Curriculum Licenta Servicii

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA
CPS.BE.S.12-15
CONŢINUTUL PROGRAMULUI DE STUDIU Pag. 1 / 61
CHIŞINĂU 2016
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova / Ministry of Education of the Republic of Moldova

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova / Free International University of Moldova
Facultatea Biomedicină şi Ecologie / Faculty of Biomedicine and Ecology
CONŢINUTUL PROGRAMULUI DE STUDIU

Content of Study Program
Domeniul general de studiu 81 Servicii Publice

General field of study Public services
Domeniul de formare profesională 811 Servicii
Professional formation field Services
Specialitatea 811.1 Servicii
Speciality Services
Numărul total de credite de studiu 180
Number of study credits
Titlul obţinut la finele studiilor licenţiat în Servicii Publice
Conferred Title licentiate in Public services
Nivelul calificării Nivelul 6 EQF/NQF / 6 EQF/NQF Level
Level of qualification
Baza admiterii diploma de bacalaureat, diploma de studii
Access requirements medii de specialitate (colegiu), diploma de
studii superioare universitare
Forma de organizare a învăţământului învăţământ cu frecvență
Mode of study full-time learning
Aprobat de Ministerul Educaţiei 16 martie 2007

Approved by the Ministry of Education
Anii de studii 2012-2015
Years of study
Chişinău, 2016
Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

CPS.BE.S.12-15
CHIŞINĂU 2016
APROB_____________________
Rector ULIM, Academician, Andrei Galben
Director Serviciul Control Proces Educațional, Svetlana Parmacli

________________________________
Decanul Facultăţii Biomedicină și Ecologie, dr., conf. univ. Vasilii Socolov
____________________________
Numărul de înregistrare: Data eliberării:

CPS.BE.S.12-15
CHIŞINĂU 2016
CUPRINS
I. Planul de studiu............................................................................................................................. 4
II. Rezumate ale programelor analitice............................................................................................ 8

II.1 Anul I.................................................................................................................................. 8
II.2. Anul II................................................................................................................................ 23
II.3 Anul III............................................................................................................................... 38
III. Strategii de evaluare a răspunsurilor la examene……............................................................... 52
IV. Regulamentul de susţinere a proiectelor de licenţă ................................................................. 55

I. PLANUL DE STUDIU
Anul I
a deForm
Cod Denumirea disciplinei Nunărul de ore Numarul de ore pe Credite
Total ore
Practica
de studiu saptamina
Contact Lucru pr sem lab
direct individ
Discipline fundamentale
F.01.O.001 Chimia generală 90 90 2 4 Ex 180 6
F.02.O.002 Chimia cosmetică 60 90 2 3 Ex 150 5
F.01.O.003 Anatomia şi fiziologia 90 90 2 4 Ex 180 6
pielii
F.02.O.004 Biologie vegetală 48 72 1 3 Ex 120 4
Discipline de creare a abilităţilor şi competenţelor generale
G.01.O.005 Limba modernă I 30 30 2 Ex 60 2
G.02.O.006 Limba modernă II 24 36 2 Ex 60 2
G.01.O.007 Tehnologii 30 30 2 Ex 60 2
informaţionale
Discipline de cultura generala social umanista
U.01.O.008 Instituţii comunitare 45 75 1 2 Ex 120 4
europene
U.01.O.009 Elemente de 60 90 2 2 Ex 150 5
psihologie
U.02.O.010 Sanologie 48 72 2 2 Ex 120 4
U.01.O.011 Istoria frumuseţii 45 105 2 2 Ex 150 5
U.02.O.012 Biostatistica 36 54 1 2 Ex 90 3
Disciplinele de specialitate
S.02.O.013 Managementul micilor 36 54 1 2 Ex 90 3
afaceri
S.02.O.014 Dermatologie generală 60 120 2 3 Ex 180 6
Total discipline 702 1008 14 1710 57
Practica de inițiere 90 90 3
Total 1710 90 1800 60
Discipline la libera alegere
L.01.F. Limba română I 30 30 2 60 2
L.02.F. Limba română II 24 36 2 60 2
L.02.F. Educaţia fizică 24 36 2 60
Total discipline la 78 102 180 4
libera alegere
Anul II
Form
Total
Pract
Cod Denumirea disciplinei de studiu Nunărul de ore Numarul de ore

ore
pe saptamina Credit

evala de
Contact Lucru pr sem lab e
ica
direct individ
Discipline fundamentale
F.03.O.015 Sănătatea publică 45 75 1 2 Ex 120 4
F.03.O.016 Limba latină 45 75 3 Ex 120 4
F.03.O.017 Economia unităţilor estetologice 45 75 1 2 Ex 120 4
F.04.O.018 Cosmetologie (partea I) 48 72 2 2 Ex 120 4
F.03.O.019 Igiena generală 75 75 2 3 Ex 150 5
F.04.O.020 Bazele toxicologiei 60 90 2 3 Ex 150 5
F.04.O.021 Igiena unităţilor estetologice 48 72 1 3 Ex 120 4
F.03.O.022 Fitoterapia 60 85 2 2 Ex 150 5
Discipline de creare a abilităţilor şi competenţelor generale
G.03.O.023 Limba modernă III 30 30 2 Ex 60 2
Disciplinele de specialitate
S.03.A.024 Dermatologie specială 90 90 2 4 Ex 180 6
S.04.O.025 Dermatologie estetică 48 72 1 3 Ex 120 4
S.04.A.026 1. Asistenţa în cosmetologie 48 72 1 3 Ex 120 4
S.04.A.027 (partea I)
2. Ţigun
S.04.A.028 1. Bazele masajului 24 66 1 1 Ex 90 3
S.04.A.029 2. Asistenţa în dermatologie
S.04.A.030 1.Plante medicinale 36 54 1 2 Ex 90 3
S.04.A.031 2. Su Djoc ( partea I)
Practica tehnologică 90 90 3
Total 1710 90 1800 60
L.04.F. Limba modernă 24 36 2 60 2
L.03.F. Educaţia fizică 30 30 2 60
L.03.F. Protecţia muncii 30 30 1 1 60 2
Total discipline la libera 84 96 180 4
alegere
Anul III
maFor
ticaPrac
l oreTota
Cod Denumirea disciplinei de studiu Nunărul de ore Numarul de ore Credit

pe saptamina e
Contac Lucru pr sem lab
t direct individ
Discipline de orientare spre specializarea de bază

S.05.O.032 Cosmetologie (partea II) 75 75 2 3 Ex 150 5
S.05.O.033 1.Aromoterapia 60 60 2 2 Ex 120 4
S.05.O.034 2. Su Djoc ( partea II)
S.05.A.035 1 Masaj medical 75 105 2 3 Ex 180 6
S.05.A.036 2. Asistenţa în cosmetologie (partea II)
S.05.A.037 1. Urgenţe medicale 45 75 1 2 Ex 120 4
S.05.A.038 2. Valabilitatea preparatelor cosmetice
S.06.A.039 1.Masaj de reabilitare 18 42 1 2 Ex 60 2
S.06.A.040 2.Gestionarea resurselor umane
S.06.A.041 1 Kinetoterapie 24 36 2 2 Ex 60 2
S.06.A.042 2 Tratamentele revitalizante în gerontologie
S.06.A.043 1.Produse de îngrijire cosmetică 30 30 2 3 Ex 60 2
S.06.A.042 2. Indicarea preparatelor cosmetice
S.06.A.044 1. Masaj pentru copii 24 36 2 2 Ex 60 2
S.06.A.045 2. Inovarea şi proprietatea intelectuală
Discipline de orientare către alt domeniu la ciclul II
M.05.O.046 Masaj cosmetic 45 75 1 2 Ex 120 4
M.05.O.047 Tehnicile masajului 45 75 1 2 Ex 120 4
M.06.O.048 1.Visaj 30 90 1 3 Ex 120 4
M.06.O.049 2. Su Djoc (partea III)
M.05.A.050 1 Tehnici de îngrigire cosmetică 45 45 1 2 Ex 90 3
M.05.A.051 2. Igiena alimentaţiei
M.06.A.052 1 Cosmetologie (partea III) 30 90 2 3 Ex 120 4
M.06.A.053 2.Tehnicile pilingului
Licen
ţa
Practica de licență 270 270 9
Examenul de licenţă 150 150 5
Total an.III 1380 150 270 1800 60
Total 3 ani 1950 2850 150 450 5400 180

L.05.F. Economia mondială 60 60 2 2 120 4
L.05.F. Eşantionare şi sondaje de opinie 30 60 1 1 90 3
Total discipline la libera alegere 90 120 210 7
I. Descrierea specialităţii Servicii (cod 811.1), domeniul general de studiu Servicii Publice (cod 81),
domeniul de formare profesională Servicii (cod 811)
Studiile la specialitatea dată se efectuează la zi, pe parcursul a 3 ani şi necesită acumularea a 180 de
credite transferabile. Titlul obţinut de absolventul ciclului I este de licenţiat în Servicii Publice. În
Suplimentul la diploma de licenţă se va înscrie suplimentar informaţia despre locul specialităţii în
societate, specificul activităţii profesionale. Astfel, Licenţiat în Servicii Publice (Cosmetolog-masor),
absolvent al specialităţii Servicii-Estetologie, Facultăţii Biomedicină și Ecologie ULIM îşi va desfăşura
activitatea profesională pe piaţă în domeniul: activitatea de cosmetolog - masor a cabinetelor
cosmetologice, cabinetelor de masaj; realizării lucrului consultativ-informativ despre preparate cosmetice,
preparării produselor cosmetice, efectuării cercetărilor în domeniul cosmetologiei.
Domeniile principale de activitate ale absolventului Cosmetolog-masor: manager a clinicilor
cosmetologice şi de masaj, utilizarea raţională a cosmeticelor, controlul calităţii produselor cosmetice,
analiza merceologică a produselor cosmetice, producerea produselor cosmetice, cercetări ştiinţifice în
domeniul preparatelor cosmetice.
Calificarea Cosmetolog-masor este acordată acelor studenţi care:

 aplică cunoştinţele şi abilităţile acumulate astfel, încât ar pune în valoare profesionalismul lor în
organizarea activităţii manageriale a unităţilor cosmetologice şi de masaj;
 dau dovadă de cunoştinţe şi competenţe în domeniul Estetologiei, acumulate în baza studiilor de
specialitate;
 efectuează manipulaţiile necesare pentru îndeplinirea diferitor tipuri de masaje și proceduri
cosmetice;
 realizează acţiuni concrete şi eficace de control asupra produselor cosmetice, reieşind din cerinţele
documentaţiei analitice normative;
 organizează utilizarea raţională a preparatelor cosmetice;
 efectuează analiza merceologică a produselor de uz cosmetic la toate etapele de promovare;
 achiziţionează cunoştinţe necesare pentru continuarea studiilor la o etapă mai superioară, adică
pentru masterat.

II.REZUMATE ALE PROGRAMELOR ANALITICE
II.1 Anul I
Denumirea disciplinei Chimia generală
Codul disciplinei F.01.O.001
Tipul disciplinei Fundamentală, obligatorie
Anul de studiu / semestrul Anul I, semestrul I
Limba de predare Română, rusă
Credite ECTS 6
Numărul de ore de contact/ 90/180
Numărul total de ore
Evaluare Examen
Titularul cursului Vasile Bodiu, dr.conf.univ
Conţinutul cursului:
Metode fizice şi fizico-chimice de analiză, macro-, micro-, semimicro- şi ultramicroanaliza.
Sisteme analitice: sistema sulfidică, sistema acido-bazică de clasificare a cationilor, clasificarea anionilor.
Analiza sistematică şi fracţionară.
Echilibrul chimic în sisteme omogene.
Soluţii de electroliţi slabi.
Indici de hidrogen şi hidroxil.
Analiza cantitativă: metoda gravimetrică, metodele titrimetrice, metoda de oxido-reducere.
Titrări complexonometrice: complexonometria, trilonometria, indicatori metalocromici universali şi
specifici.
Metodele fizico-chimice de analiză.
Finalităţi de studiu:
La finalizarea acestui curs, studentul trebuie să demonstreze următoarele cunoştinţe, abilităţi şi
competenţe: să cunoască metodele de analiză a materialelor în timpul proceselor tehnologice; să poată
explica toate metodele de analiză a diferitor compuşi care sunt folosiţi în medicină, precum şi metodele de
obţinere a acestor compuşi chimici; să cunoască aparatele şi instalaţiile care sunt folosite pentru analiza
fizico-chimică a substanţelor care posedă proprietăţi active-fiziologice; să elaboreze scheme de analiză
calitativă şi să interpreteze corect rezultatele analizei calitative în determinarea structurii şi compoziţiei
substanţelor medicamentoase şi cosmetice.
Bibliografie:
1. Fodor A. Șuteu. Chimia anorganica. Nemetale. Oradea: Univ., 2000. 256 p.
2. Fodor A. Șuteu. Chimia anorganică. Metale. Oradea: Univ., 2000. 267 p.
3. Housecroft C., Sharpe A.G. Inorganic chemistry. England: Harlow, 2005. 247 p.
4. Sebeşan M., Cărăban A. Chimie organică experimentală. Oradea: Univ., 2004. 234 p.
5. www.xuмuk.ru, Site de chimie.
Denumirea disciplinei Chimia cosmetică


Anul de studiu / semestrul Anul I, semestrul II
Limba de predare Română,rusă
Credite ECTS 5
Numărul de ore de contact/ Numărul 60/150
total de ore
Evaluare Examen
Titularul cursului Ozol Ludmila, dr.conf.univ
Probleme generale ale chimiei cosmetice. Scurt istoric. Compuşi alifatici neterpenici. Terpenoide ciclice.
Hidrocarbutri. Alcooli terpenici ciclici. Aldehide şi cetone. Esteri terpenici ciclici. Terpenoide aciclice de
sinteză şi semisinteză. Aslcooli terpenici aciclici. Aldehide şi cetone terpenice aciclice.
Esteri terpenici aciclici. Compuşi fenolici. Fenoli, esteri, eteri. Alcooli fenolici şi esterii lor. Aldehide fenolice.
Acizi şi esteri fenolici. Compuşi heterociclici cu oxigen.
competenţe: să cunoască metodele fizico- chimice în analiza substanţelor aromatizante şi a produselor
cosmetice conform prevederii DTN; să determine principiile de obţinere a uleiurilor volatile; să
caracterizeze fracţionar compoziţia uleiului volatil conform DTN.
Bibliografie:
1. Boyle R. Chemical Achievers: The Human Face of Chemical Sciences. Chemical Heritage
Foundation. 2005. 256 p.
2. Junghietu G. Chimie cosmetică. Întroducere în cosmetologie. Chişinău: CEP USM, 2005, 249 p.
3. Shikawa T. Superbases for Organic Chemistry. New-York, 2009.
4. Сaron S. Practical synthetic organic chemistry.Wiley, 2011. 345p.
5. www.xuмuk.ru/; сайт о химии
Denumirea disciplinei Anatomia şi fiziologia pielii

Credite ECTS 6

Evaluare Examen
Titularul cursului Victoria Savoi, lector superior
Introducere în studiul anatomiei şi fiziologiei.
Anatomia funcţională a sistemului osos.
Miologia, noţiuni generale, muşchii capului, gâtului, trunchiului şi a membrelor.
Sistemul digestiv.
Sistemul respirator.
Sistemul endocrin.
Sistemul cardiovascular.
Sistemul nervos central şi periferic.
Sistemul senzorial. Pielea. Structura şi funcţiile pielii. Tipuri de piele. Anexele pielii. Părul, structura,
funcţiile.
Unghii, structura şi funcţiile.
Glandele sudoripare, sebacee, mamare.
Funcţiile pielii: de protecţie, de termoreglare.
competenţe: să dezvolte cunoştinţele complexe în anatomia şi fiziologia pielii în activitatea
practică, prin formarea dexterităţilor şi deprinderilor practice; să perfecţioneze competenţele de
analiză şi sinteză a surselor teoretice în domeniul dat, să cultive deprinderi de prezentare şi
polemizare de problemele principale ale anatomiei şi fiziologiei pielii; să cultive competenţe de
aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor teoretice acumulate la alte discipline înrudite (biologie
vegetală, biologie animală, biochimia, farmacoterapie, patologie); să dezvolte cunoştinţele
complexe în anatomia şi fiziologia pielii prin studierea interioară a dermatologiei şi
morfopatologiei; să gestioneze competenţele acumulate prin realizarea activităţilor profesionale şi
luarea de deciziei în Estetologie;
Bibliografie:
1. Moore K.L., Dalley A.F. Clinically oriented anatomy. Philadelphia: LWW, 2006. 367p.
2. Sapin M.R. Anatomia omului, vol. I, II. Chişinău: Lumina, 2002. 479p.
3. Vigue-Martin. Atlas al corpului uman. Bucureşti: Prut International, 2006. 367p.
4. Vorobiova E. Anatomia şi fiziologia. Chişinău: Lumina, 2006. 398p.
5. www.ms.gov.md/ Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
Denumirea disciplinei Biologie vegetală

Credite ECTS 4
total de ore
Evaluare Examen
Titularul cursului Eudochia Zagorneanu , dr. habilitat, prof. univ.

