4.

REGULT DE tGtENA, SECURTTATE $T TRASAB\L|TATE

ix s envt ct t tE AG Ror u Rt srtcE
4.1. Realizarea produselor agricole gi comercializarea lor
Obiectivul actual al agriculturii este acela de a orienta produclia, in funclie de noile cerinte gi
agteptiri ale consumatorilor.
Ca urmare a diferitelor crize alimentare care au apirut in timp la nivelul pietei, securitatea
alimentari a devenit un factoresential, pebaza ciruia se poate reinstaura increderea consumatorilorin
aga numita ,,lume agricold".
Acest lucru reprezinti pentru agricultori ,,o piatra de incercare" intrucdt acegtia trebuie si-gi
inregistreze gi si declare originea, calitatea gi provenien[a produselor, fapt ce va contribui substantial la
valorificarea superioari 9i avantajoasi a acestora pe piat5.
Trasabilitatea produselor agroalimentare din punct de vedere al securitilii alimentare este vizuti
astizi ca fiind o preocupare constanti pentru tofi ,,actorii" care intervin pe traseul unor filiere sau debugee
alimentare. Toli cei care participi in acest angrenaj producitori, procesatori gi distribuitori trebuie si
identifice gi si rezolve punctele critice, si respecte reglementdrile in vigoare gi si efectueze operatiunile
de autocontrol.
Serviciile gi autoriti[ile publice trebuie si intervini in stabilirea gi respectarea reglementirilor
referitoare la igiena produselor agroalimentare, iar consumatorii la rindul lor trebuie si se informeze
asupra naturii produselor gi si cunoasci modul lor de manipulare, conservare gi preparare, gratie
etichetelor de identificare aplicate in mod corespunzitor.
Filierele produselor animaliere gi vegetale sunt traseele care sunt cel mai frecvent supuse
scandalurilor, atrigAnd numeroase disculii, plStind in prezent daune considerabile datoriti cregterii
neincrederii popula[ie in calitatea gi securitatea lor. Exemplele relevante in acest sens, pot fi amintite,
,,boala vacii nebune", ,, gripa aviard" sau carnea de porc contaminati.
Pentru aceasta to[i cei implicali trebuie si declangeze gi si suslini o adevirati lupta contra
crizei de incredere, care si aibi in vedere livrarea pe piati a unor produse agroalimentare de calitate gi
care si nu prezinte nici un fel de risc pentru sinitatea consumatorilor.
in noile condilii date, se manifesti tot mai pregnant pe piali necesitatea cunoagterii originii
componentelor produselor agroalimentare, precum gi cunoagterea conditiilor de obfinere gi distribufie a
lor. De asemenea, trebuie si se ia o serie de misuri care si permiti retragerea facili de pe piali a
tuturor produselor care prezinti anumite riscuri pentru sinitatea popula[iei.
Trasabilitatea este un concept care se constituie ca un instrument ce poate conduce la
ameliorare calititilor igienice gi gustative a produselor agroalimentare, in final obtinindu-se
garantii maxime Ia nivelul consumatorilor, in privinfa securititii alimentare, fapt ce va avea gi o
influenfi favorabili asupra operatiunilor de marketing gi vinzare.
Reface re a I eg i sl ali e i s a n ita re d i n d o m e n i u I sec u ritdti i a I i m e nt a re
Dupi marile crize din domeniul realizirii gi comercializirii produselor agroalimentare care au
marcat anii '90, s-au ficut de citre comisia de specialitate numeroase propuneri pentru reformarea
legislatiei sanitare in vigoare.
Plec6nd de la ,, Cartea albd" (ce trateazi securitatea alimentari) stabiliti in ianuarie 2000, apare
necesitatea implementirii unui nivel ridicat de protectie a consumatorilor, in sensul redobAndirii increderii
acestora gi a armonizirii legislatiei in ceea ce privegte libera circulatie a mirfurilor agroalimentare 9i a
nutrelurilor pentru animale (furaje sigure sub raportul caliti[ii).
Tot acum apare gi necesitatea integririi adecvate a tuturor actorilor filierei unui produs, de la
producitorul primar pAnd la consumator, cu accent deosebit pe responsabilizarea exploataliilor agricole
gi a procesatorilor in ceea ce privegte securitatea alimentari.
Pentru a se putea urmiri, controla gi aprecia in mod adecvat riscurile din domeniul alimentar s-a
constituit la nivel European ,,Autoritatea europeand pentru securitatea alimentelor". Odati cu
aceasta s-a realizat gisimplificarea reglementirilorin sensultreceriide la cele 1B directive existente, la 5
reglementiri stricte gi clare (tabelul 14).
Dupi 1 ianuarie 2006 se impune aplicarea acestor norme la nivelul intregii Comunititii Europene.
Noile dispozilii pentru agricultori sunt legate gi de condiliile de acordarea ajutoarelor financiare , in
Comunitatea EuropeanS, incepind cu aceastd dati.
 Regulamentul 178/2002
Reguli specifice pentru Reguli generale de igieni
alimentatia animalelor pentru mdrfurile alimentare
Tabelul.14.
Reguli specifice de igieni
pentru mdrfurile de origini
animali

