Fixarea semifabricatelor pe M-U

Forţe care acţionează asupra semifabricatului

Forţe sau Punct de Relaţii de calcul a mrimii Fazele în care acţionează
momente aplicaţie, forţelor sau momentelor
direcţie sens
Greutate In centrul de G=mg[ N ] , unde m este
In toate fazele de lucru
a piesei greutate al
piesei masa piesei, în Kg, iar g,
acceleraţia gravitaţional, 9,8
m/s2.
Forţele In centrul de F=mv/t [ N ] , v fiind
La pornirea şi respectiv la
de inerţie greutate al oprirea maşinii-unelte
piesei şi are viteza de regim a piesei în pentru piesele aflate în
sens invers mişcare de translaţie, iar t – mişcare de translaţie:
acceleraţiei timpul de atingere a vitezei de raboteze, maşini de rectificat
regim la pornire şi respectiv plan etc.
timpul de oprire a maşinii-
unelte în secunde
Momente Au sens M= jπ n/(30t )[ Nm ] La pornirea şi respectiv la
le de invers , oprirea maşinii-unelte
inerţie acceleraţiei unde j este momentul de inerţie pentru piesele aflate în
unghiulare masic al piesei faţă de axa de mişcare de rotaţie.
rotaţie, iar n, turaţia de regim în
rot/min; t – timpul de atingere a
vitezei de regim la pornire sau
de oprire a maşinii-unelte, în
secunde
Forţele
centrifu-
Au punctul
de aplicaţie F=mR(πn /30 )2 ,unde R La pornirea şi respectiv la
oprirea maşinii-unelte cu
gale în centrul de este raza la care se află centrul valori variabile datorită
greutate al de greutate al piesei faţ de axa turaţiei şi cu valoarea
piesei şi de rotaţie, în m, iar n – turaţia constantă la viteza de regim,
acţionează piesei, în rot/min pentru mişcare de rotaţie
pe direcţia
radială la
axa de
rotaţie.
Forţele Au punct de Se calculează cu relaţiile din In timpul aşchierii
de aplicaţie, teoria aşchierii, pentru situaţiile
aşchiere direcţie sens cele mai defavorabile de acţiune
şi mărime a acestora asupra piesei
variabile

Forţele masice
- greutatea proprie
 =180
 =0
SR
G

G
S R2

a b
S R1
279>>180

90>>

T N
G N
F T
G

S R1
c S R2 d

- forţele de inerţie; momente de inerţie

 în regim tranzitoriu: pornire, oprire
mişcarea rectilinie-alternativă

dV
Fi =m
dt
dV V
=ct . Fi =m a , i
dt  td,f

m=masa ansamblului dispozitiv-semifabricat pentru legăturile dispozitivului pe MU

= masa semifabricatului pentru legturile semifabricatului pe dispozitiv
Va,î = viteza de aşchiere, întoarcere
td,f = timpul de demarare, frânare.

mişcare de rotaţie

2
d ϕ
M c=J
dt 2
2
d ϕ ω
=ct . M c =J
dt 2 
td,f

J – momentul de inerţie al sistemului dispozitiv piesă sau al piesei

 - viteza unghiulară în aşchiere
td,f – timp de demarare, frânare
Nr. Schiţa de calcul Volumul şi mimentele de inerţie
crt
0 1 2
1 V= abc
z 2 2
y' J x=(b +c )m/ 12
2 2
c
d J y =( a +c )m/12
o 2 2
J z=( a +b ) m/12
a y
b J x,=J x +md 2
x J y ,=J y +md
2

J z, =J z +md 2
în care: O este centrul de greutate al piesei
paralelipipedice; m – masa piesei; x’,y’,z’
sunt drepte paralele cu exele decoordonate la
dreptele faţă de care se consideră momentul
de inerţie.
2 z'' 2 2 2 2
y J y ,=J x cos α+J y cos β+J z cos γ +md
z' z
sistemele x’,y’,z’ şi x’’,y’’,z’’ sunt cu axele
  paralele, iar sistemul x,y,z are axele paralele
y'' cu planele paralelipipedului; Jx, Jy,Jz sunt
o date de relaţiile de la poziţia 1

x''
d
x
o' y'
x'
3 z V =πR2 l
x 2 2
J y =mR /2 ; J y, =mR ¿ 2+md

O y J x +J z =(3 R 2 +l 2 )m/12

R
l d
y''
4 z z'' 2 2 2 2
z' J y ,=J x cos α+J y cos β+J z cos γ +md
l

y Jx,Jy,Jz sunt date de relaţiile de la poziţia 3.