Obiectivele şi sarcinile biologiei vegetale. Metode, ustensile şi utilage pentru cercetări macro- şi
microstructurale.
Citologie vegetală. Celule procariote şi eicariote. Structura microscopică, compoziţia chimică,
funcţionalitatea, reproducerea.
Histologie vegetală. Noţiune de ţesut. Clasificarea, structura şi funcţiile ţesuturilor: meristematice (primare
şi secundare), definitive (protector, fundamental, conducător, mecanic, secretor). Organografie. Organe
vegetative (rădăcina, tulpina, frunza). Morfologia, structura anatomică, metamorfoze, teratologii.
Reproducerea organismelor vegetale.
Sistematica vegetală. Nomenclatura şi clasificarea organismelor vegetale. Organisme Thalobionte. Regnuri:
Monera, Protista, Mycota. Structura corpului, habitatul, reproducerea, biodiversitatea. Rolul biologic şi
practic. Organisme Cormobionte. Regnul Plantae. Încrengături: Bryophyta, Lycopodiophyta, Equisetophyta,
Pteridophyta, Pinophyta. Structura corpului, habitatul, ciclul vital, biodiversitatea. Încrengătura
Magnoliophyta Floarea, fructul, sămânţa. Clase: Magnoliopsida, Liliopsida. Tendinţe evolutive,
reprezentanţi. Fitocenoze naturale şi cultivate. Ocrotirea plantelor.
competenţe : să ştie caracterele structurale şi funcţionale ale diferitelor tipuri de celule, ţesuturi, organe
ale organismelor vegetale; să poată confecţiona şi cerceta preparate microscopice cu descriere, desenare
şi expunere (scris şi oral) a rezultatelor obţinute; să cunoască nomenclatura şi biodiversitatea
organismelor vegetale; să posede principiile morfo-funcţionale ce stau la baza adaptării organismelor
vegetale la condiţiile mediului ambiant; să participe împreună cu alţi specialişti la executarea
procedeelor de ocrotire a naturii, să perceapă conexiunea interdisciplinară a Anatomiei şi fiziologiei
pielii cu alte discipline, utilizând în practica esenţele teoretice ale disciplinei; să cunoască noţiunile
teoretice despre structura, funcţiile, topografia organelor şi sistemelor de organe; terminologia
anatomică.
Bibliografie:
1. Antal D.S. Practicum de biologie vegetală farmaceutică. Timişoara: Mirton, 2009. 289p.
2. Bavaru A., Codeanu S., Butnaru G., Bogdan A. Biodiversitatea şi ocrotirea naturii. Bucureşti: Academiei
Române, 2007. 235p.
3. Calalb T., Bodrug M. Botanica farmaceutică. Chişinău: CEP „Medicina”, 2009. 298p.
4. Grati V. Citologie generală. Partea II. Chişinău: Prut internaţional, 2007. 254p.
5. Grati V., Pulbere E. Anatomia şi morfologia plantelor.Compendiu de lucrări practice.Chişinău, 2008.
367p.
6. www.mediu.gov.md, Ministerul mediului al Republicii Moldova.
Denumirea disciplinei Limba modernă I (Franceza )
Codul disciplinei G.01.O.005
Tipul disciplinei Generală, obligatorie
Credite ECTS 2
Evaluare Examen
Titularul cursului Elena Graur, lector univ.
Assistance médicale en France at en Moldova : Médecin ou rien ; La mission du médecin, La profession du
médecin
L’enseignement médical en France et en Moldova : Les Universités de médecine ; Notre faculté de

médecine.
La structure du corps humain: Cellule; Morphologie cellulaire; Corps humain; Squelette.
Exercices de lexique et de communication sur les actes de langage : Présentation ;
Comment exprimer l’indiférence;
Inviter qnn, accepter/refuser l’invitation; Souhaiter qch à qnn;
Féliciter, exprimer la joie, la préférence;
Etre d’accord ; Exprimer la bonne/mauvaise humeu.
Développer les compétences linguistiques et les compétences communicatives visant les quatre types
d’activité langagière : l’audition, l’expression orale, la lecture et l’écrit.
Appliquer différentes stratégies pour rendre l’information du texte : résumé, narration, synthèse, dialogue,
monologue.
Caractériser les événements, les actions et les phénomènes abordés dans le texte lu, donner son avis
concernant ses actions et ses événements.
Utiliser adéquement et formuler correctement les expréssions usuelles (salut, présentation, prise de contact,
excuses, invitations, remerciements, vœux, etc.)
Bibliografie:
1. Ababii-Lupu L. Manuel de français pour les étudiants en médecine. Chisinau: Prometeu, 2000.159
p.
2. Axenti E. La chance, Manuel alternatif. Chisinau: CE USM, 2000. 198 p.
3. Botnaru R. Cours pratique de grammaire française. Chisinau: Prut Internaţional, 2000. 176p.
4. Mortureux F. M. La lexicologie entre langue et discourse. Paris: Armand Colin, 2004. 125 p.
5. Visan N. & Visan R. French for Advanced Learners – A Text-Based Approach: Cavallioti,
2006.198 p.
6. http://www.classes.ru/all-french/dictionary-french-russian-med.htm Русско-французский
медицинский словарь.
7. http://elibrary.ru/defaultx.asp, научная электронная библиотека
Denumirea disciplinei Limba modernă I (Engleza )

Credite ECTS 2
Evaluare Examen
Titularul cursului Alexandra Rusu, lector univ., MA.
Musculoskeletal system:
The Skeleton.
The muscular system.
The physiology of cardiovascular system.
The Heart.
Circulation of Blood.
The physiology of respiratory system.

The physiology of nervous system.
Microbiology.
Medical institutions.
Health service in Moldova, USA, UK.
Communicative objectives which deal with the formation of communicative skills in such types of
language activities as: listening, oral expression, writing and reading;
Linguistic objectives. Concerning the development of linguistic abilities, which suppose the organization
of the linguistic system at all its communicative levels;
Oral summary of a specialized text;
Explanation of the meaning of the key words from the text as well as of the specialized terms;
Definition of the notion of polysemy, antonymy, synonymy, homonymy, semantic and lexical field;
Reproduction of the contents of a dialogue, listened or read text, mobilizing logical connectives of the
language, etc.
Bibliografie:
1. Dănilă V. Engleza pentru medici. Bucureşti: Medicală, 1993. 690 p.
2. Melenciuc D. English for High School. Chişinău: Evrica, 2002. 580 p.
3. Mohamed S. Choice Madrid: Longman, 1994. 360 p.
4. Podoliuc T. Essential English for Senior Students. Chisinau: ULIM, 2004.407 p.
5. http://english-russian.translate.ua/ru, Англо-русский словарь.
6. http://ro-en.gsp.ro/, Dicționar roman-englez
7. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquery, NCBI Global Cross-database Search
Denumirea disciplinei Limba modernă II (Franceza )

Credite ECTS 2
Numărul de ore de contact/ Numărul total de 24/60
ore
Evaluare Examen
Assistance médicale en France at en Moldova: Médecin ou rien; La mission du médecin, La profession du
médecin
L’enseignement médical en France et en Moldova: Les Universités de médecine; Notre faculté de
médecine.
La structure du corps humain: Cellule; Morphologie cellulaire; Corps humain; Squelette.
Exercices de lexique et de communication sur les actes de langage : Présentation ; Comment exprimer
l’indiférence; Inviter qnn, accepter/refuser l’invitation; Souhaiter qch à qnn; Féliciter, exprimer la joie, la
préférence ; Etre d’accord; Exprimer la bonne/mauvaise humeur…

d’activité langagière : l’audition, l’expression orale, la lecture et l’écrit.
Appliquer différentes stratégies pour rendre l’information du texte: résumé, narration, synthèse, dialogue,
monologue.
excuses, invitations, remerciements, vœux, etc)
Bibliografie:
1. Ababii-Lupu L. Manuel de français pour les étudiants en médecine. Chisinau: Prometeu, 2000.
159p.
2. Axenti E. La chance, Manuel alternatif. Chisinau: CE USM, 2000.198p.
3. Botnaru R. Cours pratique de grammaire française. Chisinau: Prut Internaţional, 2000.176p.
4. Mortureux F. M. La lexicologie entre langue et discourse. Paris: Armand Colin, 2004.125p.
5. Visan N. & Visan R.: French for Advanced Learners – A Text-Based Approach, Editura Cavallioti,
2006. 198 p.
Denumirea disciplinei Limba modernă II (Engleza )

Credite ECTS 2
Evaluare Examen
The Skeleton.
The Heart.
Microbiology.

language, etc.
Bibliografie:
1. Dănilă V. Engleza pentru medici. Bucureşti: Medicală, 1993. 690 p.
3. Mohamed S. Choice Madrid: Longman, 1994. 360 p.
4. Podoliuc T. Essential English for Senior Students. Chisinau: ULIM, 2004. 407 p.
6. http://ro-en.gsp.ro/, Dicționar roman-englez
7. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquery, NCBI Global Cross-database Search.

Denumirea disciplinei Tehnologii informaţionale
Credite ECTS 2
Evaluare Examen
Titularul cursului Valeriu Blajă, dr., conf. univ.
Iniţiere în calculatoare compatibile IBM PC.
Sisteme de operare. Gestionare de fişiere Norton Commander, Dos Navigator, Far Manager. S.O.
Windows 98/XP.
Manevrarea ferestrelor. Gestionarea fişierelor şi dosarelor.
Folosirea proprietăţilor programului HELP.
Tipărirea în S.O. Windows 98/XP. Folosirea informaţiilor în comun. Folosirea aplicaţiilor Windows.
Întreţinerea sistemului. Produsul MSWORD 97/2002.
Tabele electronice MS Excel.
Bazele de funcţionare a Internet-ului.
Tehnologii de comunicaţii. Reţele locale. Reţelele de arie largă.
Servicii Internet. Operaţii mai importante relizate de programele de poştă. World Wide Web.
competenţe: configuraţii standard ale sistemelor PC; minimumul necesar de comenzi al S.O. MS DOS;
comenzile de bază si utilitarele gestionarelor de fişiere Norton Commander, DOS Navigator, Far Manager
etc.; bazele de functionare şi întreţinerea S.O. WINDOWS 98/XP; MS Word; MS Excel bazele de
functionare a INTERNET-ului;
Bibliografie:
1. Eexcel 97 pentru Windows '95, Bucureşti: Tehnică, 2006. 204 p.
2. Microsoft Office XP - Profesional (traducere din engleză), Bucureşti: Teora, 2003. 224 p.
6. Microsoft Office XP - Profesional (traducere din engleză), Bucureşti: Teora, 2002. 300 p.
3. Microsoft Office XP . Documentaţie. 2009.335 p.
4. Robert Cowart, Crian Knittel Microsoft Windows XP Professional, Bucureşti: Teora, 2003. 206 p.
5. Zaharie D., Roşca I. Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, suport de curs, Bucureşti:
Biblioteca A.S.E. 2009.122 p.
7. http://www.microsoft.com/ Microsoft

Denumirea disciplinei Instituţii comunitare europene
Codul disciplinei U.01.O.008
Tipul disciplinei Socio - umanistică, obligatorie
Credite ECTS 4
total de ore
Evaluare Examen
Titularul cursului Cernencu Mihai, dr., conf. univ.
Integrarea economică europeană.
Comunităţile Europene şi structura instituţională.
Aprofundarea Integrării Europene.
Consolidarea integrării europene:
Tratatele de la Maastricht, Amsterdam şi Nisa.
Reformele instituţionale ale Uniunii Europene.
Consiliul Uniunii Europene. Comisia Europeană.
Curtea de Justiţie.
Alte instituţii comunitare.
competenţe: să aprofundeze cunoştinţele teoretice ale studenţilor în domeniul construcţiei Uniunii
Europene, a instituţiilor comunitare, evoluţiile ulterioare şi pregătirea Constituţiei UE; să cunoască relaţiile
Republicii Moldova cu UE şi Concepţia Republicii Moldova de integrare europeană cât şi extinderea
acestor cunoştinţe, a valorilor europene, prin intermediul principiilor şi postulatelor de bază, asupra
viitoarei activităţi profesionale; să opereze cu principalele concepte ale integrării economice, sociale şi
politice ale statelor membre ale UE; să analizeze şi sintetizeze propriile experienţe; să perceapă
conexiunea interdisciplinară a cursului Instituţii comunitare europene cu alte discipline.
Bibliografie:
1. Balche I., George S. Politica in Uniunea Europeana. Chisinau: Epigraf, 2006. 206 p.
2. Bulmer S., Lequesne C. Statele membre ale Uniunii Europene. Chisinau: Cartier, 2004. 258p.
3. Dandis N. Extinderea si politica de vecinatate a Uniunii Europene. Chisinau: Bons Offices,
2003.314p.
4. Dismond D. Originea si evolutia Uniunii Europene. Chişinău: Stiinta. 2003. 213 p.
5. Ungureanu O. Integrarea Europeană. Chişinău: TACIS, 2001.574 p.
6. www.integrare.gov.md, Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană
Denumirea disciplinei Elemente de psihologie