Reglementiri Reglementarea 1 83/2005 Reglementa rea 85212044 Reglementa rea 85312004

profesionale

Servii de control Reglementarea Reglementa rea 88212004 Reglementarea 85412004

88212004 Controale oficiale
Controale oficiale

in ceea ce privegte trasabilitatea produselor este necesari identificarea ,,cu exactitate" a

furnizorilor gi clienlilor gi punerea la dispozilia autoritSfilor a tuturor informaliilor legate de modul de
derulare a activititilor din domeniul alimentar. De asemenea, se stipuleazi in baza unor reglementiri
posibilitate de returnare sau retragere de pe piati a unor produse, daci autoritilile gi specialigti au
constatat ci acestea prezintd anumite riscuri pentru sinitatea populatiei.
Pe viitor pentru a avea o evidenti clari gi eficienti in vederea efectuirii supravegherii gi
controlului produselor agroalimentare din punct de vedere sanitar, este necesari inregistrarea
corespunzitoare a tuturor exploata[iilor agricole in baza de date existentS, sau si se realizeze o astfel de
baz6.
-
Normele igienico sanitare ce trebuie respectate sunt:
. curifirea sau/ gi spilarea instalaliilor gi echipamentelor, dezinfecfia daci este cazul;
. supravegherea stirii de curitenie gi sdndtate a animalelor destinate sacrificirii, pentru
consumul de carne;
. necesitatea utilizirii apei potabile sau a apei curate, acolo unde este cazul;
. supravegherea modului de utilizarea gi manipularea a materialelor periculoase (toxice),
pentru evitarea tuturor posibilititilor de contaminare,
. respectarea tuturor recomandirilor rezultatelor pertinente a analizelor efectuate asupra
egantioanelor prelevate de la plante gi animale;
. pregitirea gi instruirea personalului asupra riscurilor la care sunt supuse, in materie de
sinitate.
Registrele ce trebuie si se completeze in acest sens vor trebui si cuprindi inscrise urmdtoarele
date:
. natura gi originea nutreturilor folosite la furajarea animalelor;
. evidenta tuturor produselor veterinare gi a medicamentelor utillzate pentru tratarea
animalelor gi specificarea datelor de utilizare a acestora;
. eviden[ierea clari a tuturor pesticidelor, erbicidelor gi insecticidelor utilizate in cultura
plantelor;
. pistrarea gi conservarea egantioanelor de analize prelevate de la plante gi animale, care
pot si aibi o importan[i gi influenti asupra sindtilii umane.
Alte cerinle:
. in cazul animalelor destinate sacrificirii trebuie si se puni la dispozilia abatoarelor
registrele sanitare aferente acestora, cu cel pu[in 24 ore inaintea sacrificirii;
. in cazul producliei de lapte este necesar si se respecte normele de igieni in ceea ce
privegte alimentatia animalelor, mulsul, depozitarea gi transportul acestuia;
. procesarea primard a produselor in cadrul fermei pentru vdnzare directi impune
respectarea tuturor regulilor de igieni cu privire la prelucrarea primari, pistrarea gi
conservarea produselor;
. necesitatea autorizirii la nivel zonal sau teritorial a unor laboratoare sanitar veterinare.
Obserualii:
Pentru produc[ia destinati consumului propriu, care nu face obiectul vAnzirii, nu este necesari
punerea in practici a tuturor regulilor de igieni prezentate mai sus.
Sarcinile gi obligatiile care sunt incluse in cadrul pachetului de igieni sunt intotdeauna foarte
stricte gi precise pentru producitorii agricoli.
 Normele de igieni impuse de citre Ghidul bunelor practici de igiend (GBPH) se materializeazd
sub forma unor documente de referinli, aplicat de bunivoie. Acestea trebuie si fie bine cunoscute de
citre persoanele care activeazd in domeniu.
Pe langd faptul ci aceste norme trebuie si fie bine cunoscute este necesari aplicarea gi
respectare lor concreti in practici, de citre totii cei care igi desfigoard activitatea in aga numita ,,lume
alimentard".
Pentru a se putea certifica respectarea tuturor normelor igienico - sanitare gi sanitar - veterinare
apare necesitatea existenlei unor documente care sd ateste controalele oficiale efectuate de citre
persoanele abilitate in acest domeniu.
Controalele trebuie sd vizeze:
. contaminarea cu micotoxine, metale grele gi substante radioactive;
. utilizarea adecvati a apei gi evitarea surselor de poluare cu degeuri organice sau
ingrigiminte chimice nitrifi, nitrati, etc;
. utilizarea adecvati a substanlelor de combatere, in produc[ia vegetali, a medicamentelor gi
materialelor de uz veterinar in sectorul de cregtere a animalelor, astfel inc6t si nu fie afectati
trasabilitatea alimentelor oblinute in aceste situatii;
. prepararea adecvati a furajelor pentru animale"
Metoda HACCP- definilie
Hazard Analysis Critical Control Point este o metodd de asigurare a calitilii care permite
incadrarea produselor alimentare in normele specifice de calitate, asigurind totodati securitatea
alimentari gi igiena mirfurilor, in cadrul tuturor nivelelor de obfinere.
Aceasta propune o metodologie clari de evaluare a riscurilor asociate obtinerii produselor
alimentare. La inceput, in anii ,,70" s-a utilizat mai intii in industria chimici alimentari, ulterior gisind
rapid o aplicabilitate pe scari larg5, in toate domeniile alimentare.
Denumirea a provenit din Codexul Alimentar, ea corespunde unei cercetdri riguroase, care fine
cont de urmitoarele aspecte:
1. - produsele ob[inute;
2. - mijloacele materiale, tehnice gi umane, care intervin pe filiera acestor produse;
3. - procedeele gi activitifile de prelucrare, transformare, depozitare gi transport;
4. - pericolele care apar pe parcursulfilierei.
Scopul acesteia constd in:
. identificarea pericolelor gi riscurilor asociate;
. determinarea punctelor critice;
. stabilirea nivelului obiectivelor de atins;
. elaborarea unor sisteme de supraveghere gi control;
. stabilirea acliunilor de corectare a aspectelor negative;
. elaborarea metodelor gi procedeelor de verificare a produselor gi fenomenelor;
. elaborarea sistemului de popularizare a regulilor gi a rezultatelor analizelor efectuate.
Consecinlele regulilor de igiend asupra producdtorilor
Reform a leg islalie i al im enta re urmiregte:
. integrarea productiei primare in cadrul normelor de securitate alimentard;
. respectarea tehnologiilor de cregtere a animalelor;
. respectarea regulilor de trasabilitate la nivelul tuturor etapelor filierei;
. posibilitate de returnare sau retragere de pe piati a produselor care nu indeplinesc normele de
calitate
. efectuare unor evidente clare in registrele de specialitate a tuturor aspectelor legate de filiera
produselor alimentare;
. inregistrarea producitorilor agricoli intr-o bazi de date;
Consecinte asu pra produselor procesate:
. declararea tuturor proceselor de prelucrare gi transformare a materiilor prime alimentare;
. autorizarea capaciti[ilor de transformare de citre Directiile Sanitar Veterinare,
.eliminarea autoriza[iilor provizorii de functionare, acordind un termen de gratie de 2 4 ani -
pentru punerea la punct cu noile reglementiri in vigoare - pentru capacititile de prelucrare care
se regisesc in aceasti situalie

