Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2000
1
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
fLuturismE
studiu
MEDIA
(JURNALismE -
volumul 1
2
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
3
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
„Toate erau laolaltă ; după aceea a venit mintea și le-a pus în ordine.” (ANAXAGORAS)
Dar cine a segmentat ordinea ? Căci nu se poate discuta despre educație, cultură, civilizație
decât pe cont propriu.
„Diversitatea” umană este productivă în măsura in care ea nu anulează nici nu diminuează
comunicarea ci o stimulează.” – (Caius Traian DRAGOMIR) – acolo unde există factor
comun.
Omul este un proces determinat social. (auto)Educația este o matrice permanentă între
factorii conștiință și civilizație. Fiecare factor însă este o funcție a elementului social.
Stimularea socială sporește conștiința și civilizația : educația capătă valoare morală și
estetică.
: nu atât pentru promovarea culturii de masă cât pentru „că nu te poți înălța până la etic
decât trecând prin estetic” și, mai mult – „doar în esteticul profund se zămislește eticul pur.”
(Daniel ILEA)
Ruralul românesc a fost numit vecin cu expirațiile primitive ale pământului.
Mit sau tradiție ? – primul segment.
4
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
IL – ALG + CALG = LI
ALG CALG
+ = |LI|
X X
unde
IL = idealul de libertate
ALG = asumarea libertății de a gândi
CALG = conștientizarea asumării libertății de a gândi
|LI| = modulul libertății individuale
P = personalitatea
X = unitate reală
CETATE
CIVILIZAȚIE
CĂMIN
CULTURĂ
Geografia conștiinței :
Geometria conștiinței – tridimensională.
A patra dimensiune : transcedentalul sau spiritul.
Reflexia (imaginea în oglindă).
Geniul – înscrierea geografiei, geometriei și reflexiei în fascicul luminos ; „sclipirea” :
5
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Caracteristici d e f i n i t o r i i pentru
6
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Apoi :
Cu cât nivelul de conștiință pe care cineva îl conferă acțiunilor sale este mai ridicat, cu atât
se simte mai eficient și mai stăpân pe sine…
O cultură care prețuiește mintea, intelectul, cunoașterea și înțelegerea, promovează respectul
de sine…” (Nathaniel BRANDEN – în Cei șase stâlpi ai respectului de sine)
Și
„Ideile contează cu adevărat și au întradevăr consecințe” : SATUL PLANETAR.
B. Conștiința :
(sursă secțiunea B : neidentificată)
gândirea limbajul
abstractă – logică verbal – noțional
două tipuri
8
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
[b]
Conștiința socială comună : reprezentări, Conștiința socială sistematică : noțiuni și
noțiuni și idei însușite empiric ( : cuprind concepții elaborate la nivel de precizie și
în conținutul lor însușiri nesemnificative, generalizare de către specialiști și
neesențiale sau chiar eronate) ; materializate în opere științifice sau
marginalizat – pe baza existenței lor artistice.
nemijlocite.
[a]
Funcționarea psihicului (dar nu și a conștiinței) :
- nu este conștientizată desfășurarea unei verigi a gândirii, omiterea și funcționarea
limbajului, orientarea involuntară a atenției
- pe baza unor zone parțial inhibate, fără participarea conștiinței – acțiuni motrice sau
mintale care prin repetare devin automatizate – deci deprinderi.
9
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
1. societatea – de facto
2. „pulsul” opiniei publice
3. Inscrierea în coordonate – juridice
4. – educaționale
5. – culturale
6. structura : informațională
7. coeficient subiectiv : minim
8. titlu (optim) : generic, specific, particular
9. asumarea și revendicarea proprietății articolului, reportajului.
Semnătura. Răspunderea personală
10.utilități de ordin material : gazeta și accesoriile
1. Societatea – de facto
„Adunând doi cu doi, punând un munte de întrebări pretutindeni, așteptând și, în fine, găsind
ceea ce trebuie, iată cum se prinde vulpea de coadă.” (Tom CLARKE)
Un bun reporter are o doză din ceea ce oamenii de presă numesc „fler” sau „instinct
gazetăresc”, care îi permite să „miroasă” un subiect atrăgător și să discearnă ce este relevant
și ce este amănunt nesemnificativ. Acest simț nu este înnăscut, ci se capătă cu timpul.
(pg.15)
Reporterul trebuie să își construiască o rețea de surse. De informatori… (pg.38). destinatarul
mesajului mediatic este definit ca public. Publicul este definit ca „un grup uman, format din
indivizi aflați la distanță unii de alții, caracterizați prin atitudini și opinii comune și prin
continuitatea ideilor și valorilor sociale. Structura publicului este derivată din structura
socială și se caracterizează printr-o accentuată mobilitate și printr-o durată în timp relativ
limitată.” (pg.52)
10
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
adiționale. Când o anumită sursă formulează acuzații sau insulte la adresa unei persoane sau
instituții, reporterul are datoria de a obține racția părții acuzate în lipsă. Altfel, materialul este
incomplet și informația parțială sau chiar dezinformativă.
11
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
6. Structura : informațională
Maximum de informație în minimum de cuvinte – regula de bază. (pg.17)
Ce merită a fi publicat și ce nu ?
baza procesului cotidian de producție jurnalistică.
Ce este știre și ce nu ?
12
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
era vorba despre sărbătorirea a 100 de ani de la prima ediție de Un veac de singurătate al lui
MARQUEZ. Așa că am făcut un altoi din cele două titluri : Un veac de (mo)arte la Veneția
urmat de subtitlul informativ… ” (pg.92)
In presa românească a ultimilor ani, practica titlurilor bombă acoperind relatări ambigue sau
de-a dreptul distorsionate asupra vieții personale și afacerilor unor oameni a fost uluitor de
frecventă. (pg.206)
Încorporată în
1. știri, note, relatări
2. reportaj : - exploatarea resorturilor afective
- acționează direct asupra sensibilității cititorilor
13
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Și reprezintă r ă s p u n s u l pentru
Ce voi spune ?
Din perspectiva cui ?