Credite ECTS 5
Evaluare Examen
Titularul cursului Dolgoruc Lina, lector univ., MA.
Structura psihologica a personalitatii.
Tipurile si formele personalitatii.
Temperamentul. Notiuni generale despre temperament.
Direcţia comunicării. Reţele de comunicare.
Structura procesului de comunicare.
Tipuri de comunicare. Scopul comunicării.
Noţiune şi tipuri de conflicte
Etica comunicarii cu clientii.
La finalizarea acestui curs, studentul trebuie să demonstreze următoarele cunoştinţe,abilităţi şi competenţe:
să reproducă termenii fundamentali ai cursului Elemente de psihologie, să cunoască factorii ce determină
comunicarea interpersonală, să cunoască factorii ce determină personalitatea, să cunoască structura
personalităţii şi a particularităţilor psihice individuale, să cunoască categoriile şi noţiunile de bază ale
psihologiei comunicării şi eticii, să cunoască teoria etico-deontologică, să aplice şi să utilizeze spectrul de
probleme legate de activitatea psihicului uman în activitatea profesională, să aplice aparatul noţional
asimilat la diverse situaţii legate de existenţa umană, să perceapă conexiunea interdisciplinară a cursului
Elemente de psihologie cu alte discipline, utilizând în practică esenţele teoretice ale disciplinei, să
sintetizeze şi să argumenteze experienţele în cadrul activităţii profesionale prin competenţele gnoseologice
achiziţionate la disciplina Elemente de psihologie. Să contribuie la crearea unor relaţii bazate pe încredere
dintre cosmetician – pacient sau client, să prevină abuzurile şi consecinţele negative ale noilor metode de
tratament estetic, produse cosmetice care vor fi implimentate în practica.
Bibliografie:
1. Aniţei M. Fundamentele psihologiei. Bucureşti: Universitară, 2010. 94p.
2. Stanciu C. Fundamentele psihologiei (curs). Târgu-Mureş:Dimitrie Cantemir, 2009. 126p.
3. Ţurcan T. Psihologie managerială. Chisinău: Știința, 2004. 186 p.
4. Zlate M. Introducere în psihologie. Iaşi: Polirom, 2000. 204p.
5. Zlate M. Psihologia mecanismelor cognitive. Iaşi: Polirom, 2000. 218p.
6. psychologiya.com.ua, Общая психология

Denumirea disciplinei Sanologie
Credite ECTS 4
Evaluare Examen
Titularul cursului Ludmila Socolova, lector univ., MA
Sănătatea omului, obiective ale educaţiei pentru sănătate.
Sănătate fizică şi psihică. Factorii care determină sănătatea. Modul sănătos de viaţă.
Alimentaţia şi sănătatea.
Sănătatea reproductivă a omului.
Dezvoltare fizică şi activitatea motorie.
Stresul, acţiunea asupra organismului.
Maladiile cardio-vasculare, profilaxia lor.
SIDA, narcomanie alcoolism, fumatul – profilaxia.
Acordarea primului ajutor în condiţii extremale.
Reabilitarea sănătăţii studenţilor.
competenţe: să definesacă postulatele de bază ale celei mai răspândite şi acceptate teorii în apariţia
maladiilor; să identifice diversitatea şi complexitatea fenomenelor diferitor maladii; să cunoască
problemele formării modului sănătos de viaţă; să posede cunoştinţele şi deprinderi cultural – igienice; să
formeze responsabilitatea pentru propria sănătate cît şi sănătatea celor din jur; să gestioneze informaţia la
tema cursului din diverse surse de informaţie.
Bibliografie:
1. Fuster V. Învaţă să trăieşti sănătos. Bucuresti: Corint, 2006. 256p.
2. Olivier de Ladouchette. Forţa minţii. Cum să ramîi tînăr. Bucureşti: Trei, 2009.179p.
3. Popescu L. Stil de viaţă sănătos. Un Ghid de Educaţie pentru sănătate. Constanţa: Muntenia, 2010.
259p.
4. Zepca V. Sanologia: Educaţia pentru sănătate. Chişinău: Univ. Pedagogică „Ion Creangă”, 2001.197p.
6. www. cnsp. md. Buletin sanitaro-epidemiologic: CNSP
Denumirea disciplinei Istoria frumuseţii

Codul disciplinei S.02.O.011

Tipul disciplinei De specialitate, obligatorie
Credite ECTS 5
total de ore
Evaluare Examen
Titularul cursului Dumitru Movileanu, lector univ.
Istoria dezvoltării igienei intime.
Igiena în epoca primitivă. Igiena în Grecia Antică şi Roma. Igiena în Evul Mediu, Epoca Renaşterii.
Istoria dezvoltării cosmeticii şi cosmetologiei în Grecia şi Roma antică.Cosmetica în Grecia şi Roma
antică.Istoria dezvoltării cosmeticii în ţările orientale şi în Rusia.Cosmetica în ţările orientale şi Rusia
ţaristă.Istoria dezvoltării frumuseţii în secolul XVIII-XIX.
Evoluţia frumuseţii în anii 1900-1930; 1940-1970; 1980-2000.
Istoria dezvoltării parfumeriei.
competenţe: să descrie principiile de dezvoltare istorică a frumuseţii; să determine factorii ce au contribuit
la dezvoltarea conceptului despre îngrijire ; să demonstreze etica şi deontologia în diverse etape a
dezvoltării frumuseţii, să compare dezvoltarea istorică a frumuseţii în diverse etape istorice.
Bibliografie:
1. Gadamer Hans-Georg, Actualitatea frumosului. Iaşi: Polirom, 2000. 213p.
2. Gherghel V. Porunca lui rabbi Akiba. Ceremonia lecturii de la sfîntul Augustin la Samuel
Pepys. Eseuri şi autofricţiuni exegetice, Iaşi: Polirom, 2005, 256p.
3. Gogu L. Beaute du siecle. Paris: Assouline, 2007. 176p.
4. Kun N. Legendele si miturile Greciei Antice. Bucuresti: Lider, 2003, 321p.
5. Umberto E. Istoria Frumuseţii. Enciclopedia RAO, 2005, 439 p.
7. www. cnsp. Md, Buletin sanitaro-epidemiologic: CNSP
Denumirea disciplinei Biostatistica

Tipul disciplinei Socio-umanistică, obligatorie

Credite ECTS 3
Evaluare Examen
Titularul cursului Natalia Soltan, lector univ., MA
Bazele teoretice şi metodice ale Biostatisticii.
Valorile absolute şi valorile relative.
Seriile variabile.Valorile medii.
Seriile cronologice şi metodica analizei lor.
Analiza de corelaţie şi analiza regresiei.
Metoda standardizării.
Reprezentarea grafică în statistică.
Aprecierea veridicităţii rezultatelor studiului statistic.
La finalizarea acestui curs, studentul trebuie să demonstreze următoarele cunoştinţe, abilităţi şi competenţe:
să reproducă termenii fundamentali ai cursului Biostatistica; să gestioneze informaţia la tema cursului din
diverse surse de informaţie; să opereze cu clasificarea datelor statistice şi descrierea lor; să definesacă
postulatele statistice de bază; să identifice diversitatea şi complexitatea diferitor fenomene statistice; să
cunoască importanţa folosirii în practică a valorilor absolute, relative şi medii; să descrie indiciii de serii
cronologice şi cerinţele pentru construirea lor; să explice regulile de folosire a cercetării grafice a
observaţiilor statistice.
Bibliografie:
1. Duma O., Zanoschi G., et all. Elemente de statistică aplicată în sănătatea publică. Volumul I. Iasi:
2003, 98p.
2. Duţă A. Elemente de metodologie a cercetării ştiinţifice. Timişoara: Universitatea de Vest, 2002,
192p.
3. Popa L. Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice in domeniul farmaceutic. Bucureşti:
Printech, 2005, 140 p.
4. Spinei L., Lozan O., Badan V. Biostatistica. Chişinău: USMF, 2009, 112 p.
5. Tintiuc D., Grossu Iu. Biostatistica. Chişinău: USMF, 2011, 89 p.
7. www. cnsp. md, Buletin sanitaro-epidemiologic: CNSP
8. http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca /model/index2.asp/ Statistica
Denumirea disciplinei Managementul micilor afaceri

Credite ECTS 3

Evaluare Examen
Titularul cursului Nina Pestușco, dr., lector univ.
Conceptul, obiectivele şi rolul managementului şi marketingului.
Cercetarea pieţii şi fondarea bazei informaţionale pe ramura.
Reglementarea activităţii pe ramură. Nişa de piaţă.
Analiza informaţiei şi argumentarea componentelor strategiei şi a activităţii de gestiune a ramurei.
Elaborarea complexului de marketing.
Politicile de preţ, produs, distribuţie şi promovare.
Planificarea strategică. Analiza SWOT.
La finele cursului studenţii trebuie să cunoască principiile şi metodologia marketingului firmei, să ştie ce
stă la baza aplicării lui, să cunoască cum se studiază şi se apreciază piaţa de desfacere, cum se segmentează
şi se alege piaţa ţintă, ce stă la baza organizării şi gestionării activităţii de, cum se argumentează
poziţionarea produselor pe piaţă, care este procesul de elaborare şi argumentare a strategieide ramură. de
capacităţi: studenţii vor fi capabili să conştientizeze problemele ce stau în faţa întreprinderilor şi a
managerilor acestora, să cunoască posibilităţile şi oportunităţile managementului şi marketingului, să
poată cerceta piaţa şi mediul ramural, să elaboreze şi să argumenteze independent strategii manageriale şi
de marketing ramural.
atitudini: vor conştientiza rolul, necesitatea şi posibilităţile managementului şi marketingului ramural ca un
complex de metode şi instrumente de gestionare a pieţii de desfacere.
Bibliografie:
1. Ciocîrlan D. Managementul firmei. Bucureşti: Universitară, 2005. 143 p.
2. Kotler PH. Managementul Marketingului. Bucureşti: Teora, 2005. 147 p.
3. Pop N. Marketing strategic. Bucureşti: Economică, 2000, 256 p.
4. Pruteanu Ş.Cercetarea de marketing. Bucureşti: Polirom, 2002, 255 p.
5. Smedescu I. (coordonator) Marketing. Bucureşti: Universitară, 2005, 218 p.
Denumirea disciplinei Dermatologia generală

Credite ECTS 6
Evaluare Examen
Titularul cursului Grigori Popescu, lector univ.

Stuctura si functiile pielii.
Simptomatologia bolilor de piele.
Notiuni sumare de etiologie, patogenie.
Anatomia si fiziologia glandelor sebacee.
Bolile glandelor sebacee. Seboreea. Cauzele, clasificarea, aspectul clinic, tratamentul.
Bolile pielii capului. Pitiriazisul simplu (matreata uscata).
Pitiriazisul seboreic (matreata grasa).
Produsele folosite p/u ingrijirea parului si pielii capului.
competenţe: să reproducă termenii fundamentali ai cursului; să gestioneze informaţia la tema cursului
din diverse surse de informaţie; să opereze cu clasificarea bolilor de piele; să definesacă notiuni sumare
de etiologie; să identifice diversitatea şi complexitatea diferitor factori etiologici; să cunoască stuctura si
functiile pielii, simptomatologia bolilor de piele; să descrie cauzele, aspectul clinic, tratamentul bolillor
de piele şi pielii capului;
Bibliografie:
1. Boris N. Dermatovenerologie eponimică, toponimică şi acronimică. Chişinău: POLIDANUS
S.R.L., 2010. 298p.
2. Popescu G. Dermatologie şi Venerologie. Chişinău: POLIDANUS S.R.L., 2010. 280 p.
3. Aдаскевич В.П. Актуальная дерматология. Н. Новгород: НГМА, Медкнига, 2000. 234 c.
4. Aхтямов, С.Н., Бутов Ю.С. Практическая дерматокосметология. Москва. Медицина. 2003.
5. Bладимиров В.В. Диагностика и лечение кожных болезней. Москва. Медтехтурсервис,
2005, 192 c.
6. Cкрипкин Ю.К. Кожные и венерические болезни. М.: Триада-Х, 2000. 368 c.
7. Уилкинсон Д., Шоу С., Ортон Д. Дерматология. Атлас – справочник, Москва:
Медицинская литература, 2007. 542 c.
Denumirea disciplinei Practica de iniţiere

Credite ECTS 3
Evaluare Examen
Organizarea asistenţei curative în dermatologie;
Managementul serviciilor in domeniul dermatologiei;
Utilarea si mobilarea cabinetului dermatovenerologic,
Metodele de luare, pastrarea şi conservarea preparatelor dermatologice;
Notiuni sumare de etiologie şi patogenza a bolilor de piele.
Simptomatologia bolilor de piele. Bolile pielii capului.
Pitiriazisul simplu (matreată uscată).

Pitiriazisul seboreic (matreată grasă).
Produsele folosite p/u tratarea bolilor de piele.
Bolile glandelor sebacee. Seboreea.
Păstrarea şi conservarea preparatelor dermatologice.
La finalizarea practicii de iniţiere, studentul trebuie să elaboreze şi să susţină Raportul practicii de
iniţiere, să realizeze sarcinile individuale prin care să demonstreze următoarele cunoştinţe, abilităţi şi
competenţe: să cunoască organizarea asistenţei curative în dermatologie; sa preceapă managementul
serviciilor in domeniul dermatologiei și utilarea cabinetului dermatovenerologic,
să posede metodele de luare, pastrarea şi conservarea preparatelor dermatologice; să definesacă
postulatele de bază ale celei mai răspândite şi acceptate teorii în apariţia maladiilor cutanate; să identifice
diversitatea şi complexitatea fenomenelor diferitor maladii ale pielei; să posede cunoştinţele şi deprinderi
practice la examenarea paciențelor cu bolilor de piele, bolile pielii capului, pitiriazisul simplu (matreată
uscată), pitiriazisul seboreic (matreată grasă), bolile glandelor sebacee, Seboreea;
Bibliografie:
1. Boris N. Dermatovenerologie eponimică, toponimică şi acronimică, Chişinău: POLIDANUS
S.R.L., 2010. 298 p.
2. Popescu G. Dermatologie şi Venerologie. Chişinău: POLIDANUS S.R.L., 2010. 280, p.
3. Aдаскевич В.П. Актуальная дерматология. Н. Новгород: НГМА: Медкнига: 2000. 234 c.
4. Aхтямов, С.Н., Бутов Ю.С. Практическая дерматокосметология. Москва: Медицина, 2003.
5. Bладимиров В.В. Диагностика и лечение кожных болезней. Москва: Медтехтурсервис,
2005, 192 c.
6. Cкрипкин Ю.К. Кожные и венерические болезни. Москва: Триада-Х, 2000. 368 c.
7. Уилкинсон Д., Шоу С., Ортон Д. Дерматология. Атлас – справочник, Москва:
8.www.ms.gov.md/ Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
9.www. cnsp. md. Buletin sanitaro-epidemiologic: CNSP
II.2 Anul II
Denumirea disciplinei Sănătatea publică
Anul de studiu / semestrul Anul II, semestrul III
Credite ECTS 4
Evaluare Examen
Titularul cursului Victoria Savoi, lector univ.
Sănătatea publică şi managementul ca ştiinţă şi obiect de studii.
Definiţia sănătăţii. Principiile de bază ale ocrotirii sănătăţii în R.Moldova.
Aplicarea metodelor epidemiologice de studii în sănătatea publică.
Sănătatea populaţiei şi metodele de studiere a ei.
Demografia , definiţii, obiect.
Sănătatea şi patologia familiei.

