PARCURSUL EDUCAȚIONAL AL

ELEVILOR DEPENDENȚI DE
JOCURILE DE NOROC

-PROIECT DE CERCETARE-

STUDENT: Valeria-Iulia FEHER

1
 1.PROBLEMATICA JOCULUI PATOLOGIC DE NOROC

Patima pentru jocurile de noroc, transformată ulterior în dependență patologică, poartă

denumirea de ludomanie. O astfel de persoană dependentă (denumită și ludopat) nu este
capabilă să refuze jocul de noroc fapt care poate conduce la rezultate personale și sociale
grave (Steliana Rizeanu, 2012).
Chiar dacă jocurile de noroc reprezintă o formă relativ acceptată de societate,
practicarea lor necontrolată poate duce la consecințe negative si astfel se poate transforma
într-un obiect de cercetare al specialiștilor. Văzute inițial ca o modalitate de petrecere a
timpului liber, acestea au devenit o tentativă de a câștiga în timp scurt sume mari de bani dar
și o luptă continuă pentru descoperirea "legilor hazardului".
Fie că vorbim de ruletă, zaruri si multe alte tipuri, jocurile de noroc caracterizate prin
simplitate au fascinat și au atras inclusiv mințile luminate ale istoriei. Un exemplu elocvent
în acest sens este apariția teoriei probabilităților dezvoltată datorită maniei pentru acest tip de
jocuri, teorie fără de care evolutia științei din zilele noastre ar fi imposibilă (Scheiter Keith,
1999).

1.1.Simptome
Fiindcă nu putem discuta în toate cazurile de modificări fiziologice, jocul patologic de
noroc poate fi considerat o afecțiune ascunsă. Criteriile de diagnosticare din Manualul de
Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale fac referire in special la comportamentul
dezadaptativ caracterizat de:
-Neliniște, iritabilitate în momentul în care elevul dependent stopează jocul;
-Imposibilitatea de a reduce sau de a controla jocul de noroc;
-Creșterea sumelor de bani pariate pentru obținerea excitației necesare;
-Comiterea de acte ilicite pentru atragerea sumelor de bani prin furt, fraudă;
-Pierderea unei oportunități, a unei relații importante, distrugerea carierei sau a unui post din
cauza jocului de șansă;
-Apariția minciunii prin negare și ascunderea practicilor nocive;
-Elevul dependent participă constant la jocurile de noroc pentru a scăpa de sentimentul de
culpă și vulnerabilitate.

2
1.2.Cauzele dependenței de jocuri de noroc la elevi
Datorită unor modificări genetice, în momentul practicării acestui viciu creierul se
simte recompensat prin eliberarea de dopamină ceea ce creează un dezechilibru. Elevii sunt
tentati să caute plăcerea oferită de jocurile de noroc asemănătoare cu efectele produse de
droguri și alcool întrucât la nivel biologic e necesară reglarea cantității insuficiente de
dopamină (Irina Macsinga, 2000). Din punct de vedere psihologic, această patologie se
remarcă prin dependenți competitivi, neliniștiți dar care au impresia că pot controla situația
considerând jocurile de noroc sursa rezolvării tuturor problemelor în special de ordin
material. La nivel social se poate discuta de un obicei continuu cauzat de existența unor
recompense sub forma unor câștiguri care pot fi foarte mari. Biologic vorbind, elevii
dependenti au nevoie de trăiri și emoții pe care le simt în timpul jocului și care depășesc
euforia cauzată de câștigurile financiare. De cele mai multe ori ludomania este asociată cu
dependența de alcool, de droguri și de alte modificări genetice.