3. interviu :
- conversație cu demers investicativ
- nu este un capriciu redacțional
- nu mediatizează importanța socială a intervievatului
14
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Organizarea
- expedierea de scrisoare-reportaj (cu antet) unei sau unor persoane din medii diferite,
cu tematica specifică ;
- solicitarea unor opinii cu privire la o „temă” dată, simultan, mai multor „verigi” din
aceeași sferă de activitate ;
- o pagină săptămânal alocată corespondenței, cu antetul-siglă ;
- publicarea scrisorii-reportaj urmată de scrisoarea (scrisorile) răspuns
în pagina : COLONIA ETICĂ ȘI CULTURALĂ prin corespondență
My friend hi-fi
|C| E!
scrisoarea-reportaj
scrisoarea (-rile) răspuns
cu / fără comentarii.
Periodic, publicate scrisorile „neonorate”.
Efect anticipat :
- asigură diversitatea, uneori contradicția de opinii
- antrenează, incită, provoacă la reflecție publicul
- consacră sau demitizează vedete, personalități
15
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Posibile subiecte :
Căminul meu, căminul tău – cetatea noastră etică și culturală
In slujba cui au fost puse căminele culturale și în sfera căror servicii ?
MISA (Mișcarea pentru Integrare Spirituală în Absolut) – via Baia Mare
Piramida răsturnată sau Fundația – etaj superior : temelie a ce ?
Șaua turcului
Cetățean moral și cetățean imoral
Libertăți însușite și libertăți asumate
Trebuie conservată sau demitizată elita culturală ?
Consumatorii de cultură
Clasa confortabilă
F. (extra)Ordinarul cotidian
Presa este a patra putere în Stat. In STATUL – cum ?
Dintr-o serie de posibilități (: statul în picioare, statul în mâini, statul pe capul cui ?, etc.) cea
mai logică (simplă) și cea mai sugestivă este statul-stat. Altfel, repaus. Pasiv – de vreme ce
este confirmat… în oglindă : statul-stat.
Celelalte trei puteri nu intră acum în discuție. Aceasta, a patra, este sinonimă – în alt registru
– cu… mențiunea !
Și-acum, mențiune – pentru ce ? sigur pentru mica publicitate și reclamă. Altfel, poate fi
corigentă. Sau doar amenințată. Cu alte cuvinte, poate fi (și este uneori) proastă.
Pe de altă parte, presa și-a însușit pe deplin libertățile Revoluției. Aici nu are nici un (alt)
merit. Nu și-a însușit însă (r)evoluția. Acesta sigur este un „merit” deplin !
Ce – Cine –Când – Unde – Cum – De ce ?: imperative, necesare, dar nu suficiente
generatoare de informație. Până aici – tradiție.
Manipulatoare subversivă, de obicei pe criterii pre- și post-electorale ; moralizatoare –
subiectiv. Educativă – cât ?
Culturalizatoare – deloc. Te aduce până „la zi” ; te introduce – unde ? dar mai ales, te induce
– cum ?
Concluzie : puterea presei este inductivă.
Se spune că satisface nevoia cetățeanului. Atât de puțin vă doriți ?
16
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
H. Valurile schimbării
(sursă secțiunea H : Dincolo de AlvinTOFFLER / Al Patrulea Val – Afacerile secolului
XXI // autori Herman BRYANT MAYNARD, Jr și Susan MEHRTENS)
17
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Se vorbește despre evoluția unei formule economice de tip „a treia cale” diferită atât de
capitalism cât și de socialism, o evoluție a democrației care ar unifica spiritul întreprinzător
al capitalismului cu o preocupare iluminată pentru responsabilitatea socială. (pg.61)
capitalismul, așa cum îl cunoaștem azi, va fi dispărut și înlocuit cu imagini pozitive ale
omenirii și o formă de proprietate mai comunitară. (pg.67)
Mințim pasiv, prin omisiune. Trăim în mijlocul unei conspirații a neadevărului și, într-un
asemenea mediu, trebuie să ne întrebăm ce posibilități avem pentru a trece dincolo de cinstea
pasivă, la sinceritatea activă.
Primul pas al acestui proces la nivel personal, este acela de a recunoaște că în unele sensuri
profunde propria viață nu merge bine, că există părți ale sinelui care sunt disfuncționale.
Al doilea pas decurge din decizia de a acționa asupra noastră înșine, asumându-ne
responsabilitatea propriei vieți și însănătoșiri. (pg.147)
18
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Corporația ca o comunitate
O pleiadă de probleme – ecologice, urbane, atice și feministe – forțează cultura
contemporană să desconsidere tradiționalul individualism apusean, în favoarea unei mai mari
aprecieri a oamenilor. Geist-ul contemporan recunoaște imensele beneficii ale unui simț
comunitar puternic susținând fortificarea comunității din sate, orașe, firme, școli și viața
civică.
Comunitatea se manifestă în două moduri :
1. ca un grup de oameni (adună oamenii laolaltă, într-un loc și la un moment dat)
2. ca un „mod de a fi” – când barierele cad, coboară dintre oameni
Corporațiile trebuie să pună capăt violenței structurale
- lingvistice (metafore violente) :
- „m-a făcut praf”
- „trebuie să declarăm război sărăciei”
- definiția păcii sub forma negativă : „absența războiului”
- sociale :
- toxicomanie
- brutalizare
- criminalitate
- recidivism
- relații vicioase
- economice :
- discrepanțe între standardele de viață și cele ale națiunilor din Lumea a Treia
- procese de fabricație care provoacă boli și dăunează ecosistemelor
„Valoarea” a fost pe rând :
- perspectiva masculină albă tradițională
- sprijinirea violenței structurale pentru Al Doilea Val
19
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Proasta adiminstrare s-a datorat ignorării legilor fizicii și principiilor de operare ale
sistemelor naturale.
