VASE CILINDRICE (TUBURI) ŞI VASE SFERICE

Tabel 1 Ariile laterale, ariile totale şi volumele

Poligon regulat 1 𝜋
𝐴= 𝑛𝑟 ∗ 𝑙 2 ∗ 𝑐𝑜𝑡( )
cu 4 𝑛𝑟 xG=YG=0
n laturi -nr este nr de laturi;
-l este lungimea unei laturi
Poziţia centrului de grautate la un arc de cerc, ce Poziţia centrului de grautate la un sector de cerc,
subântinde un unghi la centru 2 radiani. ce subântinde un unghi la centru 2 radiani.
R  sin 2 R  sin
xo = xo = 
 3 

Aria laterală Aria totală Volumul

Cilindru (R, H)

Al = 2  R  H At = 2  R  H + 2  R2 V = R2  H

Con (R, H, G)
1
Al =   R  G A t =   R  (R + G) V = R2  H
3

Paralelipiped
(a x b x h)
A t = 2  (a  h ) + V = ab h
Al = 2  (a  h) + 2  (b  h)
+ 2  (b  h ) + 2  (a  b )

-----
 Sferă (R) At = 4  R 2 4
V =   R3
3

Calota sferica

Al = 2  R  H A l = 2R  H +   r 2 V=
H 2
3 6
(
(3  R + H ) = H 3  r 2 + H 2 )

Zona sferică

Al = 2  R  H 𝐴𝑡 = 2𝜋 ⋅ 𝑅 ⋅ 𝐻 + 𝜋 ⋅ (𝑎2 + 𝑎2 ) V =
H
6
3  (a 2
)
+ b2 + H 2 

Torul

𝐴𝑡 = 4𝜋 2 ⋅ 𝑅 ⋅ 𝑟 𝑉 = 2𝜋 2 ⋅ 𝑅 ⋅ 𝑟 2

Elipsoid

4
𝑉= 𝜋⋅𝑎⋅𝑏⋅𝑐
3
𝑥2 𝑦2 𝑧2
+ + −1
𝑎2 𝑏 2 𝑐 2
=0
Elipsoidul de
rotatie √𝑎2 + 𝑏 2
𝑒=
𝑎
sin−1 𝑒 4
𝐴 = 2𝜋 ∙ 𝑎 ∙ 𝑏 [ + √1 − 𝑒 2 ] 𝑉= 𝜋 ⋅ 𝑎 ⋅ 𝑏2
𝑒 3
𝑥2 𝑦2
+ −1=0 sin−1 𝑒
𝑎2 𝑏 2 daca 𝑒 → 0, lim =1
𝑒→0 𝑒
a>b
Teoremele lui Guldin
Aria laterală se notează Volumul corpului de
cu S lungimea unui arc de rotaţie generat de o
curbă şi cu xodistanţa de la suprafaţă plană de arie A,
centrul de greutate al care se roteşte în jurul
arcului de curbă la axa de unei axe aflată la distanţa
rotaţie, Aria suprafeţei xode centrul de greutate
gemerate de rotirea al suprafeţei este
arcului de curbă în jurul V = 2  x o  A
axei eate Al = 2  x o  S
APLICAŢII:

1. Să se realizeze un recipient paralelipipedic deschis la partea superioară, dintr-o tablă

dreptunghiulară ce are dimensiunile a, b date. Să se determine dimensiunile recipientului astfel
încât capacitatea sa (volumul) să fie maximă.

𝑉 = (𝑎 − 2 ⋅ 𝑥) ∗ (𝑏 − 2 ⋅ 𝑥) ⋅ 𝑥 = (𝑎 ⋅ 𝑏 − 2 ⋅ 𝑎 ⋅ 𝑥 − 2 ⋅ 𝑏 ⋅ 𝑥 + 4 ⋅ 𝑥 2 )𝑥 =
= 𝑎 ⋅ 𝑏 ⋅ 𝑥 − 2 ⋅ (𝑎 + 𝑏) ⋅ 𝑥 2 + 4 ⋅ 𝑥 3
Ca la orice problemă de maxim (minim) și în acest caz, pentru ca volumul recipientului să fie maxim,
trebuie ca derivata volumului în raport cu înălțimea x a recipientului să fie nulă:
dV
= 12  x2 − 4  (a + b)  x + a  b = 0
dx