1.3.Efectele jocurilor de noroc

Controlul asupra banilor și timpului se pierd în momentul în care elevii dependenți de
jocuri de noroc devin iresponsabili și ignoră toate angajamentele. Faptul că unii tineri
încearcă să oprească acest viciu fără rezultat, poate cauza irascibilitate față de schimbări și
astfel se pot trăi adevărate traume (George Ionescu, 1997).
Deși sunt conștienti că pot cauza probleme prin comportamentul lor și pot suferi din
cauza sentimentelor de ură și nefericire, dependența de jocuri este greu de controlat deoarece
ludopații nu pot accepta că vor pierde la nesfârșit. Toate acestea duc la izolare si datorii
necontrolate care pot fi rezolvate, în opinia lor, doar printr-un câștig substanțial. Totuși,
reabilitarea elevilor dependenți se produce prin implementarea sentimentului de renunțare la
pierderile deja produse și eliminarea ideii că un câștig mai mare poate să acopere măcar
parțial sumele pierdute. Astfel se poate redobândi controlul asupra propriilor vieți (Steliana
Rizeanu, 2012).
1.3.1.Impactul asupra familiilor
Jocurile de noroc pot cauza probleme care inițial sunt mascate dar familiile sunt cele
mai afectate în diverse moduri. Inițial apare șocul când se află despre această dependență,
despre banii irosiți și timpul pierdut iar astfel de multe ori relațiile sunt afectate și nu pot
rezista în timp. Multe familii încearcă să lupte împotriva dificultăților întâmpinate și uneori
apare unitatea mai ales când discutăm de adolsecenti care pot fi reabilitati, totul rezumându-

3
se la răbdare și timp necesar pentru rezolvarea problemelor.
Familia se poate simți trădată când bunurile dispar necontrolat și fără atenționare
întrucât jocurile de noroc provoacă sentimente de izolare si emoționale care îngreunează
situația familială deoarece se poate instala neîncrederea, rușinea și confuzia. Cei mai mulți
membri ai familiei preferă să se izoleze de persoana dependentă iar prieteniile pot dispărea
din cauza datoriilor. În altă ordine de idei, persoanele care se confruntă cu probleme cauzate
de acest viciu se simt rușinate si au nevoie de sprijinul care pare din ce în ce mai greu de
găsit. (Viorel Lupu, 2011).
1.3.2.Sănătatea fizică și mentală
Problemele de sănătate pentru dependenți dar și pentru familiile acestora sunt cauzate
în primul rând de stres. Amintim în acest caz de anxietate, depresie și alte tulburări care se
instalează treptat.
1.3.3.Burn-out
Stresul poate conduce la imposibilitatea de a menține un echilibru și de a efectua
sarcini și responsabilități. Astfel apare starea de epuizare cunoscută sub numele de burn-out
întrucât familia se neglijează și își îndreaptă toată atenția spre tanarul dependent (Irina
Macsinga, 2000).
1.3.4.Riscul de sinucidere
În anumite momente consumul de alcool sau substanțe interzise dar și problemele
mintale joacă un rol important în privința ratelor de suicid apărute în cazul persoanelor
dependente.
Riscul cel mai cel mai mare apare la elevii care joacă în mod excesiv și care din cauza
problemelor amenință în permanență că se vor sinucide, unii dintre ei chiar rănindu-se. În
aceste cazuri sprijinul specialiștilor este imperios necesar (George Ionescu, 1997).
1.3.4.Parcursul educational
Se presupune că există o corelație semnificativ pozitivă între ludomanie și parcursul
educațional nesatisfăcător al elevilor dependenți. În acest sens, viața lor socială se va rezuma
doar la sălile de joc sau la cazinourile/agențiile de pariuri din mediul digital, ceea ce
înseamnă renunțarea la scoala, la viața de familie și acumulare de datorii, ca urmare a lipsei
unei resurse constante de câștig. Unii dintre ei pot dezvolta jocul patologic de noroc care se
manifestă în primul rând prin obsesia faţă de joc, irascibilitate când i se interzice sau când nu
mai are sursă de finanţare pentru acesta, cheltuirea tuturor banilor pe joc, prelungirea
timpului petrecut la joc şi implicit absenteismul şcolar. Idea de suicidare survine în fazele

4
foarte grave şi avansate.

