Statistică teoretică şi economică

CAPITOLUL 2.
CERCETAREA STATISTICĂ
Cuvinte cheie:
- analiza şi interpretarea statistică
- caracteristica de grupare
- grafice statistice.
- observarea statistică
- observarea documentară
- observarea directă
- prelucrarea statistică
- plan de observare statistică.
- tabele statistice.

In sens larg, cercetarea statistică cuprinde totalitatea operaţiilor de culegere şi

observare, sistematizare şi prelucrare, stocare şi regăsire, analiză şi interpretare a
informaţiilor necesare pentru cunoaşterea şi conducerea proceselor sociale şi economice.
Etapele cercetării statistice sunt următoarele:
¾ Observarea statistică care cuprinde culegerea datelor individuale.
¾ Prelucrarea statistică care cuprinde sistematizarea datelor individuale; calculul
indicatorilor statistici şi prezentarea datelor sub forma de tabele, serii sau grafice
statistice;
¾ Analiza şi interpretarea statistică care cuprinde confruntarea şi compararea
datelor, verificarea ipotezelor, formularea concluziilor asupra cercetarii şi
fundamentarea calculelor de prognoză.

2.1. Observarea statistică

Observarea este prima etapa a cercetării statistice. Ea constă în culegerea de date
(informaţii) după o anumită metodologie pentru toate unităţile colectivităţii cercetate.
Scopul observării este comun cu cel al cercetării statistice, în sensul cunoaşterii
situaţiei existente, modificărilor structurale şi în dinamică sau al interdependenţei cu alte
fenomene.
In procesul observării statistice trebuie să se ţină seama de anumite principii,
dintre care:
• datele culese să fie autentice, să reflecte realitatea;
• datele să se refere numai la caracteristicile esenţiale, care răspund cel mai bine
scopului cercetării;
• culegerea de date trebuie să se realizeze în condiţii obiective, fără preferinţe din
partea cercetătorilor.

Pentru organizarea raţională a unei observari statistice trebuie rezolvate o serie de

probleme cu caracter organizatoric şi metodologic. Pentru aceasta este nevoie de un plan
de observare statistică.
Planul de observare statistică cuprinde:

10
Statistică teoretică şi economică

• scopul observării – subordonat scopului general pentru care s-a organizat

cercetarea;
• obiectul observării – îl formează colectivitatea cercetată sau mulţimea unităţilor
care se vor înregistra împreună;
• unitatea de observare – definită ca element component al colectivităţii. Pot exista
unităţi simple (personae fizice, mărfuri etc.) sau unităţi complexe (familie,
echipă, societate comercială etc.);
• programul observării – constă în stabilirea caracteristicilor care trebuie să fie
înregistrate, modalităţile concrete de culegere a datelor şi încadrarea în timp şi
spaţiu a activităţii de obţinere a informaţiilor;
• formulare şi instrucţiuni de completare – se prezintă sub forma de fişe şi liste.
Formularele de înregistrare cuprind şi instrucţiuni de înregistrare. Astfel, timpul
observării vizeaza două aspecte: stabilirea timpului la care se referă datele
înregistrate şi a duratei înregistrării;
• locul observării şi unitatea care raportează – în general, el coincide cu locul unde
este amplasat fenomenul înregistrat;
• probleme organizatorice – care asigură cât mai bune condiţii pentru desfăşurarea
observării.

Modalităţi de observare statistică.

Observarea statistică poate fi observare documentară sau observare directă.
Observarea documentară are loc atunci când se preiau date înregistrate din documente
sau publicaţii existente. In acest caz, costul este redus şi există cel puţin doua reguli care
trebuie respectate:
• nu trebuie să se preia informaţiile în mod automat, ci se verifica constistenţa
logică şi comparabilitatea acestor informaţii;
• atunci când se colectează date din mai multe surse este absolut necesară
verificarea comparabilităţii metodologiilor de elaborare a indicatorilor.
Observarea directă (nemijlocită) presupune contactul direct cu obiectul observării şi
înregistrarea element cu element a tuturor caracteristicilor cuprinse în programul
observării.

