defectologie an 3 sem 1 20010-2011

MULTIPLE CHOICE 1. Psihopedagogia speciala este o stiinta aflata la intersectia dintre: a. psihologie si pedagogie b. sociologie si medicin c. sociologie, medicin, psihopedagogie ANS: C 2. Deficienta semnifica: a. o afeciune fiziologic b. orice piedere sau anomaliea structurii sau functiilor psihologice, fiziologice sau anatomice c. un handicap ANS: B 3. Incapacitatea este: a. un handicap b. o maladie c. reducerea parial sau total a posibilitii de a realize o activitate sau un

comportament
ANS: C 4. Handicapul este: a. Un dezavantaj social b. O funcie a raportirilor persoanelor deficient cu mediul lor c. O tulburarea afectiva d. a si b ANS: D 5. Educaia incluziv implic: a. Procesul permanent de imbuntire a instituiei colare b. Susinerea participrii la procesul de invmnt a tuturor persoanelor cadrul unei

comuniti c. Recuperarea deficientelor la persoanele cu nevoi speciale

d. a si b ANS: D 6. Persoanele cu CES sunt: a. Persoanele care beneficiaz de un tratament preferenial in cadrul unei instituii de

invmnt,
b. Persoanele cu nenecesiti educaionale speciale,

c. Persoanele care ntmpin dificulti de dezvoltare, adaptare, integrare cuprini n

sistemul de nvmnt
d. b si c ANS: D 7. Scolarizarea copiilor cu cerinte educative speciale se desfasoara: a. in institutii ale invatamantului special b. centre logopedice c. atat in institutii ale invatamantului special cat si in scoli generale ale

invatamantului de baza
ANS: C 8. Care sunt criteriile dupa care sunt clasificati copiii in invatamantul special si in cel de baza: a. gravitatea deficientei b. capacitatea de acomodare la solicitarile mediului scolar c. A si B ANS: C 9. Invatamantul special tinde sa fie inlocuit de: a. invatamantul de baza b. educatia speciala c. a si b ANS: B 10. Handicapul depinde de: a. varsta si sex b. factori bilogici, sociali si culturali c. a si b ANS: B 11.

Gradinitele speciale scolarizeaza copii cu:

a. deficien mintal,senzorial si asociat b. deficien de orientare c. deficien psihomotric ANS: A 12.

Principiul educatiei precoce se bazeaza pe:

a. terapii adecvate varstei b. depistarea timpurie a dezabilitatilor c. a si b ANS: C

13. Egalizarea sanselor presupune accesibilitatea la: a. mediul fizic si cultural b. la conditii de locuit,transport,servicii sociale si de sanatate c. a si b ANS: C 14. Ramura invatamantului special, care studiaza problemele speciale de ordin psihologic, pedagogic,

sociologic, medical si de asistenta sociala ale copilului cu deficiente vizuale se numeste a. tiflopedagogie b. tiflopsihologie c. tiflologie
ANS: C 15. Scoala obisnuita devine incluziv: a. prin integrarea individuala a unor copii cu CES in clasele I VIII b. prin integrarea unor clase speciale compacte in cadrul institutiei sale c. prin infiinarea unor cabinete de psihopedagogie in cadrul instituiei d. a si b ANS: D 16. Termenul de ,,cecitate desemneaza persoanele a caror: a. capacitate vizuala este diminuata, insa fara a avea leziuni organice b. vedere centrala este nula sau inferioara, sub 20% normalitatii c. acuitate vizuala globala este diminuata considerabil ANS: B 17. Ambliopia reprezinta: a. deficien de vedere partial b. deficien de vedere total c. deficien consecutive unui deficit intellectual ANS: A 18. Activitatea educaional ptr copii cu CES are ca obiective: a. formarea si dezvoltarea unor deprinderi de autonomie personal b. asimilarea unor cunotine minime, c. comunicarea i dezvoltarea comportamentelor de relaionare i socializare d. a, b si c ANS: D 19. n cabinetele de psihodiagnoz se realizeaz: a. evaluri psihologice b. activiti de terapie socio-comportamental c. consiliere de specialitate ptr cadrele didactice,elevi i parini d. a, b si c

