaCO3, cum ar fi producerea
hârtiei, maselor plastice şi elastomerilor, sau prepararea vopselelor, lacurilor, adezivilor,
produselor farmaceutice, îngrăşămintelor şi cosmeticelor se desfăşoară în principal în sisteme
închise, continue sau discontinue. Aceste procese nu generează o cantitate semnificativă de
praf, astfel, este puţin probabil ca muncitorii să fie expuşi la substanţă în urma acestor procese.
Procesele închise cuprinse în prezentul scenariu de expunere pot fi descrise prin categoriile de
proces PROC 1, 2, sau 3. Carbonatul de calciu este de asemenea utilizat ca reactiv în
laboratoare (PROC 15), dar cantităţile utilizate sunt mici, şi nu se estimează generarea de praf
pentru această utilizare.
Pe de altă parte, multe dintre utilizările identificate implică activităţi în care muncitorii
manipulează în mod direct carbonatul de calciu sau amestecurile şi articolele ce conţin această
substanţă (PROC 4, 5, 6, 7, 8a, 8b, 9, 12, 13, 14, 17, 18, 19, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27a).
Aceste utilizări se pot avea loc în instalaţii situate în interior sau în exterior. Diversele
activităţi în care CaCO3 este manipulat în mod direct pot duce la formarea de praf în cantităţi
destul de mari, cu conţinut de particule inhalabile/respirabile de CaCO3. Se estimează că
transferul carbonatului de calciu solid în timpul încărcării sau descărcării containerelor
destinate transportului sau a containerele pentru depozitare va genera cantităţi de praf destul
de mari. Acelaşi lucru este valabil şi pentru transportul din zona de depozitare către instalaţiile
unde au loc procesele, ex. prin intermediul benzilor transportoare deschise. Transferul în
sistem deschis în instalaţiile nespecializate poate fi efectuat manual, în interior sau în exterior,
utilizând lopeţi sau excavatoare şi tractoare. Operaţiunile de transfer se pot desfăşura în
instalaţii specializate (PROC 8b, 9) sau nespecializate (PROC 8a). Producerea preparatelor şi
alte activităţi ce presupun amestecarea şi mixarea în sisteme semi-închise sau deschise (PROC
4, 5, 19) şi producerea de preparate sub formă de tablete sau granule prin aglomerare (PROC
14) pot duce la formarea prafului. De asemenea, utilizarea carbonatului de calciu în procese
deschise, de exemplu pentru lucrările de construcţii şi construirea de şosele, sau în activităţile
de reciclare a materialelor de construcţii uzate în timpul demolării, inclusiv concasarea şi
frezarea (PROC 4, 21) poate duce la formarea unor cantităţi mari de praf. În cele din urmă,
activităţile din topitorii, cuptoare şi rafinării (PROC 22, 23) sau din alte sectoare industriale de
procesare a metalelor (PROC 24, 25, 26, 27a) pot duce la generarea de praf. Unele activităţi
presupun utilizarea amestecurilor lichide sau vâscoase ce conţin carbonat de calciu, cum ar fi
tratarea suprafeţelor, utilizarea vopselelor tip spray şi a adezivilor. Procesul de pulverizare
poate duce la formarea aerosolilor inhalabili ce conţin substanţa (PROC 7). Pe de altă parte, nu
se estimează formarea unei cantităţi semnificative de praf sau aerosoli în urma activităţilor de
vopsire sau tratare a suprafeţelor uitlizând rola sau pensula (PROC 10) sau imersiunea
articolelor în lichide (PROC 13).
1.1.2. Condiţii de funcţionare
Într-o primă etapă, s-a luat în considerare o perioadă de expunere de 8 ore pe zi lucrătoare,
indiferent dacă unele activităţi se desfăşoare pe perioade mai mici de timp. Muncitorii pot fi
expuşi la locul de muncă la carbonat de calciu timp de 5 zile pe săptămână. Contactul cu
praful sau aerosolii ce conţin cantităţi mari de carbonat de calciu se poate produce în cazul
majorităţii proceselor PROC specificate mai sus:

ROMÂNIA
Tabelul 1 – ES 1: Activităţi ce pot genera praf sau aerosoli
PROC Activitate
4 Activităţi din timpul proceselor de fabricare, cum ar fi prelevarea de
mostre, când se poate produce expunerea
5 Mixarea şi amestecarea
7 Pulverizarea
8a, 8b, 9 Transferul carbonatului de calciu în containerele destinate depozitării sau
transportului şi ambalarea
12 Utilizarea agenţilor de expandare a spumei
14 Compactarea amestecurilor pentru a forma tablete
17 Lubrifierea în condiţii de mare energie şi în procese parţial deschise
18 Ungerea în condiţii de mare energie
19 Amestecarea manuală, omogenă, doar cu PPE
21 Manipularea la energie mică a substanţelor cuprinse în articole
22 Operaţiuni posibile în sistem închis cu minerale/metale la temperaturi
ridicate
23 Procese deschise şi operaţiuni de transfer cu minerale/metale la
temperaturi ridicate
24 Acumularea de energie (mecanică) a substanţelor cuprinse în materiale
şi/sau articole
25 Alte operaţii la cald implicând metale
26 Manipularea substanţelor anorganice solide la temperatură ambientală
27a Producerea pulberilor metalice (procese la cald)
Cadrul de desfăşurare a majorităţii proceselor este în interior sau în exterior. Utilizarea

sistemului de ventilaţie locală (LEV) a fost luat în considerare numai pentru situaţiile în care
concentraţiile de praf sau aerosoli din aer depăşesc valoarea limită pentru expunerea
ocupaţională (OEL). În instalaţiile din exterior s-a estimat că ventilaţia naturală scade nivelul
concentraţiei din aer cu 30% (valoarea prestabilită de ECETOC). Se poate utiliza echipament
individual pentru protecţia respiraţiei (PRE), ca o alternativă la LEV, în instalaţiile din interior
şi va fi considerat ca o măsură de management al riscului în instalaţiile din exterior. Contactul
cu substanţa pură nu a fost estimat pentru procesele ce implică manipularea nămolurilor sau
dispersiilor (PROC 7, 10, 13), pentru care s-a considerat o valoare maximă a concentraţiei de
10% carbonat de calciu solid în nămoluri sau dispersii.
1.1.3. Măsuri de management al riscului
În timpul manipulării substanţei pure, în cazul formării prafului sau aerosolilor, muncitorii
trebuie să poarte echipament de lucru adecvat şi ochelari de protecţie. În timpul proceselor
prin care se generează cantităţi mari de praf sau aerosoli, este necesară utilizarea măştilor de
protecţie. Se recomandă de asemenea efectuarea acestor operaţiuni în zone bine ventilate, de
exemplu în instalaţiile din exterior. Se recomandă utilizarea sistemului de ventilaţie locală şi al
filtrelor de praf acolo unde există posibilitatea formării unor cantităţi mari de praf.