Erorile de observare statistică.

Principalele tipuri de erori statistice în etapa de observare sunt:
• erori întâmplatoare care provoaca abateri în sensul măririi sau micşorării
nivelului real al fenomenului. Acestea pot surveni din neatenţie şi nu au caracter
premeditat. In cazul colectivităţilor mari, acest tip de erori are un caracter redus;
• erori sistematice care produc abateri semnificative de regulă într-un singur sens
de la realitatea observată. Sunt generate din neînţelegere sau din rea credinţă
(voinţă).

2.2. Prelucrarea statistică

Prelucrarea statistică se referă la operaţiile de sistematizare a datelor primare pe
întreaga colectivitate şi pe părţile ei componente; calculul indicatorilor absoluţi şi
derivaţi, precum şi prezentarea rezultatelor obţinute.

11
Statistică teoretică şi economică

Prelucrarea statistică în sensul sistematizării şi generalizării datelor statistice

implică parcurgerea etapelor:
• centralizarea;
• gruparea sau clasificarea datelor şi calculul indicatorilor statistici absoluţi;
• calculul indicatorilor derivaţi;
• prezentarea rezultatelor prelucrării sub formă de serii, tabele şi grafice statistice.
Centralizarea constă în strângerea la un centru de prelucrare a tuturor formularelor
şi însumarea datelor fiecărei caracteristici aditive în parte, în scopul obţinerii indicatorilor
totalizatori. Există centralizări simple şi centralizări pe grupe. Centralizarea pe grupe
presupune gruparea prealabilă a datelor şi are drept scop cunoşaterea mai detaliată a
fenomenului, permiţând analiza structurii colectivităţii.

Un exemplu de formular de centralizare este prezentat mai jos:

Elementele Caracteristici
colectivitatii C1 C2 C3 …….. Cn
1 X X X X
2 - - X -
.
.
.
n X X X -
Total (n) C1 C2 C3 …….. Cn

Clasificarea şi gruparea statistică. Structurarea colectivităţii în grupe omogene

după variaţia uneia sau mai multor caracteristici de grupare se numeşte grupare sau
clasificare.
Prin grupe omogene se înţelege atunci când unităţile care o compun sunt de
acelaşi fel (aparţin aceluiaşi tip calitativ) şi ca nivel diferă în mică măsură una de alta.
Gruparea statistică este cea mai semnificativă modalitate de sistematizare a datelor după
o caracteristică numerică (cantitativă).
Tehnica grupării parcurge următoarele etape:
• alegerea şi folosirea caracteristicilor de grupare;
• alegerea numărului de grupe şi stabilirea mărimii intervalelor de grupare;
• enumerarea problemelor de cunoaştere care se rezolvă prin metoda grupărilor.

Prin caracteristica de grupare se înţelege acea însuşire care stă la baza împărţirii
colectivităţii în grupe omogene.
După numărul caracteristicilor puse la baza grupării se disting: grupări simple şi
grupări combinate.
După continutul caracteristicilor, grupările simple şi combinate pot fi: teritoriale,
cronologice sau atributive.
Grupările după caracterstici numerice sunt cele mai dificile, deoarece, cu cât
amplitudinea variaţiei este mai mare, cu atât este mai greu de asigurat omogenitatea
unităţilor din aceeaşi grupă.
In acest caz există două probleme:

12
Statistică teoretică şi economică

• alegerea numărului de grupe;

• stabilirea mărimii intervalului de grupare.
Mărimea intervalului de grupare se poate face după relaţia de mai jos:

A X max − X min
k= = ⋅
r r

sau se mai poate determina şi după formula lui H.A. Sturges1:

X max − X min
k= .
1 + 3,322 ⋅ log n

unde:
A = amplitudinea absolută;
r = numărul de grupe;
Intervalul de variaţie este un grup omogen de variante, despărţit de restul
colectivităţii prin limita inferioară şi limita superioară a grupei. Intervalele de grupare pot
fi: intervale egale şi intervale neegale; intervale deschise şi intervale inchise; intervale
cu variaţie continuă şi intervale cu variaţie discontinuă (discretă).

