UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie

INTRODUCERE IN PROBLEMATICA CERCETARII

EXPERIMENTALE CU UN SINGUR SUBIECT

Lector dr. Sebastian Pintea

 Introducere
Exp. cu un sg. subiect vs. studiu de caz

• Spre deosebire de studiul de caz, in experimentul cu un singur subiect,

cercetatorul manipuleaza una sau mai multe variabile (var.
independente)

• E conceput pentru a testa afirmatii cauzale, in timp ce studiul de caz

are o functie mai degraba descriptiva, oferind detalii legate de un
fenomen

• Utilizat tot mai mult in ultimii ani, in studii medicale, de asistenta

sociala, educatie speciala, de psihologie clinica si psihoterapie
 Scopul cercetarii experimentale cu un
singur subiect
• Scopul este testarea efectului unei interventii asupra unui singur
subiect
• Ca si in cercetarea clasica, se urmareste ca modificarile in raspunsuri
(var dep) sa fie rezultatul interventiei (var indep) si nu al altor factori
(var externe) sau al intamplarii
• Permite testarea relatiilor cauza-efect
• Cele mai cunoscute tipuri

– Designul de tip ABAB (reversibile)

– Designul cu niveluri de baza multiple
– Designul cu schimbarea criteriului
– Designul cu interventii alternative
 Principii fundamentale in experimentul cu
un singur subiect
1. Nivelul de baza, stabilit prin masurari repetate, colectate inaintea interventiei
2. Variabilele (ind) sunt manipulate iar datele sunt culese frecvent, pe toata durata
interventiei si uneori chiar dupa
3. Sunt folosite proceduri de control (si nu grupuri de control ca in experimentul
clasic)
4. Variabila dependenta e masurata cu o procedura standard (integritatea var dep)
5. Este evaluata concordanta interevaluatori, atat pentru var ind cat si pt var dep
6. Toate datele sunt reprezentate grafic
7. Sunt folosite proceduri specifice de analiza vizuala a datelor (uneori combinata cu
analiza statistica)
8. Se utilizeaza masuratori si dupa incheierea secventei propriu-zise de cercetare
9. Fiecare tip de design ales permite anumite tipuri de control in interpretarea
datelor, astfel incat concluziile sa fie valide si plauzibile
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect
A. EVALUAREA PERSONALIZATA A DATELOR

• In experimentul cu esantion de subiecti (masurari repetate), ceea ce

se analizeaza este media diferentelor: in consecinta, de multe ori
pentru unii subiecti interventia nu are efect, dar acest lucru nu
transpare din analiza la nivelul mediei

• In schimb, in experimentul cu un singur subiect, chiar daca sunt

inclusi mai multi subiecti, analiza se face separat, pe fiecare subiect
in parte

• In consecinta, cercetare cu un singur subiect nu se refera atat la nr

de subiecti cat la un tip de analiza personalizata
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect
B. STABILIREA UNUI NIVEL DE BAZA

• Eficienta (efectul) unei interventii pentru un

subiect se stabileste prin raportare la performanta
lui dinaintea interventiei (nivelul de baza)
(DISCUTIE: dar in experimentul clasic?)
• Se inregisteaza mai multe masuratori ale
nivelului de baza pentru a lua in calcul
fluctuatiile comportamentului (variatia
intraindividuala), pentru a nu confunda ulterior
aceste fluctuatii cu efectul interventiei
(DISCUŢIE: vs ANOVA)
• Numarul de masuratori necesare pt nivelul de
baza poate varia de la caz la caz in functie de
caracteristicile subiectului si de tipul de design
ales
• Mai mult, chiar in acelasi design (EX. ABAB) nr
de masuratori ale nivelului de baza poate varia de
la o secventa A la alta
• Unii autori recomanda cel putin 5 masuratori, dar
nu exista o regula
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect
C. MASURARI REPETATE PE
PARCURSUL INTERVENTIEI

