UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ SOCIALĂ, ID, ROMÂNĂ

Populații vulnerabile și demografie

Chira Paul-Florin

Iunie 2018

1
 Temă de reflecție

Am ales ca temă de reflecție schimbările apărute în aria familiei contemporane în

Europa și în mod particular în România.

Familia reprezintă cea mai importantă sursă de dezvoltare a unui individ. În cadrul

familiei se pun bazele personalităţii copilului, a învăţării unor norme şi reguli sociale, a

interacţiunii, ataşamentul, însă tot în cadrul familiei pot fi preluate şi patternuri de

comportament antisocial.

Consider că putem vorbi despre familie la singular deoarece fiecare dintre noi are

tendinţa de a folosi termenul de familie şi nu familii, când descriem de exemplu familia pe

care am construit-o împreună cu partenerul de viaţă prin căsătorie şi familia de apartenenţă în

care ne-am născut şi am crescut. De asemenea o persoană poate face referire la familie, chiar

dacă nu e în familia care l-a născut, fiind cazul copiilor daţi spre adopţie. În funcţie de

situaţie, putem utiliza fie familie, fie familii. De exemplu „am fost crescut de mai multe

familii, până mi-am găsit liniştea şi fericirea alături de familia pe care am întemeiat-o

împreună cu soţia mea şi copilul nostru”.

În contextul actual se observă o criză a familiei prin creşterea ratei divorţurilor, a

convieţuirii prin concubinaj, creşterea numărului de persoane singure, apariţia copiilor înainte

de căsătorie, reducerea numărului de căsătorii. Cu toate acestea, consider că oamenii vor avea

mereu nevoia de a fi fericiţi, de a avea o persoană care să le îndeplinească anumite nevoi

emoţionale, de a-şi întemeia o familie şi a avea un copil sau mai mulţi.

Prin definiţie, familia reprezinţă un grup social constituit pe baza relaţiilor de

căsătorie, legături de sânge, rudenie, membrii acesteia împărtăşind sentimente, aspiraţii şi

valori comune. Astfel, când vorbim de familie, vorbim de mai multe persoane – soţ, soţie,

copil, bunic, bunică, etc.

2
 Se observă în prezent o schimbare în întemeierea unei familii la nivel de căsătorie – în

trecut, singura modalitate de oficializare a căsătoriei era cea religioasă, pe când în momentul

actual, căsătoria religioasă nu se poate oficia dacă nu este realizată înainte cununia civilă şi

prezentarea certificatului de căsătorie la biserică. Se poate spune însă că motivele pentru care

se întemeiază o familie au rămas aceleaşi. În trecut, principala formă de familie era cea

nucleară, în care erau cultivate relaţii puternice în interiorul comunităţii, oamenii nu căutau

intimitatea emoţională, iar sexul era privit ca o necesitate pentru procreare. În prezent, se

caută legături emoţionale puternice, grad crescut de intimitate şi preocupare pentru creşterea

copiilor și nu neapărat se pot construi printr-o relație de căsătorie.

Întrucât au apărut noi forme de relații non-maritale, devine dificil pentru statisticieni să

colecteze date și să le compare de-a lungul țărilor.

Căsătoria este cunoscută ca fiind începutul formării unei familii. Se observă faptul că

cele mai cunoscute rate ale căsătoriei sunt în Cipru și Polonia, iar cele mai scăzute se află în

Slovenia și Bulgaria. În ceea ce privește divorțul, cele mai scăzute rate se observă în Italia,

Slovenia și Grecia. Divorțul nu este legal în Malta. Căsătoria este forma de familie valorizată

mai pozitiv de către societate, decât coabitarea sau familiile monoparentale. În România,

durata medie a căsătoriei până la divorț este de 10.5 ani, iar la nivel european este de 12 ani.

Cele mai frecvente motive de divorț sunt: violența, dependența de alcool, infidelitatea și

încetarea iubirii.

Se observă o creștere a numărului nașterilor vii în afara căsătoriei, cele mai multe fiind

în Europa de Nord. În țări mediteraneene precum Grecia, Cipru, Italia și Malta împreună cu

Lituania, Polonia și România, peste 70% din nașteri apar în cadrul căsătoriei.