4.2. Aspecte legate de activitdlile turistice

Securitatea echipamentelor, regulile sanitare gi respectarea normelor tehnice sunt conditii

necesare 9i in acelagi timp contradictorii. Acest aspect este determinat de o anumiti perioadi de utilizare
a echipamentelor, care este limitati in timp, asupra cireia nu se pot face intervenfii, in sensul sporii
durabiliti[ii gifunctionalitdlii, probleme care conduc la creqterea costurilor de intrelinere gi exploatare.
Securitatea se constituie ca un criteriu fundamental al calitSlii serviciilor oferite citre clienti. Dar,
chiar daci toati lumea este de acord cu aceasta, ea nu este intotdeauna ugor acceptati in cazul
turismului rural, ceea ce face ca firi o analizd tehnici, bine gAnditS, anticipativi gi autocontrolati si nu
fie posibili implementare facili in practici.
Asigurarea securitilii gi calititii serviciilor turistice este o actiune deosebit de responsabili care
presupune respectarea tuturor normelor gi standardelor impuse, la realizarea cdreia trebuie si partlcipe
activ proprietarii de pensiuni, salariatii acestora, precum gi clienli.
Fiecare gen de activitate turistici derulatd trebuie si se incadreze in anumite norme gi reguli
tehnice de securitate, indiferent daci ne adresim unuia sau altui tip de structuri de primire. De aceea,
pentru a desfigura o astfel de activitate apare intotdeauna necesitatea contactirii in prealabil a unor
persoane abilitate gi acreditate in domeniul activiti[ilor de agroturism, care sd poati sd ofere informatii
precise gi avizate, in ceea ce privegte cunoagterea gi respectarea tuturor normelor tehnice, juridice,
fiscale gi igienico - sanitare.