- Conservaționiștii
(ecologiștii superficiali) – folosirea prudentă a resurselor
naturale – proprii Valului Al Treilea
Ambientalismul :
- Prezervaționiștii
(ecologiștii de profunzime),
ecologiștii de fond – natura e cel mai bine să fie păstrată
imaculată, liberă de orice fel de
intervenție omenească ;
anticipează viitoarea mutație de conștiință
– Al Patrulea Val
20
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Reciclarea
și
substituirea
resurselor Serviciile
ambiental
e
Eficiența
energetică SUNRISE
SEVEN
Aprovizio-
narea cu
energie
calculată
Tehnologia ecologic
informațiilor
Biotehnologia
Ecologismul furnizează ocazii de investiții mai ales în industriile Sunrise Seven și pentru
companiile care practică „Cei 4R”. Sunrise Seven – industriile care investesc în controlul
poluării, reciclarea și substituirea resurselor, eficiență energetică, etc. (cap.7)
Intuiția
se va dovedi de o inestimabilă utilitate. Combinația între intuiție și rațiune – mariaj
imbatabil.
Numai imaginația și devotamentul etic vor limita posibilitățile a ceea ce se poate crea.
Suntem provocați acum să atingem maturitatea etică. (cap.8)
Provocări :
21
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
„Aproape toate ideile întradevăr noi au un oarecare aspect de prostie când apar prima dată.”
(A.N. WITEHEAD)
„Imaginația se simte liberă numai atunci când lasă pe moment la o parte teama de a greși.”
(A. TOFFLER)
22
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Când vorbim de cultura politică a unei societăți ne referim la sistemul plitic așa cum a fost
internaționalizat în cunoștințe, sentimente și evaluări ale populației.
23
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
J. Cultura civică
combină modernitatea și tradiția. Ceea ce a rezultat a fost o a treia cultură, pluralistă, bazată
pe comunicare și persuasiune ; o cultură a consensului și diversității, o cultură care a permis
schimbarea, moderând-o.
Intreaga poveste a apariției culturii civice s-a scris în istoria britanică, în cursul secolului al
XIX-lea. Dezvoltarea culturii democratice și a infrastructurii a fost însă mai rapidă și mai
lipsită de echivoc în SUA.
(totuși) Cultura civică este prezentă în forma aspirației, iar infrastructura democratică este
încă departe de a fi realizată.
Democrațiile tind să aibă oameni mai școliți și mai educați, veniturile și bogăția pe cap de
locuitor sunt mai înalte, se bucură într-o mai mare măsură de conforturile civilizației
moderne.
24
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
- are mai multă informație politicăare opinii asupra unei sfere mai largi de subiecte
politice
- este înclinat să se considere capabil de a influența guvernământul
- este mai înclinat spre a fi membru (activ)
- este mai înclinat în a-și exprima încrederea în mediul social
Diferențele între cei „educați” și cei „needucați” sunt substanțiale.
Există o prăpastie între comportamentul politic real și percepțiile cu privire la capacitățile și
obligațiile de a acționa. Aceste două falii semnificative ne ajută să explicăm cum poate să
acționeze o cultură politică democratică pentru a menține balanța între puterea și răspunderea
elitei guvernamentale. Politica este de obicei investită cu relativ puțin afect sau implicare.
Dacă nu ar fi clivaje, dacă oamenii nu s-ar combina în grupuri politice semnificativ opuse,
alternarea elitelor politice ar fi nesemnificativă. Prea mult acord ar diminua șansele
impunerii unei responsabilități a elitelor. Totuși, dacă clivajul ar merge prea departe,
controversele politice ar fi atât de profund și intens resimțite încât ar amenința democrația.
Echilibrul dintre consens și clivaj exprimă o polarizare limitată. Acest echilibru trebuie
menținut în egală măsură la nivelul elitei și la cel al cetățeanului. Cea mai profundă
caracteristică a culturii civice este calitatea ei mixtă (este o mixtură de orientări parohiale,
subiective, cetățenești).
Impactul deviațiilor de la acest nivel: cele mai semnificative devieri de la cultura civică apar
în participarea și angajamentul politic. O cultură civică nu se transmite doar prin
îndoctrinarea explicită. O componentă importantă este setul de atitudini privind încrederea în
alți oameni. O dezvoltare politică lentă poate sprijini o cultură civică însă multora le lipsește
tocmai timpul necesar unei dezvoltări graduale.
Cel mai evident substitut al timpului este educația. El este și cel mai manipulabil.
Educația poate să dezvolte un număr de componente majore ale ulturii civice. Ea îi poate
forma pe indivizi pentru învățarea deprinderilor participării politice. Ei nu pot fi învățați cum
să strângă informație însă pot fi aduși în contact cu mass-media. Pot învăța structurile
formale ale politicii și importanța instituțiilor guvernamentale și politice.
Școlile pot să predea deprinderile cognitive legate de participare, și atitudinile sociale
fundamentale? Poate educația să predea încrederea socială și cea individuală?
Poate fi comunicată matricea activitate – pasivitate – implicare – indiferență cu valori în
„parohial”, „dependent” și „participativ”?
Trebuie să existe un eveniment simbolic sau un lider charismatic. Importante sunt
oportunitățile educaționale în expansiune. Ceea ce ar trebui pus în aplicare este dezvoltarea
simultană al unui sentiment al identității naționale, a competenței dependente și participative,
a încrederii sociale și a cooperării civice.
25
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
mai este operant. Dezvoltat – cu atât mai puțin. Nici principiul economiei de piață în
învățământ nu funcționează. Se distinge tot mai mult invers proporțional echivalentul
simbolic. Sigur, educația nu poate fi indusă dar poate fi dedusă lipsa acesteia.
Paradox: toate actele de manipulare au originea în malign. Și corespund unei strategii.
Retorica manipulării: simularea conștiinței primare prin evocare. Simularea cetățeanului
îndeobște numit român simplu.
„Spre deosebire de politicieni, românii simplii, cei care n-au fost pervertiți în intrigile
meschine ale politicianismului, simt acest lucru (acțiunea militară a NATO) instinctiv. Și de
aceea, era de așteptat ca marea majoritate a românilor, așa cum o arată sondajele de opinie,
să fie solidară cu poporul sârb. E solidaritatea unui popor mic, supus și el, de-a lungul istoriei
poftelor nesăbuite ale celor puternici și aroganți...” (Ion CRISTOIU – Cotidianul –
04.05.1998)
26
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
27
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
28
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
29
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Presa nu revendică registrul educativ însă urmărește și contează pe grupul „arondat”. După
cum îl și (con)duce. Cu alte cuvinte, și-l formează (educă subversiv). Adică îl manipulează.
