Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Simona Romaniuc
Facultatea de Mecanică,
Analiză Matematică, Semestrul I
Lector. dr. Simona ROMANIUC
CURS V
Capitolul III: Serii de numere reale
1
Capitolul III: Serii de numere reale Lector dr. Simona Romaniuc
P∞
Teorema 3 (Criteriul lui Abel) P∞ Dacă n=1 an este o serie convergentă şi dacă (bn )n este un şir mo-
noton şi mărginit atunci seria n=1 an bn este convergentă.
Demonstraţie. Din teorema lui Weierstrass avem că şirul (bn )n este convergent, adică ∃ lim bn = b.
n→∞
Să presupunem că (bn )n este şir crescător (similar se va trata cazul descrescător). Atunci
∞
X ∞
X ∞
X ∞
X ∞
X
an bn = an (bn − b) + an b = − an (b − bn ) + b an . (1)
n=1 n=1 n=1 n=1 n=1
P∞ P∞
Dar seria n=1 an este convergentă, din ipoteză, iar seria
P∞ n=1 an (b − bn ) este convergentă aplicând
criteriul lui Dirichlet. Într-adevăr, seria n=1 an are şirul sumelor parţiale mărginit (deoarece este serie
(b − bn )n este un şir
convergentă) şiP Pdescrescător şi convergent la 0.
∞ ∞ P∞
Deci seriile n=1 an (b − bn ) şi n=1 an sunt convergente şi din relaţia (1), deducem că seria n=1 an bn
este convergentă.
Într-adevăr, avem
∞ ∞
X sin nx n + 1 X
ln = an bn ,
n=1
n n n=1
sin nx n+1
unde an = , bn = ln .
n n
P∞ sin nx
La exerciţiul anterior am demonstrat că n=1 este convergentă conform criteriului lui Dirichlet.
n
Pe de altă parte, deoarece funcţia ln x este crescătoare,
n+1 1 1 n+2
bn = ln = ln 1 + > ln 1 + = ln = bn+1
n n n+1 n+1
deci (bn )n este şir descrescător şi lim bn = ln (1 + 0) = ln 1 = 0 deci, din convergenţă, avem că şirul este
n7→∞
∞ sin nx
P n+1
şi mărginit. Suntem atunci ı̂n condiţiile Criteriului lui Abel deci ln este convergentă.
n=1 n n
P∞ n
Teorema 5 (Criteriul lui Leibniz) Fie seria n=1 (−1) P an astfel ı̂ncât (an )n este un şir descrescător
∞ n
la 0 (deci un şir de termeni
P∞ pozitivi). Atunci seria alternată n=1 (−1) an este convergentă.
n
Demonstraţie. Seria n=1 (−1) are şirul sumelor parţiale mărginit.
Într-adevăr,
n
X k 0, n par,
Sn = (−1) =
−1, n impar.
k=1
Deoarece (an )P
n este un şir descrescător la 0 avem că putem aplica criteriul lui Dirichlet şi obţinem con-
∞ n
cluzia: seria n=1 (−1) an este convergentă.
P∞ (−1)n
Exemplul 6 Folosind criteriul lui Leibniz să se studieze convergenţa seriei .
n=2 n
Avem
∞ n ∞ ∞
X (−1) X n 1
X n
= (−1) = (−1) an
n=2
n n=2
n n=2
∞ (−1)n
1 1 1 P
unde an = . Este evident că şirul descreşte şi lim = 0 deci seria alternată este
n n n n7→∞ n n=2 n
convergentă.
P∞ (−1)n (2n + 1)
Exemplul 7 Folosind criteriul lui Leibniz să se studieze convergenţa seriei .
n=0 3n
2
Capitolul IV: Limite de funcţii. Continuitate Lector. dr. Simona Romaniuc
Avem
∞ n ∞ ∞
X (−1) (2n + 1) X n 2n + 1
X n
n
= (−1) n
= (−1) an ,
n=0
3 n=0
3 n=0
2n + 1
unde an = .
3n
∞ (−1)n (2n + 1)
2n + 1 2n + 1 P
Se arată uşor că şirul descreşte şi lim = 0 deci seria alternată
3n n
n7→∞ 3n n=0 3n
este convergentă.
Într-adevăr,
sin n 1 ∗
n2 ≤ n2 , ∀n ∈ N .
∞ ∞
1 sin2n este con-
P P
iar seria n2 este convergentă, deci conform primului criteriu de comparaţie, seria n
n=1 n=1
vergentă, adică seria din enunţ este absolut convergentă.
Definiţia 13 O serie care este convergentă dar nu este absolut convergentă se numeşte serie semicon-
vergentă.
P∞ (−1)n
Exemplul 14 Seria n=1 n este convergentă (conform criteriului lui Leibniz) dar nu este absolut
convergentă.
Într-adevăr, seria modulelor
∞ ∞
(−1)n X
X
= 1
n n
n=1 n=0
3
Capitolul IV: Limite de funcţii. Continuitate Lector. dr. Simona Romaniuc
1 Limite de funcţii
Fie spaţiile vectoriale normate Rn , Rm , dotate cu norma euclidiană şi D ⊂ Rn o mulţime deschisă.