4.2.1. Norme igienico - sanitare pentru activitatea turisticd

Oaspetii pensiunilor turistice gi agroturistice indiferent de zona sau locul unde se afli igi
incredinteazi sinitatea gi securitatea alimentard in m6inile proprietarului gi personalului care pregitegte
gi servegte mAncarea. Odati cu cazarea turigtilor la pensiune, proprietarului ii revine sarcina de a se
asigura ci toate alimentele gi biuturile servite clienlilor, respecti intocmai toate condiliile gi normele
impuse de lege, privind securitatea acestora.
Din practici se cunoagte ci cele mai multe boli sunt cauzate de infestarea alimentelor cu bacterii.
Alimentele care sunt supuse cel mai ugor unor procese rapide de infestare cu bacterii, daci nu sunt
pistrate gi depozitate in conditii corespunzdtoare, sunt cele cu un con[inut ridicat de proteine (carnea gi
ouile crude).
inainte de ajungerea alimentelor in depozitele, frigiderele gi instalaliile frigorifice ale structurilor de
primire turistici, proprietarul trebuie si ia o serie de misuri de siguran!i, pentru a putea preintimpina
contaminarea alimentelor.
Mdsuri de securitate in cazul furnizorilor:
. se se asigure ci animalele sunt sacrificate cu respectarea tuturor prevederilor legale privind
igiena gi securitate alimentelor;
. alegerea gi selectarea furnizorilor in functie de calitatea serviciilor prestate gi de increderea
generatd;
. se se asigure ci furnizorul are persoane angajate care cunosc Ai aplici cu maximum de
responsabilitate toate regulile gi normele igienico - sanitare, impuse de lege;
. verificarea foarte atentd a calitd[ii echipamentelor, aparatelor, utilajelor gi depozitelor utilizate;
. efectuarea periodicd a unor verificiri prin care si se asigure daci furnizorul respecti
intotdeauna normele gi condiliile de livrare a produselor alimentare.
Mdsuri de securitate in timpul aproviziondrii:
. evitarea posibilelor infestiri ce pot intervenii in timpul livririi, pe parcursul transportului gi
inaintea depozitirii (mAini murdare, contactul cu insecte sau rozitoare);
. verificarea tuturor alimentelor astfel incOt si se poati constata daci acestea au fost livrate in
cond itii le contractuale stabilite;
. alimentele care prezinti anumite defecte gi modificiri (pachet desficut, culoare sau miros
neadecvat, ambalaj deteriorat, prezen[a unor substanfe striine, absenta datei de expirare )
trebuie si fie returnate furnizorului;
Mdsu ri de secu ritate in ti mpul depozitdrii :
Dupi ce alimentele gi ingredientele au fost recep[ionate de la furnizori responsabilitatea asupra
siguran[ei 9i controlului calitilii alimentelor, ii revine in mod direct proprietarului de pensiune.
. intotdeauna alimentele gi biuturile achizilionate trebuie si fie rapid depozitate in conditiile
inscrise pe ambalaj;
. daci se constatd cd acest lucru nu este specificat atunci alimentele trebuie si fie depozitate la
temperaturi mai mici de SoC, intrucAt bacteriile se dezvolti frecvent la temperaturi cuprinse intre
50C-600C;
. alimentele uscate trebuie depozitate intotdeauna in locuri ferite de umezeald, lumini solard gi
aerisite (orezul, grisul, fiina, piinea, zahdrul, ceaiul, fasolea, etc);
. carnea trebuie si fie separati de celelalte produse gi apoi selectati pe categorii, pistrarea fiind
realizati in condifiile inscrise pe ambalaj;
 . toate produsele congelate vor fi introduse cAt mai urgent posibil in congelatore sau dispozitive
de refrigerare, pentru a se evita decongelarea.
Mdsuri de securitate in timpul prepardrii gi servirii:
Transformarea alimentelor in specialiti[i culinare trebuie si se efectueze cu maximum de
siguranti, acordind o atentie sporiti calitrifii gi igienei personalului, suprafetelor de lucru, ustensilelor,
utilajelor, dispozitivelor gi aparatelor cu care se lucreazi, deoarece acestea pot reprezenta in condilii de
uti izare necoresp u n zdtoare su rse im portate d e nfestare.
I i

. toate echipamentele, cutitele gi suprafefele de lucru se vor spila dupi fiecare utilizare;
. carnea trebuie si fie pistrati la temperaturi mai mici de 50 C;
. suprafata de lucru destinati tiierii legumelor trebuie si fie spilati / dezinfectati daci in
prealabil a fost utilizati pentru carne gi invers;
. utilizarea tocitoarelor in mod specializat pe un anumit tip de produs (carne, legume gi fructe,
piine);
. utilizarea dezinfectantului pentru spilarea gi curitarea echipamentelor, spafiilor gi suprafelelor
de lucru;
. spdlarea pe mAini dupi anumite operatii sau utilizarea minugilor daci sunt asigurate;
. prepararea pe cit posibil a unor porlii mici, in vederea evitirii resturilor;
. alimentele ce nu mai sunt utilizate trebuie depuse in frigider;
. intotdeauna alimentele trebuie si fie c6ntdrite pe suport de plastic pentru a se evita infestarea
de la un produs Ia altul;
. alimentele neconsumate trebuie etichetate cu data de deschidere;
. carnea de viti nu trebuie si fie serviti inainte ca temperatura din interiorul acesteia sd fi atins
cel pufin 60o C;
. carnea de porc Ai cea de pasire nu trebuie serviti numai dupi ce aceasta gi-a schimbat
culoarea din roz in alb;
. salatele pe bazi de oui sau pui trebuie si fie pistrate intotdeauna in frigider, inainte de servire;
. resturile de alimente ce au fost returnate de la servire nu trebuie sd fie utilizate pentru alte
comenzi.