5
 2. SCOPUL, OBIECTIVELE ȘI IPOTEZELE CERCETĂRII

Situaţia este reprezentată de elevii care se confruntă cu probleme în evoluția

parcursului școlar dar și de ordin relaţional şi psihologic determinate de adicția față de
jocurile de noroc. Sistemul-ţintă este reprezentat de elevii aflati în situaţii de risc social şi
psihologic cu criza de prestigiu generată de fenomenul dependenței şi de miturile promovate
de societate cu privire la jocurile de noroc.
Motivul pentru care am ales să îmi să realizez această temă de cercetare constă în
faptul că, în opinia mea, elevii dependenti reprezintă o categorie eminamente defavorizată şi
discriminată în această perioadă de perpetuă tranziţie prin care trece România.
Cercetarea de faţă are o componentă cantitativă operaţionalizată prin folosirea în
cadrul etapei de culegere a datelor a metodei anchetei sociologice pe baza chestionarului,
metodă pe care am folosit-o în primul rând din raţiuni pragmatice deoarece mi-a permis să
culeg date relevante despre problematica studiată de la un număr relativ mare de persoane
într-un timp scurt. In desfăşurarea activităţilor de cercetare am folosit ca model referenţial al
cercetării modelul ecologic, deoarece oferă o grilă de analiză completă a problemelor umane.
Modelul ecologic a fost preluat din teoria generală a sistemelor şi stipulează că problemele
individuale sunt rezultatul unui cumul de factori care se regăsesc la nivel personal, la nivelul
grupului de apartenenţă al individului şi la nivel societal.
Aplicat la problematica acestei cercetări, modelul ecologic oferă următoarea grilă de
analiză structurată pe următoarele nivele: subsistemul ontogenetic, microsistemul,
exosistemul şi macrosistemul. Nivelul subsistemului ontogenetic este reprezentat de
caracteristicile psihologice individuale, gradul de sănătate mentală (tendinţe depresive şi
suicidare tendinţe ipohondrice, gradul de anxietate, etc), starea de sănătate fizică şi
senzorială.
Microsistemul se referă la istoria familială a dependentului: ciclurile vieţii familiale,
tipul de relaţii cu părinții etc. Exosistemul este reprezentat de mediul mai larg de existenţă al
persoanei dependente şi cuprinde: familia extinsă şi în general reţeaua de relaţii sociale
proxime în care este inserat individul (membri, comunităţii religioase, vecinătatea).
Macrosistemul este un cadru de influenţă larg care acţionează asupra sistemelor şi
indivizilor şi se regăseşte în atitudinea societăţii în ansamblu faţă de persoanele dependente,
modul în care este reflectată în presă aceasta problematică, reglementările legislative
specifice acestei categorii de beneficiari, calitatea vieţii etc.

6
2.1.Obiectivele cercetării
O1.Identificarea cauzelor care îi determină pe elevii dependenți să apeleze la jocurile de
noroc.
O2.Stabilirea efectelor la nivel școlar al practicării jocurilor de noroc.
O3.Estimarea gradului de vulnerabilitate al dependenților de jocurile de noroc la fenomenul
discriminării.
O4.Identificarea calităţii relaţiei dintre persoanele dependente şi membrii reţelei sociale de
suport (familie, vecini, prieteni, colegi).

2.2.Ipotezele cercetării
Ipoteza 1.Se presupune că există o corelație semnificativ pozitivă între influența anturajului
și apariția dependenței de jocurile de noroc.
Ipoteza 2.Se presupune că există o corelație semnificativ pozitivă între factorii endogeni sau
exogeni precum stresul, lipsa banilor, monotonia și acutizarea jocului patologic de noroc.
Ipoteza 3.Se presupune că există o corelație semnificativ pozitivă între practicarea jocurilor
de noroc și problemele de comportament în relația cu membrii reţelei sociale de suport
(familie, vecini, prieteni, colegi).
Ipoteza 4.Se presupune că există o corelație semnificativ pozitivă între ludomanie și
parcursul educațional nesatisfăcător al elevilor dependenți.