ANS: D 20. Activitile desfurate n cabinetele de kinetoterapie se adreseaz elevilor cu: a. b. c. d.

tulburri de motricitate deficiene fizice deficiene mintale a si b

ANS: D 21. Ametropiile sunt: a. tulburari ale retinei, congenitale sau dobandite b. afectiuni ale corneei, insotite de traumatisme grave, procese inflamatorii,

distrofii ireversibile, uscarea corneei si de factori congenitali

c. tulburari ale refractiei oculare, prin care se impiedica formarea imaginii

retiniene normale si transparenta adecvata a mediilor refrigerente

ANS: C 22. Activitile de educaie fizic urmresc: a. nvarea miscrii b. formarea abiitilor motrice c. coordonarea aciunilor psihomotorii d. a,b si c ANS: D 23. Tulburarile cecitatii corticale constau in: a. disfunctionalitatea centrilor vizuali superiori, prin instalarea asa-numitelor pete

oarbe in campul vizual b. tulburarea grava cauzata de cresterea tensiunii intraoculare c. diminuarea acuitatii vizuale centrale ca si a celei periferice
ANS: A 24. Asistena medical este asigurat de: a. medicul colii b. asistenul medical c. infirmiere d. a, b si c ANS: D 25. Prin activitile instructive educative i terapeutice oferite de coal se urmrete: a. stimularea dezvoltrii b. compensarea nedezvoltrii unor arii c. dobndirea unei anumite autonomii i independene n viaa colar i social. d. a, b, si c

ANS: D 26. Pe langa cadrele didactice si psiholog munca n echip este ntregit prin activitatea desfurata

de:
a. b. c. d.

asistentul social medical colii administratorul a si b

ANS: D 27. Portofoliul de interventie si evaluare: a. se constituie ca ansamblul documentelor ce contin si orienteaz intervenia b. se intocmete pentru fiecare elev in parte c. se ataseaz obligatoriu fisei psihopedagogice a dirigintelui d. a si b ANS: D 28. Glaucomul reprezinta: a. o tulburare grava ce apare, in principal datorita cresterii tensiunii intraoculare b. o tulburare a functionalitatii nervului optic si a cailor optici intracraniene c. un traumatism ocular, ce se manifesta sub forma de contuzii, plagi si arsuri ANS: A 29. Strabismul este determinat de: a. anomalii morfo-functionale ale ochiului ce conduc la formarea focarului razelor

de lumina in fata retinei, iar imaginea retiniana devine neclara

b. o structura deficitara a corneei c. un dezechilibru in coordonarea lobilor oculari ANS: C 30.

Procesul psihic ce se constituie ca principala forma de transmitere si imbogatire a experientei cognitive la nevazatori o reprezinta: a. gandirea b. limbajul c. memoria
ANS: B

31. La insusirea scris-cititului BRAILLE participa urmatorii analizatori de baza a. auditiv, tactil si kinestezic; b. auditiv, verbo-kinestezic si tactil c. auditiv, verbo-kinestezic, tactil si kinestezic ANS: C

32. Alfabetul, semnele de punctuatie, cifrele etc. Se realizeaza in sistemul BRAILLE prin combinarea

a:
a. patru puncte b. cinci puncte c. sase puncte ANS: C 33.

Alfabetul BRAILLE este alcatuit pe principiul a: a. patru decade b. cinci decade c. sase decade
ANS: C 34. Citirea in sistemul BRAILLE se produce prin: a. analizatorul tactil si kinestezic al mainii drepte b. analizatorii auditiv si kinestezic al mainii drepte c. analizatorii auditiv si verbo-kinestezic ANS: A 35. In aprecierea orientarii spatiale si a comportamentelor adaptative la nevazatori este necesar sa se

tina seama de: a. spatiul apropiat b. spatiul mijlociu c. spatiul apropiat, mijlociu si indepartat
ANS: C 36. Spatiul apropiat al nevazatorilor se localizeaza: a. prin deplasare si miscare ampla b. la nivelul intinderii de mana in spatii inchise c. la nivelul intinderii unei lungimi de baston in spatii deschise d. b si c ANS: D 37. Solutia in cazul dereglarilor posibile ale orientarii spatiale la nevazatori este: a. folosirea cainilor insotitori b. stimularea dorintei de cunoastere, de miscare, de dezvoltare a curajului si de

stimulare a intregii activitati psihice

c. deplasari frecvente cu persoane normale ANS: B 38. Logopedia se poate defini ca o stiinta: a. practica b. teoretica.