ROMÂNIA
1.1.4. Estimarea expunerii
1.1.4.1. Estimarea expunerii muncitorilor

În principiu, doar procesele şi activităţile prin care se poate genera praf sunt relevante pentru
această evaluare, deoarece nu se eliberează vapori de carbonat de calciu în timpul proceselor,
iar expunerea pe cale cutanată sau orală la carbonatul de calciu nu este dăunătoare pentru
muncitori. Mai multe studii au investigat distribuţia dimensiunii particulelor la diferite
produse pe bază de carbonat de calciu (DMT 2010a, DMT 2010b, DMT 2010c, DMT 2010d).
Aceste studii au indicat faptul că tendinţa diverselor produse de a genera praf
variază în mod semnificativ. Conform măsurătorilor privind dimensiunea particulelor,
particulele din torace au fost între 0,02 şi 6,8% iar particulele respirabile au fost în proporţie
de 0,001 – 2,9% pentru diferitele produse pe bază de carbonat de calciu. Expunerea
ocupaţională la carbonatul de calciu a fost estimată luând în considerare trei sorturi de produse
solide, cu generare de praf scăzută, medie sau mare. Expunerea ocupaţională la carbonatul de
calciu a fost calculată cu ajutorul ECETOC TRA (ECETOC, 2010), luând în considerare
condiţiile de funcţionare descrise mai sus. Concentraţiile din aer pentru procesele în care nu se
generează cantităţi semnificative de praf şi aerosoli au fost de asemenea evaluate cu ajutorul
modelului ECETOC TRA. Pentru calcularea nivelului de expunere în timpul vopsirii cu rola
sau pensula, a tratării articolelor prin imersiune sau turnare şi amestecării manuale a pastelor
sau vopselelor, s-a luat în considerare un material solid ce generează o cantitate mică de praf,
conform recomandărilor din ghidul privind Evaluarea Riscului Principal (ECETOC, 2004,
Anexa C). Concentraţia aerosolilor din aer în timpul pulverizării industriale cu vopsea sau
amestecuri cu o vâscozitate asemănătoare a fost estimată luând în considerare o substanţă
solidă ce provoacă generarea unei cantităţi mari de praf (ECETOC, 2004, Anexa C). Pentru
calcule s-a luat în considerare masa moleculară a carbonatului de calciu de 100,09 g/mol.
1.1.4.1.1. Expunerea pe termen scurt

Nivelul de vârf pe termen scurt pentru concentraţia carbonatului de calciu se poate atinge
atunci când se formează nori de praf, ex. în momentul în care se goleşte containerul destinat
transportului, iar produsul sub formă de pudră trece în vasul pentru amestecarea în sistem
deschis, în agitatoare de mare putere. Aceste concentraţii pe termen scurt pot depăşi valorile
medii ale concentraţiei pentru o perioadă de 8 ore, dar persistă doar pe o perioadă scurtă de
timp. Astfel, se recomandă purtarea echipamentului de protecţie a respiraţiei în caz de
concentraţii ridicate pe termen scurt.
1.1.4.1.2. Expunerea pe termen lung

Concentraţiile pe termen lung din aer rezultate în urma proceselor şi activităţilor descrise în
acest scenariu de expunere sunt furnizate în Tabelul 2. Concentraţiile calculate sunt valori
medii pe durata unui schimb de 8 ore. Astfel, aceste valori reprezintă valorile pentru situaţia
cea mai gravă de expunere ocupaţională pe termen lung la carbonatul de calciu.
Tabelul 2 – ES 1: concentraţia medie pe o perioadă de 8 ore

Conc, Conc, CaCO3 în aer Doza
Categoria LEV/PRE Durata CaCO3 (mg/m3) a) cutanată
Concluzie
procesului (% eficienţă) (ore) (% unităţi (mg/kg
de masă) interior exterior corp/zi)
Activităţi industriale cu utilizarea carbonatului de calciu ce generează o cantitate mare de praf b)
PROC 1 4 până
Nu 100 0,01 0,01 0,34 Risc controlat
Procese în la 8

ROMÂNIA

Concluzie
sistem
închis, fără
expunere
PROC 2
Procese
închise, 4 până
Nu 100 1 0,7 1,37 Risc controlat
continue, cu la 8
expunere
ocazională
PROC 3
Procese 4 până
închise, la 8
discontinue
Măsuri de
PROC 4
management
Procese
4 până a riscului
deschise, Nu 100 25 17,5 6,86
la 8 pentru
discontinue,
controlul
şi alte
riscului
procese
4 până
deschise 90 100 2,5 1,75 6,86 Risc controlat
la 8
Măsuri de
management
4 până a riscului
PROC 5 Nu 100 25 17,5 13,71
la 8 pentru
Mixare şi
controlul
amestecare
riscului
4 până
90 100 2,5 1,75 13,71 Risc controlat
la 8
Măsuri de
management
PROC 6 4 până a riscului
Nu 100 25 17,5 27,43
Operaţiuni la 8 pentru
de controlul
calendrare riscului
4 până
90 100 2,5 1,75 27,43 Risc controlat
la 8
Măsuri de
management
PROC 8a
4 până a riscului
Transfer în Nu 100 50 37,5 13,71
la 8 pentru
instalaţii
controlul
nespecializa
riscului
te
4 până
95 100 2,5 1,75 13,71 Risc controlat
la 8

ROMÂNIA

Concluzie
Măsuri de
management
PROC 8b 4 până a riscului
Nu 100 25 17,5 6,86
Transfer în la 8 pentru
instalaţii controlul
specializate riscului
4 până
90 100 2,5 1,75 6,86 Risc controlat
la 8
Măsuri de
PROC 9 management
Umplerea 4 până a riscului
Nu 100 20 14 6,86
containerelor la 8 pentru
mici în controlul
instalaţii riscului
specializate 4 până
90 100 2 1,4 6,86 Risc controlat
la 8
Măsuri de
PROC 13 management
Tratarea 4 până a riscului
Nu 100 5 3,75 13,71
articolelor la 8 pentru
prin controlul
imersiune şi riscului
turnare 4 până
90 100 0,5 0,38 13,71 Risc controlat
la 8
Măsuri de
PROC 14 management
Producerea 4 până a riscului
Nu 100 10 7 3,43
de preparate la 8 pentru
sau articole controlul
prin riscului
compactare 4 până
la 8
Măsuri de
management
4 până a riscului
PROC 15 Nu 100 5 3,75 0,34
la 8 pentru
Lucrări de
controlul
laborator
riscului
4 până
90 100 0,5 0,38 0,34 Risc controlat
la 8
Măsuri de
PROC 17 management
Lubrifiere la 4 până a riscului
Nu 100 50 37,5 27,43
presiune la 8 pentru
mare, proces controlul
parţial riscului
deschis 4 până
95 100 2,5 1,75 27,43 Risc controlat
la 8

ROMÂNIA

Concluzie
Măsuri de
management
PROC 18
4 până a riscului
Gresare în Nu 100 50 37,5 13,71
la 8 pentru
condiţii de
controlul
presiune
riscului
mare
4 până
95 100 2,5 1,75 13,71 Risc controlat
la 8
Măsuri de
management
Nu 100 25 17,5 141,43
Amestecare la 8 pentru
manuală, controlul
omogenă riscului
4 până
90 100 2,5 1,75 141,43 Risc controlat
la 8
PROC 21 Măsuri de
Manipulare management
la presiune 4 până a riscului
Nu 100 10 7 2,83
mică a la 8 pentru
substanţelor controlul
incluse în riscului
materiale 4 până
sau articole la 8
PROC 22
Procesare în
sistem
posibil
4 până
închis cu Nu 100 1 0,7 2,83 Risc controlat
la 8
minerale şi
metale la
temperaturi
ridicate
PROC 23
Procese
deschise şi
operaţiuni
de transfer
4 până
la Nu 100 1 0,7 1,41 Risc controlat
la 8
temperaturi
ridicate ce
implică
minerale şi
metale
PROC 24
Finisare de
4 până
mare Nu 100 1 0,7 2,83 Risc controlat
la 8
energie
(mecanică) a

ROMÂNIA

Concluzie
substanţelor
incluse în
materiale
sau articole
4 până
la 8
PROC 25 Măsuri de
Alte operaţii management
la cald cu 4 până a riscului
90 100 0,5 0,38 0,28
metale la 8 pentru
controlul
riscului
Activităţi industriale cu carbonat de calciu care generează cantităţi medii de praf c)
PROC 1
Procese 4 până
închise, fără la 8
expunere
PROC 2
Procese
închise, 4 până
continue, cu la 8
expunere
ocazională
PROC 3
Procese 4 până
închise, la 8
discontinue
PROC 4
Procese
deschise,
4 până
discontinue, Nu 100 5 3,75 6,86 Risc controlat
la 8
şi alte
procese
deschise
PROC 5
4 până
Mixare şi Nu 100 5 3,75 13,71 Risc controlat
la 8
amestecare
PROC 6
4 până
Operaţiuni Nu 100 5 3,75 27,43 Risc controlat
la 8
de calendrare
PROC 8a
Transfer în 4 până
instalaţii ne- la 8
specializate
PROC 8b
Transfer în
4 până
instalaţii Nu 100 5 3,75 6,86 Risc controlat
la 8
specializate