„Spălarea creierului – amplă acțiune care are ca scop anularea individualității personalității
în vederea manipulării celor „spălați”. Una din modalități – nesatisfacerea trebuințelor III și
IV: stima de sine și recunoașterea meritelor, acestea dând măsura echilibrului psihologic al
omului.” (psiholog Ioan ȘERBAN)
„Elementele definitorii ale peronalității mele de jurnalist român: trăitor într-o țară a
lipsurilor cotidiene, supus bunului simț, credincios numai și numai adevărului, convins că
realitatea trebuie văzută cu ochi de bărbat, și nu cu ochii unei domnișoare din lumea înaltă…
Voi încerca să scriu bărbătește despre ceea ce am văzut și simțit. Există, cred, câteva niveluri
ale realității pe care ți-o oferă cunoașterea la fața locului: nivelul de suprafață, etc.
Am impresia că premisa de la care s-a plecat nu-i una pragmatică, realistă, ci una ieftin
sentimentală, ieftin politicianistă.” (Ion CRISTOIU)
30
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
și motivația:
„Beneficiari încă din copilărie ai tuturor facilităților vieții civilizate, mulți jurnaliști
occidentali sun șocați de condițiile în care trăiesc refugiații. Ca om care a cunoscut din plin
mizeria realității românești în ipostaza de fiu de țăran sărac, n-am fost deloc impresionat de
faptul că femeile își spală rufele la cișmea. Dimpotrivă, mi s-a părut normal…” (I.C.)
Despărțirea de mască:
- introducerea speranței și a bucuriei
- moralizarea vieții publice
- moralizarea vieții umane
- capacitatea de a exprima adevărul
- sinceritatea. Sinceritatea – virtute tutelară a moralei. (I.I.)
***
Concluzii:
„Operează” în general la persoana a 3-a,
creând cititorului falsa impresie a participării reale.
31
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Exemplificări :
Statisticile „compromise” de realitate dezinformează
prin inducere în eroare sau omisiune:
- maramureșenii nu preferă excursiile în Ungaria:
- 11 /2 zile peste graniță nu se numește turism;
- micul trafic și afacerile mărunte – substitut
Comparați cu originalul prezentat spre publiocare (: vezi pg. următoare)
același articol – cu alt autor, a mai fost publicat ulterior (in 2 august).
– conținutul restrâns și neconcludent
- conotațiile intenționate
Și lăsați-vă surprinși că
– cenzura parțială
– omisiunile
32
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Tăuții-Măgherăuș
33
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
34
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Băița
Doar evreii care nu au luat drumul României sau a Holocaustului
au rămas aici. In cimitirul evreiesc
mai 1999
35
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
textele anexate (și datate cu 16.01 respectiv 19.01.1998) nu puteau face subiectul unui
cotidian, fie el și local, fie el și Opinia – sau mai ales Opinia, deoarece reprezintă un modul
probat. Cam tot de atunci sunt legitimată reporter. Sigur, trebuie să fiu recunoscătoare că,
neintrând în coordonatele impuse (Opinia angaja reporteri în limitele vârstei de 18 – 28
ani), în ciuda prezentării care mi-am făcut-o – „sunt nonconformistă” – simțeam născând
ziaristul după 15 ani de sarcina in vitro. Că acest nou-născut a fost obligat la handicap
(cenzurat) și apoi operat estetic (ziarisc) sub nume propriu – ce mai contează, când acest
tratament mi l-a acordat un „corespondent la presa centrală” și o identic(ă) stabiliți la Baia
Mare cu subredacția Evenimentului zilei ? Ce „personalitate” tot evocam eu, când Cineva
sau cineva și-au propus să ne uniformizeze, să ne reducă sau, mai mult, să ne
depersonalizeze ?
Au trecut trei săptămâni, ziarul nostru merge tot mai prost iar secretarul(-rii) de redacție
semnează cu pseudonim și trăiesc corespunzător.
Cine au fost în viața anterioară Nataly și Teo ADALBERT – am aflat de la un copil : mama
și un nene.
***
Florin S., 28 ani, aterizează în Gara Băii Mari cu trenul cam cum ar fi tras un avion pe
calea ferată sau, cum se proiectează imaginea pe retină : invers. Pentru el, lumea aceasta,
normală, calmă, uneori entuziastă, nu are nici o motivație. După manifestările lui haotice și
ochii ce împroșcau venin, după gura încleștată când și-a regăsit soția după 6 + 6 luni
( : „păi bine măi Elviro, tocmai aici ai ajuns ?”) – ea a socotit că hărții lui sinoptice
(descrisă), îi corespunde atributul „criminaaal !” – și a strigat ! A fost evacuat. Iarăși. Și
încă o dată. Apoi l-a ridicat Poliția… Și cum el tot o ținea cu „copilul, copilul”, i s-a
propus : „adu-l să-l vedem”! Cale-ntoarsă spre Pitești, apoi iar la Baia Mare.
Intr-o redacție a unui cotidian local, fața în față, mamă – fiu – soț. Insă nu s-au regăsit :
copilul tot nemîngâiat rămâne, neîmbrățișat și „nerecunoscut”. Nu contează intervenția
celor care i-au asigurat „protecție” față de… soț – cu trei zile în urmă, nici a Poliției,
Procuraturii și cine-or (mai) fi fost…
Sigur, nu pot spune cum s-au despărțit sau
dacă au făcut-o (de vreme ce n-au fost
împreună) căci ea a „întins-o” după
interogatoriu. Copilul a rămas plângând. Și
un polițist a plâns…
Această scrisoare aș dori să facă obiectul „cercetării” Dvs. și apoi a eventualelor
comentarii. Eu nu-mi pot depăși „atribuțiile” ! Pentru Dvs. nu doar informația este un act
de presă ; pentru mine însă – este un act de (re)presiune…
Ce este sigur : copilul există și este abandonat. Se numește George S., are 7-8 ani și
răspunde la telefon … în familia bunicilor ( dinspre mamă, unde au locuit toți, și unde
acesta a rămas cu tatăl).
36
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Cum vedeți starea de fapt a presei românești ? Dar starea de spirit a celor care o fac ?
Întrebări pentru un cotidian de informații și analiză.
37
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Fără comentarii!