2.3. Prezentarea datelor statistice.

In vederea aplicării metodelor de calcul şi de interpretare statistică, rezultatele
sistematizării datelor se prezintă sub formă de serii, tabele sau grafice statistice.
Seria statistică este alcatuită din şiruri paralele de date, aflate în concordanţă
univocă, în sensul că valorile sau variantele unei (unor) caracteristici sunt prezentate în
raport de variantele sau intervalele de variaţie ale unei caracteristici numită caracteristică
de grupare.
Dintre caracteristicile înregistrate cu prilejul observării se alege aceea care
serveşte cel mai bine scopului cercetării. Uneori este necesară combinarea şi utilizarea
concomitentă a mai multor caracteristici de grupare.
In acest context distingem:
• serii unicriteriale (unidimensionale);
• serii multicriteriale (multidimensionale);
Seriile unicriteriale (unidimensionale) pot fi prezentate funcţie de natura
caracteristicii de grupare în trei tipuri distincte:
• serii cronologice (dinamice, de timp), când caracterstica de grupare este o
variabilă de timp;
• serii teritoriale (de spaţiu), cănd variabila de grupare este o caracteristică
administrative-teritorială;

1
H.A.Sturges: The Choise of a Class Interval, Journal of the American Statistical Association, vol.21, p.65-
66.

13
Statistică teoretică şi economică

• serii de repartiţie (de distribuţie), când caracteristica de grupare este un atribut

cantitativ sau calitativ al colectivităţii cercetate.

Tabele statistice.
Tabelul statistic este o formă de prezentare ordonată şi completă a datelor despre
o colectivitate cercetată, facilitând formarea unei imagini globale despre obiectul de
studiu.
Elementele constructive ale unui table statistic sunt:
• titlul tabelului, trebuie să precizeze în câteva cuvinte ce se prezintă în tabel, unde
şi când s-au produs evenimentele prezentate în tabel;
• macheta tabelului care cuprinde totalitatea liniilor orizontale şi verticale a căror
intersecţie conduce la formarea de rubrici pentru subiectul şi predicatul
tabelului;
• subiectul tabelului se înscrie în capetele rândurilor şi îl reprezintă colectivitatea
şi părţile sale componente;
• predicatul tabelului se înscrie în capătul coloanelor şi este format din totalitatea
aspectelor cantitative referitoare la colectivitatea cercetată. Macheta devine tabel
statistic când se umple cu date.
• conţinutul tabelului reprezintă totalitatea informaţiilor trecute în rubrici;
• sursa datelor se trece imediat sub tabel;
• notă explicativă se pune fie imediat după sursa datelor, fie în subsolul paginii pe
care se afla tabelul daca în etapa de culegere sau prelucrare a datelor din table s-
au folosit proceduri sau tehnici noi sau rar utilizate de către posibilii cititori.

Grafice statistice.
Graficul statistic reprezintă o altă formă de prezentare a datelor sub formă de
imagini spaţiale cu caracter convenţional care prin mijloace plastice reliefează unele
caracteristici esenţiale ale colectivităţii cercetate.
Elementele constitutive ale unui grafic statistic sunt:
• titlul graficului;
• axa sau axale graficului;
• scara sau scările graficului pentru gradare;
• legenda care să explice culori, haşuri;
• graficul propriu-zis reprezentat de puncte, linii, figuri geometrice în plan sau
spaţiu sau figuri natural convenţionale construite la scara;
• sursa datelor se plasează imediat după grafic;
• nota explicative.

Principalele tipuri de grafice sunt: diagramele prin benzi şi coloane; grafice prin
areale; diagrame de structură; diagrame polare etc.
Diagramele prin benzi se costruiesc sub forma unor dreptunghiuri cu latura mare
orizontală sprijinite pe o dreaptă ridicată în punctul de origine a axei (orizontale) de
reprezentare.
Diagrame prin coloane se construiesc sub forma unor dreptunghiuri cu latura
mare verticală cu ajutorul unui sistem de axe rectangulare.