ROMÂNIA

Concluzie
PROC 9
Umplerea
containerelor 4 până
mici în la 8
instalaţii
specializate
PROC 14
Producerea
de preparate 4 până
sau articole la 8
prin
compactare
PROC 15
4 până
Lucrări de Nu 100 0,5 0,38 0,34 Risc controlat
la 8
laborator
Măsuri de
PROC 17 management
Lubrifiere la 4 până a riscului
Nu 100 20 14 27,43
presiune la 8 pentru
parţial riscului
deschis 4 până
90 100 2 1,4 27,43 Risc controlat
la 8
Măsuri de
management
PROC 18
4 până a riscului
Gresare în Nu 100 20 14 13,71
la 8 pentru
condiţii de
controlul
presiune
riscului
mare
4 până
90 100 2 1,4 13,71 Risc controlat
la 8
PROC 19
Amestecare 4 până
manuală, la 8
omogenă
PROC 21
Manipulare
la presiune
mică a 4 până
substanţelor la 8
incluse în
materiale sau
articole
PROC 22
Procesare în
sistem 4 până
posibil închis la 8
cu minerale
şi metale la

ROMÂNIA

Concluzie
temperaturi
ridicate
PROC 23
Procese
deschise şi
operaţiuni de
transfer la 4 până
temperaturi la 8
ridicate ce
implică
minerale şi
metale
PROC 24
Finisare de
mare energie
(mecanică) a 4 până
substanţelor la 8
incluse în
materiale sau
articole
PROC 25
Alte operaţii 4 până
la cald cu la 8
metale
Activităţi industriale cu carbonat de calciu solid care generează cantităţi mici de praf c)
PROC 1
Procese 4 până
închise, fără la 8
expunere
PROC 2
Procese
închise, 4 până
continue, cu la 8
expunere
ocazională
PROC 3
Procese 4 până
închise, la 8
discontinue
PROC 4
Procese
deschise,
discontinue,
4 până
şi alte Nu 100 0,5 0,38 6,86 Risc controlat
la 8
procese
deschise
PROC 5 Nu 4 până 100 0,5 0,38 13,71 Risc controlat

ROMÂNIA

Concluzie
Mixare şi la 8
amestecare
PROC 6
4 până
Operaţiuni Nu 100 0,1 0,07 27,43 Risc controlat
la 8
de calendrare
PROC 8a
specializate
PROC 8b
instalaţii la 8
specializate
PROC 9
Umplerea
containerelor 4 până
mici în la 8
instalaţii
specializate
PROC 14
Producerea
de preparate 4 până
sau articole la 8
prin
compactare
PROC 15
4 până
Lucrări de Nu 100 0,1 0,07 0,34 Risc controlat
la 8
laborator
PROC 17
Lubrifiere la
presiune 4 până
mare, proces la 8
parţial
deschis
PROC 18
Gresare în
4 până
condiţii de Nu 100 1 0,7 13,71 Risc controlat
la 8
presiune
mare
PROC 19
Amestecare 4 până
manuală, la 8
omogenă
PROC 21
Manipulare
la presiune 4 până
mică a la 8
substanţelor
incluse în

ROMÂNIA

Concluzie
materiale sau
articole
PROC 22
Procesare în
sistem
posibil închis 4 până
cu minerale la 8
şi metale la
temperaturi
ridicate
PROC 23
Procese
deschise şi
operaţiuni de
transfer la 4 până
temperaturi la 8
ridicate ce
implică
minerale şi
metale
PROC 24
Finisare de
mare energie
(mecanică) a 4 până
substanţelor la 8
incluse în
materiale sau
articole
PROC 25
Alte operaţii 4 până
la cald cu la 8
metale
Activităţi industriale cu nămoluri sau dispersii ce conţin carbonat de calciu d)
Măsuri de
management
Nu 10 100 70 42,86
Pulverizare la 8 pentru
industrială e) controlul
riscului
4 până
95 10 5 3,75 42,86 Risc controlat
la 8
PROC 10
Aplicare cu 4 până
rola sau la 8
pensula
PROC 12
Utilizare ca 4 până
agent pentru la 8
expandarea

ROMÂNIA

Concluzie
spumei
PROC 13
Tratarea
articolelor 4 până
prin la 8
imersiune
sau turnare
PROC 19
4 până
Amestecare Nu 10 0,05 0,05 141,43 Risc controlat
la 8
manuală
Toate
4 până
celelalte Nu 10 0,03 0,02 1,37 Risc controlat
la 8
PROC
a)
Concentraţia pentru fiecare proces este dată pentru un scenariu cu procese în interior şi în
exterior
b)
Conform documentaţiei TRA (ECETOC 2010) instrumentul furnizează concentraţiile pentru
praful respirabil pentru solidele care generează o cantitate mare de praf.
Limita OEL existentă pentru pragul respirabil este 3 mg/m3.
c)
praful inhalabil pentru solidele care generează o cantitate medie sau mică de praf. Limita OEL
existentă pentru pragul respirabil este 10 mg/m3.
d)
Concentraţia de aerosoli este interpretată ca fracţie inhalabilă.
Limita OEL pentru praful inhalabil este 10 mg/m3.
e)
Pulverizarea a fost estimată pentru o substanţă solidă cu generare de praf fin.
Cea mai mare valoare TWA la 8 ore pentru concentraţia prafului în aer este de cca. 50 mg/m 3
şi este calculată pentru transferul substanţei ce generază praf în instalaţii nespecializate
(PROC 8a), lubrifiere (PROC 17) şi gresare (PROC 18) în condiţii de mare energie, în absenţa
sistemului de ventilaţie locală sau a echipamentului de protecţie a respiraţiei (PRE). Măsurile
eficiente de management a riscului sau utilizarea RPE reduce semnificativ expunerea
ocupaţională prin inhalare de praf de carbonat de calciu în aceste situaţii.
De asemenea, transferul substanţei în instalaţii specializate (PROC 8b) sau în liniile de
umplere (PROC 9), procesele discontinue, deschise (PROC 4), amestecarea manuală,
omogenă (PROC 19) sau procesele de amestecare şi mixare (PROC 5) pot duce la concentraţii
mari de praf în aer, de până la 25 mg/m3 în situaţiile în care carbonatul de calciu care
gnerează o cantitate mare de praf este utilizat fără măsuri de management a riscului sau PRE.
Producerea de tablete prin compactarea materialului sub formă de pudră şi manipularea cu
energie mică a materialelor ce conţin cantităţi mari de carbonat de calciu pot genera
concentraţii de praf în aer de 10 mg/m3. Pentru toate aceste utilizări se recomandă utilizarea
sistemului local de ventilaţie (LEV) sau a măştilor de praf cu o capacitate de filtrare adecvată.
Utilizarea amestecurilor lichide şi vâscoase ce conţin carbonat de calciu pentru aplicarea cu
rola sau pensula (PROC 10) sau pentru tratarea articolelor prin imersiune sau turnare (PROC
13) va genera concentraţii mici de aerosoli în aer, de 0,03 mg/m3. Pulverizarea industrială a
vopselelor sau a altor amestecuri vâscoase ce conţin particule de carbonat de calciu poate
genera concentraţii în aer de 100 mg CaCO3/m3. Utilizarea LEV sau PRE cu eficienţă de 95%
va asigura un nivel acceptabil de expunere în timpul pulverizării industriale.

