UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ SOCIALĂ, ID, ROMÂNĂ

Scrierea și gestionarea de proiecte

Chira Paul-Florin

Decembrie 2018

o Modulul I

1
1. Există o legătură strânsă între conceptele de proiect de intervenție, program social și
propunere de finanțare, însă există diferențe majore între acestea. Proiectul de
intervenție constă într-o inovație, în care se urmărește o schimbare printr-un plan
detaliat de activități și care poate fi sustenabil și replicabil. În cadrul unui proiect de
intervenție se începe cu evaluarea inițială a beneficiarului (ce nevoi are, gradul de
vulnerabilitate, dependența, resursele disponibile, disponibilitatea și dorința
beneficiarului de a se implica), identificarea resurselor, planificarea intervenției,
contractul cu beneficiarul (obiectiv, costuri, durată, etape), realizarea intervenției
(rezultate așteptate, obținerea rezultatelor stabilite), reevaluarea situației beneficiarului
după aplicarea proiectului, evaluarea rezultatelor, monitorizare și închiderea cazului.
Programul social cuprinde mai multe etape: iniţierea, dezvoltarea si consolidarea sau
proiectarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea. Elementele structurale ale
unui program sunt: scopuri şi obiective, activităţi, resurse umane, materiale şi
procedurale şi de timp, beneficiari/populaţie-ţintă, sistem managerial, componentă de
evaluare/autoevaluare. Propunerea de finanțare reprezintă o modalitate de atragere a
unor fonduri, iar forma de prezentare este adaptată la cerințele finanțatorilor.
2. Proiect de intervenție – „Intervenții sociale pentru desegregarea și incluziunea socială
a grupurilor vulnerabile în Zona Metropolitană Cluj, inclusiv a romilor defavorizați”,
Pata-Cluj
Programul pentru victimele violenței în familie
Propunere de finanțare a Centrului de Îngrijire și Asistență Luna de Jos în cadrul
Programul de Interes Național 2018 - „Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de
zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării
persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea
instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate” (în curs de
implementare)

o Modulul II
3. Un parteneriat la nivel local de obicei este elaborat în aşa fel încât să aducă împreună
toți actorii/partenerii sociali relevanți din regiune şi care pot contribui la
îmbunătățirea situației într-o măsură egală. De exemplu Centrul de Îngrijire și
Asistență în parteneriat cu Primăria Comunei Dăbîca au aplicat la Programul de
Interes Național – 2018, în care primăria pune la dispoziția centrului terenul pentru

2
 construirea unor locuințe protejate cu impact major în comunitatea rurală, dezvoltând
noi servicii sociale pentru persoanele adulte cu handicap.
Principiul subsidiarităţii, enunţat în Legea 47/2006, potrivit căruia statul intervine
atunci când iniţiativa locală nu a satisfăcut sau a satisfăcut insuficient nevoile persoanelor,
este concretizat prin Ordonanţa 68/2003 unde se stabileşte rolul autorităţilor locale în
acordarea serviciilor sociale. Astfel obligaţia de a asigura serviciile sociale primare intră în
competenţa Consiliilor Locale, iar cea a serviciilor specializate în competenţa Consiliilor
Judeţene.
Principiul transparenței decizionale este concretizat de setul de instrumente prin care
instituțiile administrației publice informează cetățenii, în calitate de contribuabili și totodată
de beneficiari ai administrației publice, cu privire la activitatea desfășurată în serviciul
acestora. Având calitatea de contribuabili în raport cu statul, cetățenii au dreptul de a fi
informați sau consultați, precum și de a participa la deciziile luate de autoritățile
administrației publice locale și centrale.
Responsabilitatea socială are la bază nevoia unei dezvoltări armonioase a comunității,
care să asigure un trai decent pentru toți membrii acesteia. Responsabilitatea socială, în cadrul
economiei sociale, este asumată benevol, fără a urmări anumite beneficii de imagine, facilități
fiscale sau comerciale, scopul imediat, cât și cel imediat, fiind satisfacerea unei nevoi
comunitare.

4. Mi se pare că toate fazele proiectării dezvoltării sociale sunt importante, însă dacă ar fi
să aleg una ar fi faza a patra – operaționalizarea strategiei într-un plan de acțiune
socială. Consider că este important elaborarea unui plan de acțiune bine definit în
timp, cu resurse disponibile. Mai mult dacă planul de acțiune are un scop precis,
obiective SMART, rezultate așteptate, activități specifice și prevede din timp barierele
care pot apărea în implementarea acestuia, punerea în practică a acestuia nu ar trebui
să ridice mari probleme. Este important să se realizeze operaționalizarea unei strategii
în plan de acțiune. Planul trebuie să fie fundamentat pe o strategie formulată în mod
clar, explicit. Pentru a fi eficient planul trebuie să răspundă la următoarele întrebări: ce
trebuie realizat?, ce trebuie făcut?, cine?, când?, cu ce?. Condiții pentru realizarea unui
plan: să fie bazat pe o strategie clar formulată, să fie înțeles, să fie în concordanță cu
alte politici și planuri, să fie relevant, să aibă sustenabilitate financiară și socială.
o Modulul III
5. Problemă potențială – numărul cazurilor de violență domestică
3
 Problemă latentă – număr persoanelor cu handicap psihic și/sau neurosihic
Problema manifestă - accesul scăzut la servicii de sănătate și educație
Problemă centrală – sărăcia

6. Accesarea serviciilor medicale/de sănătate

a. Nevoie normativă
În trimestrul III 2016 Biroul Naţional de Statistică (BNS) a realizat cercetarea prin
sondaj asupra gospodăriilor populaţiei „Accesul populaţiei la serviciile de sănătate”, ca modul
complementar la studiul în gospodării Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC).
Acest studiu face parte din activităţile ce au drept scop îmbunătăţirea cadrului informaţional
în domeniul sănătăţii pentru o mai bună evaluare şi monitorizare a obiectivelor stipulate în
Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017, dar şi a altor programe
şi strategii ce au drept obiectiv asigurarea unui nivel de sănătate, care ar permite cetăţenilor
ţării să ducă o viaţă socială şi economică productivă. Populaţia rurală în proporţie de 14% şi-a
apreciat starea de sănătate ca fiind rea sau foarte rea, pe când în mediul urban doar 10 la sută
percep starea de sănătate ca fiind nesatisfăcătoare.
b. Nevoie exprimată
20% din populație merg la medic pentru analize medicale anuale
c. Nevoie percepută
Mulți vârstnici resimt nevoia de asistență medicală, dar nu au suficiente resurse pentru a o
accesa.
d. Nevoie relativă
Persoanele vârstnice din județul Cluj au acces mai ridicat la servicii de asistență medicală
decât cele din județul Vaslui.