14
Statistică teoretică şi economică

Graficele prin areale se construiesc sub forma unor figuri geometrice în plan a
căror suprafaţă este proporţională cu mărimea caracteristicii. De regulă, se folosesc
pătrate, romburi, cercuri, triunghiuri echilaterale, dreptunghiuri etc.
Diagramele de structură presupun un raport de proporţionalitate între suprafaţa
figurii geometrice şi totalul structurii de 100%.
Diagrama polară se utilizează, de obicei, pentru a ilustra sezonalitatea, dar poate
fi folosită şi pentru a da o imagine grafică raportului dintre elementele unor serii de
repartiţie.

Probleme şi aplicaţii.

2.1.O anchetă întreprinsă la începutul anului 2001 în Bucureşti în rândul a 60 de

societăţi comerciale de mărime medie, permite următoarea înregistrare cu privire la
numărul de salariaţi:

267 268 270 285 286 290 292 296 285 288
296 299 325 346 261 252 270 262 255 248
272 170 165 275 172 240 181 185 250 252
197 280 192 181 284 195 197 282 187 194
215 217 196 198 225 220 230 211 227 231
233 220 225 228 233 234 217 236 245 248

Se cere

1. Să se identifice nivelul minim şi maxim al numărului de salariaţi în cele 60 de societăţi

comerciale observate;
Răspuns: xmin = 165 persoane, xmax = 346 persoane

2.Să se grupeze cele 60 societăţi comerciale pe 6 intervale egale de variaţie a numărului

de salariaţi şi să se reprezinte grafic repartiţia de frecvenţe obţinută;
Rezolvare:
Numărul de grupe este h = 6, iar mărimea intervalului (k) este de aproximativ 30
persoane, potrivit relaţiei:
x − x min 346 − 165
k = max = = 30,167 ≅ 30 persoane
h 6
Intervalele de variaţie trebuie astfel stabilite încât:
a) să permită cuprinderea tuturor unităţilor observate;
b) centrele de intervale să fie, pe cât posibil, numere rotunde, care să faciliteze
calculele ulterioare. În tabelul de mai jos, primul interval de grupare are limita inferioară
egală chiar cu xmin. În schimb, ultimul interval de grupare rămâne deschis la limita
superioară pentru a putea permite cuprinderea unităţii cu 346 persoane ocupate.În ultima
coloană a tabelului sunt semnalate centrele intervalelor de grupare, care se obţin ca medie
aritmetică simplă a limitelor inferioare şi superioare ale fiecărei grupe.
Răspuns:

15
Statistică teoretică şi economică

Gruparea a 60 unităţi comerciale din Bucureşti

după numărul de salariaţi

Intervale de variaţie a Număr de societăţi Centrul intervalului

numărului de salariaţi comerciale de grupare
(n j ) (x j )
*
165 – 195 9 180
195 – 225 11 210
225 – 255 17 240
255 – 285 12 270
285 – 315 9 300
315 şi peste 2 330
Total 60 ---
*Limita superioară nu este inclusă în interval

Reprezentarea grafică este o histogramă sau un poligon de frecvenţe: pe axa

absciselor se măsoară cele şase intervale de grupare, iar pe axa ordonatelor frecvenţa
specifică fiecărei grupe.
Pentru o reprezentare grafică expresivă, se recomandă ca lungimea segmentului
aferent frecvenţei maxime înregistrate (in exemplul nostru nmax = 17) să fie aproximativ
egală cu lungimea segmentului folosit pentru reprezentarea celor şase grupe pe axa
absciselor.
Prin aplicarea formulei lui H.D. Sturges pentru estimarea mărimii (k) a
intervalelor de grupare rezultă valoarea 26,2 pentru cele N = 60 unităţi comerciale
observate:

x max − x min 346 − 165

k= = = 26,2
1 + 3,322 log N 1 + 3,322 ⋅ 1,77815
Având în vedere că variabila observată este numărul de salariaţi şi că această
variabilă nu admite diviziuni subunitare, se cere să se analizeze posibilitatea grupării
societăţilor comerciale pe intervale de câte 25 salariaţi, prima grupă urmând să cuprindă
toate unităţile cu personal de până la 175 persoane. Să se analizeze posibilitatea
reorganizării grupelor constituite.
Răspuns:
Gruparea a 60 unităţi comerciale din Bucureşti
după numărul de salariaţi
Intervale de variaţie a Număr de societăţi
numărului de salariaţi comerciale
(n j )
*
Sub 175 3
175 – 200 11
200 – 225 6
225 – 250 14
250 – 275 11
275 – 300 13
300 – 325 0
325 şi peste 2
Total 60