ROMÂNIA
1.1.4.2. Expunerea consumatorilor
În urma utilizărilor industriale, nu există posibilitatea de expunere directă a consumatorilor la

carbonat de calciu.
1.1.4.2.1. Expunerea indirectă a oamenilor în mediu (cale orală)

Carbonatul de calciu este prezent în mod natural în mediu, iar oamenii sunt expuşi la această
substanţă, de exemplu prin apa de băut. Carbonatul de calciu este un aditiv alimentar aprobat
prin Directiva Consiliului nr. 95/2/EC privind aditivii alimentari (substanţa poartă simbolul E
170). Se estimează că emisiile substanţei conform utilizărilor identificate nu va duce la
creşterea semnificativă a concentraţiilor carbonatului de calciu din mediu, rezultat în urma
proceselor naturale. Mai mult, substanţa nu este bioacumulabilă. S-a concluzionat că
expunerea oamenilor la carbonatul de calciu din mediu nu reprezintă un risc.
1.1.4.2.2. Expunerea mediului
Carbonatul de calciu produs în urma activităţii oamenilor, odată ajuns în mediu va lua parte la
unul din cele mai importante cicluri biogeochimice, şi anume ciclul carbonului. Acesta descrie
circuitul carbonului şi al compuşilor chimici ce conţin carbon în biosferă de la sau spre
litosferă, atmosferă şi hidrosferă. Carbonatul de calciu este un mineral omniprezent în partea
superioară a scoarţei terestre, formând straturi groase de roci sedimentare, fiind prezent de
exemplu în calcar. Datorită alterării, mineralul se desprinde din stânci şi este transportat în apa
de suprafaţă sau sol. În apele de suprafaţă acesta poate precipita şi poate fi depozitat în
sedimente, sau poate fi transportat în apele oceanice sub formă de carbonat de calciu dizolvat.
În această etapă carbonatul de calciu poate precipita din nou, formând sedimente pe fundul
oceanului.
Carbonatul de calciu se găseşte în apa de suprafaţă, sol şi sedimente în diferite concentraţii, în
funcţie de condiţiile de mediu şi procesele naturale. Nu s-au observat efecte adverse ale
substanţei asupra ecosistemelor acvatice şi terestre, în condiţii normale. Organismele acvatice
şi terestre pot regla nivelurile calciului şi carbonatului din organism, şi se pot adapta la
modificările nivelurilor din mediu ale carbonatului de calciu. Emisiile de carbonat de calciu în
mediu, provenind din activităţile oamenilor, pot cauza modificări pe termen scurt ale
condiţiilor de mediu la nivel regional. Se concluzionează că emisiile de carbonat de calciu în
urma activităţilor desfăşurate de oameni nu prezintă riscuri pentru mediu, astfel, nu este
necesară o evaluare a expunerii mediului la carbonat de calciu.
1.1.4.2.3. Concentraţiile de expunere relevante pentru lanţul trofic

(otrăvirea secundară)
Organismele acvatice şi terestre pot regla nivelurile calciului şi carbonatului din organism şi
se pot adapta la modificările nivelurilor din mediu ale carbonatului de calciu. Carbonatul de
calciu nu are potenţial de bioacumulare. Otrăvirea secundară nu este un fenomen relevant
pentru această substanţă.

ROMÂNIA
Scenariul de expunere 2: Utilizarea carbonatului de calciu şi a

amestecurilor ce conţin carbonat de calciu în
sectorul neindustrial
2.2.1. Scenariu de expunere
Scenariul de expunere poate fi descris prin intermediul descriptorilor propuşi de ECHA, după
cum urmează:
SU: 1, 2a, 2b, 3, 4, 5, 6a, 6b, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 23, 24
PC: 1, 2, 3, 4, 7, 8, 9a, 9b, 9c, 11, 12, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29,
30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40
PROC: 1, 2, 3, 4, 5, 8a, 8b, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 17, 18, 19, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27a, 27b
AC: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 13, 31, 32, 34, 35, 36, 38
ERC: 1, 2, 3, 4, 7, 8a, 8b, 8c, 8d, 8e, 8f, 9a, 9b, 10a, 10b, 11a, 11b
2.2.1.1. Descrierea activităţilor şi proceselor cuprinse în scenariul de expunere

Profesioniştii şi consumatorii utilizează carbonatul de calciu şi diverse amestecuri şi articole
ce conţin carbonat de calciu în timpul efectuării unei game largi de activităţi. Cu toate acestea,
cazurile în care utilizatorii profesionişti şi privaţi pot intra în contact cu praf ce conţine
CaCO3, sunt limitate la câteva domenii de aplicare. Profesioniştii şi consumatorii ce utilizează
amestecuri solide, sub formă de pudră (precum cimentul, ghips) pot fi expuşi la praful din aer,
generat în timpul utilizării acestor amestecuri. Profesioniştii şi consumatorii ce pulverizează
amestecuri lichide sau vâscoase ce conţin carbonat de calciu (precum vopsele, lacuri, adezivi)
pot fi expuşi la aerosoli. Pe de altă parte, carbonatul de calciu este prezent în compoziţia
articolelor din plastic, cauciuc, hârtie, ceramică şi sticlă. În condiţii normale de utilizare,
substanţa nu este eliberată în cantităţi semnificative din aceste articole. Astfel, expunerea
profesioniştilor şi consumatorilor la carbonat de calciu în timpul manipulării acestor articole
este neglijabilă.
Cel mai important domeniu de aplicare, ce implică intrarea frecventă în contact cu preparate
sub formă de praf sau pudră ce conţin CaCO3 poate fi utilizarea de către profesionişti sau
consumatori a îngrăşămintelor şi a produselor pentru ameliorarea solului ce conţin această
substanţă. Alte situaţii ce pot duce la expunerea prin inhalare a profesioniştilor şi
consumatorilor pot include utilizarea materialelor de construcţii şi a substanţelor chimice
pentru tratarea apei.
Cel mai mare nivel de expunere pentru profesionişti şi consumatori la praful de carbonat de
calciu din aer este anticipat pentru situaţiile în care utilizatorii golesc preparatele sub formă de
pudră din ambalaje (ex. saci de 25 kg) într-un vas de amestecare deschis (PROC 8a) şi
efectuează activităţi de amestecare automată sau manuală (PROC 19). Concentraţiile de praf
din aer scad semnificativ atunci când amestecurile sub formă de pudră sunt umezite înainte de
amestecare. Pastele rezultate din amestecurile umectabile sub formă de pudră pot fi răspândite,
turnate sau modelate (PROC 10). Pe durata ciclului de viaţă a materialelor de construcţii, pot
exista cazuri de generarea a prafului ce conţine carbonat de calciu, ex. în situaţiile în care
profesioniştii şi consumatorii găuresc pereţii sau în timpul dărâmării clădirilor (PROC 21).
Pentru profesionişti şi consumatori este disponibilă o gamă largă de amestecuri lichide sau
vâscoase ce conţin carbonat de calciu, cum ar fi vopsele, adezivi şi produse de curăţat. Aceste
amestecuri pot fi aplicate cu rola sau pensula (PROC 10) sau prin imersiunea articolelor în

ROMÂNIA
lichide (PROC 13), ceea ce va duce la formarea unui nivel minim de aerosoli sau praf. Alte
amestecuri pot fi utilizate prin pulverizare non-industrială (PROC 11), ceea ce va duce, în
anumite circumstanţe, la formarea unor concentraţii considerabile de aerosoli.
2.2.1.2. Condiţii de funcţionare