Planificarea familială.
Organizarea asistenţei medicale în R. Moldova.
Organizarea asistenţei medicale primare, de urgenţă, mamei şi copilului.
Planificarea sistemului sănătăţii.
Managementul a serviciilor de sănătate.
competenţe: să reproducă termenii fundamentali ai cursului Sănătatea publică; să cunoască problemele
contemporane în domeniul Sănătatea publică; să identifice şi să gestioneze informaţia la tema cursului
din diverse surse de informaţie; să cunoscă metodele de studiere a sănătăţii populaţiei; să posede
metodele de studiere a morbidităţii populaţiei; să descrie organizarea asistenţei medicale; să deducă
planificarea şi finanţarea sistemului sănătăţii; să preceapă managementul serviciilor în domeniul ocrotirii
sănătăţii; să difenească problemele medico-sociale ale umanităţi.
Bibliografie:
1. Popuşoi E. Sănătatea publică şi management. Chişinău: Medicina, USMF, 2002. 357 p.
2.Tintiuc D., Grossu Iu., Grăjdeanu T.Sănătate publică şi management. Chişinău: Medicina, 2007.321 p.
3. Tintiuc D., Raevschi M., Spinei L.Medicina socială şi management. Chişinău: Medicina, 2005. 354 p.
4. Лисицын Ю.П. Общественное здоровье и здравоохранение. Mосква: Медицина, 2002. 432 p.
5.Черносвитов Е.В. Социальная медицина: Учеб. пособие для студ. высш. учеб. заведений.
Москва: ВЛАДОС, 2000. 279p.
6. http://spbgmu.me/books/orgzdrav/.doc Социальная медицина
8.www. cnsp. md, Buletin sanitaro-epidemiologic: CNSP
Denumirea disciplinei Limba latină

Credite ECTS 4
Evaluare Examen
Titularul cursului Chiricenco Nicolai, dr. conf.
Preliminarii. Fonetica.
Scurt istoric al limbii latine.
Limba latină-limbă internaţională a medicinii şi farmacologiei.
Normele fonetico-ortografice.
Morfologia limbii latine.
Substantivul.
Adjectivul.
Verbul.
Numeralul.
Părţile neflexibile de vorbire.
Formarea terminologiei de specialitate.
Principalele reguli de perfectare a părţii latine a reţetei.

Metodica traducerii unui text latin şi a unei reţete.
competenţe: să determine specificul terminologiei latineşti ce ţine de farmacologie şi botanică; să
recunoască formele gramaticale latineşti din termenii farmaceutici şi cei botanici; să definească
principalele categorii gramaticale ale limbii latine; să evidenţieze cele mai importante procedee de
formare a termenilor de specialitate; să reproducă regulile de formare şi flexionare a diverselor părţi de
vorbire. Să aplice cunoştinţele fonetico-morfologice la pronunţia şi accentuarea corectă a cuvintelor
latineşti; să utilizeze adecvat termenii farmaceutici şi cei botanici în crearea noii terminologii din
domeniul preparatelor cosmetice şi farmaceutice;
Bibliografie:
1. Adams J.N. The Regional Diversification of Latin, 200 BC – AD 600. Cambridge: Cambridge
University Press, 2007. 135 p.
2. Gioroceanu A. Terminologia greco-latina în romana actuala. Craiova: Aius, 2008. 131 p.
3. Matei V. Gramatica limbii latine. Bucureşti: Corint, 2008. 115 p.
4. Sala M. De la latina la romana. Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2008. 142 p.
5. Stamat M. Limba latină. Manual pentru studenţii de la profilurile “Biologie” şi “Farmacie”.-
Chişinău: Știința, 2002. 168 p.
6. Нисенбаум М. Е. Латинский язык. Mосква: Эксмо, 2008. 198 p.
7. Тронский И. М. Историческая грамматика латинского языка. Москва: 2001. 159 p.
8. limba-latina.ucoz.com - Lecţii la limba latină
Denumirea disciplinei Economia unităţilor estetologice

Credite ECTS 4
total de ore
Evaluare Examen
Titularul cursului Roşca Petru, dr. hab., prof. univ.
Obiectul şi sarcinile Economiei unităţilor estitologice.
Structura şi clasificaţia unităţilor economice conform legislaţiei în vigoare.
Evoluţia economiei naţionale în perioada de tranziţie la relaţiile de piaţă.
Eficienţa economică şi socială a producţiei.
Personalul întreprinderii, productivitatea muncii.
Capitalul fix şi circulant al îtreprinderii.
Costul producţiei, rentabilitatea, preţurile şi tarifele.
Finanţele întreprinderii. Activitatea investiţională la întreprindere.
Formele de organizare a producţiei.
Mecanismul de dirijare a producţiei la întreprindere.
Activitatea economică externă a întreprinderii.
Metodelor de reglementare a economiei de către stat în condiţiile de piaţă, etc.

competenţe: să acumuleze cunoştinţe teoretice şi practice pentru a fi capabili să rezolve problemele
complexe cu care se confruntă întreprinderile (firmele) în condiţiile economiei de piaţă; să
posede metodele de calcul a principalilor indicatori economici şi de analiză a diverselor tipuri de
activitate a unităţilor economice de diferit nivel; să determine particularităţile specifice şi tendinţiile de
dezvoltare a unităţilor economice estitologice ale economiei naţionale; să înainteze propuneri argumentate
în vederea sporirii eficacităţii dezvoltării unităţilor economice; să cunoască legislaţia şi actele normative,
metodele, formele şi mecanismele de dirijare a economiei de către stat în condiţiile de piaţă, etc.
Bibliografie:
1. Ciornîi N., Blaj I. Economia firmei contemporane. Chişinău: UTM, 2003. 311 p.
2. (Col. de autori) Economia politică. Bucureşti: Economică. 2005. 279 p.
3. Roşca P. Previziunea dezvoltării socioeconomice în condiţiile de piaţă (metodologie, principii,
experienţă mondială). Chişinău: ULIM, 2000. 262 p.
4. Roşca P. Economia întreprinderii. Manual, Chişinău: ULIM. 2004, 280 p.
5. Зайцев Н.А. Экономика промышленного предприятия. Учеб. 3-е изд. М.: ИНФРА, 2007.
414 с.
6. economie.moldova.org Primul portal de ştiri din Moldova
Denumirea disciplinei Igiena generală

Credite ECTS 5
Evaluare Examen
Titularul cursului Vasilii Socolov, dr., conf.univ.
Importanţa igienică a factorilor fizici ai aerului.
Componenţa chimică a aerului şi importanţa ei igienică. Poluarea aerului.
Importanța fiziologică a apei . Importanţa igienică a apei, Componenţa chimică a apei.
Apa ca factor în răspăndirea maladiilor infecţioase. Bolile endemice.
Bazele ştiinţifice ale alimentației raţionale. Consumul de energie.
Valoarea energetică a raţiei alimentare.
Valorea biologică a proteinelor.
Valorea biologică a lipidelor.
Valorea biologică a glucidelor.
Valorea biologică a vitaminelor.
Valorea biologică a microelementelor.
competenţe: să cunoscă importanţa igienică a factorilor fizici ai aerului, componenţa chimică a aerului şi
importanţa ei igienică, să descrie sursele de poluarea a aerului, să preceapă importanța fiziologică a apei
şi importanţa igienică a apei, să determine componența chimică a apei să cunoscă bazele științifice ale
alimentației raționale, valorea biologică a proteinelor, valorea biologică a lipidelor, valorea biologică a

glucidelor, valorea biologică a vitaminelor şi valorea biologică a microelementelor.
Bibliografie:
1. Govat V. Igiena. Iaşi: USMF “G.Popa”, 1998. 395p.
2. Groza L., Mihali L. Igiena. Chişinău: Ştiinţa, 1994. 389p.
3. Lege Nr.1456 din 25.05.1993. cu privire la activitatea farmaceutică în RM. În: Monitorul Oficial
Nr. 59-61, 2005.124p.
4. Ostrofeţ G. Curs de igienă. Chişinău: Medicina, USMF, 1998. 313 p.
6. www. cnsp. md, Buletin sanitaro-epidemiologic: CNSP.
Denumirea disciplinei Cosmetologie (p.I)

Anul de studiu / semestrul Anul II, semestrul IV
Credite ECTS 4
Evaluare Examen
Titularul cursului Gheide Ellina, lector univ.
Domeniul de activitate a cosmetologiei. Organizarea si utilarea cabinetului cosmetic. Conditiile de
activitate a cosmeticienilor. Dezinfectia in cabinetul cosmetic. Bolile profesionale si profilaxia lor.
Anatomia si histologia pelii.
Tipurile de ten si clasificarea lor. Factorii ce influenteaza sanatatea pielii. Imbatrinirea pielii.
Diagnosticul cosmetic al pelii. Tratamentul estetic(ingrijirea)pielii fetii.
competenţe: să cunoasca conditiile de activitate si obligatiunile cosmeticienilor, sa cunoasca metodele de
dezinfectie in cabinetul cosmetic, sa poata diferentia si diagnostica tipurile de ten, sa cunoasca factorii ce
influenteaza sanatate pielii, sa cunoasca teoriile imbatrinirii pelii, sa cunoasca semnele si tipurile
imbatrinirii pelii, sa perceapa conexiunea interdisciplinara cu alte disciplini de specialitate, sa utilizeze in
pracrica cunostintele teoretice, sa aplice in practica procesele de demachiere,hranire, hidratare tonifiere,
sa poata efectua curatirea profunda manuala mecanica a fetii, sa aplice in practica ingrijiri a tipurilor de
ten.
Bibliografie:
1. Dribnohod I. 1000 de reţete ale frumuseţii. Bucureşti: Euro Press. 2006. 379p.
2. Lestyan M. Cosmetica medicala. Oradea, 2002. 257p.
3. Martini M.C. Introduction a la dermopharmacie et a la cosmetologie. Paris: Lavoisier TEC &
DOC, 2006. 159p.
4. Moldovan M. Dermatofarmacie şi Cosmetologie. Aplicaţii Practice. Cluj-Napoca: Medicală

Universitară „Iuliu Haţieganu”, 2007. 357p.
5. Ахтямов С.Н., БУТОВ Ю. Практическая дерматокосметология. Москва: Медицина. 2003
6. Дрибноход Ю.Ю. Косметология. Ростов н/Д 2008. 436 c.
7. Озерская О.С. Косметология. СПб.: Искусство России, 2006. 257c.
8. Фержтек О., Шарапова Г., Шрамек Д., Косметология. Теория и практика. Прага: Макс-
дорф, 2002. 289c.
10. kosmetolog-online.ru, Revista cosmetolog
Denumirea disciplinei Bazele toxicologiei

Codul disciplinei F.04.A.020
Tipul disciplinei Fundamentală, opțională
Credite ECTS 5
Evaluare Examen
Titularul cursului Vasilii Socolov, dr.conf.univ
Toxicile şi organismul.
Clasificarea toxicilor şi intoxicaţiilor;
Toxicocinetica substanţelor otrăvitoare.
Toxicodinamica substanţelor otrăvitoare;
Intoxicaţii cu compuşii metalelor grele ;
Intoxicaţii acute cu alcoolul etilic şi derivaţii;
Intoxicaţii cu compuși chimici din preparatele cosmetice;
Intoxicaţii cu acizi şi baze; Intoxicaţiile alimentare.
competenţe: să reproducă termenii fundamentali ai cursului Bazele toxicologiei; să cunoască problemele
contemporane în domeniul toxicologiei; să gestioneze informaţia la tema cursului din diverse surse de
informaţie; să identifice diversitatea şi complexitatea fenomenelor diferitor poluanţi chimici ale mediului
ambiant; să cunoască proprietăţile chimice şi fizice ale xenobioticelor; să explice clasificarea igienică a
xenobioticelor; să descrie toxicodinamica xenobioticelor; să deducă toxicocinetica xenobioticelor; să
aplice metodele de prevenire a intoxicațiilor acute și cronice.
Bibliografie:
1. Brodicico T., Valica V. Curs de chimie toxicologică. Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic
Medicina, 2003. 346p.
2. Butnaru E., Proca M. Toxicologie, vol. II, Iaşi: Timpul, 2001.
3. Goncear V.,Cazacu V., Cheptea E. Farmacotoxicologie. Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic
Medicina, 2008. 264p.
4. Harrison. Principiile medicinei interne. V.2. Bucureşti: Teora, 2001.
5. http://www.ncbi.nlm.nih.gov Bază de date medicale (USA)
6. http://www.toxnet.nih.gov/cgi-bin/sis/htmlgen CCRIS - bază de date toxicologică
7. http://www.ilpi.com/msds/index.html Tehnici de securitate
Denumirea disciplinei Igiena unităţilor estetologice

Credite ECTS 4
Evaluare Examen
Titularul cursului Vasilii Socolov, dr.conf.univ
Conţinutul cursului :
Cerinţele sanitaro - igienice şi antiepidemice către planificarea , amenagarea şi utilarea instituţiilor
estetologice.
Cerinţele sanitaro - igienice şi antiepidemice catre sistemele de încălzire a instituţiilor estetologice.
Cerinţele sanitaro - igienice şi antiepidemice catre sistemele de ventilaţie a instituţiilor estetologice.
Cerinţele sanitaro - igienice şi antiepidemice catre iluminatul natural şi artificial a instituţiilor estetologice.
Regimul igienic şi antiepidemic la prepararea, păstrarea şi realizarea formelor cosmetice.
Dezinfecţia şi sterilizarea viselei, lingerii, obiectelor de instalaţii şi echipamentului din încăperi etc.
Igiena individuală a personalului din instituţiile cosmetice.
Bazele igienei muncii şi fiziologiei muncii.
Măsurile igienico-sanitare şi curativo-profilactice.
competenţe: Să difenească principiile organizării şi administrării unităţilor estetologice. Să identifice
cerinţele igienice către amplasarea şi dotarea unităţilor estetologice.Să specifice cerinţele igienice şi
antiepidemice către utilarea şi întreţinerea unităţilor estetologice. Să difinească specificul de
achiziţionare şi distribuirii produselor cosmetice. Să descrie metodele de aplicare a produselor cosmetice
la diverse afectiuni cutanate. Să citeze metodele de îngrijire dermatocosmetologice specifice. Să fie apt
de a selecta utilag, materiale şi ustensile necesare pentru efectuarea procedurelor cosmetice. Să evalueze
necesitatea unităţilor estetologice în produse, materiale şi ustensile necesare pentru prestarea serviciilor
cosmetice. Să posede cunoştinţele necesare pentru a respecta cu stricteţe deontologia profesională. Să
aplice cunoştinţele în deontologia profesională pentru evitarea situaţiilor de conflict cu pacienţii
unităţilor estetologice.
Bibliografie:
1. Govat V. Igiena. Iaşi: USMF “G.Popa”, 1998. 395 p.
2. Groza L., Mihali L. Igiena. Chişinău: Ştiinţa, 1994. 389 p.
3. Lege Nr.1456 din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică în RM. În Monitorul Oficial
Nr. 59-61, 2005. 124 p.
4. Ostrofeţ G. Curs de igienă. Chişinău: Medicina, USMF, 1998. 313 p.

Denumirea disciplinei Fitoterapia

Tipul disciplinei Fundamentală,obligatorie
Credite ECTS 5
total de ore
Evaluare Examen
Titularul cursului Cernolev Elena, lector univ.
Conţinutul cursului :
Vitaminele. Terpenoizi. Alcaloizii. Monoglicozide.
Saponinele.
Glicozide cardiotonice.
Heterozide fenolice.
Antracenozide. Heterozide antracenice.
Flavonoidele. Cumarinele. Taninurile.
Substanţe biologic active. Lipide. Substanţe grase.
Expres-analiza plantelor medicinale cu conţinut de substanţelor biologic active.
Standardizarea PV .
competenţe: să definească procesul de transformare a principiilor active ce pot fi administrate în scop
terapeutic; să cunoască problemele pe care le abordează: studierea formulării şi biodisponibilităţii
principiilor active, cercetarea operaţiunolor generale şi specifice aplicate la prepararea produsului
medicamentos, examinarea proceselor referitoare la stabilitate, condiţionarea şi verificarea calităţii
produsului medicamentos; să cunoască scopul studiului fitoterapieice se bazeazăpe studii teoreticeşi de
acumulare a deprinderilor practicelaprepararea produsului vegetal, să cunoască noţiunile teoretice despre
structura chimică, proprietăţile fizico-chimice, biosinteza, extracţia, identificarea şi dozarea principiilor
active în vederea stabilirii calităţii produselor medicamentoase; farmacodinamica, gradul de toxicitate şi
întrebuinţările terapeutice ale produselor respective (ale principiilor active pure sau ale fitocomplexelor).
Bibliografie:
1. Bernat V. Fitoterapia. Vademecum de prescription. Espana: Elsevier 2003. 236 p.
2. Bojor O., Popescu O. Fitoterapie traditională şi modernă, ediţia a V-a revizuită si adăugată. Bucureşti:
Fiat Lux, 2009. 321 p.
3. Hanganu D. Fitoterapia. Materii prime naturale cu compusi aromatici, „Iuliu Hatieganu”. Cluj-Napoca:
Medicală Universitară, 2009. 378 p.
4. Istudor V. Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie, vol. I, II, III. Bucuresti: Medicală, 2005. 257 p.
5. Дрибноход Ю.Ю. Косметика и косметология: все растительные средства по уходу за кожей.
Ваш профессиональный домашний консультант. СПб.: Весь, 2006. 369 c.