Și fără reproducere:
Această falsă amabilitate –
încurajează.
Ce?
Eu aș fi dat-o-n lucru
Consiliului de
Omologare Culturală
(pagina următoare).
Mass-media –i trimite
pe cei de mai sus –
direct la edituri căci
„ne bucură faptul că
scrieți romane”…
38
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
39
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
40
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
41
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
42
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
*********************************************************************
M. Notare an II
43
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
N. Lucrare de an – tematica :
44
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
O. Arhitectura americană
(sursă secțiunea O : Istoria artei americane / autor Dan GRIGORESCU)
7
Charles BULFINCH – Capitoliu de la Boston, 1797
45
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
46
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Introducere
Au apărut diverse tehnici de construcție, concepție, creație, tehnici de (tehno)redactare.
Știrea, reductibilă la informație, a fost recunoscută drept mobilul cotidienelor.
Conservatorismul în formă, mărime, titlu, caracter, număr de pagini și specificul arondat
fiecăruia – conferă ziarului certitudine, seriozitate și eventual individualitate, funcție de
ingeniozitatea primară.
Culoarea alb-negru îi rezervă, pe lângă sobrietate, și o tendință gravă, pesimistă. Intervenția
moderată a altor culori (eventual în linii : chenar, contur, etc.) sugerează o (pre)selecție
subiectivă dar de bon ton ; coloratura artistică introdusă de obicei prin foto / desen și
evidențieri diverse – induce, în caz fericit, o sugestie plastică dacă nu una vulgară.
Nu s-a elaborat încă o strategie în tematică – cu excepția tezei că informația conținută în știre
este generatoare de presă. Datorită lipsei acestei strategii, exersând „nativ” și în puseuri,
eventual testând gustul public, redactorii-șefi asigură sau nu succesul publicației.
Măsurile coercitive de obicei duc la inhibare, și la o inspirație… în contratimp :
contraproductivă. Aș putea aprecia primul exercițiu „nativ” drept cel mai subiectiv, al doilea
și al treilea eventual cele mai optime ; următoarele tot mai prost inspirate datorită, pe de o
parte raportului cheltuieli / venituri – invers proporțional, iar pe de altă parte, restrângerii
(comprimării) informației / mesajului sau a „dirijării” acesteia. Aici (în dirijare) se practică
opțiunea selectivă a subiectelor.
Pentru o certitudine intrinsecă, se pedalează și pe foileton. Selecția subiectelor, funcție de
gustul privat(izat !) elimină alte categorii de gusturi, de păreri, de opinii.
Din punct de vedere economic ar fi mai avantajoasă „abordarea dintr-o altă perspectivă” a
subiectelor decât lipsa desăvârșită a celor mai multe.
Chiar tratarea „violentă” (violența este preferată lipsei oricărei alte acțiuni ; cu alte cuvinte,
este preferată nu nonviolenței dar sigur – monotoniei curente) a unui caz,
respectiv iritarea cititorului prin „atac la slăbiciune” este mai potrivită decât
lipsa subiectului respectiv. O slăbiciune este ea însăși subiectivă ; lasă loc,
natural, unei eventuale contradicții. Cititorul se consideră marginalizat când
2
nu se regăsește nici măcar în termenii unei negații ; ceea ce este important pentru el nu are
valoare pentru nimeni. Spun „nimeni” pentru că cititorul nu este în relație cu emițătorul ci cu
reacția potențialilor cititori.
47
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Optimizarea dialogului
Imparțialitatea, echidistanța au expirat ! Dealtfel, fiind noțiuni abstracte, au fost și improprii
naturii umane : au lăsat loc îndoielii.
Relația de corespondență a fost deficitară tocmai în forma de adresabilitate. Nu se va putea
optimiza niciodată între persoana 1 și a 3-a.
Responsabilitatea publicației nu se regăsește la nivelul celei de-a 3-a persoane, cu tot
sloganul asumat – „cititorul nostru, stăpânul nostru !”. Raportul direct se crează între
persoana 1 și cea de-a 2-a. Detașarea persoanei 1de a 3-a nu aduce distincție decât la nivel
clasă și certifică un raport (pre)stabilit : accesul inegal la adevăr.
Persoanei a 2-a, comunicându-i acceași știre, va aprecia informația furnizată – strict
personal(ă) și chiar dacă o va contesta, nu o va respinge ca „adevărată”. Să nu vorbesc de
majoritatea presei, care adresându-se tuturor, nu se adresează nimănui : atât de impersonală
încât rar numește segmentul căruia îi comunică, și aproape niciodată la persoana a 2-a.
Extrema cealaltă : acolo unde (in)conștient se valorifică mesajul la nivel de dialog,
expolatând caracteristica corespondenței private – autorul dorind și anticipând efectul la
sugestie : emoție, nostalgie, romantism – uneori, ca răspuns la provocare.
Strategia în tematică
Tematica mass-media este purtătoare de educație. Creează societatea pe care ulterior „autorii
morali”, departe de a o revendica, o contestă. Ceea ce îndeobște este numit societate este
proiectat în afara celui care face referire la ea.
Tipul de ziar conceput, îl recomand tocmai societăților, comunităților închistate, inhibate,
amorțite, încastrate în spiritul vremii apuse : evul mediu – târziu, întârziat încă în zilele
noastre. Și îndărătnice în a explora civilizația.
Lumea a treia are și ea subclasa ei de lume-a-treia ; pentru unii alienată pentru alții
(con)damnată – pentru toți inexplicabil de vulnerabilă. Această subclasă este intens
mediatizată în obținerea diverselor facilități – alt fel de educație. După mai multe „exersări”
creează dependență. Solicită, chiar obligă, la indulgență și toleranță.
Tolerat ≡ Vinovat
Tolerant ≡ Complice
48
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
49
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
50
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Editorialul
Știrea este un zvon omologat : percepție șubconștientă.
Relația editor(ialist) – cititor se va consolida doar dacă cel puțin una din valențele subiectului
tratat se va fi verificat în toate cazurile. Pespectiva, cu cât este mai îndepărtată cu atât devine
mai (re)probabilă. Succesul îl asigură trecutul apropiat – ieri, prezentul – azi, viitorul imediat
– mâine.