Într-o primă etapă, s-a evaluat expunerea utilizatorilor profesionişti. Pentru cea mai gravă
situaţie, s-a luat în considerare o perioadă de expunere de 8 ore pe zi lucrătoare, pentru toate
activităţile, indiferent dacă unele activităţi se desfăşoară pe perioade mai mici de timp.
Profesioniştii pot fi expuşi la locul de muncă la carbonat de calciu timp de 5 zile pe
săptămână. Contactul cu praful sau aerosolii ce conţin carbonat de calciu se poate produce
pentru următoarele activităţi, ce pot fi descrise prin intermediul PROC:
Tabelul 3 – ES 2: Activităţi ce pot genera praf sau aerosoli
PROC Activitate
4 Activităţi din timpul proceselor de fabricare, cum ar fi prelevarea de
mostre, când se poate produce expunerea
5 Mixarea şi amestecarea
8a, 8b, 9 Transferul carbonatului de calciu în containerele destinate depozitării sau
transportului şi ambalarea
11 Pulverizarea non-industrială
14 Compactarea amestecurilor pentru a forma tablete
17 Lubrifierea în condiţii de mare energie şi în procese parţial deschise
18 Ungerea în condiţii de mare energie
19 Amestecarea manuală, omogenă, doar cu PPE
21 Manipularea la energie mică a substanţelor cuprinse în articole
22 Operaţiuni posibil în sistem închis cu minerale/metale la temperaturi
ridicate
23 Procese deschise şi operaţiuni de transfer cu minerale/metale la
temperaturi ridicate
24 Acumularea de energie (mecanică) a substanţelor cuprinse în materiale
şi/sau articole
25 Alte operaţii la cald implicând metale
26 Manipularea substanţelor anorganice solide la temperatură ambientală
27a Producerea pulberilor metalice (procese la cald)
27b Producerea pulberilor metalice (procedeu umed)
Cadrul de desfăşurare a tuturor proceselor este în interior sau în exterior. Utilizarea sistemului
de ventilaţie locală (LEV) a fost luat în considerare numai pentru situaţiile în care
concentraţiile de praf din aer depăşesc pe termen lung valoarea limită pentru expunerea
ocupaţională (OEL). În instalaţiile din exterior s-a estimat că ventilaţia naturală scade nivelul
concentraţiei din aer cu 30% (valoarea prestabilită de ECETOC). Se poate utiliza echipament
individual pentru protecţia respiraţiei (PRE), ca o alternativă la LEV, în instalaţiile din interior
şi va fi considerat ca o măsură de management al riscului în instalaţiile din exterior. Contactul
cu substanţa pură nu a fost estimat pentru PROC 11 (pulverizare), pentru care s-a considerat o
valoare maximă a concentraţiei de 10% carbonat de calciu solid în amestecurile pulverizate.

ROMÂNIA
2.2.1.3. Măsurile de management a riscului

În timpul manipulării substanţei pure, solide, în cazul formării prafului sau aerosolilor,
profesioniştii trebuie să poarte echipament de lucru adecvat şi ochelari de protecţie. În timpul
proceselor prin care se generează cantităţi mari de praf sau aerosoli, este necesară utilizarea
măştilor de protecţie. Aceste procese trebuie să se desfăşoare în zone bine ventilate.
2.2.2. Estimarea expunerii
2.2.2.1. 2a: Estimarea expunerii ocupaţionale a profesioniştilor

În principiu, doar procesele şi activităţile prin care se poate genera praf sunt relevante pentru
această evaluare, deoarece nu se eliberează vapori de carbonat de calciu în timpul proceselor,
iar expunerea pe cale cutanată sau orală la carbonatul de calciu nu este dăunătoare pentru
muncitori.
Expunerea ocupaţională la carbonatul de calciu a fost calculată cu ajutorul ECETOC TRA
(ECETOC, 2010). Concentraţiile din aer pentru procesele în care nu se generează cantităţi
semnificative de praf şi aerosoli au fost de asemenea evaluate cu ajutorul modelului ECETOC
TRA. Pentru calcularea nivelului de expunere în timpul vopsirii cu rola sau pensula, a tratării
articolelor prin imersiune sau turnare şi amestecării manuale a pastelor sau vopselelor, s-a luat
în considerare un material solid ce generează o cantitate mică de praf, conform recomandărilor
din ghidul privind Evaluarea Riscului Principal (ECETOC, 2004, Anexa C). Concentraţia
aerosolilor din aer în timpul pulverizării non-industriale cu vopsea sau amestecuri cu o
vâscozitate asemănătoare a fost estimată luând în considerare o substanţă solidă ce provoacă
generarea unei cantităţi mari de praf (ECETOC, 2004, Anexa C). Pentru calcule s-a luat în
considerare masa moleculară a carbonatului de calciu de 100,09 g/mol.
2.2.2.1.1. Expunerea pe termen scurt

Nivelul de vârf pe termen scurt pentru concentraţia carbonatului de calciu se poate atinge
atunci când se formează nori de praf, ex. în momentul în care se goleşte containerul destinat
transportului, iar produsul sub formă de pudră trece în vasul pentru amestecarea în sistem
deschis, în agitatoare de mare putere. Aceste concentraţii pe termen scurt pot depăşi valorile
concentraţiei pe termen lung, dar persistă doar pe o perioadă scurtă de timp. Astfel, se
recomandă purtarea echipamentului de protecţie a respiraţiei în caz de concentraţii ridicate de
praf sau aerosoli pe termen scurt.
2.2.2.1.2. Expunerea pe termen lung

Concentraţiile pe termen lung, pentru praful de carbonat de calciu din aer, rezultate în urma
proceselor şi activităţilor descrise în acest scenariu de expunere sunt furnizate în Tabelul 4.
S-au diferenţiat produsele ce generează cantităţi mari, medii şi mici de praf. În urma mai
multor activităţi efectuate de profesionişti, ce implică utilizarea carbonatului de calciu ce
generează cantităţi mari de praf se pot forma concentaţii de praf în aer care depăşesc limitele
expunerii ocupaţionale de 3 mg/m3 pentru particulele respirabile (limite luate în considerare
pentru manipularea solidelor ce generează concentraţii medii şi mici de praf şi aerosoli).
Profesioniştii pot utiliza carbonatul de calciu în exterior, de exemplu pentru ameliorarea
solurilor. Astfel, s-a luat în considerare utilizarea în exterior pentru toate procesele descrise în
scenariul de expunere.
Utilizarea sistemului de ventilaţie locală suficent de eficient (indicat în Tabelul 4) asigură
respectarea valorilor OEL pentru toate utilizările. Ca alternativă, muncitorii pot utiliza măşti

ROMÂNIA
de protecţie cu o capacitate de filtrare suficientă, sau se poate reduce perioada de desfăşurare a

activităţilor: factorii prestabiliţi pentru reducerea valorilor concentraţiei în TRA sunt 0,6
pentru perioade între 1 şi 4 ore, 0,2 pentru perioade între 15 minute şi 1 oră şi 0,1 pentru
perioade mai mici de 15 minute. Este de asemenea util să se ia în considerare concentraţia
substanţei din amestecurile utilizate de profesionişti, deoarece concentraţiile din aer vor
scădea o data cu scăderea concentraţiilor.
În estimarea expunerii s-a investigat pulverizarea nămolurilor sau dispersiilor ce conţin până
la 10% unităţi de masă carbonat de calciu. Conform TRA, pulverizarea non-industrială poate
genera concentraţii mari de aerosoli.

ROMÂNIA
Tabelul 4 – ES 2: concentraţia medie pe o perioadă de 8 ore
Conc. Conc. CaCO3 din Doza

Categoria LEV/PRE Durata CaCO3 aer (mg/m3) a) cutanată
Concluzie
procesului (% eficienţă) (ore) (% unit. (mg/kg
Activităţi industriale cu utilizarea carbonatului de calciu solid ce generează o cantitate mare de
praf b)
PROC 1
Procese în
4 până
sistem închis, Nu 100 0,1 0,07 0,34
la 8
fără Risc
expunere controlat
Măsuri
PROC 2 necesare
Procese 4 până
Nu 100 5 3,75 1,37 pentru
închise, la 8
controlul
continue, cu riscului
expunere
ocazională 4 până Risc
90 100 0,5 0,38 1,37
la 8 controlat
Măsuri
necesare
PROC 3 4 până
Nu 100 5 3,75 0,34 pentru
Procese la 8
controlul
închise, riscului
discontinue
4 până Risc
90 100 0,5 0,38 0,34
la 8 controlat
Măsuri
PROC 4 necesare
Procese 4 până
Nu 100 50 37,5 6,86 pentru
deschise, la 8
controlul
discontinueşi riscului
alte procese
deschise 4 până Risc
95 100 2,5 1,75 6,86
la 8 controlat
Măsuri
necesare
4 până
PROC 5 Nu 100 50 37,5 13,71 pentru
la 8
Mixare şi controlul
amestecare riscului
4 până Risc
95 100 2,5 1,75 6,86
la 8 controlat
Măsuri
PROC 8a
necesare
Nu 100 50 37,5 13,71 pentru
controlul
specializate
riscului