Reguli de conduitd a personalului:

. cei care pregitesc Ai servesc mdncarea trebuie sd respecte o igieni deosebit de stricti;
. mAinile trebuie spilate inainte de trecerea la lucru gi apoi ori de cAte ori acegtia pirisesc
incinta bucitiriei;
. in cazul in care ori de c0te ori se lucreazi cu produse perisabile, este necesar ca acegtia si se
spele pe mAini (oud crude, carne);
. tot personalul angrenat in activitdlile de preparare gi servirea mesei trebuie sd renunfe la fumat
sau la mestecatulgumei, in timpul lucrului;
. alimentele care au cizut pe jos trebuie eliminate din procesul de preparare al specialitdtilor;
. tacAmurile care au cizut pe jos trebuie sd fie inlocuite cu altele curate;
Mdsuri de securitate in timpul spdldrii vaselor 9i curdleniei:
. incipere de spilat 9i depozitat vase trebuie si fie separati de cea unde se prepari
specialititile;
. inciperea in care se spali vasele trebuie si dispuni de o chiuveti care si aibi trei bazine
pentru spilat (unul pentru api caldi, al doilea pentru apd caldi gi detergent de vase iar al treilea
cu api gi clor pentru dezinfectare);
. vesela gi tac6murile trebuie depozitate la loc uscat;
. resturile de mdncare gi gunoiul menajer se depoziteazi separat de alte degeuri;
. suprafetele pe care s-a gitit se curi!5 cu dezinfectant;
. ustensilele de bucdtirie se spali cu detergent de vase;
. podeaua se mituri gi se gterge;
. zona de spilat vase se curiti gi spal5;
. gunoiul trebuie golit.
Mdsuri de securitate in cazul utilizdrii produselor chimice de curdfat:
Proprietarul gi personalul angajat al pensiunii nu trebuie sd uite niciodati de faptul ci produsele
de curitat sunt toxice gi de aceea instructiunile de pe ele trebuie urmate strict pentru a se evita orice fel
de riscuri gi accidente.
ln cazul utilizdrii acestor produse se vor efectua urmdtoarele operalii:
. etichetarea tuturor recipientelor sau asigurarea ci etichetele originale se pot citi cu ugurinli;
. depozitarea produsele si se realizeze in spalii ce pot fi incuiate gi care nu sunt accesibile
copiilor;
 . folosirea produselor numai conform indicaliilor inscrise in instructiunile de folosire;
. utilizarea produsele chimice numai atunci cAnd clientii nu se afli in cameri 9i se gtie precis cd
vor lipsi mai multd vreme;
. achizitionarea de produse chimice care nu diuneazi mediului;
. respectarea tuturor procedurilor in caz de urgentS;
. deversarea gi aruncarea produsele chimice sd se faci in aga fel inc6t, si se reducd la minim
rjnpactul asupra mediului.
ln cazul utilizdrii acestor produse nu trebuie sd se efecfueze urmdtoarele operalii:
. amestecarea produselor chimice intre ele;
. depozitarea produselor chimice in apropierea alimentelor;
. depozitarea produselor chimice in apropierea surselor de foc sau cilduri;
. utilizarea produselor chimice in alte locuri decit cele indicate de producitor;
. depozitarea produselor chimice in recipiente care nu sunt etichetate corect;
. aruncarea produselor chimice in apropierea unor surse de apd sau in mediul inconjuritor.