• Se urmareste eliminarea variabilitatii

de comportament din alte cauze decat
interventia propriu-zisa

• ATENTIE: masuratorile repetate in

interventie ajuta si la analiza
contextului in care apar valori atipice,
oferind un insight pentru evaluarea si
optimizarea interventiei
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect
D. DETERMINAREA STABILITATII DATELOR
• ATENTIE: reprezentarea grafica a datelor se face dupa fiecare masurare, nu la
sfarsitul experimentului
• Nu se trece la urmatoarea etapa pana nu se determina un comportament stabil al
subiectului
• ATENTIE: stabilitatea este obtinuta atunci cand datele subiectului se afla la un
nivel similar pe parcursul mai multor sesiuni de masurare
• Tawney & Gast (1984): stabilitate exista atunci cand aprox. 85% dintre datele
dintr-o etapa se incadreaza intr-o amplitudine de 15 procente in jurul mediei
tuturor scorurilor din acea etapa
• Cu cat datele comparate sunt mai stabile, cu atat sunt mai valide concluziile
extrase pe baza comparatiei (vs ANOVA – grupuri omogene)
• Cu cat variatiile intraindividuale sunt mai mari, cu atat e nevoie de un numar
mai mare de masuratori pentru a determina stabilitatea comportamentului (si
invers)
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect

D. DETERMINAREA STABILITATII DATELOR continuare

• Atunci cand vrem sa determinam stabilitatea datelor, trebuie sa tinem cont si de

tendinta (trendul) datelor
• Barlow & Hersen (1984): trend= cand avem cel putin trei valori succesive in
aceeasi directie, crescatoare sau descrescatoare (sau constanta)
• ATENTIE: existenta unei tendinte a datelor in etapa de determinare a nivelului
de baza este o PROBLEMA (DISCUTIE – DE CE?)
• Daca tendinta in nivelul de baza merge in directia vizata de interventie, acest lucru inseamna ca
interventia nu mai e necesara
• In aceste cazuri se recomanda masurarea in continuare a tendintei nivelului de baza pana la
stabilizare sau se renunta la interventie daca tendinta se mentine
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect

E. MANIPULAREA VARIABILELOR

• Manipularea variabilei independente (cauza)

• Deductiile nu mai sunt ex post facto, ca si in studiul de caz
• Daca e vorba despre mai multe proceduri de interventie (Ex.
terapii), acestea sunt testate pe rand
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect
F. PROCEDURILE STANDARD DE MASURARE

• Modalitatea de masurare a variabilei dependente este aceeasi pe

toata durata experimentului, constanta indiferent de etapa
experimentului (nivel de baza sau interventie)
• Ex.
– Scorul la o scala
– Grila de observatie
• Inregistrarea evenimentului (frecventa de aparitie)
• Inregistrarea duratei evenimentului (comportamentului)
• Inregistrarea timpului de latenta (distanta intre stimul si raspuns)
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect
G. EVALUAREA MENTINERII (PERSISTENTEI) EFECTULUI

• Se refera la masurarea efectului interventiei la distanta de

momentul aplicarii acesteia (ex. o saptamana, o luna, etc)
• Astfel, cercetatorul masoara daca imbunatatirile constatate in
timpul interventiei s-au pastrat in timp, fara ca in acest rastimp
sa se mai fi facut vreo interventie directa
• Multi autori afirma chiar ca un experiment cu un sg subiect care
nu testeaza si persistenta in timp a efectului este un experiment
incomplet
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect
H. ACCENTUL PUS PE VALIDITATEA INTERNA

• Validitatea interna se refera la masura in care efectul constatat poate fi pus pe

seama manipularii cauzei (interventiei) si nu pe seama altor factori
necontrolati
• Multe dintre amenintarile la adresa experimentului clasic sunt eliminate prin
faptul ca subiectul e propriul lui control (reper) (Ex. neechivalenta grup
control/grup experimental)
• Concordanta interevaluatori pt. var. dep. atunci cand se foloseste grila de
observatie
• INTEGRITATEA VARIABILEI INDEPENDENTE (CONTROLUL
MANIPULARII) – descrie procedura
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect
I. ANALIZA VIZUALA A DATELOR

• De cele mai multe ori, prezenta unui efect se determina doar prin
inspectia vizuala a datelor

• Uneori, aceasta este insotita si de anumite analize statistice, insa

parerile sunt impartite asupra utilitatii si mai ales a adecvarii
analizelor statistice la datele din experimentul cu un singur
subiect

• Este vorba practic despre o comparare vizuala a graficului

nivelului de baza cu cel al interventiei
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect
I. ANALIZA VIZUALA A DATELOR

Inspectia vizuala e centrata pe urmatoarele intrebari:

1. A aparut o schimbare?
2. Care e magnitudinea schimbarii?
3. Care e tendinta schimbarii?
4. Care e latenta schimbarii?
5. Este schimbarea una reliable?
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect
I. ANALIZA VIZUALA A DATELOR

1. A aparut o schimbare?

• Se compara nivelul de baza cu cel al interventiei

• Se ia in considerare o valoare medie, dar trebuie
tinut cont si de variabilitatea scorurilor
• ATENTIE: se ia in calcul si gradul de
suprapunere a datelor intre cele doua etape
comparate
• Cu cat gradul de suprapunere e mai redus, cu atat
concluzia ca exista o diferenta (un efect) e mai
intemeiata (DISCUTIE: suprapunerea
distributiilor – puterea testului)
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect
I. ANALIZA VIZUALA A DATELOR
2. Care e magnitudinea schimbarii?
• Magnitudinea are doua aspecte: cantitativ (diferenta numerica intre niveluri)
si calitativ (relevanta clinica a diferentei constatate)
3. Care e tendinta schimbarii?
• Sunt schimbarile constatate in directia dorita?
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect
I. ANALIZA VIZUALA A DATELOR
4. Care e latenta schimbarii?
• Cat dureaza din momentul inceperii interventiei pana la observarea unei
schimbari de comportament (performanta)?
• Apare schimbarea imediat?
• Apare dupa putine aplicari ale interventiei?
• Apare mai repede dupa interventia X decat dupa interventia Y?
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect
I. ANALIZA VIZUALA A DATELOR
5. Are schimbarea un caracter real (reliable)?
• Ne putem increde ca e o schimbare reala?
• Caracterul real se stabileste prin raportarea la fluctuatiile de comportament
• O reteta pentru caracterul real este replicarea directa intrasubiect (EX.
ABAB)
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect

J. DETERMINAREA VALIDITATII EXTERNE

• Se refera la generalizabilitatea rezultatelor (de la esantion la populatie, de la

sarcina experimentala la sarcina ecologica)

• Daca pentru testarea validitatii interne se apeleaza la replicarea intrasubiect,

pentru testarea validitatii externe se apeleaza la replicarea inter/subiecti

• Totusi in cele mai multe studii de acest gen, nu se pune problema validitatii
externe
 Caracteristici ale cercetarii experimentale cu un
singur subiect

K. UTILIZAREA DATELOR IN COMPARATII DE GRUP

• Uneori datele rezultate din mai multe experimente cu un singur subiect sunt
combinate pentru comparatii intergrupale

L. LOGICA EXPERIMENTALA

• Experimentul cu un singur subiect pastreaza logica experimentala: control,

manipulare, verificare, replicabilitate
Designul de tip ABAB
•Presupune intervenţii
reversibile
•Aspecte etice legate de
retragerea intervenţiei
•Repetarea secvenţei AB aduce
un plus de validitate internă
Designul cu niveluri de bază multiple
•Nivelurile de bază multiple se
pot referi la subiecţi diferiţi,
comportamente diferite sau
contexte diferite
•Se foloseşte pentru intervenţii
ireversibile sau a căror retragere e
ne-etică
•Se urmăreşte replicarea efectului
iniţial pentru fiecare nivel
(subiect, comportament, context)
în parte
Designul cu schimbarea criteriului
•Util atunci când se urmăreşte
modificarea graduală a unei
performanţe
•Se utilizează sesiuni succesive
ale intervenţiei
•Se stabileşte un criteriu de
performanţă pentru fiecare
sesiune, care va fi atins
•Fiecare criteriu va fi suficient de
mare ca să se poată detecta o
schimbare şi suficient de mic
pentru a putea fi atins
 Seminar
• Schiţaţi graficul unui design de tip AB (A - nivel de bază, B -
intervenţie)
• Descrieţi pe scurt situaţia experimentală (VI, VD)
• Argumentati numărul de măsurători în secvenţa A respectiv în
secvenţa B
• Discutaţi/argumentaţi pe grafic schimbarea VD din A în B răspunzând
următoarelor întrebări

1. A apărut o schimbare?
2. Care e magnitudinea schimbării?
3. Care e tendinţa schimbarii?
4. Care e latenţa schimbării?
5. Este schimbarea una “reliable”?