Editorialul poate optimiza curent relația naturală de corespondență, într-un singur sens de
obicei, între persoana 1 și persoana a 2-a – un segment cât mai larg. Practica obișnuită este,
și încă va fi, următoarea : autorul evocă sau bârfește, pe seama cuiva, la persoana a 3-a. dacă
cititorul rămâne inactivat, se poate mult mai des (re)găsi foarte aproape de persoana în cauză,
pentru că este lăsat pradă aceleiași categorii (3). Că de cele mai multe ori se salvează în
termenii unei contradicții este un adevăr însă, între autor și persoana evocată – pe de o parte,
și autor și persoana căreia îi comunică – pe de altă parte, este aceeași distanță.
Persoana 1 Autor
4
Persoana a 3-a
Evocat Receptor
complice
dimensiunea contradicției
excl us
maximă
51
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Cititorul reacționează mental, dar nu are satisfacția unei complicități decât, eventual cu
evocatul, și asta în cazul în care conspiră cu acesta.
Satisfacția nu este similară în cazul unei subscrieri la autor – deoarece nu intervine
complicitatea subînțeleasă. De cele mai multe ori, receptorul nu este apelat.
***
Prin urmare,
„veniți după mine și vă voi face pescari de oameni” (Iisus)
Religiile (cultele) cel mai bine „slujite” și reprezentate sunt cele ale enoriașilor cotizanți.
52
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
S. Exerciții (1) :
53
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
54
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Viorel – casnic.
Rodica – casnică.
Copiii : Flaviu – 8 ani,
Anca – 6 ani
și Maria – sub un an.
Domiciliu : Băița – 535.
Confort – nul.
55
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
56
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
57
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
58
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
59
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
60
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
61
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
62
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
11
63
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
64
12
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
O tradiție disponibilă
65
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
In minele Borșa se exploatau sulf, cupru și In anul 1888, Paul MENTHES din Paris
concentrate de plumb cu un conținut de cumpără acțiunile Asociației miniere din
0,2% argint. Tot în Baia Borșa, Alfred perimetrul Băiței apoi acaparează alte trei
COHN din Hamburg a deschis două mine guri, și în 1906 cele patru mine intră în
în 1888. Capitalul german a fost proprietatea unui consorțiu francez și
reprezentat de Adolf KAIZER din Silenzia, englez.
care în 1898 exploatează zinc, plumb, Londonezul Iacob CREEWEL preia trei
argint și aur din împrejurimile Nistrului. mine în Cavnic în 1899 și înființează o
Antimoniul și plumbul au făcut obiectul nouă societate. Capacitatea optimă de
minelor din jurul Herjei, acaparate de o prelucrare – 400 tone / zi, obținând 80 kg.
grupare de acționari din Dusseldorf. aur / lună, cu 848 de muncitori.
66
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
reportaj – interviu;
RECEPTOR - FURNIZOR = RECEPTAT
comunicatele de presă;
(2) (1) (3)
paginile cu destinație;
mica / marea publicitate
Caz particular: RECEPTOR = RECEPTAT „Din cele 76 de unutăți BRD care fac
(2) (3) plăți pentru deponenții BIR… Dacă vă
regăsiți… informați-vă”
67
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Jurnalismul scris este neajutorat: îi lipsesc coeficienții de sunet și imagine – care datorită
timbrului și intonației pe de o parte, și a montajului de imagine pe de alta – trebuie să se
impună nu doar prin subiect (fie el și senzațional).
Recomand reporteri specializați pentru obținerea, prin exercițiu, a performanțelor. Toată
presa (scrisă) amorsează bomba în știre sau… divertisment! Ambele brute: prima –
senzațională eventual, al doilea – primitiv. Bomba se va dovedi cel mult artizanală dacă nu
falsă.
Epilogul subiectului:
în ciuda intenției de manipulare de către presă a electoratului (mai) către dreapta, acesta
rămâne impasibil.acest tip de manipulare nu este constructiv! Mult evocata societate civilă
este ordonatoare – ca și clasa (clasele) politică – de interese meschine, arbitare.
Într-o societate echilibrată democratic, exercițiul presei românești ar trebui sancționat dar
societatea civilă este și ea primitivă.
În virtutea progresului, a mai rămas loc doar pentru EDUCAȚIE.
De toate părțile…
(6) (3)
practic (pentru) Tu / Ție – îți - ți efect de „mesagerie” – vezi
corespondența privată Voi / Vouă – vă – vi marea publicitate
(nu este cazul) (client)
68
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Unde
(1) – „execut cărți de vizită…”
(2) – „Te sperie necunoscutul care va urma? Eu sunt aici doar pentru tine. Nu ezita!”
(3) – „Vrei să muncești în străinătate? Citește cu atenție…”
„La 89.89.___ este șansa ta!”
(4) – „Cotidianul Opinia angajează…”
(5) – „Spăl covoare la domiciliul clientului...”
(6) – efectiv corespondența privată.
Am folosit exemplificări din mica / marea publicitate deoarece, toată presa azi și-a făcut un
scop general din acest principiu expeditiv. Și-l numesc informație brută. Însă caracterul de
prezent continuu – altă calitate necesară – nu i-a inspirat pe mulți. Și, cel mai important, tot
mai puțini numesc eșantionul apelat – la persoana a 2-a.
Informarea nu este identic egală cu Comunicarea.
Deocamdată, tot mai multe sunt materialele de presă care „apeleză” două persoane a 3-a:
evocatul și cititorii noștri.
Iată paradoxul: persoana a 3-a nu poate fi apelată; deci nu se realizează comunicarea ci doar
informarea.
Nu recomand politica curentă: jurnalistul nostru, purtător de cuvânt între (un) „El” și (alt)
„El”, adică totul în afara tuturor. Aici funcționează, și încă bine, manipularea opiniei publice
– vezi „De la Vadim citire: …” (pg.78)
Ziaristul prin neutralitate, se depersonalizează – cu extensie în iresponsabil.
Senzaționalul unui ziar nu stă în subiect cât în apelativ.
Sigur, ziaristul nu are dreptul să creeze alte sugestii dar are dreptul să le „cerceteze” pe cele
mijlocite…
69
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
validate. Și practice, doar pe un eșantion subiectiv: cei care le emit. Astfel că, se (re)găsesc
nu doar reprezentați cât, mai ales, ocrotiți.