Denumirea disciplinei Limba modernă III (Franceza )
Credite ECTS 2
Numărul de ore de contact/ Numărul total de ore 30/60
Evaluare Examen
Contenu du cursus :
Assistance médicale en France at en Moldova: Médecin ou rien;
La mission du médecin, La profession du médecin.
L’enseignement médical en France et en Moldova: Les Universités de médecine; Notre faculté de
médecine. La structure du corps humain: Cellule;
Morphologie cellulaire; Corps humain; Squelette.
Exercices de lexique et de communication sur les actes de langage : Présentation;
Comment exprimer l’indiférence; Inviter qnn, accepter/refuser l’invitation;
Souhaiter qch à qnn ; Féliciter, exprimer la joie, la préférence;
Etre d’accord; Exprimer la bonne/mauvaise humeur.
Finalităţi:
d’activité langagière: l’audition, l’expression orale, la lecture et l’écrit.
Appliquer différentes stratégies pour rendre l’information du texte : résumé, narration, synthèse, dialogue,
monologue.
excuses, invitations, remerciements, vœux, etc.)
Bibliografie:
1. Ababii-Lupu L. Manuel de français pour les étudiants en médecine. Chisinau: Prometeu, 2000. 159 p.
2. Axenti E. La chance, Manuel alternatif. Chisinau: CE USM, 2000. 198 p.
3. Botnaru R. Cours pratique de grammaire française. Chisinau: Prut Internaţional, 2000. 176 p.
4. Visan N. & Visan R. French for Advanced Learners – A Text-Based Approach. București: Cavallioti,
2006. 198 p.
5. Mortureux F. M. La lexicologie entre langue et discourse. Paris: Armand Colin, 2004. 125p.
Denumirea disciplinei Limba modernă III (Engleza)


Credite ECTS 2
Numărul de ore de contact/ Numărul total 30/60
de ore
Evaluare Examen
The Skeleton.
The Heart.
Microbiology.
language, etc.
Bibliografie:
1. Buzatu D. Limba engleză. Exerciţii lexico-gramaticale. Bucureşti: Odeon, 2000. 145 p.
2. Dobrovici V. English in medicine. Bucureşti: Medicală, 1994. 360 p.
4. Podoliuc T. Essential English for Senior Students. Chisinau: ULIM, 2004. 407 p.
5. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquery, NCBI Global Cross-database Search
7. http://ro-en.gsp.ro/, Dicționar roman-englez.

Denumirea disciplinei Dermatologia specială
Codul disciplinei S.03.A.024
Tipul disciplinei De specialitate, opţională
Credite ECTS 6
Evaluare Examen
Piodermitele.
Sicozisul.
Impetigo.
Angulus infecţios.
Seborea.
Acneea.
Rozaceea.
Denwdecia.
Dermatitu perorată.
Virozele cutaneo-imucoase, herpesul simplex, herpesul Zoster, moluscul contagios-noţiuni generale.
Verucile.
Maladiile fungice. Epidermofiţia. Rubromicoza. Tricofiţia. Microsporia. Candidoza.
Exema. Dermatita. Neirodermita. Dermatita atopică.
Edemul Quincke. Etiologia. Formele clinice.
din diverse surse de informaţie; să opereze cu clasificarea bolilor de piele; să definesacă notiuni sumare
de etiologie; să identifice diversitatea şi complexitatea diferitor factori etiologici; să cunoască
simptomatologia bolilor de piele; să descrie cauzele, aspectul clinic, tratamentul bolillor de piele;
Bibliografie:
1. Boris N. Dermatovenerologie eponimică, toponimică şi acronimică. Chişinău: Polidanus S.R.L.,
2010. 346 p.
2. Popescu G., Friptu R., Botnarciuc L. Dermatologie şi Venerologie. Chişinău: Polidanus S.R.L.,
2010, 280 p.
3. Ахтямов С.Н., Бутов Ю.С. Практическая дерматокосметология. Москва: Медицина, 2003.
375 c.
4. Владимиров В. В. Диагностика и лечение кожных болезней. Москва: Медтехтурсервис,
2005, 192 c.
5. Уилкинсон Д., Шоу С., Ортон Д. Дерматология. Атлас – справочник. Москва:
6. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquery National Center for Biotechnology Information
Denumirea disciplinei Dermatologia estetică


Credite ECTS 4
total de ore
Evaluare Examen
Boli la limita fetei: cuperoza, efelidele (pistrui), verucele (negii), petele, pigmentare (nevii), ridurile.
Ingrijirea fetei. Testele de examinare a tipului de ten sau de piele.
Ingrijiri cosmetice ale tenului gras, uscat, combinat (mixt), deshidratat, pletoric, casectic.
Bolile glandelor sudoripare.
Bolile unghiilor: onicozele ereditare, onicozele cistigate, perionixis, cauzile, aspectul clinic, ingrijirea
unghiilor.
Ingrijirea miniilor.
Ingrijirea picioarelor.
Ingrijirea ochilor, nasului, gitului.
Ingrijirea tenului și a pielii corpului.
Celulita si combaterea ei.
din diverse surse de informaţie; șă cunoască anatomia feței: mușchii și oasele feței, boli la limita fetei:
cuperoza, efelidele (pistrui), verucele (negii), petele, pigmentare (nevii), bolile glandelor sudoripare,
bolile unghiilor, cauzele care produc aceste boli, aspectul clinic, să descrie cauzele, aspectul clinic,
tratamentul bolillor de piele; să posede metode de îngrijirea ochilor, nasului, gitului, demachierea ochilor,
buzelor, machiajul ochilor, fardarea buzelor, îngrijirea tenului și a pielii corpului, combaterea celulitei.
Bibliografie:
1. Boris N. Dermatovenerologie eponimică, toponimică şi acronimică. Chişinău: Polidanus S.R.L.,
2010. 346p.
2. Popescu G., Friptu R., Botnarciuc L. Dermatologie şi Venerologie. Chişinău: Polidanus S.R.L., 2010,
280 p.
3. Ахтямов С.Н., Бутов Ю.С. Практическая дерматокосметология. Москва: Медицина, 2003.
375c.
4. Владимиров В.В. Диагностика и лечение кожных болезней. Москва: Медтехтурсервис, 2005,
192 c.
5. Уилкинсон Д., Шоу С., Ортон Д. Дерматология. Атлас – справочник. Москва: Медицинская
литература, 2007. 542 c.
6. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquery National Center for Biotechnology Information
Denumirea disciplinei Asistenţa în cosmetologie

Credite ECTS 4

total de ore
Evaluare Examen
Titularul cursului Zhygurska Lesia, lector univ.
Metode clasice şi moderne de îngrijire a pielii.Clasificarea metodelor.
Utilizarea peloidoterapiei. Metode de peeling. Efectele peelingului asupra pielii.
Metode de lifting şi anticelulitice.
Metode hidroterapeutice.
Metode talasoterapeutice.
Utilizarea vitaminelor lipo şi –hidrosolubile.
Metode biologic active.
Metode de protecţie antisolară. Caracteristica produse lor antisolare.
competenţe: să descrie principiile şi metodele de îngrijire a pielii în unităţile estetologice. Să interpreteze
date despre utilizarea metodelor şi aplicarea produselor pentru îngrijirea pielii, să selecteze şi să aplice
metodele corespunzătoare pentru îngrijirea corpului şi efectuarea diferitor proceduri, să aplice metodele
de îngrijire conform particularităţilor morfo-fiziologice ale pielii.
Bibliografie:
1. Dribnohod I. 1000 de reţete ale frumuseţii. Bucureşti: Euro Press, 2006.397p.
2. Lestyan M. Cosmetica medicala. Oradea, 2002. 279 p.
3. Martini M.C. Introduction a la dermopharmacie et a la cosmetologie Paris: Lavoisier TEC &
DOC, 2006. 379 p.
4. Moldovan M. Dermatofarmacie şi Cosmetoloie. Aplicaţii Practice. Cluj-Napoca: Medicală
Universitară „Iuliu Haţieganu”, 2007. 369 p.
5. Ахтямов С.Н., Бутов Ю. Практическая дерматокосметология. Москва: Медицина, 2003. 357c.
6. Дрибноход Ю.Ю. Косметология. Ростов н/Д: 2008. 376c.
7. Лялякин В.П. Косметология-препараты, процедуры, пластические операции. Москва: Эксмо,
2005.357 c.
8. Озерская О.С. Косметология. – СПб.: Искусство России, 2006. 357c.
9. Фержтек О., Шарапова Г., Шрамек Д. Косметология. Теория и практика. Прага: Макс- дорф,
2002. 359c.
11. cosmetology-info.ru Всё о косметологии
12. kosmetolog-online.ru Видеоуроки по аппаратной косметологии
Denumirea disciplinei Bazele masajului

Credite ECTS 3
Numărul de ore de contact/
24/90
Evaluare Examen

Masajul. Tipurile de masaj.
Bazele anatomo-fiziologice ale masajului.
Caracteristica diferitelor tipuri de masaj.
Indicaţiile şi contraindicaţiile în aplicarea diferitelor tipuri de masaj.
Tehnici de aplicare ale masajului.
Procedeele şi manevrele ale masajului.
Tehnica executării masajului.
competenţe: să expuna actualitatea, rolul şi locul masajului în practica medicala; să identifice tipurile
de masaj; să explice mecanismul acţiunii masajului asupra sistemelor de organe; să sintetizeze
procedeele şi manevrele tehnicii de masaj; să caracterizeze condiţii şi reguli pentru planificarea corecta
a şedinţei de masaj; să stabilească relaţiile dintre starea de sănătate şi modul de viaţă a individului; să
interpreteze informaţia de aplicare a procedeelor de masaj; să demonstreze tehnici de executare a
masajului la diferite tipuri; să sistematizeze şi sa comunice rezultatele investigaţiilor; să selecteze şi
aplice unele metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate.
Bibliografie:
1. Dribnohod I.. 1000 de reţete ale frumuseţii. Bucharest& Euro Press, 2006. 397 p.
3. Martini M.C. Introduction a la dermopharmacie et a la cosmetologie. Paris: Lavoisier TEC &
DOC, 2006. 379 p.
4. Ахтямов С.Н., Бутов Ю. Практическая дерматокосметология. Москва: Медицина, 2003.
357c.
5. Фержтек О., Шарапова Г., Шрамек Д., Косметология. Теория и практика. Прага: Макс-
дорф, 2002. 359c.
Denumirea disciplinei Plante medicinale

Credite ECTS 4
Numărul de ore de contact/ Numărul
36/90
total de ore
Evaluare Examen
Plante medicinale, definiţie. Clasificarea. Răspîndire. Întrebuinţare.
Colectarea plantelor medicinale, uscarea şi păstrarea produselor vegetale.
Căile de folosirea a produselor vegetale.
Analiză calitativă şi cantitativă produsului vegetal.

Plante şi produse vegetale cu conţinut de alcaloizi pirolozidinici.
Plante şi produse vegetale cu conţinut de alcaloizi derivaţi ai coniinei.
Plante şi produse vegetale cu conţinut de alcaloizi derivaţi ai lobelinei.
Plante şi produse vegetale cu conţinut de alcaloizi derivaţi ai nicotinei.
competenţe: să cunoască definiţii, clasificari, răspîndirea, întrebuinţarea plantelor medicinale. Să
posede colectare, uscarea şi păstrarea produselor vegetale. Să perceapă căile de folosire a produselor
vegetale. Să efectueze analize calitative şi cantitative a produselor vegetale.
Bibliografie:
1. Antal D.S. Practicum de biologie vegetală farmaceutică. Timişoara: Mirton, 2009. 276 p.
2. Calalb T., Bodrug M. Botanica farmaceutică. Chişinău: CEP „Medicina”, 2009. 267 p.
3. Creţu L. Plante medicinale care ne apără sănătatea. Chişinău: 2007. 369 p.
4. Grati V., Pulbere E. Anatomia şi morfologia plantelor. Compendiu de lucrări practice. Chişinău:
2008. 357 p.
5. Negru A. Determinator de plante din flora RM. Chişinău: Ştiinţa, 2007. 345 p.
Denumirea disciplinei Practica tehnologică

Credite ECTS 3
Evaluare Examen
Organizarea asistenţei curative în dermatolocosmetologie.
Organizarea asistenţei curative în dermatolocosmetologie.
Managementul serviciilor in domeniul dermatolocosmetologiei.
Utilarea cabinetului cosmetologic.
Indicaţiile şi contraindicaţiile în aplicarea diferitelor tipuri de masaj cosmetic.
Procedeele şi manevrele ale masajului cosmetic.
La finalizarea practicii tehnologice, studentul trebuie să elaboreze și să susțină Raportul practicii
tehnologice, să realizeze sarcinile individuale prin care să demonstreze următoarele cunoştinţe, abilităţi
şi competenţe: să cunoască organizarea asistenţei curative în dermatolocosmetologie; sa preceapă
managementul serviciilor in domeniul dermatolocosmetologiei, utilarea cabinetului cosmetologic, să
cunoscă bazele anatomo-fiziologice ale masajului cosmetic, să preceapă caracteristica diferitelor tipuri
de masaj cosmetic, să posede indicaţiile şi contraindicaţiile în aplicarea diferitelor tipuri de masaj
cosmetic, tipurile de masaj, tehnici de aplicare ale masajului, procedeele şi manevrele ale masajului
cosmetic, să efectueze masajul cosmetic,
Bibliografie:
1. Dribnohod I. 1000 de reţete ale frumuseţii. Bucureşti: Euro Press, 2006. 397p.
2. Lestyan M. Cosmetica medicala. Oradea: 2002. 279 p.
3. Martini M.C. Introduction a la dermopharmacie et a la cosmetologie. Paris: Lavoisier TEC
& DOC, 2006. 379 p.
4. Ахтямов С.Н., Бутов Ю. Практическая дерматокосметология. Москва: Медицина,
2003. 357 c.
5. Фержтек О., Шарапова Г., Шрамек Д., Косметология. Теория и практика. Прага:
Макс- дорф, 2002. 359 c.
6.www.ms.gov.md/ Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
II.3 Anul III
Denumirea disciplinei Cosmetologie p. II