4.2.2. Norme privind accesul, evidenla gi asigurarea securitdlii turigtilor in structurile turistice de
pnmtre

1. Cazarea turigtilor se face la orice ori din zi 9i din noapte, in ordinea sosirii gi in limita locurilor
disponibile, tinAndu-se seama, cu prioritate, de obligaliile asumate anterior (contracte gi rezerviri
confirmate), cu informarea anticipati asupra tarifului pentru o zi, aferent spatiului inchiriat.
Cazarea se face fdri nici o discriminare cu privire la cetdtenie, nationalitate, domiciliu, convingeri
politice sau religioase.
Administratiile structurilor de primire turistice (hoteluri, moteluri, cabane, sate de vacanti,
bungalouri, pensiuni, ferme agroturistice gi alte unitili cu func[ie de cazare turisticd) au obligatia si
asigure ordinea, linigtea publici gi bunele moravuri, precum gi securitatea turigtilor gi a bunurilor ce le
apa(in, in incinta unititilor.
2. Lucrdtorii de la receptiile structurilor de primire turistice sunt obligati si inscrie toli turigtii in
evidentele operative, la sosirea acestora gi sd asigure completarea formularului ,,Flga de anuntare a
sosirii gi plecirii turigtilor" pentru fiecare turist.
Figele de anuntare a sosirii gi plecirii turigtilor sunt formulare inseriate, cu regim special, care
inlocuiesc cirtile de imobil. Datele pe care le conline fiecare figi sunt cele prevdzute in anexa care face
parte din prezentele norme.
Completarea figelor se face in momentul sosirii, de citre fiecare turist, pe baza actelor de
identitate, care pentru cetifenii sunt: buletinul de identitate, pagaportul, carnetul de marinar sau licenta de
zbor, pentru cetiteniistriini sunt: pagaportul, carnetulde identitate, legitimalia provizorie, permisulde mic
trafic, carnetul de marinar sau licenta de zbor, iar pentru militarii in termen 9i elevii instituliilor militare de
invifimAnt sunt: buletinul de identitate sau, dupi caz, documentele de identitate militare (carnetul de
serviciu sau legitimatia).
Este interzisd cazarea oricdrei persoane care nu posedi act legal de identitate.
Figele de anuntare a sosirii gi pleciriiturigtilor, completate 9i semnate de turigtii cazali, se preiau,
impreuni cu actele de identitate, de citre recepfioneri, care sunt obliga[i si confrunte datele din fige cu
cele din actul de identitate, si semneze figele pentru confirmarea completirii corecte a acestora gr si
restituie actele de identitate titularilor.
Rispunderea pentru completarea corecti a figelor de anunlare a sosirii 9i plecirii turigtilor revine
recep!ionerilor.
Figele de anun[are a sosirii gi plecirii turigtilor se intocmesc in doui exemplare, iar pentru
evitarea utilizirii indigoului, acestea sunt realizate din hArtie chimizatS.
Originalele figelor de anun[are a sosirii gi plecirii turigtilor, grupate in ordine alfabetici, pentru
romAni gi respectiv, pentru striini, se pun zilnic la dispozilia organelor de politie.
Copiile figelor de anunlare a sosirii gi plecirii turigtilor, grupate in acelagi mod ca gi originalele,
rim6n la structurile de primire turistice.
Figele de anuntare a sosirii gi plecdrii turigtilor se arhiveazi, cu termen de pistrare 5 ani, astfel:
originalele, la organele de poli[ie gi copiile, la structurile de primire turistice.
Fiind formulare inseriate gi avAnd regim special, figele de anun[are a sosirii gi plecirii turigtilor se
tipiresc centralizat in unitili tipografice abilitate de Ministerul Turismului, unitifile respective asigurAnd
eviden[a gi distribuirea acestora contra cost.
Obliga[ia procuririi acestor formulare revine de[indtorilor gi administratorilor structurilor de primire
turistice.
 3. Modalitdtile de predare - preluare a figelor de anunfare a sosirii 9i plecirii turigtilor vor fi
stabilite de comun acord de cdtre unitilile de polilie teritoriale gi de cdtre structurile de primire turistice.
Copiile figelor de anuntare a sosirii 9i plecirii turigtilor, aflate la receplia structurilor de primire
turistice, precum gi celelalte documente de eviden[i gi gestiune vor fi puse la dispozilie, pentru verificiri,
la cererea lucritorilor de poli[ie, in cazurijustificate.
4. Cazarea minorilor sub 14 ani este permisd numai in cazurile in care acegtia sunt insotifi de
pirinti sau de reprezentanti legali.
Se excepteazd de la aceasti reguld minorii aflaliin drumelie, tabere, excursii, concursuri sau alte
actiuni similare, insotiti de cadre didactice, antrenori gi ghizi din partea organizatorilor actiunilor
respective.
5. in scopul asiguririi protecliei turigtilor, personalului structurilor de primire turistici ii este
interzis si dea relatii gi informa[ii cu privire la sejurul turigtilor in aceste unitili, fdri acordul acestora.
Vizitarea turigtilor in structurile de primire turistice este admisS, cu condilia ca vizitatorul sd
anunfe receptia. Lucritorii de la recepfie au obligalia si permiti vizita numai dupd oblinerea acordului
turistului ce urmeazi si fie vizitat.
Vizitatorul poate rimine peste noapte in camera turistului vizitat numai dupi anunlarea receptiei,
completarea figei de anuntare a sosirii gi plecirii turigtilor 9i inregistrarea in celelalte documente de
evidenti operativd, in vederea achitirii serviciilor prestate de citre structurile de primire turistice.
6. Structurile de primire turistice care au inchiriat camere ce sunt folosite ca sedii de firme vor
asigura, in limita posibilitdtilor, acces separat pentru personalul givizitatorii acestora.
7. in hotelurile cu o capacitate mai mare de 100 de locuri se introduce obligatoriu tichetul -
legitimafie, pentru identificarea persoanelor cazate, inclusiv pentru personalul firmelor.
Atunci cdnd clienfii nu sunt cunoscufi, personalul de la recep[ia hotelului le va solicita tichetul -
legitimafie la inmanarea cheii camereiin care sunt cazati.
8. Administraliile structurilor de primire turistice rispund de paza, securitatea gi integritatea
bunurilor turigtilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, asigurdnd misurile gi dotdrile
necesare in acest scop.
De asemenea, asiguri amenajiri corespunzitoare pentru asigurarea valorilor predate de turigti
spre pistrare la receplie, luind, totodati gi misuri de afigare a unor anunluri in acest sens.
9. Personalul structurilor de primire turistice este obligat, in cadrul atribufiilor de serviciu si ia
misuri de prevenire a infractiunilor gi a altor fapte antisociale in incinta acestora. ln cazul sivirgirii unor
asemenea fapte, al detinerii de date referitoare la comportarea suspecti a unor turigti sau al sesizirii
pregitirii unor acte infractionale, se vor comunica de urgen!5, prin recepfionerul de serviciu sau prin
administratorul structurii de primire turistice, organelor de poli[ie, cele constatate sau observate.
Personalul structurilor de primire turistice va contribui la solutionarea situa[iilor care dau nagtere
la tulburarea linigtii gi odihnei turigtilor in incinta structurilor de primire turistice, p3ni la sosirea organelor
de poli!ie, atunci cind este necesari intervenfia acestora.
Administraliile gi personalul de la recepfia structurilor de primire turistice de toate tipurile au
obligafia de a informa organele de politie despre aparifia persoanelor care au sivirgit infractiuni gi care
au fost date in urmirire, precum gi a altor persoane cunoscute ca: traficanli, turbulenli, prostituate,
proxeneli etc. in acest sens, intregul personal al structurilor de primire turistice trebuie sa cunoasce
modul gi pos^ibilitilile de anunlare cAt mai urgenti a organelor de polilie.
10. ln conformitate cu dispozifiile legale, spaliul de cazare constituie regedin[a temporard a
turistului gi, in consecinttr, acest spatiu este inviolabil, cu exceplia situaliilor care pun in pericol viata,
integritatea gi bunurile turigtilor, precum qi baza materiali a structurilor de primire turistice.
Controlulin spaliul de cazare ocupat de turist este permis numai in condiliile previzute de lege.
11. lnstruirea personalului structurilor de primire turistice in legdturi cu cunoagterea 9i aplicarea
acestor reguli se realizeazl de cdtre defindtorii sau administratorii unitdtilor respective, cu asistenta
organelor de politie, conform competenlei teritoriale.