16
Statistică teoretică şi economică

*Limita superioară nu este inclusă în interval

Observaţie: Formula lui H.D. Sturgers oferă o soluţionare optimală a cerinţei de grupare
pe intervale egale numai în cazul unei distribuţii quasi-continue a unităţilor observate
între xmin şi xmax. În acest exemplu, intervalul penultim (300 - 325) este vid.
Totodată, coloana a doua a tabelului 1.2 reflectă fluctuaţii ale numărului de unităţi
cuprinse în diferite grupe, ceea ce poate fi considerat ca semn al unei sistematizări
deficitare a datelor observării statistice (între grupele cu 11 şi, respectiv 14 societăţi
comerciale apare una cu numai 6 unităţi, între grupele cu 14 şi, respectiv 13 societăţi se
înregistrează o grupă cu o frecvenţă mai mică, de 11 societăţi comerciale).
Pentru a elimina astfel de neajunsuri, există două alternative:
a) eluarea procesului de grupare a datelor observării tot pe intervale de variaţie
a numărului de salariaţi de 25 de persoane, dar, se glisează fie în sus (de exemplu, primul
interval să cuprindă societăţile cu până la 180 salariaţi, al doilea interval să fie de la 180
la 205 salariaţi etc.) fie în jos (de exemplu, prima grupă să fie până la 170 salariaţi etc.).
b) se procedează la regrupare, unind două câte două intervalele de variaţie a
numărului de salariaţi ai societăţilor comerciale. Mai jos se prezintă două variante de
regrupare a societăţilor comerciale observate, intervalele fiind de câte 50 salariaţi:

b1)
Intervale de variaţie a Număr de societăţi
numărului de salariaţi comerciale ( n j )
Sub 175* 3
175 – 225 17
225 – 275 25
275 – 325 13
325 şi peste 2
Total 60
*
Din felul în care sunt definite intervalele marginale de grupare,
rezultă că limita inferioară este inclusă în fiecare interval.

b2)
Intervale de variaţie a Număr de societăţi
numărului de salariaţi comerciale
(n j )
Sub 200* 14
200 – 250 20
250 – 300 24
300 şi peste 2
Total 60
*Limita superioară nu este inclusă în interval

Să se propună o grupare pe intervale neegale de variaţie a numărului de angajaţi,

pornind de la analiza tipologică a unităţilor înregistrate şi să se reprezinte grafic repartiţia
de frecvenţe obţinută.
Rezolvare:

17
Statistică teoretică şi economică

Din variantele deja prezentate de grupare pe intervale egale, se remarcă faptul că

majoritatea societăţilor comerciale observate se încadrează între 200 şi 300 salariaţi, cu o
concentrare de câte 12 unităţi în intervalele (220-239 salariaţi) şi (280-299).
În acest context, se avansează următoarea propunere de grupare pe intervale
neegale de variaţie a numărului de salariaţi:

Intervale de variaţie a Număr de societăţi Mărimea intervalului de

numărului de salariaţi comerciale grupare
(n j ) (k j )
sub 180 3 20*
180 – 199 11 20
200 – 239 16 40
240 – 279 16 40
280 – 299 12 20
300 – 350 2 50
Total 60 ---
*
Primul interval (deschis) se consideră a avea aceeaşi mărime
ca şi intervalul vecin (20 de salariaţi)