Am considerat ca oportună folosirea unei strategii de investigare canitative. Am optat

pentru realizarea unei astfel de cercetări deoarece tematica aleasă se pretează unei abordări
canitative având în vedere că efectele desocializante ale dependentei au reverberaţii personale
profunde şi multiple cum ar fi afectarea stimei de sine, afectarea rolurilor şi expectanţelor
sociale ale persoanelor. Toate aceste efecte sunt retrăite subiectiv de fiecare individ în parte şi
de aceea am considerat că o astfel de cercetare este oportună.

7
 3. DEMERSUL METODOLOGIC AL CERCETĂRII

3.1.Populaţia investigată
Populaţia investigată a cercetării este reprezentată de 20 de persoane dependente de
jocurile de noroc, cu vârsta cuprinsă între 14-18 de ani care frecventează în mod constant
cazinourile din orasul Luduș. Din cele 20 de persoane care au participat la această cercetare,
16 de persoane au fost de gen masculin și 4 de gen feminim.

3.2.Proceduri de culegere a datelor

Etapa de culegere a datelor este foarte importantă deoarece de corectitudinea
informaţiilor obţinute depinde întreg procesul de cercetare, fapt care poate afecta potenţialul
de generalizare al datelor. Am folosit ca instrument de cercetare chestionarul. Chestionarul a
fost aplicat tuturor celor 20 de subiecţi ai cercetării. Unităţile tematice ale chestionarului au
fost următoarele:
- Efectele jocurilor de noroc in raport cu mediul scolar;
- Relaţia cu familia;
- Factorii care ii determina pe indivizi sa apeleze la jocurile de noroc;
- Influenta anturajului;
- Evaluarea statutului școlar, social si economic al elevilor care devin dependenți;

Am folosit chestionarul deoarece am dorit să obţin o imagine de ansamblu a

fenomenului studiat, deşi numărul mic de subiecţi investigaţi nu permite o generalizare
exhaustivă a datelor obţinute.
Durata de aplicare a chestionarului este de două săptămâni. De asemenea persoanele
investigate sunt informate cu privire la activitatea derulată, unitățile tematice, scopul,
obiectivele si necesitatea prelucrării datelor cu caracter personal sub forma unui
consimțământ informat pentru participarea la proiectul de cercetare.

8
 4. REZULTATELE ANTICIPATE ALE CERCETĂRII ŞI
INTERPRETAREA ACESTORA

Etapele urmărite în prelucrarea şi interpretarea datelor sunt următoarele:

- Citirea şi adnotarea materialului în vederea realizării grilei de clasificare;
- Clasificarea şi categorizarea, această procedură se va realiza având în vedere întrebările
principale şi secundare ale cercetării;
- Stabilirea legăturilor între date, în această etapă urmând să se releve regularităţile de
asociere;
- Conexarea datelor şi emiterea unei judecăţi de ansamblu în privinţa datelor obţinute;
- Interpretarea finală a datelor;

4.1.Analiza şi interpretarea datelor

Analiza şi interpretarea datelor reprezintă ultima etapă de cercetare. În acestă etapă
voi urmări să stabilesc care este legătura dintre miturile şi stereotipurile vehiculate de
societate în legătură cu dependenta fata de jocurile de noroc la elevi, gradul de inserare
socială al acestora. Chestionarul pe baza căruia s-au recoltat datele prezentei cercetări este
alcătuit din 22 întrebări. Unităţile tematice ale chestionarului sunt următoarele:
- Relaţia dependentului cu familia naturală;
- Relaţia individului în cauză cu prietenii şi colegii;
- Timp liber;
- Parcurs scolar;
- Posibilele acte de discriminare cu care se confruntă persoanele dependente;