c. deopotriva practica si teoretica ANS: C 39.

Tulburari de pronuntie sunt: a. balbaiala, logonevroza, tahilalia b. afonia, disfonia, fonastenia c. disartria, rinolalia, dislalia
ANS: C 40. Mutismul psihogen, voluntar sau electiv este: a. tulburare de dezvoltare a limbajului b. tulburare polimorfa c. tulburare de voce ANS: A 41. Cea mai frecventa forma a tulburarii de limbaj, este: a. balbaiala b. dislexia c. dislalia ANS: C 42.

O vorbire intr-un tempo prea rapid se numeste: a. logonevroza b. bradilalia c. tahilalia

ANS: C 43.

Omisiunea si substituirea de sunete si silabe in vorbire este caracteristica urmatoarei tulburari: a. balbaiala b. disgrafia c. dislalia
ANS: C 44.

Formele dislaliei partiale (sigmatism, rotacism) se pot transpune in: a. limbajul mimico-gestual b. auzul fonematic c. limbajul scris-citit
ANS: C

45.

Gimnastica generala, fonoarticulatorie si respiratorie sunt metode si procedee pentru corectarea tulburarilor de limbaj: a. generale b. necaracteristice c. specifice
ANS: A 46.

Trecerea treptata de la emiterea sunetului singular la incadrarea acestuia in propozitii corespunde: a. Principiului interventiei timpurii b. Principiului exercitiilor de scurta durata c. Principiului gradatiei
ANS: C 47.

La deficientii de vedere, intarzierea in dezvoltarea limbajului se datoreaza in special:

a. Intarzierilor pe planul afectivitatii b. Intarzierilor pe planul motricitatii c. Intarzierilor din sfera limbajului scris-citit ANS: B 48.

Dislexia cuprinde: a. ansamblul dificultatilor pe care le intampina copilul in invatarea cititului b. ansamblul dificultatilor de pe planul invatarii scrisului c. ansamblul dificultatilor de pe planul invatarii scrisului
ANS: A 49.

Disgrafia afecteaza: a. cititul b. scrisul si cititul c. scrisul

ANS: C 50. Vegetatiile adenoide, polipii cauzeaza: a. Dislexia b. Rinolalia c. Afazia ANS: B 51.

Gandirea si limbajul se afla in relatii de: a. interactiune si interdeterminare b. subordonare c. Excludere

ANS: A 52.

Imitarea vorbirii deficitare a persoanelor din jur determina: a. Dixlexie b. Dixlexie organica c. Dixlexie functional
ANS: C 53. Punctele forte ale nevazatorilor sunt : a. atentia b. memoria c. reprezentarea d. a si b ANS: D 54.

Care sunt componentele fundamentale ale surdologiei: a. logopedia b. surdopsihologia c. surdopedagogia d. a,b si c; e. b si c
ANS: E 55. Ochiul care prezinta o refractive normala se numeste : a. emetrop b. presbiop c. miop ANS: A 56. Cauzele care acioneaza n timpul travaliului i pot determina deficiene la copil sunt: a. cauze prenatale b. cauze postnatale c. cauze neonatale ANS: C 57. Hipoacuzia reprezinta o deficien a : a. vazului b. limbajului

c. auzului d. auzului i limbajului ANS: C 58. Proteza auditiv este folosit pentru persoanele care au : a. pierdere parial de auz b. pierdere total de auz c. a si b ANS: A 59. Cofoza este pierderea total a: a. auzului b. vazului c. limbajului d. a si b ANS: A 60. Dislalia este o tulburare a limbajului: a. scris b. citit c. verbal d. a si b ANS: C 61. Tulburile de pronuntie a sunetului S se numesc : a. stigmatism b. sitacism c. sigmatism ANS: C 62.