Reprezentarea grafică se realizează sub forma de histogramă. Ţinând cont de

faptul că fiecare grupă este ilustrată sub forma unui dreptunghi care are o latură egală cu
mărimea intervalului de grupare (kj), iar cealaltă cu numărul (nj) de elemente din grupă,
trebuie respectată proporţionalitatea dintre suprafeţele dreptunghiurilor. Astfel, atunci
când grupa este de 2 sau 2,5 ori mai mare, frecvenţa observată se micşorează de acelaşi
număr de ori. Numai aşa se realizează o reprezentare corectă a repartiţiei de frecvenţe pe
intervale neegale de grupare.
Se cere să se precizeze care este cea mai fidelă prezentare a colectivităţii
observate.
Rezolvare:
Se porneşte de la observarea numărului total de salariaţi în cele 60 de societăţi
60
comerciale înregistrate: ∑x
i =1
i = 14481 salariaţi.

Acea grupare care se abate cel mai puţin (în plus sau minus) de la această sumă
este considerată că denaturează cel mai puţin specificul colectivităţii analizate.
Datele fiind grupate, frecvenţa (nj) specifică fiecărei grupe (j) se înmulţeşte cu
centrul (xj) grupei pentru a calcula ∑ x j ⋅ n j .
j

Rezultatul calculelor arată astfel:

• Gruparea pe intervale de câte 30 persoane conduce la Σx j n j = 14610 persoane
(+0,9% faţă de efectivul persoanelor salariate în cele 60 de societăţi comerciale);
• Gruparea pe intervale de câte 25 persoane se caracterizează prin
Σx j n j = 14450 persoane (-0,2% faţă de numărul efectiv al salariaţilor), dar apare o
grupă vidă, ceea ce este inacceptabil;

18
 Statistică teoretică şi economică

• Gruparea (b1) pe intervale de câte 50 salariaţi conduce la Σx j n j = 14700 persoane

(+1,5%), iar gruparea (b2), de aceeaşi mărime 50 a intervalelor prezintă
Σx j n j = 14200 persoane (-1,9%)
• Gruparea pe intervale neegale se caracterizează prin Σx j n j = 14410 persoane
(-0,5%).
Răspuns:
Cea mai fidelă prezentare a numărului de salariaţi este cea realizată pe intervale
neegale (cu o abatere de –0,5% faţă de numărul de salariaţi înregistraţi); prelucrarea
ulterioară a datelor poate fi îngreunată însă de această grupare pe intervale neegale.
Dintre grupările pe intervale egale, cea mai cea mai apropiată redare a realităţii se
realizează prin prima variantă de grupare (pe intervale de câte 30 de salariaţi) cu o
abatere de +0,9% faţă de numărul de salariaţi înregistraţi.

2.2 În cursul lunii martie 2001, trei echipe (A, B şi C) au realizat un număr de 220
de loturi de produse, fiecare lot fiind alcătuit din câte 500 de unităţi.
Cu prilejul unui control total dispus de managementul fabricii, s-au înregistrat
următoarele date (alături de însemnul echipei s-a notat numărul de produse defecte
din fiecare tip).

Nr Echipa Produse Nr Echipa Produse Nr Echipa Produse Nr Echipa Produse

crt defecte crt defecte crt defecte crt defecte
1 B 5 56 B 12 111 A 2 166 B 5
2 B 4 57 A 2 112 B 5 167 B 4
3 B 4 58 C 12 113 B 10 168 B 3
4 C 5 59 C 7 114 C 4 169 A 2
5 A 4 60 C 7 115 C 14 170 A 6
6 A 4 61 A 2 116 C 6 171 B 5
7 A 8 62 C 7 117 C 4 172 B 6
8 B 4 63 B 4 118 C 14 173 C 5
9 C 5 64 C 3 119 C 8 174 A 4
10 B 4 65 C 4 120 C 6 175 A 2
11 A 3 66 C 9 121 B 3 176 A 4
12 C 4 67 B 5 122 B 3 177 B 4
13 A 5 68 C 13 123 C 13 178 B 8
14 C 9 69 C 8 124 A 1 179 C 4
15 C 15 70 B 5 125 C 3 180 C 10
16 B 6 71 B 5 126 C 5 181 B 4
17 C 4 72 C 5 127 B 6 182 A 3
18 B 6 73 B 7 128 C 6 183 B 9
19 C 6 74 B 4 129 B 2 184 C 6
20 C 6 75 B 5 130 C 5 185 B 4
21 C 5 76 C 15 131 C 3 186 A 6
22 C 6 77 C 14 132 B 4 187 A 4
23 C 14 78 C 8 133 C 15 188 C 5
24 B 2 79 B 3 134 A 1 189 B 3
25 B 2 80 C 12 135 A 7 190 A 3
26 A 2 81 C 7 136 B 5 191 A 6
27 B 3 82 B 9 137 C 14 192 C 13
28 B 2 83 C 6 138 A 7 193 C 4
29 C 14 84 C 14 139 A 8 194 B 5
30 A 3 85 C 6 140 B 8 195 A 1
31 B 3 86 C 3 141 C 11 196 C 3
32 C 5 87 C 4 142 B 4 197 C 10
33 B 9 88 C 3 143 C 6 198 C 3
34 C 10 89 C 6 144 C 11 199 B 7
35 A 3 90 B 3 145 C 12 200 C 9
36 C 10 91 C 5 146 C 3 201 B 3