Deci media mijlocește emitentul și concluzia sa. Punct.
Ancheta
Interviurile civile ar putea fi, foarte bine, furnizoare de subiecți și subiecte (predicați și
predicate). și premergătoare multor veto-uri pe varianta întors.
Cele mai multe cauze, soldează efecte secundare; efectul ideal, de obicei se obține indirect și
este atribuit doar celor „rebeli”. Adică acelora care îl obțin pas-cu-pas – și se numește „caz
particular”.
Reportajul
V. Semiotica sugestiei
70
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
71
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
„Nu știm cum să votăm ….…… ne-a bulversat. Mulți dintre noi nu pricepem ……… și nici
măcar nu știm …..…. Unii chiar cred că ……… și alte asemenea…….. Alții, mai șugubeți,
nu înțeleg ………. și susțin că oricum nouă nu ne va veni mintea la cap……….”
Tine de morala cui o are: „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face” (subliminal)
Că și la pers. a 3-a, și la pers. a 2-a ziaristul era absolvit. De ce nu a riscat?
Și absurd – în aceeași zi: carțile de alegător datează din prima parte a lunii.
72
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
„Agricultorul MĂTIEȘU –
stăpânul de sclavi” – iată o
informație.
73
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
În concluzia pragmatică
a variantei originale –
opinia publică…
nu suntem noi!
74
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
: informație dirijată;
pentru neavizați – benevolă.
75
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
76
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Altfel, suntem obișnuiți cu acest tip de declarație: (poporul român) „trebuie să fie dispus
să își evalueze corect succesele și deficiențele și să adopte soluții lucide care se impun” :
declaratorul se autoexclude; iresponsabil.
77
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
78
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Intervievat responsabil.
79
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Amatorii (alți cititori potențiali) pot prelua relatarea. și, eventual, aprecia „facilitatea”
de care se bucură ceilalți.
Deci – categoriile sunt bine delimitate.
.
.
.
80
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
.
.
.
Ordonanța elimină posibilitatea producătorilor care folosiți cafea import de a deduce accizele
datorate bugetului de stat, pentru cafeaua obținută prin prăjirea cafelei verzi…”
81
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
„Avem de rezolvat, în relație cu FMI, anumite probleme cheie pentru a primi din partea Fondului ,
următoarea tranșă… a apreciat marți TD… citat de Reuters.
Consiliul director al FMI va discuta situația economică a țării noastre la jumătatea lunii nov. …
Până acum, am primit…
Economia noastră se confruntă cu probleme structurale…”
„…
băimăreni – Dumneavoastră,
vom călători doar cu troleibuzele
transportul nostru…
82
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Vezi pagina
următoare:
„… am avut surpriza
neplăcută … dacă
ținem cont de faptul
că … am contatat cu
supoare … greșelile
fatale pe care le-am
observant. Am mai
afirmat faptul că
… mă îndoiesc
serios …”
„ … Toate lucrările
vă sunt prezentate
în primă audiție.”
84
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
: variantă optimă.
„… ne-a invadat …
vom prospera …
auzim … vedem …
ne mai rămâne să
așteptăm … vom
continua … să le
propunem … să ne
aducem aminte …”
Putea fi și așa:
„ … v- a invadat …
veți prospera …
auziți … vedeți …
vă mai rămâne să
așteptați … veți
continua … să le
propuneți … să vă
aduceți aminte …”
Sau:
„ … i-a invadat …
vor prospera … să
vă aduceți aminte ,
măcar de titlul
imnului național …”
85
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
„ … să ne scape … am
avut încercări … avem
o lege … ne aflăm în
plină campanie …”
– cântecul lebedei
la pers. 1 plural – și
totuși, lasă loc unei
speranțe…
Material excelent.
86
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
87
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
88
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Textul – bun, moderat; contorsionat artistic – „orice îți trebuie… îți spunem!”
89
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
90
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Din perspectiva consolidării democrației, presa ar trebui să îndeplinească cel puțin trei
funcții majore:
să acționeze ca un fel de lichidator al rațiunii de stat
a doua funcție – societatea să devină vizibilă în ochi puterii
a treia, oarecum pedagogică – presa este chemată să difuzeze, să explice și să
interogheze critic valorile, practicile și procedurile comune ale democrației
(după Daniel BARBU)
„Monodia oral și presa liberă sunt, conceptual vorbind, incompatibile… Fiindcă, cel puțin la
nivelul instituțiilor de presă, manageriatul… punând mereu pe locul trei, sau patru, sau
răspoimâine chestiunea relației formativ / informativ, care e de fapt temelia presei, ca și a
unei societăți civile sănătoase. Să privim în adâncime enormul teren pe care îl capătă…
divertismentul în raport cu informația; și să măsurăm atent bombardamentul interactivității
de loterie, de către orice canal de televiziune…, publicurile potențiale ale produsului te
prostești și câștigi…
Funcția informativă însăși,
e afectată treptat de un soi de
fragmentarism agresiv, bazat pe
neînțelegere și creator de neînțelesuri,
care a atins deja cote alarmante.
… Tot ceea ce ți se propune
ca informare, nu e…
Nu-i nimic mai ușor de obținut azi
decât, pe cele mai democratice căi,
o dictatură.”
(Miruna RUNCAN)
91
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
92
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
„Nu este nevoie de o putere de observație ieșită din comun pentru a pricepe că atunci, în
1990, cei care au avut cele mai corecte intuiții ori au fost cel mai bine consiliați, au fost
tocmai acei condeieri – aflați la jumătatea drumului dintre gazetărie și literatură…
Cele câteva gazete de atitudine teoretică rămase de pripas, încercând să mai orânduiască ce
mai rămâne de pe urma măcelului moral, își cultivă un cerc mult mai restrâns de semnatari…
Se lucrează acolo după canoane stimabile, amestecate cu exclusivism și capricii, prejudecăți
și presupuneri…
În provincie situație este și mai gravă: înmulțirea prin sciziparitate a publicațiilor diriguite de
foștii șefi ori cenzori acoperiți ai ziarelor partidului unic… se află acum într-o concurență
acerbă…
(vezi pagina precedentă)
… se vând ori ba, zilnic, vrafuri de gazete din ce în ce mai scumpe, potolind setea noastră de
trăncăneală…
93
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
94
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Și totuși,
„Curierul Primăriei”…
nu „Agenda
Cetățeanului”?!