Anul de studiu / semestrul Anul III, semestrul V
Credite ECTS 5
de ore
Evaluare Examen
Titularul cursului Zhygurska Lessia, lector univ.
Fizioterapia si cosmetologia de aparataj.
Metode electroterapeutice cu curent continuu: Galvanizarea, Electroforeza, Ionoforezaicatii.
Metode electroterapeutice cu curenti de intensitate joasa. Electrolipoliza. Osmoliza.Ridoliza.
Limfodrenare. Electromiolifting. D`arsonvalizarea.
Ultrasunetul: mecamismul de actiune, indicatii, efectele procedurii, contraindicatii.
Fototerapia in cosmetologie. Terapia cu unde infrarosii. Cromoterapia.
Terapia cu unde ultraviolete. Fotointinerirea. Fotoforeza.
Laseroterapia in dermatocosmetologie: Tipurile de laser. mecamismul de actiune.
Vacuumterapia: mecamismul de actiune, indicatii,efectele procedurii, contraindicatii.
competenţe: să perceapa conexiunea interdisciplinara cu alte disciplini de specialitate ,să cunoasca
principiile de activitate in cosmetologia de aparataj, să cunoasca metodica efectuarii procedurilor de

aparataj, , să utilizeze in pracrica cunostintele teoretice.
Bibliografie:
1. Dribnohod I. 1000 de reţete ale frumuseţii. Bucureşti: Euro Press, 2006. 397 p.
3. Martini M.C. Introduction a la dermopharmacie et a la cosmetologie. Paris: Lavoisier TEC
& DOC, 2006. 379 p.
4. Moldovan M. Dermatofarmacie şi Cosmetoloie. Aplicaţii Practice. Cluj- Napoca:
Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, 2007. 369 p.
5. Ахтямов С.Н., Бутов Ю. Практическая дерматокосметология. Москва: Медицина,
2003. 357c.
6. Дрибноход Ю.Ю. Косметология. Ростов н/Д: 2008. 376 c.
7. Лялякин В.П. Косметология-препараты, процедуры, пластические операции.
Москва: Эксмо, 2005. 357c.
8. Озерская О. С. Косметология. СПб.: Искусство России, 2006.357c.
9. Фержтек О., Шарапова Г., Шрамек Д. Косметология. Теория и практика. Прага:
Макс- дорф, 2002.359c.
12. kosmetolog-online.ru Видеоуроки по аппаратной косметолoгии
Denumirea disciplinei Aromoterapia

Credite ECTS 4
Numărul de ore de contact/ Numărul
60/120
total de ore
Evaluare Examen
Istoria aromaterapiei.
Metodele şi tipurile de producere a uleiurilor aromatice.
Compoziţia chimică a uleurilor eterice.
Combinarea diferitor tipuri de uluiuri eterice.
Inhalarile cu uleiuri volatile în aromaterapia.
Utilizarea aromaterapiei în igiena personală.
Parfumurile, apă de colonie în aromaterapie.
Baile şi proceduri SPA ca parte componenţă în practica aromaterapiei.
competenţe: familiarizarea cu metodele utilizate practic în aromaterapie, insusirea tehnicilor de lucru şi
deprinderea manualităţii necesare efectuarii terapiei cu uleuri esenţiale.
Bibliografie:
1. Frouli D. Ayurverda şi mintea. Chişinău: Medicină netradiţională. 2005. 455 p.
2. Lad V. Plante aromatice şi mirodenii. Chişinău: Medicină netradiţională. 2011. 345 p.
3. Miller L. Aromaterapia din perspectivă Ayurveda. Chişinău: Medicină netradiţională. 2006. 345
p.
4. Sash M. Ayurvedic beauty secrets. Non-Tradithional medicine. 2010. 377p.
5. Даш Б. Домашние средства Аюверды. Москва: Саттва. 2011. 344c.
6. Пюб Р. Абсолютная красота. Москва: Эксмо. 2011. 234c.
Denumirea disciplinei Masaj medical

Tipul disciplinei De specialitate, opțională
Credite ECTS 6
total de ore
Evaluare Examen
Titularul cursului Ludmila Socolova, lector univ., MA.
Istoria dezvoltării masajului terapeutic.
Noi tehnologii ale masajului terapeutic.
Masaj terapeutic la afecţiunile sistemului cardio – vascular.
Masaj terapeutic la afecţiunile sistemului locomotor.
Masaj terapeutic la afecţiunile sistemului degestiv.
Masaj terapeutic la afecţiunile sistemului cutanate.
Masaj terapeutic la afecţiunile sistemului metabolice.
Alegerea şi aplicarea procedeelor de masaj terapeutic în dependenţă de situaţia clinică şi vărstă.
competenţe: să expună actualitatea, rolul şi locul masajului în pracrica medicală, să identifice tipurile de
masaj, să explice mecanismul acţiunii masajului asupra sistemelor de organe. Să sintezeze procedeele şi
manevrele tehnicii de masaj, să caracterizeze condiţii şi reguli pentru planificarea corecta a şedinţei de
masaj. Să aprecieze actualutatea studierii disciplinei in exercitarea activităţii profesionale. Să argumenteze
un mod de găndire constructiv şi rapid în luarea de decizii corecte privind şedinţele de masaj.
Bibliografie:
1. Antonescu D. Corectarea coloanei vertebrale. Bucureşti: Medicală, 2002. 192 p.
2. Călina Mirela Lucia. Masajul medical şi sportiv. Curs pentru uzul studenţilor. Craiova: Tipografia
Universităţii, 2005. 196 p.
3. Casway-Haezs, J. Reflexologia pentru toţi. Iaşi: Venus, 2001. 98 p.
4. Ivan S. Masajului pentru toţi. Bucureşti: Coresi, 2001. 190 p.

5. Papilian V. Anatomia omului. Vol. I, II. Bucureşti: Medicală, 2003. 356 p.
6. Pvălecu A. Masaj terapeutic. Bucureşti: Medicală, 2002. 248 p.
7. Вербов А. Основы лечебного массажа. 5-е издание. М., Эксмо, 2006. 265 с.
8. www.ms.gov.md Ministerul sănătăţii
Denumirea disciplinei Urgenţe medicale

Credite ECTS 3
total de ore
Evaluare Examen
Titularul cursului Victoria Savoi, lector univ.
Tehnici de resuscitare ce trebuie cunoscute în situaţii de urgenţă.
Resuscitarea cardio-pulmonară (RCP).
Metodele resuscitării cardio-pulmonare: masajul cardiac.
Resuscitarea cardio-respiratorie, efectuată de un lucrător medical, doi lucrători medicali.Complicaţiile
resuscitării cardio-pulmonare.
Eficienţa complexului de reanimare, aspecte etice, deontologico-juridice.
Asistenţa medicală urgentă în asfixii. Instrucţiuni medicale de urmat.
Asistenţa medicală urgentă în inconştienţa, înecul, leşinul. Instrucţiuni medicale de urmat.
Asistenţa medicală urgentă în hemoragiile. Hemoragiile, tabloul clinic, ajutorul de urgenţă.
Metodele de hemostază provizorie. Tehnica aplicării garoului în hemoragii.
Asistenţa medicală în degerături şi arsuri.
Leziuni ale capului şi ale gâtului. Instrucţiuni medicale de urmat.
Asistenţa medicală urgentă la şocuri de diferită etiologie şi otrăviri.
competenţe: descrie tabloul clinic şi principiile de acordare a asistenţei medicale urgente până la
sosirea medicului bolnavilor ce se află în stare critică; cunoaşte şi defineşte termenii fundamentali ai
cursului Urgenţe Medicale; interpreteză corect simptome clinice şi determină tactica eficientă a
primului ajutor şi îngrijirii în continuare. De asemenea, aplică principalele tehnici de resuscitare şi
diferite metode de primul ajutor; efectuează referate, prezentări în Power Point, discursuri în faţa
auditoriului etc.
Bibliografie:
1. Asociaţia Medicală Americană. Primul ajutor în stările de urgenţă pînă la sosirea medicului.
Bucureşti: EMAI, 2000.137 p.
2. Savoi V. Suport de curs la disciplina Urgenţe medicale. Disc Mediateca DIB. ULIM, 2012.
3. Богоявленский В.Ф., Богоявленский И.Ф. Диагностика и доврачебная помощь при

неотложных состояниях. СПб: Мед. лит., 2003.189c.
4. http://www.primulajutor.com/Ghid medical. Tehnici de prim ajutor
Denumirea disciplinei Masaj de reabilitare

Anul de studiu / semestrul Anul III, semestrul VI
Credite ECTS 2
de ore
Evaluare Examen
Masajul de reabilitare.
Bazele anatomo-fiziologice ale masajului de reabilitare. Indicaţiile şi contraindicaţiile masajului de
reabilitare.
Terapia manuală în masajul de reabilitare.
Manevrele de masaj Principale, Secundare.
Fricţiunile. Tehnica, felurile, efectele lor. Indicaţiile
Framântatul. Tehnica, felurile, efectele asupra corpului.
Vibraţiile. Clasificarea, tehnica de executare. Efectul lor asupra corpului.
competenţe: să cunoscă tipurile masajului de reabilitare, bazele anatomo-fiziologice ale masajului
reabilitat, indicaţiile şi contraindicaţiile ale masajului reabilitat. Să preceapă fizioterapia în masajul
reabilitat, efectele fizico-chimice ale curentului continuu, mecanismul de acţiune a curentului continuu
asupra SNC. Să descrie electroterapia, rolul şi importanţa ei în reabilitarea organismului. Să identifice
aparatajul, parametrii de acţiune curativă, idicaţii şi contraindicaţii. Să posede metodica, dozarea şi
tehnica efectuării procedurilor cu diferite aparate şi dispozitive, balneoterapia în masajul reabilitat.
Bibliografie:
1. Campeanu M., Debeurre A.I., Campeanu B.M. Masaj – tehnici de aplicare. ediţia III-a, Cluj-
Napoca: Mediamira, 2005. 257 p.
2. Maxwell – Hudson, Guide to Massage, New York: DJ Publishing, 2001. 175 p.
3. Mârza D. Masajul terapiutic. Bacău: Plumb, 2002. 154 p.
4. Shiatsu. Masajul care vindecă. Bucureşti: Niculescu SRL, 2003. 244 p.
5. Singer Helene. Reţete cosmetice la îndemânarea ta. Bucureşti: Axel Springer, 2001. 345 p.
6. Tioshi Wu. O. Masajul terapeutic. Bucureşti: Antet, 2003. 247 p.
7. Zorini Maurizio Omodei. Masajul indian. Ghid practic. Bucureşti: Polirom, 2005. 257p.

Denumirea disciplinei Kinetoterapie
Tipul disciplinei De specialitate,opţională
Credite ECTS 2
Evaluare Examen
Bazele anatomice ale locomoţiei.
Structurile anatomice care intră în procesul locomoţie (os - articulaţie – muşchi – nerv).
Bazele fizice ale locomoţiei: mişcarea corpului solid, forţa gravitaţiei, echilibru, pârghii.
Bazele fiziologiei locomoţiei: caracteristicile morfofuncţionale ale aparatului locomotor (morfo –
fiziologie osoasă, articulară, neuromusculară).
Locul şi rolul kinetoterapiei în asistenţa medicală profilactică, terapeutică si de recuperare, aspecte
organizatorice.
competenţe: să aplică tehnici, metode, programe kinetice în diferite afecţiuni. Să interpreteze tehnici de
executare a kinetoterapie. Să sistematizeze şi sa comunice rezultatele investigaţiilor, să selecteze şi
aplice unele metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate. Să expună actualitatea,
rolul şi reguli pentru planificarea corecta. Să argumenteze necesitatea cunoştinţelor din domeniul
anatomiei şi faziologiei în diagnosticarea patologiei.
Bibliografie:
1. Antonescu D. Corectarea coloanei vertebrale. Bucureşti: Medicală, 2002. 192 p.
2. Campeanu M., Debeurre A.I., Campeanu B.M. Masaj – tehnici de aplicare. ediţia III-a. Cluj-
3. Cordun M. Masajul – tehnici şi aplicaţii în sport. Bucureşti: Tehnică, 2005. 346 p.
4. Papilian V. Anatomia omului. Vol. I, II. Bucureşti: Medicală, 2003. 356 p.
5. Дубровский, В. Лечебная физкультура и врачебный контроль: Учебник для студентов
мед. вузов. М.: ОО «Медицинскоеи и информационное агенство». 2006. 550 с.
Denumirea disciplinei Produse de îngrijire cosmetică

Credite ECTS 2
total de ore
Evaluare Examen
Titularul cursului Movileanu Dumitru, lector univ.
Baza legislativa a produselor cosmetice.
Formele farmaceutice utilizate in cosmetologie.
Substantele chimice utilizate in cosmetologie.
Alegerea produselor cosmetice.
Cerinte fata de produsele cosmetice.
Analiza calitativa a produselor cosmetice.
Substante lipidice utilizate in cosmetologie.
Componentii activi a produselor cosmetice.
competenţe: să cunoasca notiunea de produs cosmetic si baza legislativa a produselor cosmetice, să
cunoasca formele farmaceutice utilizate in cosmetologie, să cunoască materia prima utilizata in
producerea produselor cosmetice, să cunoasca actiunea substntelor active folosite in cosmetologie, să
cunoasca tipurile de masti si deosebirea lor de creme, să cunoasca reeactiile adverse a produselor
cosmetice, să perceapa conexiunea interdisciplinara cu alte disciplini de specialitate, să utilizeze in
pracrica cunostintele teoretice, să poata alege produsele cosmetice in dependenta de ten.
Bibliografie:
3. Moldovan M. Dermatofarmacie şi Cosmetoloie. Aplicaţii Practice. Cluj- Napoca: Medicală
4. Ахтямов С.Н., Бутов Ю. Практическая дерматокосметология. Москва: Медицина, 2003. 357c.
6. Озерская О.С. Косметология. СПб.: Искусство России, 2006.357c.
9. kosmetolog-online.ru Видеоуроки по аппаратной косметологии
Denumirea disciplinei Masaj pentru copii

Tipul disciplinei De specialitate,opţională

Credite ECTS 2
total de ore
Evaluare Examen
Bazele anatomo-fiziologice la copii. Particularităţile de vârstă.
Condiţii şi reguli pentru practicarea corectă a masajului.
Schema masajului la copii. Substanţe folosite pentru executarea masajului.
Masajul şi kinetoterapia la copii.
Tehnica masajului la copiii sănătoşi.
Mecanismul acţiunii masajului asupra corpului. Efectele fiziologice ale masajului: locale, generale.
Indicaţii şi contraindicaţii a masajului.
Kinetoterapia şi rolul ei în cadrul masajului la copii .
Deosebirile masajului la copii.
competenţe: Să cunoscă bazele anatomo-fiziologice la copii, particularităţile de vârstă, condiţii şi
reguli pentru practicarea corectă a masajului. Să difinească locul şi mobilierul pentru masaj. Să
preceapă schema masajului la copii, substanţe folosite pentru executarea masajului. Să efectueze
masajul şi kinetoterapia la copii. Să execute tehnica masajului la copiii sănătoşi. Să deducă
mecanismul acţiunii masajului asupra corpului, efectele fiziologice ale masajului: locale, generale,
indicaţii şi contraindicaţii a masajului, kinetoterapia şi rolul ei în cadrul masajului la copii. Să aplice
masajul la copii sugari, masajul la copii preşcolari și masajul la copii şcolari.
Bibliografie:
1. Campeanu M., Debeurre A.I., Campeanu B.M. Masaj – tehnici de aplicare, ediţia III-a.
Cluj- Napoca: Mediamira, 2005. 257p.
2. Shiatsu. Masajul care vindecă. Bucureşti: Niculescu SRL, 2003. 244 p.
3. Голубева Л. Г. Гимнастика и массаж для самых маленьких. Москва: Медицина,
2006. 145 c.
4. Красикова И.С. Массаж и гимнастика для детей от трех до семи лет. СПб: Корона
принт, 2006. 124 c.
5. Красикова И.С. Массаж и гимнастика для новорожденных. СПб: Корона принт,
2006. 179 c.
6. Красикова И.С. Нежное прикосновение. СПб: Корона принт, 2003. 155 c.
Denumirea disciplinei Masaj cosmetic