Fiecare chestionar, indiferent de modul în care este administrat, ar trebui să conțină

instrucțiuni foarte clare, precum și comentarii introductive, atunci când este cazul. În vederea
construirii chestuionarului, am urmat pașii privind validarea sau invalidarea ipotezelor de
cercetare și am ales itemii în funcție de obiectivele pe care le-am avut în considerare.
Prezentul chestionar cuprinde doar întrebări închise deoarece am considerat că respondenții
acceptă mai ușor acest tip de itemi, codificarea răspunsurilor se face fără mari dificultăți și se
pot lua în considerare răspunsuri la care uneori cei chestionați nu se gândesc. Chestionarul
este bine organizat și structurat pentru a obține date cât mai exacte cu privire la o persoană
sau la un grupde persoane și ale căror răspunsuri sunt consemnate în scris.
9
 Copiii şi adolescenţii sunt în mare pericol din cauza jocurilor de noroc. Dintr-o simplă
joacă ei pot ajunge să devină dependenţi de ele, dependenţă care poate fi tratată cu ajutorul
unor terapii care durează şi câţiva ani. Este vizibil cu ochiul liber atunci când un elev a
devenit dependent de jocurile de noroc sau când are tendinţe în acest sens. De acest lucru ar
trebui să-şi dea seama apropiaţii persoanei în cauză pentru a-l salva cât mai timpuriu.
Revenind la anturaj, se presupune faptul că dacă un membru din rețeaua socială de
suport apelează la jocurile de noroc, ar putea influența negativ evoluția dependentului,
confirmând astfel prima ipoteza a proiectului de cercetare.
Venind vorba despre efectele dependenței față de jocurile de noroc, elevii ar putea
considera că infracționalitatea crescuta poate fi o repercusiune reală, iar altii fie sunt
conștienți că o consecință poate fi tulburarea de comportament, fie sunt convinși că jocurile
de noroc îi pot îndepărta de familie, prieteni, apropiați iar rezultate scolare vor fi grav
afectate. Tocmai de aceea cea mai mare greșeală poate fi considerată marginalizarea
persoanelor vulnerabile deoarece poate apărea sentimentul de inutilitate, de abandon care
anulează dorința de schimbare.
Unii dintre ei pot dezvolta jocul patologic de noroc care se manifestă în primul rând
prin obsesia faţă de joc, irascibilitate când i se interzice sau când nu mai are sursă de finanţare
pentru acesta, cheltuirea tuturor banilor pe joc, prelungirea timpului petrecut la joc şi implicit
absenteismul şcolar. Idea de suicidare survine în fazele foarte grave şi avansate.
Chiar dacă șansele de reușită în privința eliminării complete a dependenței sunt
minime, atât timp cât se lucrează intens la procedurile de prevenire, cu siguranță că se va
putea ține sub control și impulsivitatea jucătorilor, reușindu-se în acest fel să se limiteze
numărul celor care devin dependenți de jocurile de noroc.