x 1 ,2 =
2  (a + b)  2  (a + b)2 − 12  a  b
=
(a + b)  (a
2
− a  b + b2 )
, dacă b > a
12 6
a a
x1 = , x 2 = , x1=0,5a nu este de acceptat dacă a = b
2 6
𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑚𝑖𝑐𝑎
Pentru ca acest recipient să poată fi realizat, este necesar ca 𝑥 > 0; 𝑥 < .
2
Exemplu numeric:
a = 6 [m] și b = 1,5 [m] x1 = 2,1514 m, x 2 = 0,3486 m , se adoptă ca soluție x2 = 0,3486 [m],
a = 1 [m] și b = 2 [m] 𝑥1 = 0,5[𝑚], 𝑥2 = 0,1667[𝑚], se adoptă ca soluție x2 = 0,1667 [m],

2. Să se construiască un rezervor cilindric închis la ambele capete cu capace plane, astfel încât la
suprafața totală dată, acesta să aibă volumul maxim.

At
A t = 2  R  H + 2  R2 = 2  R  (H + R)  H = −R (1)
2  R
V =   R2  H (2)
Dacă introducem relația (1) în relaţia (2), se va obține expresia volumului doar în funcție de raza
cilindrului:
 A  A
V =   R2   t − R  = t  R − R3 (3)
 2  R  2
Ca la orice problemă de maxim (minim) şi în acest caz, pentru ca volumul recipientului să fie maxim,
trebuie ca derivata volumului în raport cu raza R a recipientului să fie nulă:
dV A t
= − 3  R 2 = 0  A t = 6   R 2 (4)
dR 2
Dacă introducem expresia (4) în relaţia (1), obţinem:
 6  R2
H= − R = 3 R − R  H = 2 R
2  R
Solutia economică din punct de vedere al consumului de material este ca diametrul cilindrului să
fie egal cu inalițimea acestuia.

3. Să se compare din punct de vedere al ariei totale, învelişurile cilindrice închise la ambele capete
cu capace plane, cu acelaşi volum interior, caracterizate prin:
a. H1 = 2R1;
b. H2 = R2;
c. H1 = 4R1.
(Aplicaţie numerică pentru V = 2000 cm3).

a. H1 = 2R1;
A t = 2  R1  H1 + 2  R12
 A t = 6   R1 (1)
H1 = 2  R1
V
V =   R12  H1 = 2  R13  R1 = 3 (2)
2
Dacă introducem expresia (2) în relaţia (1), obţinem:
2
 V 3
A t = 6    (3)
 2 

b. H2 = R2;
A t = 2  R2  H2 + 2  R22
 A t = 4   R2 (4)
H2 = R2
V
V =   R22  H2 =   R32  R2 = 3 (5)

Dacă introducem expresia (2) în relaţia (1), obţinem:
2
 V 3
A t = 4    (6)


c. H3 = R3;
A t = 2  R3  H3 + 2  R23
 A t = 10  R3 (7)
H3 = R3
V
V =   R23  H3 = 4  R33  R3 = 3 (8)
4
Dacă introducem expresia (2) în relaţia (1), obţinem:
2
 V 3
A t = 10     (9)
 4 
Pentru cazul particular în care V = 2000 cm3, se obţin rezultatele următoare:
At1 = 878,76 cm3
At2 = 929,96 cm3
At3 = 922,66 cm3
Se constată deci că cel mai mic consum de material se obţine în primul caz H1 = 2R1
 4. Se consideră un trapez oarecare ABCD.

a ) Se roteşte trapezul în jurul bazei mici AB.

b ) Se roteşte trapezul în jurul bazei mici CD.

a) b)