4,3. CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE

4.3.1. Definirea noliunii de calitate

in procesul de circulalie directi a produselor alimentare de la producitori la consumatori, acestea

trebuie sd fie obligatoriu de calitate.
ln cadrul activitilii derulate in turism gi mai ales in agroturism, calitatea reprezinti un aspect
foarte important al acesteia.
Ca urmare se pune intrebarea: ce este calitatea?
 Calitatea reprezintd acel nivel de excelenld pe care un agricultor, o intreprindere sau o structurd
de primire turisticd doregfe sd-l atingd pentru satisfacerea cerintelor propriei clientele.
Calitatea nu semnifici neapdrat luxul sau produsele de serie restrAnsi. Ca atare pentru calitate
putem stabili mai multe nivele de apreciere, de exemplu pensiunile agroturistice se pot clasifica prin
intermediul numirului de margarete pe care il primesc.
De ce este necesar si vorbim despre calitate?
. intrucdt consumatorul trebuie si beneficieze de o asigurare in privinla produselor pe care le
achizitioneazi;
. deoarece calitatea semnifici progres, adaptarea la exigenlele contemporane gi la gradul de
dezvoltare al societdlii;
. pentru ci este importanti asigurarea securitdlii clien[ilor;
. datoriti faptului ci aceasta subliniazi profesionalismul persoanelor care desfigoari un anumit
gen de activitate.
Contrar notiunii de calitate apare conceptul de noncalitate, care este periculos din urmdtoarele
considerente:
. provoaci scdderea cifrei de afaceri;
. determini reducerea numirului de clienti;
. contribuie la sciderea reputatiei prestatorului de servicii;
. determini replieri ale prestatorului gi aparilia necesitdtii de prospectare a piefei, pentru
atragerea de noi clienti"
in concluzie relatia dintre calitate gi noncalitate se poate reprezenta prin expresia "Ctientut
satisfdcuf face intreprinderea prosperd"
Construirea imaginii pe care doriti si o comunica[i segmentului de piati ales este un pas major in
ceea ce se numegte ,,identitatea de marcd" sau ,,brand identity", ce desemneazd in principal o perceptie
generald creatd de un anumit produs sau o anumitd firmd asupra publicului consumator. Prin realizarea
identititii de marci se urmdregte obtinerea unei imagini care sd influen[eze comportamentul
cumpiritorului gi cererea pentru produsul oferit.
lntotdeauna identitatea de marci existi in mintea oamenilor gi este suma totali a asocierilor
mentale pe care le face in legituri cu un anumit produs sau serviciu. Mdrcile se construiesc in timp. O
identitate de marci pozitivi inseamni mai mult decdt caracteristicile unui produs pentru cd o marcd
recunoscuti induce gi un anumit sentiment in rAndul consumatorilor, iar recunoagterea acesteia
presupu ne respectarea tutu ror promisiunilor fdcute consumatorilor.
lmaginea de ansamblu gi perceptia locului respectiv vor avea un impact foarte mare asupra
impresiei vizitatorilor despre destinalia in cauzi, de aceea trebuie si se ia in considerare modul cum
arati gi cum este perceput (mediul inconjurdtor, arhitectura exterioard, aranjamentul interior gi
decora[iunile, precum gi ambianla generali a locului).

4.3.2. Criterii de apreciere a valorii calitative

Stanley C. Plog ajunge dupi mai bine de 35 de ani de cercetare turistici la concluzia cd,
valoarea calitativi a unei destinatiituristice se poate aprecia pe baza a 12 criterii:
o dintre acestea patru sunt de o importanta semnificativi, fiind cuprinse in cadrul
nivelului l, fiind denumite 9i ,,cele patru magice";
o opt dintre acestea sunt de importanti mai redusi fiind incluse in cadrul nivelului ll, dar
cu cAt o destinatie satisface mai multe criterii din acest nivel, cu atAt aceasta este mai
atractivi din punct de vedere calitativ pentru turigti.
o Criteriile de nivel l:
1. Peisaj minunat
in toate experien[ele turistice un rol primordial in stabilirea calitdlii ofertei turistice il are
frumuselea peisajului, intrucit imaginea locului rim6ne vie in mintea oricirui vizitator. Prima intrebare a
potenlialilor clienti este daci existi sau nu un relief pitoresc (muntii inalti, dealurile subcarpatice gi viile
verzicontribuie giele la amintirile pldcute giemotionante) sau peisaj exceplional .