10
 CONCLUZII

Pentru marea majoritatea a jucătorilor, jocurile de noroc nu reprezintă decât una dintre
modalitățile prin care își asigură divertismentul în anumite momente ale vieții. Nu este o
activitate pe care o reiau în mod constant, nu sunt atât de atrași încât uită de viața socială și
reacționează numai la stimulii jocului.
În schimb, o mică parte din acești jucători au înțeles greșit jocurile de noroc și le-au
transformat într-un element motivant pentru însăși existența lor. Patima jocurilor de noroc
(dependența) se traduce prin dorința continuă de a juca, indiferent dacă respectiva persoană
câștigă sau pierde, singurul element ce motivează fiind “runda următoare”.
Egalitatea de şanse în faţa educaţiei şi asigurarea unui învăţământ de calitate pentru
toţi sunt, pentru majoritatea sistemelor de învăţământ din lume, obiective prioritare. Sistemul
de învăţământ din România nu face excepţie.
În acest sens, viața lor socială se va rezuma doar la sălile de joc sau la
cazinourile/agențiile de pariuri din mediul digital, ceea ce înseamnă renunțarea la scoala, la
viața de familie și acumulare de datorii, ca urmare a lipsei unei resurse constante de câștig.
Stresul prelungit, problemele financiare, abandonul școlar, familiile destramate
reprezintă unele dintre cele mai tragice consecințe ale ludomaniei.  Din păcate tot mai mulți
tineri, în special, frecventează sălile de jocuri și cazinourile fără să conștientizeze ce
înseamnă un joc responsabil sau care ar putea fi consecințele dependenței. În cazul unei
persoane afectate, psihologul are rolul de a urmări procesele de gândire, emoțiile și
tulburările apărute care sporesc riscul instalării dependenței.
Cea mai rapidă problema întâmpinată e legată de încercarea individului de a câștiga
banii pierduți anterior. O altă categorie se referă la acele persoane care văd in jocurile de
noroc o alinare. Cu riscul de a dăuna relației de familie, situatiei școlare, un dependent de
jocurile de noroc poate apela la orice metodă care ii poate satisface viciul. De aici până la
primele fapte ilegale, fie că vorbim de furt, tâlhării, ori mai grav cazuri suicidale este doar un
pas.
Există o multitudine de factori care contribuie la declanşarea tulburării, de la factori
biologici la cei genetici, neurochimici, cognitivi sau care țin de mediu. Există numeroși
factori care ii determină să apeleze la jocurile de noroc: lipsa banilor, anturajul, stresul, lipsa
afecțiunii, monotonia.

11
 În anumite momente consumul de alcool sau substanțe interzise dar și problemele
mintale joacă un rol important în privința ratelor de suicid apărute în cazul persoanelor
dependente. Riscul cel mai cel mai mare apare la oameniielevii care joacă în mod excesiv și
care din cauza problemelor amenință în permanență că se vor sinucide, unii dintre ei chiar
rănindu-se. În aceste cazuri sprijinul specialiștilor este imperios necesar.
Din punct de vedere psihologic, această patologie se remarcă prin dependenți
competitivi, neliniștiți dar care au impresia că pot controla situația considerând jocurile de
noroc sursa rezolvării tuturor problemelor, în special de ordin material.
La nivel social se poate discuta de un obicei continuu cauzat de existența unor
recompense sub forma unor câștiguri care pot fi foarte mari. Biologic vorbind, elevii
dependenți simt nevoia de trăiri și emoții pe care le simt în timpul jocului și care depășesc
euforia cauzată de câștigurile financiare. De cele mai multe ori ludomania este asociată cu
esec scolar, dependența de alcool, de droguri și de alte modificări genetice.

12
 BIBLIOGRAFIE

1. Iftene, F. (2007). Comportamente adictive ale copiilor şi adolescenţilor. Cluj-Napoca:

Editura Alma Mater.

2. Iluţ, P. (1997). Abordarea calitativă a socio-umanului. Iaşi: Editura Polirom.

3. Ionescu, G. (1997). Tulburările personalității. Bucureşti: Editura Asklepios.

4. Lupu, V. (2008). Jocul patologic de noroc la adolescenţi. Cluj-Napoca: Editura

Risoprint.

5. Lupu, V. (2011). Profilaxie şi intervenţie în jocul patologic de noroc. De la

intervenţie în psihologie. Bucuresti: Editura Universitară.

6. Macsinga, I. (2000). Psihologia diferențială a personalității. Timișoara: Tipografia

Universității de Vest din Timișoara.

7. Rizeanu, S. (2012). Dependenţa de jocuri de noroc. Ghid de ajutor pentru jucători.

București: Editura Universitară.

8. Rizeanu, S. (2013). Psihoterapia jocului de şansă patologic. București: Editura

Universitară.

9. Zamfir, C. (1996). Dicţionar de Sociologie. Bucureşti: Editura Bucureşti.

13
 Site-uri de specialitate:

- www.anpc.ro (Autoritatea pentru Protecția Consumatorului)

- www.insee.ro (Institutul Național de Statistică)

- www.onjn.gov.ro (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc)

- www.romedic.ro/jocul-patologic-de-noroc

14