(ii) ∀ B (a, ε) ⊂ Rm , ∃ B (x0 , δε ) ⊂ Rn astfel ı̂ncât ∀ x ∈ B (x0 , δε )∩Dr{x0 } să obţinem f (x) ∈ B (a, ε);
(iii) ∀ ε > 0, ∃ δε > 0 astfel ı̂ncât ∀ x ∈ D r {x0 } cu kx − x0 k < δε să obţinem kf (x) − ak < ε;
(iv) ∀ şirul (xn ) ⊂ D r {x0 } astfel ı̂ncât xn → x0 să obţinem f (xn ) → a.
Remarca 18 Oricare din afirmaţiile de mai sus poate fi luată drept definiţie a limitei unei funcţii.
O consecinţă a caracterizării (iv) este următorul rezultat.
Remarca 19 Funcţia f : D ⊂ Rn → Rm nu are limită ı̂n punctul x0 ∈ D0 dacă este satisfăcută una din
condiţiile
(a) ∃ şirul (xn ) ⊂ D r {x0 } cu xn → x0 astfel ı̂ncât şirul (f (xn ))n≥0 să nu aibă limită.
(b) ∃ două şiruri (xn )n≥0 , (yn )n≥0 ⊂ D r {x0 } cu xn → x0 şi yn → x0 astfel ı̂ncât şirurile (f (xn ))n≥0
şi (f (yn ))n≥0 să aibă limite diferite.
1
Exerciţiul 20 Vom arăta că funcţia f : R r {0} → R, definită de f (x) = sin nu are limită ı̂n punctul
x
2 2
0. Pentru aceasta alegem şirurile xn = (4n+1)π şi yn = (4n−1)π care sunt ambele convergente la 0, pentru
n → ∞. Pe de altă parte
1 (4n + 1) π π π n→∞
f (xn ) = sin 2 = sin = sin 2nπ + = sin = 1 → 1,
(4n+1)π
2 2 2
1 (4n − 1) π π −π n→∞
f (yn ) = sin 2 = sin = sin 2nπ − = sin = −1 → −1.
(4n−1)π
2 2 2
Deci cele două şiruri au limită dar limitele lor sunt diferite, prin urmare, funcţia nu are limită ı̂n punctul
0.
Teorema 21 Pentru o funcţie vectorială f : D ⊂ Rn → Rm , x 7−→ f (x) = (f1 (x) , f2 (x) , ..., fm (x)) şi
x0 ∈ D0 un punct de acumulare, următoarele afirmaţii sunt echivalente:
(i) lim f (x) = a = (a1 , a2 , ..., am );
x→x0
4
Capitolul IV: Limite de funcţii. Continuitate Lector. dr. Simona Romaniuc
±∞ 0 ∞
Remarca 23 Cazuri de nedeterminare: ∞ − ∞; 0 · ∞; , ; 1 , ∞0 , 00 .
±∞ 0
def
Definiţia 24 Fie f : D ⊂ R → R şi fie x0 ∈ D10 , unde D1 = D ∩ (−∞, x0 ). Spunem că funcţia f are
limită la stânga ı̂n punctul x0 dacă există restricţia funcţiei f la D1 şi aceasta are limită ı̂n punctul
x0 .
În mod analog se poate defini limita la dreapta ı̂ntr-un punct.
def
Definiţia 25 Fie f : D ⊂ R → R şi fie x0 ∈ D20 , unde D2 = D ∩ (x0 , ∞). Spunem că funcţia f are
limită la dreapta ı̂n punctul x0 dacă există restricţia funcţiei f la D2 şi aceasta are limită ı̂n punctul
x0 .
Limita la stânga se va nota cu lim f (x), sau cu f (x0 − 0), iar limita la dreapta cu lim f (x), sau cu
x%x0 x&x0
f (x0 + 0).
Teorema 26 Fie f : D ⊂ R → R şi fie x0 ∈ D10 ∩ D20 . Funcţia f are limită ı̂n punctul x0 dacă şi numai
dacă există limitele laterale ı̂n punctul x0 şi ele sunt egale.
3 Limte fundamentale
1.
1
ln (1 + x)
lim (1 + x) x = e; lim = 1;
x→∞ x→0 x
2.
ax − 1
lim = ln a;
x→0 x
3.
sin x tgx
lim = 1; lim = 1;
x→0 x x→0 x
4.
arcsin x arctgx
lim = 1; lim = 1;
x→0 x x→0 x
4 Funcţii continue
Definiţia 27 Spunem că o funcţie f : D ⊂ Rn → Rm este continuă ı̂n punctul x0 ∈ D dacă:
(i) fie punctul x0 este un punct izolat (adică nu este punct de acumulare),
(ii) fie x0 ∈ D ∩ D0 , f are limită ı̂n x0 şi limita este egală cu valoarea funcţiei ı̂n punct, adică
5
Capitolul IV: Limite de funcţii. Continuitate Lector. dr. Simona Romaniuc
Remarca 29 Oricare din afirmaţiile de mai sus poate fi luată drept definiţie a continuităţii.
Remarca 30 Funcţia vectorială f : D ⊂ Rn → Rm , x 7−→ f (x) = (f1 (x) , f2 (x) , ..., fm (x)) este con-
tinuă ı̂n punctul x0 ∈ D dacă şi numai dacă funcţiile componente fj cu j = 1, m, sunt continue ı̂n x0 .
−1 −1 −1
f (2 + 0) = lim f (x) = lim e x − 2 = lim e y = e 0+ = e−∞ = 0.
x&2 x&2 y&0