19
 Statistică teoretică şi economică

37 B 8 92 B 8 147 C 4 202 B 5
38 C 10 93 C 9 148 B 3 203 A 1
39 B 4 94 A 6 149 C 4 204 C 4
40 C 7 95 C 11 150 C 5 205 C 7
41 B 5 96 C 3 151 B 3 206 A 2
42 A 7 97 C 12 152 C 10 207 B 2
43 B 8 98 C 11 153 C 8 208 B 2
44 A 2 99 A 4 154 A 7 209 C 5
45 C 4 100 A 5 155 A 2 210 A 3
46 A 3 101 C 5 156 B 8 211 A 2
47 B 4 102 C 4 157 A 3 212 B 6
48 A 2 103 B 5 158 A 5 213 C 12
49 C 7 104 C 4 159 B 5 214 C 6
50 A 1 105 A 2 160 C 7 215 C 9
51 B 5 106 C 10 161 A 5 216 A 5
52 C 4 107 A 6 162 B 4 217 A 6
53 B 7 108 B 6 163 C 3 218 C 5
54 A 1 109 C 7 164 B 5 219 C 10
55 A 6 110 B 7 165 A 2 220 B 7

Se cere:
Să se grupeze loturile în raport cu echipa care a realizat fabricaţia şi să se
reprezinte grafic repartiţia obţinută.

Rezolvare:
Repartiţia loturilor fabricate pe echipe:

Echipa Număr loturi

A 53
B 67
C 100
Total 220

Reprezentarea grafică se face printr-o diagramă prin benzi sau diagramă cu

coloane, cum se prezintă în figura urmatoare:

Repartiţia loturilor fabricate pe echipe

120
100
100
Număr loturi

80 67
53
60
40
20
0
Echipa A Echipa B Echipa C

Să se alcătuiască repartiţia loturilor fabricate în funcţie de numărul de produse

defecte identificate şi să se realizeze reprezentarea grafică a seriei astfel obţinute.
Rezolvare:

20
Statistică teoretică şi economică

Considerând că variabila “număr de produse defecte pe lot” se distribuie aproape

continuu între xmin = 1 defect/lot şi xmax = 15 defecte/lot, se poate recurge la gruparea pe
trei intervale egale de mărime cinci:
Repartiţia loturilor fabricate în funcţie de
numărul de produse defecte pe lot:

Număr de produse Număr loturi

defecte/lot
1–5 125
6 – 10 63
11 - 15 22
Total 220

Reprezentarea grafică este o histogramă sau un poligon de frecvenţe.

Să se alcătuiască repartiţia bidimensională a celor 220 de loturi, folosind grupările
unidimensionale anterioare ca instrumente de verificare a corectitudinii operaţiei de
grupare.
Rezolvare

Repartiţia loturilor fabricate în martie 2001 în funcţie

de echipa de lucru şi numărul de produse defecte pe lot:

Număr de produse Echipa Total

defecte/lot A B C
1–5 39 47 39 125
6 – 10 14 20 39 63
11 – 15 --- --- 22 22
Total 53 67 100 220

Observaţie: Ultima linie a tabelului de mai sus reproduce prima grupare, iar ultima
coloană cea de-a doua grupare a loturilor de produse.