Codul disciplinei M.05.O.046
Tipul disciplinei Orientată către masterat,obligatorie
Credite ECTS 4
total de ore
Evaluare Examen

Bazele anatomo-fiziologice ale masajului cosmetic.
Caracteristica diferitelor tipuri de masaj cosmetic.
Masajul cosmetic. Tipurile de masaj.
Indicaţiile şi contraindicaţiile în aplicarea diferitelor tipuri de masaj cosmetic.
Procedeele şi manevrele ale masajului cosmetic.
Metodica masajului cosmetic.
Tehnica executării masajului cosmetic.
competenţe: să perceapa conexiunea interdisciplinara a dermatologiei, utilizind in practica, sentiile
teoretice ale disciplinei, să identifice tipurile de masaj cosmetic; să explice mecanismul acţiunii masajului
cosmetic ; să sintetizeze procedeele şi manevrele tehnicii de masaj cosmetic.
Bibliografie:
1. Campeanu M., Debeurre A., Campeanu B. Masaj – tehnici de aplicare, ediţia III-a. Cluj- Napoca:
Mediamira, 2005. 257 p.
2. Maxwell – Hudson, Guide to Massage. New York: DJ Publishing, 2001. 175 p.
3. Shiatsu A. Masajul care vindecă. Bucureşti: Niculescu SRL, 2003. 244 p.
4. Singer Helene. Reţete cosmetice la îndemânarea ta. Bucureşti: Axel Springer 2001. 345 p.
5. Zorini Maurizio Omodei. Masajul indian. Ghid practic. Bucureşti: Polirom, 2005. 257p.
Denumirea disciplinei Tehnicile masajului

Tipul disciplinei Orientată către masterat, obligatorie
Credite ECTS 4
Numărul de ore de contact/ Numărul total
45/120
de ore
Evaluare Examen
Masajul. Tipurile de masaj. Definiţia.Clasificarea.
Aplicarea procedeelor de masaj la diferite tipuri. Indicaţiile şi contraindicaţiile masajului.
Şcolile internaţionale de masaj. Noile tehnologii în aplicarea masajului.

Produsele cosmetice utilizate la masaj.
Liniile profesionale în diferite programe de masaj.
Rolul masajului în programa modul sănătos de viaţă.
Masajul shuatsu. Tehnologii moderne ale masajului anticelulitic.
Procedeele principale şi speciale ale drenajul limfatic.
Masajul reflexogen. Tehnologii moderne ale masajul cu aparate şi instrumente.
competenţe: să expuna actualitatea, rolul şi locul masajului în practica medicala; să identifice tipurile
de masaj; să explice mecanismul acţiunii masajului asupra sistemelor de organe; să sintetizeze
procedeele şi manevrele tehnicii de masaj; să caracterizeze condiţii şi reguli pentru planificarea corecta
a şedinţei de masaj; să stabilească relaţiile dintre starea de sănătate şi modul de viaţă a individului; să
interpreteze informaţia de aplicare a procedeelor de masaj; să demonstreze tehnici de executare a
masajului la diferite tipuri; să sistematizeze şi sa comunice rezultatele investigaţiilor; să selecteze şi
aplice unele metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate.
Bibliografie:
1. Buluş L. Masajul terapeutic clasic suedez. Bucureşti: SYLVI, 2001. 296 p.
2. Campeanu M., Debeurre A.I., Campeanu B.M. Masaj – tehnici de aplicare, ediţia III-a. Cluj-
3. Mârza Doina. Masajul terapeutic. Bacău: Plumb, 2002. 304 p.
4. Shiatsu A. Masajul care vindecă. Bucureşti: Niculescu, 2003. 244 p.
5. Singer Helene. Reţete cosmetice la îndemânarea ta. Bucureşti: Axel Springer, 2001. 345 p.
6. Васичкин В.И. Точечный массаж как первая помощь. Москва: Медицина, 2001. 247 c.
7. Ингерлейб М.Б., Панаев М.С. Медицинский, лечебный и косметический массаж. Москва:
Медицина, 2007. 340 c.
8. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.www.ms.gov.md
Denumirea disciplinei Visaj

Tipul disciplinei Orientată către masterat,obligatorie
Credite ECTS 4
total de ore
Evaluare Examen
Titularul cursului Ellina Gheide, lector univ.
Produsele cosmetice.
Instrumente de lucru. Cosmetica decorativă.
Proporţii ideale ale feţii.
Corectarea defectelor. Coloristica.
Pregătirea produselor cosmetice, instrumentelor de lucru.

Pregătirea pielii de machiaj. Citirea feţii.
Efectuarea machiajului de zi, de seara.
Efectuarea machiajului complicat de tip banan, pasăre.
Efectuarea machiajului creativ.
competenţe: să reproducă termenii fundamentali ai cursului Visaj, să ştie de a alege instrumente
necesare profesionale şi de calitate înaltă, să ştie de a determina cosmetica decorativă profesională, să
cunoască tehnici de aplicare ale machiajului, să cunoască bazele coloristicii, să poată efectua citirea
feţei, să ştie de a efectua diferite tehnici de aplicare a machiajului, să ştie de a folosi de deferite
produse cosmetice profesional.
Bibliografie:
1. Claire M. Ghid de machiaj. București: House of Guides Publishing Grup, 2007. 192 p.
2. Popovici C. Mesagerii frumusetii - Cosmetica, machiaj de zi, machiaj de seara, vestimentatie,
comportament. Bucuresti: Tehnica, 2002. 196 p.
3. Ахтямов С. Практическая дерматокосметология. Учебное пособие. Москва: Медицина,
2003. 400 с.
4. Мельник Н. Косметология. Макияж. Визаж. Кишинев: Pontos, 2007. 263 с.
5. Моррис Р. Макияж: подробное руководство. Москва: Эксмо, 2010. 256 с.
6. Терри Дж. Макияж: практическое руководство. Москва: Ниола 21-й век, 2003. 96 с.
Denumirea disciplinei Tehnici de îngrigire cosmetică

Codul disciplinei M.05.A.050
Tipul disciplinei Orientată către masterat,opţională
Credite ECTS 3
Evaluare Examen
Crioterapia in dermatocosmetologie.
Hidroterapia.
Talasoterapia.
Tratamentul cu sare marina.
Peloidoterapia.
Terapia cu argila.
Parafinoterapia.
Ozocheritoterapia.
Naftalanoterapia.

Aeroterapia.
Metode netraditionale de tratament in cosmetologie.
competenţe: să cunoasca diferite tehnici de ingrijire cosmetica, să cunoasca principiile crioterapiei, să
cunoasca indicatiile si contraindicatiile crioterapiei, să cunoasca principiile de tratament a
talasoterapiei,peloidoterapiei, parafinoterapiei, să cunoasca metodele netraditionale de tratament in
cosmetologie, să perceapa conexiunea interdisciplinara cu alte disciplini de specialitate, să utilizeze
in pracrica cunostintele teoretice.
Bibliografie:
1. Dribnohod I.. 1000 de reţete ale frumuseţii. Bucharest: Euro Press, 2006. 397 p.
2. Lestyan M. Cosmetica medicala. Oradea: 2002. 279 p.
3. Moldovan M. Dermatofarmacie şi Cosmetologie. Aplicaţii Practice. Cluj- Napoca:
4. Дрибноход Ю.Ю. Косметология. Ростов н/Д: 2008. 376c.
Mосква: Эксмо, 2005. 357 c.
6. Озерская О.С. Косметология. СПб.: Искусство России, 2006. 357 c.
Макс- дорф, 2002. 359 c.
Denumirea disciplinei Cosmetologie p. III

Codul disciplinei M.06.A.052
Tipul disciplinei Orientată către masterat,opţională
Credite ECTS 4
total de ore
Evaluare Examen
Mezoterapia. Caracteristica generala.
Substantele utilizate. Indicatii, contraindicatile mezoterapiei.
Merzoterapia fetii si gitului, partii piloase a capului.
Intrebuintarea toxinei botulinice in dermatocosmetologie.
Mecanismul de actiune a toxinei botulinice.
Modelarea plastica de contur a fetii cu microimplante injectabile.
Cracteristica microimplantelor injectabile.
Principii generale ale plasticiii de contur.
Plastica de contur a fetii.
competenţe: să cunoasca metodele contemporane de intinerire, să cunoasca mecanismul de actiune a
preparatelor utilizate in mezoterapie, să cunoasca indicatiile, contraindicatiile, reactiile adverse, să

poata sa dea recomandari pentru ingrijire dupa efectuarea metodei, să cunoasca mecanismul de
actiune a botulotoxinei,dozele utilizate, indicatiile, contraindicatiile, să cunoasca microimplantele
injectabile, să cunoasca principiile generale a plsticii de contur, să cunoasca tipurile de operatii
plastice, indicatiile si tehnica efectuarii, să perceapă conexiunea interdisciplinară a cursului
Cosmetologie p.III (metode contemporane de întinerire) cu alte discipline, utilizând în practică
esenţele teoretice ale disciplinei, să sintetizeze şi să argumenteze experienţele în cadrul activităţii
profesionale prin competenţele gnoseologice achiziţionate la disciplina Cosmetologie p.III (metode
contemporane de întinerire).
Bibliografie:
3. Moldovan M. Dermatofarmacie şi Cosmetoloie. Aplicaţii practice. Cluj- Napoca:
Mосква: Эксмо, 2005. 357 c.
Макс- дорф, 2002.359c.
Denumirea disciplinei Practica de licenţă

Credite ECTS 9
Numărul de ore de contact/ Numărul total de ore 270/270
Evaluare Examen
Examenul obiectiv şi subiectiv a pacientului.
Aromoterapia. Uleiurile eterice.
SPA- tratamentul: procedurile de baza in salon.
Merzoterapia fetii si gitului.
Modelarea plastica de contur a fetii.
Crioterapia in dermatocosmetologie.
Hidroterapia.
Talasoterapia.
Tratamentul cu sare marina.
Peloidoterapia.
Terapia cu argila.
Metode netraditionale de tratament in cosmetologie.
La finalizarea practicii de licenţă, studentul trebuie să elaboreze și să susțină Proiectul de licență prin
care să se demonstreze următoarele cunoştinţe, abilităţi şi competenţe: să posede examenul obiectiv şi
subiectiv a pacientului, diagnostica maladiilor cutanate, a unghiilor şi părului, principiile de tratament,
metodele de tratament, indicaţiile şi contraindicaţiile în aplicarea diferitelor tipuri de masaj cosmetic,
tehnici de aplicare ale masajului, procedeele şi manevrele ale masajului, metodica masajului, tehnica
executării masajului, să aplice crioterapia, hidroterapia, balneoterapia, talasoterapia, peloidoterapia,
terapia cu argila și. metode netraditionale de tratament in cosmetologie, să posede fitoterapia: actiunea
curativa a plantelor, să utilizeze uleiurile eterice, SPA- tratamentul.

Bibliografie:
1. Campeanu M., Debeurre A.I., Campeanu B.M. Masaj – tehnici de aplicare, ediţia III-a. Cluj-
2. Shiatsu A. Masajul care vindecă. Bucureşti: Niculescu SRL, 2003. 244 p.
3. Singer Helene. Reţete cosmetice la îndemânarea ta. Bucureşti: Axel Springer 2001. 345 p.
4. Moldovan M. Dermatofarmacie şi Cosmetoloie. Aplicaţii Practice. Cluj-Napoca: Medicală
6. Лялякин В.П. Косметология-препараты, процедуры, пластические операции. Mосква:
Эксмо, 2005. 357 c.
III. Strategii de evaluare a răspunsurilor la examenele de licenţă
Examenele de licenţă se desfăşoară în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi

desfăşurarea examenelor de licenţă în instituţiile de învăţământ superior universitar şi planul de studiu,
aprobat pentru specialitatea dată. Studenţii susţin 2 examene, examen la disciplina fundamentală şi examen
la disciplina de specializare, şi teza de licenţă.
Examenul la disciplina fundamentală se susţine în formă scrisă, examenul la disciplina de
specializare – în formă orală.
În scopul pregătirii către examenele de licenţă sunt elaborate, discutate şi aprobate în şedinţa catedrei
Medicina Preventivă şi Ecologia subiectele, în conformitate cu care vor fi alcătuite:
- variantele pentru lucrările scrise care urmează să fie prezentate pentru studenţii de la anul III la examenul
de licenţă la disciplina fundamentală;
- biletele de examinare la examenul de licenţă la disciplina de specializare.
Subiectele sunt puse la dispoziţia studenţilor şi pot fi consultate la Catedra Medicina Preventivă şi
Ecologie şi la Mediateca ULIM.
EVALUAREA
Examenul de licenţă la disciplina Igiena generală se va efectua în scris
Numărul biletelor de examinare – 30;

Fiecare billet de examinare constă din trei întrebări:
Calcularea notei
Pentru un scor total de 100 %
I întrebare generală – 30 %
II întrebare specială – 40 %
III întrebare - 30 %
Examenul de licenţă la disciplina Produse şi tehnici de îngrijire cosmetică se va efectua oral

Numărul biletelor de examinare – 30;
Fiecare billet de examinare constă din trei întrebări
Calcularea notei
Pentru un scor total de 100 %
I întrebare generală – 30 %