Balbiala este o tulburare:

a. de vorbire b. afectiv c. de ritm de vorbire ANS: C

63.

Surditatea de transmisie se instaleaza datorita: a. dificultatilor aparute la nivelul urechii interne b. obturarii sau blocarii canalului auditiv extern c. nervului auditiv si centrilor nervosi de la nivelul scoartei cerebrale
ANS: B 64. Hipoacuzia medie reprezinta pierderea auditiva medie ce se situeaza intre:

a. b. c. d. e.

intre 0 20 dB intre 21 30 dB intre 31 - 40 dB intre 41 70 dB intre 71 90 dB

ANS: D 65.

Ce fel de examinari sunt audiometria tonala si audiometria vocala: a. examinari subiective b. examinari obiective c. audiometria tonala este o examinare obiectiva si audiometria vocala este o examinare subiectiva;
ANS: A 66. Activitatea de depistare si diagnoz logopedic se realizeaz n etape sucesive de: a. examinare selectiv b. examinare intgral c. a si b ANS: C 67. Tulburrile de pronunie sau de articulaie sunt : a. dislalie b. disartrie c. rinolalie d. a , b, si c ANS: D 68.

Care dintre cele trei afirmatii este adevarata: a. protezarea este indicata in toate cazurile de deficiente de auz b. prin protezare, se intelege, totalitatea aparatelor auditive necesare persoanelor cu deficiente de auz c. protezarea este necesara numai in acele cazuri in care deficienta de auz nu poate fi ameliorata pe cale medicamentoasa sau chirurgicala
ANS: C 69.

Scopul protezarii este: a. de restabilire optima a auzului la persoanele cu deficiente de auz; b. de restabilire cat mai complexa a capacitatii de comunicare a deficientilor de auz; c. a si b
ANS: B

70.

Aparatele auditive sunt construite din: a. un circuit de amplificare a sunetului; b. doua circuite de amplificare a sunetului c. un receptor si un emitator de sunete d. un emitator,un circuit de amplificare, un receptor de sunete e. un receptor, doua circuite de amplificare , un emitator de sunete
ANS: D 71.

Aparatul auditiv al omului este format din: a. 3 componente b. 4 componente c. 5 componente

ANS: B 72. Termenul de Logopedie a fost utilizat pentru prima dat de catre: a. Socrate b. M. Sovak c. M. E. Hatev ANS: A 73. Din punct de vedere simptomatologic dislalia se caracterizeaz dup: a. aspectul exterior fonetic b. gradul de extindere c. fonemul afectat d. a, b si c ANS: D 74.

Spectrul sonor al omului este intre: a. 15 50.000 Hz b. 16 20.000 Hz c. 20 40.000 Hz

ANS: B 75. Din punct de vedere etiologic dislalia se clasific in: a. dislalie organic b. dislalie funcional c. senzotial d. a , b ANS: D 76. Dislaia organic poate fi:

a. b. c. d.

audiogen mecanic motorie a si b

ANS: D 77.

Debilitatea mintala se caracterizeaza prin : a. IQ intre 90 si 109 , o buna memorie , cu posibilitati intelectuale nelimitatre b. IQ intre 50 69 , dificultati ale proceselor de analiza si sinteza , gandire reproductiva c. IQ peste 140 , cu capacitate de analiza si sinteza
ANS: B 78.

In idiotia amaurotica : a. factorii etiologici sunt reprezentati de intoxicatiile cu alcool repetate in timpul sarcinii ; b. bolile infectioase repetate au condus la stagnarea dezvoltarii SNC c. dominant este factorul ereditar , ce determina o mortali
ANS: C 79. Debilitatea mintala este : a. o afectiune usoara a functiilor intelectuale , cu posibilitati nelimitate de dezvoltare

si integrare a individului in viata sociala ;

b. o dereglare a relatiilor de adaptare a individului la standardele sociale si culturale ,

cu un deficit ridicat in plan comportamental si afectiv .

c. a si b ANS: B 80.