2.3. Şirul următor de date reprezintă punctajele obţinute de 40 de candidaţi la

admiterea în învăţământul superior la ASE Bucureşti în anul 1998:
44; 84; 81; 56; 78; 29; 63; 79; 76; 53; 77; 35; 73; 78; 87; 26; 47; 60; 77; 86; 78; 82;
60; 62; 78; 68; 58; 67; 75; 88; 60; 50; 85; 72; 64; 73; 40; 72; 57; 84.
Observaţie: punctajul maxim obtenabil în 1998 a fost 90.

Se cere:
1. Să se observe punctajele maxim şi minim înregistrate în această colectivitate.
2. Să se grupeze candidaţii după rezultatele obţinute în cinci grupe egale.
3. Să se reprezinte grafic repartiţia obţinută.
4. Să se calculeze mărimile relative prin care se caracterizează structura colectivităţii în
funcţie de performanţa înregistrată de candidaţi, precum şi proporţia între grupele
constituite.

2.4. În cadrul unei universităţi, un număr de 25 de profesori de toate gradele

declară următoarele venituri salariale pe primele 6 luni ale anului 2000 (milioane

21
Statistică teoretică şi economică

lei): 24; 10; 14; 20; 23; 24; 12; 10; 17; 21; 22; 17; 15; 18; 12; 24; 21; 11; 18; 20; 24;
16; 18; 17; 22.

Se cere:
1. Să se grupeze datele pe 4 intervale egale.
2. Să se reprezinte grafic gruparea obţinută.

2.5.Ratele dobânzii practicate de 15 bănci comerciale într-o lună a anului 1998

variază astfel: 45%, 55%, 52%, 60%, 46%, 48%, 58%, 60%, 52%, 48%, 50%,
60%, 62%, 58%, 55%.

Se cere:
1. Să se reprezinte grafic această serie.
2. Să se grupeze băncile pe trei intervale de variaţie a ratei dobânzii practicate şi să se
facă o nouă reprezentare grafică a repartiţiei obţinute.

2.6. Managerul unei uzine a înregistrat numărul accidentelor la locul de muncă

din ultimele 24 de luni. Rezultatele sunt prezentate mai jos:

Numărul Frecvenţa
accidentelor accidentelor
1-2 6
3-4 10
5-6 5
7-8 2
9-10 1

Se cere:
1. să se determine frecvenţele cumulate crescător şi descrescător;
2. presupunem că în următoarea lună au loc 11 accidente, ce sugerează acest lucru
managerului?

2.7. O companie cu două filiale doreşte să compare salariile plătite. Acestea sunt
următoarele:
Salariu (mii lei) Filiala 1 Filiala 2
Sub 500 15 2
501-800 80 16
801-1100 55 12
1101-1400 30 11
peste 1401 20 9
Total 200 50
Se cere:
1. să se transforme aceste frecvenţe absolute în frecvenţe relative;
2. să se transforme aceste frecvenţe absolute în frecvenţe cumulate crescător;

22
Statistică teoretică şi economică

3. care dintre aceste modalităţi poate permite o mai uşoară comparare a salariilor
celor două filiale.

2.8. Arătaţi că:

4 3 4 3 4 3

∑∑ ( x
i =1 j =1
ij − 2 ⋅ y ij + 5) = ∑ ∑ x ij − 2 ⋅ ∑ ∑ y ij + 60.
i =1 j =1 i =1 j =1

2.9. Dacă x1=-1, x2=3, x3=5 şi y1=4, y2=0, y3=2, calculaţi următoarele:

3 3 3 3
a) ∑∑ x i ⋅ yj; b) (∑ xi ) ⋅ (∑ y i )
i =1 j =1 i =1 i =1

3 3 3 3
c) ∑∑ xi ( y j − 1); d) ∑∑ ( xi + y j ).
i =2 j =2 i =1 j =1

23