Care dintre cele două corpuri astfel obţinute are volumul mai mare? Pot fi egale volumele celor două
recipiente?
a. Volumul corpului astfel obţinut este obţinut din volumul unui cilindru de înălţime CD şi rază
egală cu înălţimea AE a trapezului, din care trebuie extrase volumele a două conuri ADD’ şi
respectiv BCC’.
𝑉1 = 𝜋 ⋅ 𝐴𝐸 2 ⋅ 𝐶𝐷 = 𝜋 ⋅ 22 ⋅ 8 = 100,53 𝑚3
1
𝑉2 = 𝜋 ⋅ 𝐴𝐸 2 ⋅ 𝐷𝐸 = 𝜋 ⋅ 22 ⋅ 1 = 4,19 𝑚3
3
1
𝑉2 = 𝜋 ⋅ 𝐵𝐹 2 ⋅ 𝐶𝐹 = 𝜋 ⋅ 22 ⋅ (8 − 3 − 1) = 16,75 𝑚3 }
3
𝑉𝑐𝑜𝑟𝑝𝑎 = 𝑉1 − 𝑉2 − 𝑉3 = 100,53 − 4,19 − 16,75 = 79,58 𝑚3 (1)

b. În acest caz volumul corpului obţinut este compus din volumul unui cilindru de înălţime AB
şi de rază egală cu înălţimea BE a trapezului, la care se vor adăuga volumul celor conuri
ADA’ şi respectiv BCB’.
𝑉1 = 𝜋 ⋅ 𝐴𝐸 2 ⋅ 𝐴𝐵 = 𝜋 ⋅ 22 ⋅ 3 = 37,7 𝑚3
1
𝑉2 = 𝜋 ⋅ 𝐴𝐸 2 ⋅ 𝐷𝐸 = 𝜋 ⋅ 22 ⋅ 1 = 4,19 𝑚3
3
1
𝑉2 = 𝜋 ⋅ 𝐴𝐸 2 ⋅ 𝐶𝐹 = 𝜋 ⋅ 22 ⋅ (8 − 3 − 1) = 16,75 𝑚3 }
3
𝑉𝑐𝑜𝑟𝑝𝑏 = 𝑉1 + 𝑉2 + 𝑉3 =37,7+4,19+16,75=58,64 𝑚3

Rezolvare utilizând formula lui Guldin

ℎ ⋅ (2𝑎 + 𝑏) 2 ⋅ (2 ∗ 3 + 8)
𝑦𝑏 = = = 0,8485 𝑚
3 ⋅ (𝑎 + 𝑏) 3 ⋅ (3 + 8)
ℎ ⋅ (𝑎 + 2𝑏) 2 ⋅ (3 + 2 ∗ 8)
𝑦𝑎 = = = 1,1515 𝑚
3 ⋅ (𝑎 + 𝑏) 3 ⋅ (3 + 8)
 Pentru determinarea poziției centrului de greutate se poate utiliza și teorema momentului static,
Vom avea în acest caz:

1∙2 2 2 2 ∙ (8 − 3 − 1) 2
∑ 𝐴𝑖 ∙ 𝑦𝑖 ∙3+3∙2∙2+ ∙3
𝑦𝑏 = = 2 2 = 0,8485 𝑚
∑ 𝐴𝑖 11

Aria trapezului
ℎ ⋅ (𝑎 + 𝑏) 2 ⋅ (3 + 8)
𝐴𝑡𝑟𝑎𝑝𝑒𝑧 = = = 11 𝑚2
2 2

𝑉𝑎 = 2 ⋅ 𝜋 ⋅ 𝑦𝑎 ⋅ 𝐴𝑡𝑟𝑎𝑝𝑒𝑧 = 2 ⋅ 𝜋 ⋅ 1,1515 ⋅ 11 = 79,58 𝑚3

𝑉𝑏 = 2 ⋅ 𝜋 ⋅ 𝑦𝑏 ⋅ 𝐴𝑡𝑟𝑎𝑝𝑒𝑧 = 2 ⋅ 𝜋 ⋅ 0,8485 ⋅ 11 = 58,64 𝑚3

Volumele celor doua recipiente nu pot sa fie egale numai daca ya=yb Aceasata conditie este
indeplinita numai daca figura este dreptunghi (a=b).