y''

x''
d
o x x'

y'
 5 2
h V =πR2 h /3 J x=3 mR /10
z' y'' 2 2
z'' y x J y =J z =3 m( 4 R +h )/80
z
h/4 2 2 2 2
 J y ,=J x cos α+J y cos β+J z cos γ +md
 
x''
R
d
o'
x'
6 z y V =(R 2 +rR +r 2 )πh/3
xo 5 5
3 R −r
r J x= m 3 3
x 10 R −r
2 2
R O h R +2 Rr +3 r
x o=
h 4 R2 + Rr +r 2
7 z 3
Rsfera V =4 πR /3
2
J x=J y=J z =2 mR /5
y

Forţe centrufuge
- centrul de greutate asimetric
- imprecizia adaosului de prelucrare
- neomogenitatea materialului
2
F c=mr g ω
 echilibrarea:
m p⋅r gp⋅ω2 =m c⋅r gc⋅ω 2
r gp
m c= mp
r gc
Forţele de prestrângere

S
G
G

S=(1,5…2)G
S=(1,5…2)G
Forţele de strângere
 - condiţii pentru alegerea sensului şi direcţiei orţelor de strângere:
- perpendicular pe baza de orientare care anulează cel mai mare număr de grade de
libertate;
- forţele de aşchiere să se închidă prin reazeme, care sunt mai rigide decât elementele
de strângere  sensul avansului şi rotaţiei sculei;
- dacă sunt mai multe direcţii de strângere, atunci forţele se aplică simultan sau primele
sunt cele care leagă bazele cu cele mai multe grade de libertate;
- se aplică pe zone de rigiditate maximă; dacă rigiditatea nu permite, se aplică reazeme
suplimentare.
- condiţii pentru stabilirea punctului de aplicare al forţelor de strângere
- punct de strângere pe direcţia unui reazem;
- punct de strângere în zone de rigiditate mare; nu în console;
- să nu împiedice prelucrarea;
- să se asigure strângerea uniformă:
- forţa aplicată în centrul de rigiditate;
- aplicare simultan a forţelor.
S1 S1 S1
b b b
B S2 B S2 B S2
(T) (T) (T)
a a A a
A A

Nr. Denumirea Simbolul Dimensiunile Exemplu de utilizare Rol

crt.. simbolului pe
desene
1 Fixare 45 Asigură
principală echilibrul
piesei pe
h

reazeme
2h

2 Fixare 45 Asigură
prealabilă contactul
(prestrânge suprafeţelor de
h

re, orientare ale

prefixare) piesei cu
2h

elementele de
orientare
3 Rezemare 45 Rigidizează
suplimenta unele părţi ale
ră cu sau piesei sau
h

fără creşte
h

strângere stabilitatea
45

acesteia pe
h

elementele de
orientare
Nr. Situaţii de aplicare a forţelor de strângere Explicaţii
crt. corect incorect
0 1 2 3
1 S Datorită abaterilor de
la perpendicularitate
S1 a celor două baze
A1 A1 A1şi A2 la aplicarea
 forţei S1 se modifică
A2 A2 poziţia corectă a
piesei pe reazeme
S1

A1
A2

2 Fz Fz Reazemele sunt mai

rigide şi este necesar
S ca forţele de aşchiere
S
să se închidă prin ele

3 S In primul caz piesa

S1 S1 este presată uniform
S2 pe reazeme dacă
S2 momentul lui S2 nu
este mai mare decât
cel dat de S1
4 S La găurire forţa Fax va
Fax deforma piesa, dacă
nu se foloseşte
reazemul suplimentar

5 S
Piesele se pot
S1 S2 deforma dacă forţele
nu se închid direct
prin reazeme
6 S1 S2 S In cazul al doilea
forţa este aplicată
într-un punct în care
piesa este mai puţin
rigidă

7 S/2 S1 S2 Dacă S1>S2 piesa este

S/2
deplasată neuniform
datorită deformaţiilor
elastice neegale.
Situaţie similară
apare şi când se
S aplică succesiv cele
două forţe
8 S S Aplicarea forţelor în
afara reazemelor
poate duce la
răsturnarea piesei