Oligofrenia fenilpiruvica este : a. o forma grava a handicapului de intelect , datorata absentei unei enzime din organism b. o stare de dezvoltare psihica completa , cu posibilitati nalimitate in plan afectiv
c. a si b ANS: A 81.

In cazul deficientilor mintal de gradul I : a. subiectii au un vocabular bogat , sunt capabili sa opereze in plan abstract b. subiectii au un IQ corespunzator varstei cronologice intre 7 9 ani , cu o capacitate scazuta de coordonare avietii de relatie

ANS: B 82.

Principalele trasaturi de specificitate in deficientele mintale sunt : a. flexibilitate maxima in gandire , vascozitate genetica , fragilitate afectiva b. fragilitatea constructiei personalitatii , vascozitate genetica , rigiditate in gandire, heterocronie .
c. a si b ANS: B 83.

Vascozitatea genetica duce la : a. dificultatea deficientului mintal de a progresa la niveluri superioare in stadiul operatiilor gandirii ; b. carente in plan senzorio motor si verbal
c. a si b ANS: A 84.

Conceptul de fragilitate a conduitei verbale presupune : a. imposibilitatea de a exprima logico-gramatical continutul situatiilor semnificative , intr-un mod abstract ; b. neputinta de a exprima verbal continuturi semantice simple
c. a si b ANS: A 85.

Semnificativ pentru autism este : a. experienta perceputa anormal b. evidentierea unor insule de functii intelectuale exceptionale pe un fundal de retard mintal; c. absenta concordantei afectelor, lipsa identitatii personale, tendinta de izolare
ANS: C 86.

Handicapul de intelect profund sau idiotia :

a. are un IQ sub 20 , corespunde varstei cronologice normale de pana la 3 ani b. are un IQ intre 20 -50 , corespunde varstei cronologice de pana la 3 ani c. are un IQ sub 20 , corespunde varstei cronologice de 3 5 ani ANS: A 87.

Sindromul Down sau mongolismul : a. este o forma de handicap de intelect usor , gandirea concreta permite achizitia unor elemente cu caracter stereotip

b. se incadreaza la handicapul de intelect sever , cu un sistem psihic slab dezvoltat ,

cu tulburari grave la nivelul limbajului

c. a si b ANS: B 88.

Obiectivele invatamantului special in cazul deficientilor mintali : a. sa fie adaptate la specificul particularitatilor psiho individuale ale copiilor cu care se lucreaza b. sa se stabileasca in functie de experienta anterioare a educatorului si de conditiile de lucru .
c. a si b ANS: A 89.

IQ exprima : a. raportul dintre potentialul latent cu care ne nastem, la nivel de intelect si inteligenta cristalizata b. raportul dintre performanta reala a subiectului ( VM ) si performanta expectata in functie de varsta biologica ( VC )
c. raportul dintre varsta mentala si inteligenta emotionala ANS: B 90.

Cauzele cu actiune directa sau indirecta ale handicapurilor, pot sa afecteze intregul organism si sa produca deficiente: a. totale b. globale c. globale si totale
ANS: C 91.

Care sunt categoriile mari de handicapuri fizice? a. morfologice (de structura); functionale ( activitate) b. generale sau de ansamblu c. regionale sau locale
ANS: A 92.

Obezitatea si debilitatea fizica fac parte din deficientele (handicapurile) morfologice globale de:
a. de crestere b. de nutritie c. de musculatura

ANS: B 93.

Deficientele fizice pot fi considerate ca abateri de la normalitate?

a. da b. nu c. uneori ANS: A 94.