Fertilitatea este ridicată în țările dezvoltate unde mulți copii sunt născuți în afara

căsătoriei și unde ratele de angajare ale femeilor sunt ridicate. Există o corelație crescută între

sărăcie și numărul copiilor. Fertilitatea este crescută când există siguranța locului de muncă,

3
egalitatea de gen și echilibrul muncă-familie. În România, rata fertilității este mai scăzută în

comparație cu alte țări europene. Vârsta medie la prima naștere de 25 ani, cu 3 ani mai

crescută față de anii 1990.

Tinerii adulți din Europa nordică și vestică părăsesc casa părinților mai devreme decât

cei din alte țări ale Europei. În toate țările, femeile părăsesc mai devreme casa părinților în

comparație cu bărbații. Principalul motiv poate fi căsătoria și mutarea cu partenerul de viață.

Diferențele care apar între țări pot fi explicate de aspectele culturale și stilurile de viață

diferite. De asemenea, dificultățile materiale reprezintă principalul obstacol pentru tineri în

părăsirea casei părintești. Dificultățile provin din instabilitatea locului de muncă, lipsei

experienței pentru angajare, dezinteres pentru învățarea academică.

În trecut se punea accent pe aspectul biologic al familiei, pe funcția de reproducere, pe

rolul de casnică a femeii. În prezent, accentul cade pe egalitatea de șanse, aspirațiile femeii de

carieră, împărțirea treburilor casnice. Familia tradițională era bazată pe o relație autoritară, cu

accent pe importanța bărbatului ca fiind capul familiei și aducător de venituri. Familia

contemporană este bazată pe egalitate, schimbare și comunicare, dar și pe instabilitate.

Vorbim de instabilitate în familia contemporană deoarece accentul cade pe dezvoltarea

personală și profesională a individului, independența economică, afirmarea femeilor pe piața

muncii, schimbări în valori și norme. Vedem zilnic postări ale unor oameni care pozează

fericiți în medii online, dar oare faptul că petrec timp îndelungat online nu duce la degradarea

relației dintr-o familie? Se observă faptul că suntem caracterizați de schimbări – ne schimbăm

locul de muncă, domiciliul, prietenii, partenerul de viață, etc.

Principalii factori care au determinat modificări în modelele familiale:

-reducerea importanței funcției familiei

-dorința de a face carieră a femeilor

-creșterea independenței

4
-creșterea diversității culturale, politice

-schimbări ale valorilor și normelor

-creșterea permisivității sociale

-împrumutarea unor modele comportamentale de la o societate la alta.

Principalii factori ai transformării familiei tradiționale sunt (Weber, 1978):

 Creşterea mijloacelor şi resurselor economice

 Apariția aspirațiilor individuale

 Autoritatea parentală

 Diviziunea proprietăţii; de la proprietatea familială extinsă, la ferme mici, individuale,

paralel cu reducerea dimensiunii familiei.

 Protecţia individului

 Separarea ecologică a activităţii economice (ocupaţiei) de gospodăria familială:

ocupaţia se exercită în birouri, magazine, ateliere etc.

 Eliminarea dependenţei firmei (întreprinderii) de familie (reglementarea juridică a

proprietăţii private, a falimentului, a registrelor comerciale, contabilităţii).

 Educaţia nu se mai face predominant în familie: locul acesteia este luat de şcoli,

biblioteci, teatre, concerte, cluburi, grupuri de socializare. Valorile culturale ale

individului pot deveni diferite de cele ale familiei de origine.

Aceste schimbări însă nu indică prăbușirea familiei ca instituție socială, ci mai degrabă

se pune accent pe importanța împărțirii sarcinilor în gospodărie, pe comunicare, parteneriat

între părinți și copii.

Familia a devenit o instituție în care se pune accent pe flexibilitate, adaptare constantă

la cerințe, deschisă și independentă/democratică. Consider că indiferent de ce ne arată

statisticile și comparațiile realizate în țările europene, familia este reprezentată de acei oameni

alături de care te simți în siguranță, îți respectă deciziile și individualiatea, te ajută să

5
depășești obstacolele. Totodată, dacă un cuplu căsătorit decide să divorțeze, problema

divorțului ar trebui să rămână la nivel soț-soție pentru că sunt singurii în măsură să evalueze

calitatea relației lor, știu cel mai bine problemele cu care s-au confruntat și pe care nu le-au

putut soluționa în mod convenabil pentru stabilitatea relației.

"Totul este legat de calitatea vieţii şi de aflarea unui echilibru între muncă, prieteni şi

familie.” (Philip Green)