II întrebare specială – 30 %
III întrebare - 40 %
Cunoştinţele studenţilor la examene urmează să fie apreciate în conformitate cu un şir de criterii care sunt
nominalizate în continuare.
1. La examenele studenţii sunt apreciaţi de la nota 1 până la nota 10 în conformitate cu următoarele
criterii:
 nota 10 – se atribuie în cazul când se dă dovadă de cunoştinţe teoretice excepţionale care depăşesc
limitele conţinutului programei analitice la disciplina din care este selectat subiectul respectiv, care
demonstrează a) posedarea temeinică a aparatului terminologic; b) cunoaşterea principalelor teorii, scoli,
orientări, autori care s-au preocupat de fenomenul pus în discuţie; c) capacitatea de a cita lucrări şi
autori, care ţin de bibliografia obligatorie şi cea suplimentară la disciplina dată; d) abilităţi inductiv-
deductive care-i permit formularea propriilor opinii în problema abordată; e) capacităţi de aplicare
conştientă a postulatelor teoretice în explicarea evenimentului real, în activitatea profesională; f)
aptitudinea de a explica fenomenul prin prisma interdisciplinarităţii, operând cu noţiuni şi explicaţii
teoretice din disciplinele adiacente, din alte ştiinţe înrudite; g) expunere coerentă, logică, fără greşeli a
materialului.
 nota 9 – se atribuie studentului care dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice foarte bune, temeinice
şi multilaterale conform materialului de programă la disciplină: a) demonstrează posedarea certă a
termenilor şi noţiunilor; b) cunoaşte principalele teorii, scoli, orientări, autori care s-au preocupat de
fenomenul pus în discuţie şi care au constituit subiectul discuţiei prevăzut de programa la disciplina
dată; c) citează lucrări şi autori din bibliografia obligatorie la disciplina dată; d) poate formula opinii
proprii în problema abordată; e) dă dovadă de capacităţi de aplicare conştientă a postulatelor teoretice în
explicarea evenimentului real, în activitatea profesională; f) explică fenomenul prin prisma
interdisciplinarităţii, operând cu noţiuni şi explicaţii teoretice din disciplinele adiacente; g) expune
coerent, logică, fără greşeli materialul.
 nota 8 – se atribuie studentului care dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice bune, temeinice şi
complete conform materialului de programă la disciplină: a) demonstrează posedarea certă a termenilor
şi noţiunilor; b) cunoaşte principalele teorii, scoli, orientări care s-au preocupat de fenomenul pus în
discuţie şi care au constituit subiectul discuţiei prevăzut de programa la disciplina dată; c) cunoaşte
bibliografia obligatorie la disciplina dată; d) poate formula unele sugestii proprii în problema abordată,
demonstrează capacitatea de a aplica cunoştinţele în activitatea profesională; f) găseşte analogii şi
explicaţii ale fenomenului în cadrul altor discipline psihologice; g) expune coerent, logică, cu lacune
neesenţiale materialul.
 nota 7 – se atribuie studentului care dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice suficiente conform
materialului de programă la disciplină: a) demonstrează posedarea conştientă a termenilor şi noţiunilor;
b) cunoaşte principalele teorii, scoli, orientări care s-au preocupat de fenomen în conformitate cu
programa la disciplina respectivă; c) cunoaşte, dar incomplet, bibliografia obligatorie la disciplina dată;
d) demonstrează posedarea conştientă a materialului şi capacitatea de a aplica cunoştinţele în activitatea
profesională; e) găseşte unele explicaţii ale fenomenului în cadrul altor discipline psihologice în
conformitate cu planul şi programele de studii; f) comite greşeli neînsemnate şi dă dovadă de mici
lacune în expunerea subiectului.
 nota 6 – se atribuie studentului care dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice suficiente conform
materialului de programă la disciplină: a) poate conştient defini şi descrie în termeni şi noţiuni prevăzute
de programă fenomenul; b) are cunoştinţe despre cercetările teoretice în cadrul subiectului dat; c)
cunoaşte selectiv bibliografia recomandată la disciplina dată; d) demonstrează posedarea conştientă dar
slabă a materialului şi capacitatea suficientă de a aplica cunoştinţele în activitatea profesională; e)
comite greşeli şi dă dovadă de lacune în expunerea subiectului, dar nu mai mult de 2-3 esenţiale, în rest
– neînsemnate.

 nota 5 – se atribuie studentului care dă dovadă de cunoştinţe în proporţie de nu mai puţin de 70% din
materialul de programă la disciplinele care constituie subiectele examinării: a) poate defini şi descrie în
termeni şi noţiuni prevăzute de programă fenomenul; b) are cunoştinţe foarte superficiale despre
cercetările teoretice în cadrul subiectului dat, la nivel de numire a unor autori, teorii, orientări; c)
cunoaşte selectiv bibliografia recomandată la disciplina dată; d) demonstrează posedarea conştientă dar
slabă a materialului şi capacitatea suficientă, cu mici lacune, de a aplica cunoştinţele în activitatea
profesională; e) comite greşeli şi dă dovadă de lacune în expunerea subiectului, dar nu mai mult de 2-3
esenţiale, în rest – neînsemnate.
materialul de programă la disciplinele care constituie subiectele examinării, confundă termeni şi noţiuni;
numeşte cu greu şi foarte limitat autori şi teorii, fără a specifica conţinutul; nu cunoaşte decât 1-2 titulari
ale bibliografiei recomandate, fără a poseda conţinutul; are capacităţi insuficiente de aplicare a
cunoştinţelor în practica profesională, expune superficial cu lacune considerabile materialul;
materialul de programă la disciplinele care constituie subiectele examinării;
materialul de programă la disciplinele care constituie subiectele examinării;
 nota 1 – se atribuie studentului care dă dovadă de cunoştinţe în proporţie de nu mai mult de 20% din
materialul de programă la disciplinele care constituie subiectele examinării.

IV. REGULAMENTUL DE ELABORARE ȘI SUSŢINERE A PROIECTELOR DE LICENŢA
LA FACULTATEA BIOMEDICINĂ ŞI ECOLOGIE ULIM
1. Structura şi conţinutul proiectului de licenţa.

Proiectul de licenţă se elaborează într-o formă de lucrare stiințifico - practică, care la rîndul său constă din
întroducere, partea de bază, încheiere şi anexe.
Introducere include definirea scopului şi a complexului de sarcini a proiectului profesional de licenţă.
Cuprinde o singură pagină.
Partea de bază trebuie să fie alcătuită din două capitole. Divizarea pe capitole trebuie să corespundă
logicii prezentării a materialului, astfel în primul capitol se redă în forma scurtă analiza informaţiei teoretice
la tema proiectului de licenţă ( reviul literaturii la tema proiectului). În al doilea capitol se descriu
investigații practice obţinute, adică este descrisă tema proiectului de licenţă, în dependenţa tematicii şi
specialităţii (depinde de specialitate) descrierea detaliată a cazurilor concrete cercetate, s-au efectuate, cu
analiza rezultatelor obţinute. Fiecare capitol se încheie cu concluzie intermediară.
În textul lucrării nu trebuie să fie utilizaţi fără traducere cuvinte sau fraze din limbi străine care nu sunt
cunoscute la toţi (traducere cuvintelor străine se indică în paranteze cu indicare obligatorie după traducere a
limbii din care s-a tradus frază sau cuvînt).
Prezentarea materialului raportului proiectului de licenţă trebuie să corespundă cerinţelor gramaticale şi
stilisticii limbii utilizate la scriere. O cantitate mare de greşeli gramaticale, orfografice şi de punctuaţie poate
servi drept cauza refuzului studentului în evaluarea lucrării sale.
Volumul părţii de bază a raportului trebuie să încadreze în limitele –35-40 pagini. Prima partea (capitolul
I) – 7- 9 pagini, partea a doua (capitolul II) –27- 39 pagini.
Încheiere reflectă evaluarea proprie a lucrării şi include concluzii şi recomandările referitore la tema
proiectului de licenţă. Volumul cîte 1-1,5 pagini maximum.
Bibliografie înclude sursele bibliografice prelucrate la tema proiectului, aranjate după cerinţele, la număr nu
mai puţin de 10-12 surse. Tremiterile (referinţele) pe parcursul textului proiectului de licenţă se aranjază
conform exemplului: Referinţele la sursele consultate se vor indica în paranteze patrate, de exemplu: [5,
p.45].
S - au daca sunt mai multe referinte odata - [7,p.12], [12,p.55], [5,p.133].
Oformarea bibliografiei vezi în Anexa 3.
În anexe se adaugă următoarele documente, la care se fac trimiteri în text:
 Reportaj foto (privind utilaj industrial şi de laborator) ;
 Copiile rezultatelor ivestigaţiilor de laborator, copiile actelor întocmite ca rezultatul efectuării
controlelor diferitor instituţii, organizaţii şi întreprinderi;
 Descrierea unor momente din stagiul practic;
 Xerocopii certificatelor obţinute în urma activităţilor extracurriculare ( seminare, altor activităţi etc.).
2. Cerinţele către partea tehnică a raportului
Raportul se prezintă în varianta copertată (eurocopertare).
Foaia de titlu conţine următorele informaţii: 1) denumirile complete ale ministerului şi a universităţii; 2)
acceptare spre susţinere de către şeful catedrei, aprobată cu semnătura acestuia; 3) denumirile complete ale
facultăţii şi catedrei;
4) denumirea stagiului practic; 5) numele şi prenumele studentului, forma de studii (zi, frecvenţa redusă); 6)
numele, prenumele coordonatorului stagiului practic, funcţia deţinută; 7) oraşul şi anul.
Deplasarea acestei informaţiei pe foaia de titlu se efectuiază conform regulelor următoare:
1) denumirile ministerului şi universităţii ocupă primele două rînduri de sus (font Times New Roman, 14,
spaţierea rîndurilor - 1,5, bold, majuscule, centrat);
2) acceptare spre susţinere de către şeful catedrei şi spaţiul pentru semnătura ocupă 2 rînduri, plasate peste
un rînd de la denumirea universităţii (font Times New Roman, 14, spaţierea rîndurilor - 1,5, normal, aliniat
la dreapta);
3) denumirile complete ale facultăţii şi catedrei, se deplasează cu 3 rînduri mai jos (font Times New Roman,
14, spaţierea rîndurilor - 1,5, bold, majuscule, centrat);
4) denumirea proiectului se deplasează în centrul foaiei de titlu şi ocupă două rînduri (font Times New
Roman, 14, spaţierea rîndurilor - 1,5, bold, majuscule, centrat; cratime în cuvinte şi abrivieri nu se permit);
5) datele studentului (3 rînduri) şi ale coordonatorului ştiinţific (2 rînduri) se deplasează mai jos de
denumirea stagiului cu alinierea la dreapta (font Times New Roman, 14, spaţierea rîndurilor - 1,5, normal,
doar numele, prenumele a studentului şi a lui coordonator ştiinţific sunt tapate cu majuscule, alinierea la
dreapta);
6) denumirea oraşului şi anul elaborării sunt plasate jos, la partea de jos a foii de titlu (ultimul rînd), centrat
(font Times New Roman, 14, spaţierea rîndurilor - 1,5, bold, majuscule, centrat).
Exemplu aranjării foii de titlu găsiţi în Anexa 1.
Cuprinsul raportului urmează imediat după foaia de titlu, înainte de textul principal. Cerinţele către
formatare: denumirile capitolelor - font Times New Roman, 14, spaţierea rîndurilor - 1,5, bold, majuscule.
Exemplu găsiţi în Anexa 2.
Textul principal al raportului proiectului de licenţă este formatat după cum urmează.
Parametrele paginii: cîmpul din stîngă – 2,5 cm; din dreapta, de sus şi jos – 1,5 cm.
Font textului principal – Times New Roman, 14, spaţierea rîndurilor - 1,5; denumirilor capitolelor – Times
New Roman, 14, spaţierea rîndurilor - 1,5, bold, majuscule. Alinierea textului principal – conform lăţimii,
denumirilor – centrat. Indentarea primei linii a textului principal – 0,5 cm, indentare primei linii denumirii –
0,5 cm. Spaţierea rîndurilor - 1,5.
Iniţialele la indicarea numelelor trebuie să se separă de ultimele prin intermediul unor spaţii non-rupte (Ctrl
+ Shift +spaţiu liber), exemplu: М. Eminescu. Prin spaţiile non-rupte se separă la fel litere “a.” и “sec.” la
indicararea datelor, exemplu: a. 1922, sec. XVIII. Prin spaţiile non-rupte se mai scriu abrivieri cunoscute
(n. r., n. n., n. a.).
Numerele la pagini (cifre arabice) se indică pe partea de jos a paginilor în partea dreaptă, numărul pe prima
pagină (foaia de titlu) nu se indică.
Regulele aranjării desenelor, fotografiilor, schemelor. Desene, fotografii, scheme trebuie să aibă o
înălţime nu mai mult de 5-7 cm şi semnate jos - font Times New Roman, 9, spaţierea rîndurilor - 1,5, bold,
alinierea la stînga. Numerătoare secvenţială.
Cele mai răspîndite greşeli:
1. Lipsa sarcinilor şi scopului.
2. Lipsa presupunerilor proprii, a evaluărilor, concluziilor.
3. Lipsa trimiterilor pe surse utilizate.
4. Lipsa concluziilor argumentate.
5. Incoencidenţa textului şi concluziilor atît prin capitolele, cît şi în raportul întreg.
6. Incoencidenţa concluziilor cu sarcinele şi scopul pus.
La susţinerea Proiectului de Licenţa Raportul se prezintă în 2 variante: pe hîrtie – în eurocopertare

după formatul descris mai sus şi în varianta electronică, păstrînd parametrele indicate pentru varianta pe
hîrtie.
Atenție!!! Începănd cu anul acesta de studii 2013-2014 toate tezele, proiectele de licență și master vor
fi verificate în două variante (varianta finală copertată pe hărtie și varianta electronică cu program
special ANTIPLAGIAT).
La susținere vor fi admise lucrările care vor trece ambele verificări, în caz contrar lucrarea va fi
răspinsă , și susținerea pentru această persoană va fi amănată pentru anul următor.
3. Cerinţe către apărarea raportului proiectului de licenţă în faţa comisiei de licenţa

Susţinerea raportului proiectului de licenţă se desfăşoară în forma verbală simultan cu prezentare a sintezei

proiectului de licenţă pe suport electronic în formatul Power Point 1997-2003 în faţa membrilor comisiei de
licenţa. Prezentare PPt trebuie să conţină nu mai puţin de 10 slide-uri, din care:
1) Primul slid reflectă denumire proiectului de licenţă, numele, prenumele executantului, numele,
prenumele coordonatorului din cadrul universităţii.
2) Al doilea, al treilea slide reflectă actualitatea temei, sarcina proiectului şi obiectivele cercetărilor
efectuate,
3) Al patrulea, cincilea,............ – descrierea esenţială a materialului factologic la tema proiectului,
4) Al optulea – concluzii.
5) Al noulea – recomandări.
Se recomandă să fie procurat un flash-card pentru un singur grup pe care vor fi salvate proiectele de
licenţă şi sinteze acestor rapoarte (în format Power Point 1997-2003) pentru fiecare student într-o mapă
aparte sub numele, prenumele acestuia pentru prezentarea la arhivă ULIM.
Studenta (ul)…………. a realizat studiile superioare de licență în anii 201…-201….

Diploma de licență seria …………., număr de înregistrare …………………,
a fost eliberată la data de ….. iulie 201…..
Decanul Facultăţii Biomedicină și Ecologie

dr., conf. univ. Vasili Socolov

Curriculum Licenta Servicii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curriculum Licenta Servicii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova / Ministry of Education of the Republic of Moldova

Facultatea Biomedicină şi Ecologie / Faculty of Biomedicine and Ecology

CONŢINUTUL PROGRAMULUI DE STUDIU

Domeniul general de studiu 81 Servicii Publice

Aprobat de Ministerul Educaţiei 16 martie 2007

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Rector ULIM, Academician, Andrei Galben

Director Serviciul Control Proces Educațional, Svetlana Parmacli

Decanul Facultăţii Biomedicină și Ecologie, dr., conf. univ. Vasilii Socolov

Numărul de înregistrare: Data eliberării:

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

II. Rezumate ale programelor analitice............................................................................................ 8

II.3 Anul III............................................................................................................................... 38

III. Strategii de evaluare a răspunsurilor la examene……............................................................... 52

IV. Regulamentul de susţinere a proiectelor de licenţă ................................................................. 55

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Cod Denumirea disciplinei de studiu Nunărul de ore Numarul de ore

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Cod Denumirea disciplinei de studiu Nunărul de ore Numarul de ore Credit

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Discipline la libera alegere

Calificarea Cosmetolog-masor este acordată acelor studenţi care:

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Chimia cosmetică

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Anatomia şi fiziologia pielii

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Biologie vegetală

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Limba modernă I (Engleza )

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Limba modernă II (Franceza )

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Limba modernă II (Engleza )

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Elemente de psihologie

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Istoria frumuseţii

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Biostatistica

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Managementul micilor afaceri

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Dermatologia generală

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Practica de iniţiere

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Limba latină

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Economia unităţilor estetologice

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Igiena generală

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Cosmetologie (p.I)

Specialitatea: Servicii, anii de studii 2012-2015

Denumirea disciplinei Bazele toxicologiei

Denumirea disciplinei Igiena unităţilor estetologice