Unul dintre exercitiile de motricitate fina este si: a. sa piloteze ohartie b. sa ruleze o hartie c. sa desire o hartie d. sa piloteze, sa ruleze si sa desire o hartie
ANS: D 95. Spunem despre o persoana care are un IQ cuprins intre 55 - 60 ca are: a. retardare mintala usoara b. retardare mintala moderata c. retardare mintala profunda ANS: A 96. Spunem despre o persoana care are un IQ cuprins intre 40 - 55 ca are: a. retardare mintala moderata b. retardare mintala usoara c. retardare mintala severa ANS: A 97. Idiotia constituie starea : a. cea mai grava a deficientei minte b. intermediara deficientei mintale c. nu este o stare a deficientei mintale ANS: A 98. Debilitatea mintala este gradul a. cel mai usor al deficientei mintale b. moderat al deficientei mintale c. nu este considerata ca fiind deficienta mintala ANS: A 99. Nivelul intelectual al copiilor cu Sindrom Down este: a. scazut b. nu este afectat c. este usor afectat ANS: A

100. Urechea externa este constituita din: a. pavilionul urechii, cocha si canalul auditiv extern b. pavilionul urechii, membrana si fereastra ovala c. pavilionul urechii, membrana si cohlee ANS: A 101. Deficienta de auz de transimisie apare atunci cand disfunctia are loc in a. urechea interna b. urechea externa c. urechea medie d. b si c ANS: D 102. Deficienta de auz de perceptie se datoreaza disfunctiilor aparute in: a. urechea medie b. urechea externa c. urechea interna d. a si b ANS: C 103. Deficienta auditiva lejera sau hipoacuzia usoara se situeaza intre : a. 21 - 40 dB b. sub 20 dB c. 41 - 70 dB ANS: A 104. Auditia normala presupune a. o pierdere auditiva mai mica de 20 dB b. o pierdere auditiva mai mica de 40 dB c. auz perfect ANS: A 105. La deficienta auditiva severa pierderea de auz este situata intre: a. 71 - 80 dB b. 91 - 100 dB c. peste 100dB ANS: A 106. Interventiile compensator-recuperatorii in deficientele de auz sunt: a. chirurgicale b. protezice c. psihopedagogice d. a, b si c ANS: D

107. Prin aplicarea audiometriei se stabilesc : a. pragul de detectabilitate b. pragul de audibilitate c. pragul de inteligibilitate d. a, b si c ANS: D 108. Formarea imaginii retiniene normale depinde de: a. starea de refractie a ochiului b. transparenta perfecta a mediilor refrigerente c. a si b ANS: C 109. Din categoria ametropiilor face parte: a. miopia b. hipermetropia c. astigmatismul d. a , b si c ANS: D 110. Strabismul poate fi: a. latent b. manifest c. a si b ANS: C 111. Punctele forte ale nevazatorilor sunt: a. atentia si memoria b. atentia si reprezentarea c. perceptia si reprezentarea d. perceptia si memoria ANS: A 112. La insusirea scris cititului Braille participa: a. analizatorul auditiv b. analizatorul verbalo-kinestezic c. tactic d. a, b, si c ANS: D 113. Handicapurile fizice sunt : a. morfologice sau de structura b. functionale sau de activitate c. a si b ANS: C

114. Tulburarea de coportament poate fi definita ca : a. abateri de la normele si valorile umane pe care le promoveaza un anumit tip de societate. b. abateri de la norme, reguli si legi c. a si b ANS: A 115. Handicapurile de comportament sunt cuprinse n mod sintetic in conceptul de : a. delicventa b. infractiune c. delicventa si infractiune ANS: C 116. Minciuna este: a. o abatere comportamentala simpla b. o abatere comportamentala grava c. nu este o abatere comportamentala ANS: A 117. Furtul este : a. o abatere comportamentala grava b. o abatere comportamentala simpla c. nu este o abatere comportamnetala ANS: A 118. Inadaptarea poate fi de tip: a. psihic b. fizic c. social d. a , b si c ANS: C 119. Vagabondajul este : a. o abatere comportamentala grava b. o abatere comportamentala simpla c. nu este o abatere comportamentala ANS: A 120. Tulburarile de comportament au o frecventa diferita in functie de: a. varsta b. sex c. a si b ANS: C