5. Să se determine raportul dintre muchiile unui paralipiped astfel încât să se obțină un volum maxim
la un consum minim de tablă (suprafața totală a tablei să fie minimă)

𝑉 = 𝑎∙𝑏∙ℎ

𝐴𝑡 −2𝑎∙𝑏
𝐴𝑡 = 2𝑎 ∙ 𝑏 + 2(𝑎 + 𝑏) ∙ ℎ ℎ= 2(𝑎+𝑏)
𝑏
dacă se notează cu 𝑘 = 𝑎
𝐴𝑡 ∙ 𝑘 ∙ 𝑎 − 2𝑘 2 ∙ 𝑎3
𝑉=
2(𝑘 + 1)
𝑑𝑉 2 2 2
= 𝐴𝑡 ∙ 𝑘 ∙ 𝑎 − 6𝑘 ∙ 𝑎 = 0 𝐴𝑡 = 6𝑘 ∙ 𝑎
𝑑𝑎
6𝑘 ∙ 𝑎 − 2𝑘 ∙ 𝑎2
2
2𝑘 ∙ 𝑎
ℎ= =
2𝑎(𝑘 + 1) (𝑘 + 1)

2𝑘 2 ∙ 𝑎3
𝑉 = 𝑘 ∙ 𝑎2 ∙ ℎ =
𝑘+1
Dacă se consideră un volum V=10 m3 pentru k=1, în acest caz a=b=h=2,154 m

k a [m] b [m] h [m] At [m2]

0,25 4,642 1,16 1,857 32,312
0,5 3,107 1,1554 3,071 28,965
1 2,154 2,154 2,154 27,83
2 1,1554 3,107 3,071 28,965
4 1,16 4,642 1,857 32,312

6. Dintre două recipiente – un cilindru şi o prismă patrulateră regulată având acelaşi volum V=8 m3
şi – care dintre ele necesită pentru confecţionare o cantitate mai mică de material?

Vp=a3=8, rezulta a=2 m Atp=2*2*6=24 m2

Vc=(D3)/4=8 rezulta D=2*1,08385=2,1677 m Atc=2*(*2,16772)/4+*2,16772=22,14 m2

24 100 %
22,14 X X=92,26 %
 7. O ţeavă cu diametrul exterior 80 mm şi diametrul interior 60 mm, are lungimea de 3 m. Să se
determine masa acestui tronson de ţeavă ştiind că este confecţionat dintr-un material cu masa
specifică ρ = 15 g/cm3.

Pentru a determina masa acestui tronson de ţeavă, se va calcula volumul de material al ţevii iar
apoi acesta se va înmulţii cu masa specifică a materialului ţevii:

V =  (802 − 602 ) 3000 = 6.597.344,57 mm3 = 6.597.34 cm3
4
m = V   = 6.597,34  15 = 98.960,17 g = 98,96 kg
8. Diametrul unui cilindru este de 400 mm iar diagonala secţiunii axiale este de 600 mm. Să se
determine lungimea acestui cilindru.

2 2
D  400 
L = Diag −   = 6002 − 
2
 = 565,69 mm
2  2 

9. Se dispune de o suprafaţă de tablă A, din care se doreşte să se realizeze un rezervor de volum V.

Rezervorul poate fi:
a. Cilindric închis la ambele capete;
b. Cilindric închis la u capăt;
c. Sferic.
Spaţiul disponibil pentru amplasarea acestui rezervor este de formă paralelipipedică de arie R2
pe orizontală şi înălţime 2R pe verticală. Să se precizeze care variantă este mai optimă din punct
de vedere economic (al consumului de material).

Vcil = R2  H = 2R3  Vcil = 1,5 VSfera

 
4 3  2
Vsfera = R   Vsfera = VSfera
3   3
Asfera = 4  R - aria totală a sferei,
2

Alat cil = 2  R  H = 4  R2 - aria laterală a cilindrului,

A tot cil 1 = Alat cil +   R2 = 5  R2 - aria totală a cilindrului cu un capac,
A tot cil 1 = Alat cil + 2  R2 = 6  R2 - aria totală a cilindrului cu două capace
A sfera 4  R2 4
= =  A tot cil 1 = 1,25  A sfera
A tot cil 1 5  R2 5
Asfera 4  R2 4
= =  A tot cil 1 = 1,50  Asfera
A tot cil 2 6  R2 6
Deci cea mai bună soluţie din punct de vedere economic este varianta cu rezervorul sferic.