95
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Revenind la cei chemați (și prezenți – doar 42), cei mai mulți sunt fie nou constituiți fie fără programe
coerente bine definite. Și mai puțini rămân deci cei probați în ale întrajutorării.
Societatea civilă, constituită în diverse organizații neguvernamentale, deservindu-se pe sine prin
reciprocitate și parteneriat cu Primăria, accede și participă astfel la administrație.
Interesantă remarca de a fi primul centru instituționalizat de genul acesta din țară.
Interesantă și provocatoare opinia domnului Nicolae VANȚA cum că „presa este o nonfavoare ONG-
urilor.”
Am înțeles: facem puțin dacă doar relatăm. Despre imagine proastă doar circulă vorba căci încă nu am
văzut scris „fundația X – mașini înmatriculate n…”
96
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Indicii necesare, registre noi – pozitivate pentru o alt fel de campanie electorală:
La ceasul rânduit nu „strigați Baraba”…
Înainte de a veni pe pământ, numele lui Iisus era Cuvântul. După 2000 de ani, Dumnezeu îl
ridică la ceruri. Și nu putem spune că nu a ales drept: aceasta era jertfa plăcută lui. Trebuie să
știm în virtutea cărei cauze.
Au rămas discipolii asemeni apostolilor lui Iisus, cu învățătura „mergeți în lume și spuneți
tuturor…” că învățătorul Laurențiu – socotit drept și printre farisei – deschide săptămâna
patimilor.
Oare nu sunt eu liber?
Nu sunt eu apostol?
Nu sunteți voi oare înfăptuirea mea?
„Dacă altora nu le sunt apostol, vă sunt desigur vouă, căci voi sunteți pecetea.”
(Noul Testament – Corinteni)
In memoriam – LaurențiuULICI, înainte mergătorul întru întâmpinrea luminii
„Riturile de sacrificiu sunt expresia năzuințelor afectuoase ale omului. Ele reprezintă culmea
altruismului, credinței, dragostei, și venerației. Reprezintă desăvârșirea bunei-cuviințe și a
purificării.” (Hsun TZE)
„Obiceiul nostru modern este să privim religia mai mult din partea credinței decât a
practicii.” (Robertson SMITH)
„Cel mai important grup orientat spre scopuri sociale este hoarda. (R. – B.)
Acest tip de societate – nu se poate nici să nu-l recunoști nici să-l ignori.
Trebuie cercetat, și adus la zi: de ce a rămas hoarda – hoardă???
„Orice religie este o parte importantă a mecanismului social, cum sunt moralitatea și legea.”
(R. – B.)
„Religiile antice au constat în întregime din instituții și practici.” (R. S.)
97
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Drept:
liberalul modern valorifică socialul prin generozitate, deschidere, ofertă, șansă,
disponibilitate.
Difernța între stânga și dreapta: dreapta nu recunoaște obligația de a fi egal ci numai dreptul
și posibilitatea.
Vă este frică de capitalism? De ce? Ca să nu faceți averi? Cei care le au, sunt deja capitaliști.
Din punctul lor de vedere, doar sărăcia poate fi un bun comun(ist) și social(ist): al tău.
Egalitatea stă în șansă nu în sărăcie!
Sicoalismul și-a însușiit și valorificat averile tuturor. A valorificat apoi capitalul uman,
depersonașizându-l. renunțând la proprietate – ai capitulat. Tabăra ta a fost săracă; poporul
tău a fost sărac.
Azi, dacă ți-ai recuperat averea confiscată, personalitatea ți-ai (re)dobândit-o?
Ai revendicat-o? Altfel – rămâi un bun comun și social.
Politica este o prejudecată pe care azi trebuie să ți-o asumi pentru a o putea stârpi.
Foarte important: obligatoriu – fără promisiuni… deșarte.
logica primară – indispensabilă
………………......................................................
Distribuit - și ca supliment gratuit (mai explicit + foto.) – prin magazinele cu pâine.
Electoratul trebuie convins nu cucerit.
98
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
Dosar 51
Dosarele „personale” celor care au făcut (sau mai fac?) obiectul funcțiilor publice sau nu (dar
au fost „clasificați” suspecți), înmatriculați și arhivați – evocate de unii, invocate de alții,
monopolizează tot mai mult urechile telespectatorilor și ochii cititorilor de presă.
Subiectul „atacat” acum – pentru unii mai cald decât Reforma sau Bugetul (cum altădată
Ardealul), oferă mai multe variante de punere în posesie „la purtător” decât oportunități în
relansarea economiei și agriculturii.
Dacă și când, cum și care se vor adopta – greu de știut. Sigur nu va fi cea optima: accesul la
dosarul personal – necondiționat.
Apoi – unii vor fi mai primii decât alții și tot ei s-ar putea să aibă acces distributiv. Așa că,
de ce nu, în cele din urmă să apelăm vecinul sau prietenul care are drum pe-acolo…, să vadă
ce am făcut, ce am zis în 01.05, 23.08, etc. Poate chiar știe! Și ar fi chiar sursa primară.
Într-o emisiune televizată am aflat că ar fi posibilă chiar „contrafacerea” (G. FRUNDA)
acestor dosare. Atunci să vezi… economie de piață! Și „Corul vânătorilor”! Hăitașii – clasa
de mijloc.
Că ziariștii pot fi privilegiați – a se înțelege în categoria „vânatului”: adică au șanse să li se
închidă gura – doar unora – în felul acesta.
Și remarcăm respectarea tendinței „de jos în sus”. Democratic – nu?!
Pe de altă parte, decât să vă regăsiți „deformați” în oglindă, mai bine acceptați ficțiunea lui
Gilles PERRAULT – „Dosarul 51” – care chiar poate fi verosimilă.
99
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
„Bijuterii amanetate…
100
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
***
101
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
X. Notare an III
102
Angela MICLEA – MURESAN /studiu MEDIA 1997
2000
103