ROMÂNIA

Concluzie
4 până Risc
95 100 2,5 1,75 6,86
la 8 controlat
Măsuri
necesare
PROC 8b 4 până
Nu 100 50 37,5 6,86 pentru
Transfer în la 8
controlul
instalaţii riscului
specializate
4 până Risc
95 100 2,5 1,75 6,86
la 8 controlat
Măsuri
PROC 9 necesare
Umplerea 4 până
Nu 100 20 14 6,86 pentru
containerelor la 8
controlul
mici în riscului
instalaţii
specializate 4 până Risc
90 100 2 1,4 6,86
la 8 controlat
Măsuri
PROC 13 necesare
Tratarea 4 până
Nu 100 5 3,75 13,71 pentru
articolelor la 8
controlul
prin riscului
imersiune
sau turnare 4 până Risc
90 100 0,5 0,38 13,71
la 8 controlat
Măsuri
PROC 14 necesare
4 până
Producerea Nu 100 50 37,5 3,43 pentru
la 8
de preparate controlul
sau articole riscului
prin
compactare 4 până Risc
95 100 2,5 1,75 3,43
la 8 controlat
Măsuri
necesare
4 până
PROC 15 Nu 100 5 3,75 0,34 pentru
la 8
Lucrări de controlul
laborator riscului
4 până Risc
90 100 0,5 0,38 0,34
la 8 controlat
PROC 17 Măsuri
Lubrifiere la necesare
4 până
presiune Nu 100 200 140 27,43 pentru
la 8
parţial riscului

ROMÂNIA

Concluzie
deschis 4 până Risc
99 100 2 1,4 27,43
la 8 controlat
Măsuri
PROC 18 necesare
4 până
Gresare în Nu 100 200 140 13,71 pentru
la 8
condiţii de controlul
mare riscului
presiune 4 până Risc
99 100 2 1,4 13,71
la 8 controlat
Măsuri
necesare
PROC 19 4 până
Nu 100 50 3,75 141,43 pentru
Amestecare la 8
controlul
manuală, riscului
omogenă
4 până Risc
95 100 2,5 0,38 141,43
la 8 controlat
PROC 21 Măsuri
Manipulare necesare
4 până
la presiune Nu 100 20 14 2,83 pentru
la 8
mică a controlul
substanţelor riscului
incluse în
materiale sau 4 până Risc
90 100 2 1,4 2,83
articole la 8 controlat
PROC 23 Măsuri
Procese necesare
4 până
deschise şi Nu 100 3 2,1 1,41 pentru
la 8
operaţiuni de controlul
transfer la riscului
temperaturi
ridicate ce
implică 4 până Risc
90 100 0,3 0,21 1,41
minerale şi la 8 controlat
metale
PROC 24 Măsuri
Finisare de necesare
4 până
mare energie Nu 100 3 2,1 2,83 pentru
la 8
(mecanică) a controlul
substanţelor riscului
incluse în
materiale sau 4 până Risc
90 100 0,3 0,21 2,83
articole la 8 controlat

ROMÂNIA

Concluzie
Măsuri
necesare
PROC 25 4 până
Nu 100 10 7 0,28 pentru
Alte operaţii la 8
controlul
la cald cu riscului
metale
4 până Risc
90 100 1 0,7 0,28
la 8 controlat
Activităţi industriale cu utilizarea carbonatului de calciu solid ce generează o cantitate medie de
praf c)
PROC 1
Procese în
4 până Risc
sistem închis, Nu 100 0,01 0,007 0,34
la 8 controlat
fără
expunere
PROC 2
Procese
închise, 4 până Risc
Nu 100 1 0,7 1,37
continue, cu la 8 controlat
expunere
ocazională
PROC 3
Procese 4 până Risc
Nu 100 1 0,7 0,34
închise, la 8 controlat
discontinue
PROC 4
Procese
deschise,
4 până Risc
discontinue, Nu 100 5 3,75 6,86
la 8 controlat
şi alte
procese
deschise
PROC 5
4 până Risc
Mixare şi Nu 100 5 3,75 13,71
la 8 controlat
amestecare
PROC 8a
Transfer în 4 până Risc
Nu 100 5 3,75 13,71
instalaţii ne- la 8 controlat
specializate
PROC 8b
Transfer în
instalaţii 4 până Risc
Nu 100 5 3,75 6,86
specializate la 8 controlat

ROMÂNIA

Concluzie
PROC 9
Umplerea
containerelor 4 până Risc
Nu 100 5 3,75 6,86
mici în la 8 controlat
instalaţii
specializate
PROC 14
Producerea
de preparate 4 până Risc
Nu 100 5 3,75 3,43
sau articole la 8 controlat
prin
compactare
PROC 15
Lucrări de 4 până Risc
Nu 100 0,5 0,38 0,34
laborapână la 8 controlat
lar
Măsuri
PROC 17 necesare
Lubrifiere la 4 până
Nu 100 50 37,5 27,43 pentru
presiune la 8
controlul
mare, proces riscului
parţial
90 100 5 3,75 27,43
la 8 controlat
Măsuri
PROC 18 necesare
4 până
Gresare în Nu 100 50 37,5 13,71 pentru
la 8
condiţii de controlul
mare riscului
presiune 4 până Risc
90 100 5 3,75 13,71
la 8 controlat
PROC 19
Amestecare 4 până Risc
Nu 100 5 3,75 141,43
manuală, la 8 controlat
omogenă
PROC 21
Manipulare
la presiune
mică a
substanţelor 4 până Risc
incluse în Nu 100 5 3,75 2,83
la 8 controlat
materiale sau
articole

ROMÂNIA

Concluzie
PROC 23
Procese
deschise şi
operaţiuni de
transfer la 4 până Risc
Nu 100 3 2,1 1,41
temperaturi la 8 controlat
ridicate ce
implică
minerale şi
metale
PROC 24
Finisare de
mare energie
(mecanică) a 4 până Risc
Nu 100 3 2,1 2,83
substanţelor la 8 controlat
incluse în
materiale sau
articole
Măsuri
necesare
PROC 25 4 până
Nu 100 10 7 0,28 pentru
la 8
Alte operaţii controlul
la cald cu riscului
metale
4 până Risc
90 100 1 0,7 0,28
la 8 controlat
Activităţi industriale cu utilizarea carbonatului de calciu solid ce generează o cantitate mică de
praf c)
PROC 1
Procese în
4 până Risc
sistem închis, Nu 100 0,01 0,007 0,34
la 8 controlat
fără
expunere
PROC 2
Procese
Nu 100 0,01 0,007 1,37
continue, cu la 8 controlat
expunere
ocazională
PROC 3
Procese
discontinue Nu 100 0,1 0,07 0,34
la 8 controlat

ROMÂNIA

Concluzie
PROC 4
Procese
deschise,
4 până Risc
discontinue, Nu 100 1 0,7 6,86
la 8 controlat
şi alte
procese
deschise
PROC 5
4 până Risc
Mixare şi Nu 100 1 0,7 13,71
la 8 controlat
amestecare
PROC 8a
Nu 100 0,5 0,38 13,71
instalaţii ne- la 8 controlat
specializate
PROC 8b
Nu 100 0,5 0,38 6,86
instalaţii la 8 controlat
specializate
PROC 9
Umplerea
containerelor 4 până Risc
Nu 100 0,5 0,38 6,86
mici în la 8 controlat
instalaţii
specializate
PROC 14
Producerea
de preparate 4 până Risc
Nu 100 1 0,7 3,43
sau articole la 8 controlat
prin
compactare
PROC 15
4 până Risc
Lucrări de Nu 100 0,1 0,07 0,34
la 8 controlat
laborator
Măsuri
PROC 17 necesare
Lubrifiere la 4 până
Nu 100 10 7 27,43 pentru
presiune la 8
controlul
mare, proces riscului
parţial
90 100 1 0,7 27,43
la 8 controlat
PROC 18
Gresare în 4 până Risc
Nu 100 5 3,75 13,71
condiţii de la 8 controlat
mare

ROMÂNIA

Concluzie
presiune
PROC 19
Amestecare
manuală, 4 până Risc
Nu 100 0,5 0,38 141,43
omogenă la 8 controlat
PROC 21
Manipulare
la presiune
mică a 4 până Risc
Nu 100 3 2,1 2,83
incluse în
materiale sau
articole
PROC 23
Procese
deschise şi
operaţiuni de
transfer la 4 până Risc
Nu 100 3 2,1 1,41
temperaturi la 8 controlat
ridicate ce
implică
minerale şi
metale
PROC 24
Finisare de
mare energie
(mecanică) a 4 până Risc
Nu 100 3 2,1 2,83
incluse în
materiale sau
articole
Măsuri
necesare
PROC 25 4 până
Nu 100 10 7 0,28 pentru
la 8
Alte operaţii controlul
la cald cu riscului
metale
4 până Risc
90 100 1 0,7 0,28
la 8 controlat
Activităţi profesionale cu amestecuri lichide ce conţin carbonat calciu d)
PROC 10
Aplicare cu 4 până Risc
Nu 10 0,05 0,038 27,43
rola sau la 8 controlat
pensula

ROMÂNIA

Concluzie
Măsuri
necesare
PROC 11 4 până
Nu 10 250,2 175,1 107,14 pentru
Pulverizare la 8
controlul
non- riscului
industrială e)
4 până Risc
97,5 10 6,3 4,4 107,14
la 8 controlat
PROC 13
Tratarea
articolelor 4 până Risc
Nu 10 0,05 0,038 13,71
prin la 8 controlat
imersiune
sau turnare
PROC 19
Amestecare 4 până Risc
Nu 10 0,05 0,038 141,43
manuală, la 8 controlat
omogenă
4 până Risc
Alte PROC Nu 10 0,03 0,02 1,37
la 8 controlat
a)
Concentraţia pentru fiecare proces este dată pentru un scenariu cu procese în interior şi în
exterior
b)
praful respirabil pentru solidele care generează o cantitate mare de praf. Limita OEL existentă
pentru praful respirabil este 3 mg/m3.
c)
praful inhalabil pentru solidele care generează o cantitate medie sau mică de praf. Limita OEL
existentă pentru pragul respirabil este 10 mg/m3.
d)
Concentraţia de aerosoli este interpretată ca fracţie inhalabilă. Limita OEL pentru praful
inhalabil este 10 mg/m3.
e)
Pulverizarea a fost estimată pentru o substanţă solidă cu generare de praf fin.
2.2.2.2. 2b: Estimarea expunerii consumatorilor

Deoarece condiţiile de expunere a consumatorilor pot fi determinate pe baza expunerii
profesioniştilor, se recomandă evaluarea expunerii consumatorilor separat, în timpul anumitor
activităţi.
2.2.2.2.1. Expunerea prin inhalare în timpul încărcării şi amestecării

produselor sub formă de pudră
Un inventar realizat de Van Hemmen (1992) pentru expunerea profesioniştilor prin inhalare la
pesticide raporteză o valoare pentru amestecarea şi încărcarea pesticidelor solide (pudre
umectabile). Valoarea percentilei 90 pentru expunerea prin inhalare este 15 mg preparat pe
oră, aplicabil pentru o cantitate de 25 kg substanţă activă aplicată pe zi. Valoarea relevantă

ROMÂNIA
pentru expunerea profesioniştilor la pesticide este extrapolată la utilizarea de către

consumatori a pesticidelor, conform Fişei Informative pentru Pesticide (RIVM 2006).
Ulterior, s-a presupus că valoarea relevantă obţinută pentru un pesticid sub formă de pudră
poate fi de asemenea adecvată şi pentru produsele de bricolaj (RIVM 2007). În cadrul Fişei
Informative privind Produsele de Bricolaj (RIVM 2007), s-a estimat o cantitate de substanţă
activă aplicată pe zi de 1000 de ori mai mică pentru produsele destinate consumatorilor decât
cele destinate producătorilor. Astfel, cantitatea aplicată pe zi este de cca. 25 g substanţă activă.
Expunerea prin inhalare a consumatorilor la praful din aer este estimată la 0,015 mg/oră.
Acest lucru este valabil pentru cantităţi mici de produs. Pentru activităţile ce implică utilizarea
unor cantităţi mai mari de produs, se estimează o valoare mai mare a expunerii prin inhalate.
Se propune un factor de 10 pentru cantităţile de produs ce depăşesc 2,5 kg, ducând la o valoare
a expunerii prin inhalare de 0,15 mg/oră.
Expunerea prin inhalare la praful de carbonat de calciu se poate produce atunci când
consumatorii lucrează cu ciment şi ghips, îngrăşăminte şi produse pentru ameliorarea solului
sau substanţe chimice pentru tratarea apei. O cantitate de produs ce depăşeşte 2,5 kg/zi
(o valoare a expunerii prin inhalare de 0,15 mg/oră), o durată a expunerii de 30 minute pe zi şi
o rată a inhalării de 26 m3/zi pentru utilizare uşoară au ca rezultat, pentru situaţia cea mai
gravă, o concentraţie în aer de 0,15 / (0,5 / 24 x 26) = 0,277 mg/m 3. Expunerea prin inhalare a
consumatorilor la carbonatul de calciu în urma utilizării pudrelor abrazive a fost estimată prin
intermediul ConsExpo, pe baza scenariilor de expunere prestabilite (RIVM 2006b).
Pentru situaţia cea mai gravă s-a luat în considerare o fracţie a carbonatului de calciu din
produse de 25% unităţi de masă. Valoarea medie a concentraţiei a fost de 0,0102 mg/m3 în
timpul curăţării.
2.2.2.2.2. Expunerea prin inhalare în timpul utilizării amestecurilor lichide şi vâscoase,

prin aplicare cu rola sau pensula
Expunerea prin inhalare a consumatorilor la carbonatul de calciu în urma utilizării vopselelor
şi a lichidelor abrazive prin aplicare cu rola sau pensula a fost estimată prin intermediul
ConsExpo pe baza scenariilor de expunere prestabilite (RIVM 2006b).
Pentru situaţia cea mai gravă s-a luat în considerare o fracţie a carbonatului de calciu din
produse de 25% unităţi de masă. Valoarea medie a concentraţiei a fost de 1,15 x 10-4 mg/m3 în
timpul aplicării vopselelor şi 5,25 x 10-5 mg/m3 în timpul utilizării lichidelor abrazive.
2.2.2.2.3. Expunerea prin inhalare în timpul utilizării amestecurilor lichide şi vâscoase,

prin pulverizare
Expunerea prin inhalare a consumatorilor la carbonatul de calciu în urma utilizării vopselelor
tip spray a fost estimată prin intermediul ConsExpo pe baza scenariilor de expunere
prestabilite (RIVM 2006b). Substanţa se adaugă la vopsele sau alte amestecuri lichide sau
vâscoase. Se estimează că particulele de carbonat de calciu solid eliberate în timpul
pulverizării pot forma praf inhalabil în aer. Concentraţia medie a carbonatului de calciu din aer
depinde de concentraţia substanţei din vopseaua tip spray (Tabelul 5).
Tabelul 5: Concentraţia medie a carbonatului de calciu din aer în timpul utilizării

vopselelor tip spray
Concentraţia substanţei în Concentraţia medie a Concentraţia medie a

vopseaua tip spray substanţei în aer (mg/m3) substanţei în aer în ziua
expunerii (mg/m3)

ROMÂNIA
25% unităţi de masă 93,7 1,3

20% unităţi de masă 75 1,04
2.2.2.2.4. Expunerea prin inhalare în urma utilizării articolelor

Nu se estimează expunerea prin inhalare a consumatorilor la carbonat de calciu în urma
utilizării articolelor ce conţin această substanţă.
2.2.2.3. Expunerea indirectă a oamenilor în mediu (cale orală)

Carbonatul de calciu este prezent în mod natural în mediu, iar oamenii sunt expuşi la această
substanţă, de exemplu prin apa de băut. Carbonatul de calciu este un aditiv alimentar aprobat
prin Directiva Consiliului nr. 95/2/EC privind aditivii alimentari (substanţa poartă simbolul E
170). Se estimează că emisiile substanţei conform utilizărilor identificate nu va duce la
creşterea semnificativă a concentraţiilor carbonatului de calciu din mediu, rezultat în urma
proceselor naturale. Mai mult, substanţa nu este bioacumulabilă. S-a concluzionat că
expunerea oamenilor la carbonatul de calciu din mediu nu reprezintă un risc.
2.2.2.4. Expunerea mediului

Carbonatul de calciu produs în urma activităţii oamenilor, odată ajuns în mediu va lua parte la
unul din cele mai importante cicluri biogeochimice, şi anume ciclul carbonului. Acesta descrie
circuitul carbonului şi al compuşilor chimici ce conţin carbon în biosferă de la sau spre
litosferă, atmosferă şi hidrosferă. Carbonatul de calciu este un mineral omniprezent în partea
superioară a scoarţei terestre, formând straturi groase de roci sedimentare, fiind prezent de
exemplu în calcar. Datorită alterării, mineralul se desprinde din stânci şi este transportat în apa
de suprafaţă sau sol. În apele de suprafaţă acesta poate precipita şi poate fi depozitat în
sedimente, sau poate fi transportat în apele oceanice sub formă de carbonat de calciu dizolvat.
În această etapă carbonatul de calciu poate precipita din nou, formând sedimente pe fundul
oceanului.
Carbonatul de calciu se găseşte în apa de suprafaţă, sol şi sedimente în diferite concentraţii,
în funcţie de condiţiile de mediu şi procesele naturale. Nu s-au observat efecte adverse ale
substanţei asupra ecosistemelor acvatice şi terestre, în condiţii normale. Organismele acvatice
şi terestre pot regla nivelurile calciului şi carbonatului din organism şi se pot adapta la
modificările nivelurilor din mediu ale carbonatului de calciu. Emisiile de carbonat de calciu în
mediu, provenind din activităţile oamenilor, pot cauza modificări pe termen scurt ale
condiţiilor de mediu la nivel local, dar este puţin probabil ca aceste modificări să influenţeze
mediul înconjurător la nivel regional. Se concluzionează că emisiile de carbonat de calciu în
urma activităţilor desfăşurate de oameni nu prezintă riscuri pentru mediu, astfel, nu este
necesară o evaluare a expunerii mediului la carbonat de calciu.
2.2.2.5. Concentraţiile de expunere relevante pentru lanţul trofic (otrăvirea secundară)

ROMÂNIA
Organismele acvatice şi terestre pot regla nivelurile calciului şi carbonatului din organism, şi
se pot adapta la modificările nivelurilor din mediu ale carbonatului de calciu. Carbonatul de
calciu nu are potenţial de bioacumulare. Otrăvirea secundară nu este un fenomen relevant
pentru această substanţă.
2.3. Concentraţiile pentru expunerea regională

Carbonatul de calciu se găseşte în apa de suprafaţă, sol şi sedimente în diferite concentraţii, în
funcţie de condiţiile de mediu şi procesele naturale. Emisiile de carbonat de calciu în mediu,
provenind din activităţile oamenilor, pot cauza modificări pe termen scurt ale condiţiilor de
mediu la nivel local, dar este puţin probabil ca aceste modificări să influenţeze mediul
înconjurător la nivel regional. Se concluzionează că emisiile de carbonat de calciu în urma
activităţilor desfăşurate de oameni nu prezintă riscuri pentru mediu, astfel, nu este necesară o
evaluare a expunerii mediului la carbonat de calciu.

Slidex - Tips Fia Cu Date de Securitate Carbonat de Calciu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Slidex - Tips Fia Cu Date de Securitate Carbonat de Calciu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IDENTIFICAREA SUBSTANŢEI /PREPARATULUI CARBONAT DE CALCIU

S.C. AZOMUREŞ S.A. TÂRGU- MUREŞ

FIŞĂ CU DATE DE SECURITATE

Conform Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (REACH)/ Regulamentului (CE) nr.453/2010/

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 1 / 16

Piatră, ghips, ciment, sticlă şi produse ceramice.

2.1 Clasificarea substanţei sau a amestecului

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 2 / 16

nazale şi acţionează asupra sistemului respirator cu simptome de inflamare a

3.1 Produsul trebuie considerat:

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 3 / 16

Limita de concentraţie: >= 0 - <= 2% (unităţi de masă)

4.1 Descrierea măsurilor de prim ajutor

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 4 / 16

5.1 Mijloace de stingere a incendiilor

6.1 Precauţii personale, echipament de protecţie şi proceduri de urgenţă

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 5 / 16

7.1 Precauţii pentru manipularea în condiţii de securitate

8.1 Parametri de control

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 6 / 16

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 7 / 16

Măsuri de protecţie colectivă la sursa de risc - Carbonat de calciu

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 8 / 16

Măsuri de igienă: nu se mănâncă, nu se bea şi nu se fumează în timpul manipulării produsului.

9.1 Informaţii privind proprietăţile fizice şi chimice de bază

Nr. Proprietăţi Rezultate Discuţii

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 9 / 16

i) Coeficient de partiţie neaplicabil Substanţa este anorganică

n) Stabilitate în solvenţineaplicabil Substanţa este anorganică

9.2 Alte informaţii

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 10 / 16

Toxicitatea la doze repetate - studii nejustificate

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 11 / 16

Mediul atmosferic - nu sunt date disponibile.

13.1 Metode de tratare a deşeurilor

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 12 / 16

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, HG nr.1425/2006 pentru aprobarea Normei

Informaţii privind clasificarea

15.1 Regulamente/legislaţie în domeniul securităţii şi al mediului specifice (specifică)

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 13 / 16

Hotărârea nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a

a) Evidenţierea clară a informaţiilor care au fost adăugate, şterse sau modificate

Număr versiune Data Număr pagină Evoluţia informaţiei

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 14 / 16

versiunea 5 01.06.2015 2 La pagina 2, secțiunea 2.1 s-a eliminat

b) Legenda abrevierilor şi a acronimelor utilizate în fişa cu date de securitate

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 15 / 16

IBC - Codul Internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru

Data emiterii: 01.06.2015 Versiunea: 5 Pagina: 16 / 16

Scenariul de expunere 1: Fabricarea şi procesarea industrială a

1.1.1. Descrierea activităţilor şi proceselor incluse în scenariul de expunere

instalaţiile chimice. Procesele de desulfurare se desfăşoară în sisteme continue, închise. De

1.1.2. Condiţii de funcţionare

Data emiterii: 01.06 .2015 Versiunea: 5 Pagina: 2 /30

Tabelul 1 – ES 1: Activităţi ce pot genera praf sau aerosoli

Cadrul de desfăşurare a majorităţii proceselor este în interior sau în exterior. Utilizarea

1.1.3. Măsuri de management al riscului

Data emiterii: 01.06 .2015 Versiunea: 5 Pagina: 3 /30

1.1.4. Estimarea expunerii

1.1.4.1. Estimarea expunerii muncitorilor

1.1.4.1.1. Expunerea pe termen scurt

1.1.4.1.2. Expunerea pe termen lung

Tabelul 2 – ES 1: concentraţia medie pe o perioadă de 8 ore