2. Percep{a ca ai multe de fdcut

Daci in zoni se consideri ci oaspe[ii au mai multe activiti[i de ficut se constati ci aceasta se
adapteazi mai bine interesului mai multor grupuri de turigti astfel, incAt si-i determine pe acegtia si stea
mai mult sau si revini. Varietatea poate include atracfiile urbane (distrac[ia de noapte, muzee gi galerii
de arti, locuri istorice, locuri de cumpirituri) gi/sau activitilile exterioare (drumelie, sporturi de ap5, golf,
tenis, cdldrie).
3. U nicitatea gi originalitate
 O destinalie trebuie si fie in mare parte foarte diferiti de alte destinafii pentru a constituii un
punct de atracfie gi de interes pentru turigti. Relieful, peisajul gi cadru natural unic se fixeazi mai profund
in amintirea oaspefilor, rimdndnd un motiv in plus de a alege acel loc ai nu altul pentru destinalia viitoare.
4. Timp previzibil
Climatul plicut gi vremea previzibili sunt elemente foarte importante pentru majoritatea
vacanfelor, sejururilor 9i excursiilor. Vremea caldi, cer fdri nori, lipsa ploii gi a norilor ne asiguri o
vacan[d de vis. Turigti sunt bucurogi ci pot sta afard gi cd pot vizita diverse locuri atractive: muzee,
teatre, ministiri, situri naturale gi arheologice, rezervatii gi restaurante.
S-a ajuns pe baza unor studii practice la concluzia cd, sta[iunile de schi care se bucuri de un
anumit strat de zipadi in mod constant in timpul iernii, reprezinti un avantaj pentru activitatea turistici.
Acestea pot si faci rezervdri in avans, pot incasa tarife preferenliale gi pot funcfiona la capacitate
maximi in virf de sezon. Exemplu, sta[iunile de schi din Utah sunt mai ciutate decdt cele din California
deoarece, in Utah este un strat de zipadri pe care se poate schia o perioadd mai lungi din an, acesta
variind in sezonul rece in limite foarte reduse .

o Criteriile de nivel ll
Aceste opt criterii nu se afli pe aceeagi treapti de importanti ca gi cele din nivelul l, dar cu cAt
sunt indeplinite mai multe criterii din acest nivel, cu atdt existi mai multe ganse ca viitoarea destinatie si
satisfacd din punct de vedere calitativ agteptirile unei categorii mult mai ample de clienteli.
1. Mediu nemodificat
O mare parte dintre turigti cauti sd viziteze locuri in care efectele industrializirii, modernizirii gi
comercializdrii excesive gi agresive si fie cAt mai putin vizibile sau perceptibile. Astfel de locuri sunt
ciutate in special de oaspetii care au simlul aventurii gi exploririi. Mulli dintre acegtia cauti locuri in care
se pot practica activiti[i gi sporturi extreme de dificultate redusi, acestea ficdnd parte din turismul de
aventurd ugoari, iar allii mai putini la numir cauti locuri in care se poate practica turismul de aventuri
duri.
Segmentul de clienteli ciruia i se adreseazi este in general alcituit din vizitatori care manifesti
respect pentru naturd gi doresc si invele unele lucruri despre locurile pe care le viziteazd, iar daci prin
apropiere se afli gi orage mai dezvoltate cu locuri istorice, acestea nu trebuie sd fie afectate puternic de
civiliza[ia contemporani gi comerful agresiv.
2. Curdlenia
ln general tuturor oaspetilor Ie place curitenia gi locurile ingrijite in care sd nu existe murddrie gi
dezordine. Pe baza studiilor efectuate de NFO/Plog American Traveler Survey, s-a constatat ci una
dintre marile caracteristici care pot deprecia considerabil calitatea unui sejur sau a unei vacanle este
curdlenia gi dezordinea din jurul structurilor de primire gi din localiti[ile unde sunt amplasate acestea.
3. O sp ita I itate a locu itorilor
Ospitalitatea oamenilor locurilor este foarte importanti in cea ce privegte alegerea unei destinalii
turistice. De preferin[i turigti cauti locuri frumoase cu oameni primitori, prietenogi gi bucurogi de oaspeli,
care gtiu si intdmpine vizitatori cu voiogie, pe parcursul gederii se comporti cu acegtia cu multi atenlie gi
afectivitate, iar la plecare igi iau un bun rimas deosebit de cilduros.
Unul dintre locurile din lume cele mai ciutate de turigti este Hawaii, datoriti amintirilor de
vacanti deosebit de plicute 9i spiritului Aloha caracteristic acestor insule, care contribuie considerabil la
percep[ia ci turigti au petrecut aici un sejur de neuitat, fiind tratali bine pe tot parcursul gederii lor.
4. Rapoft favorabil pre{calitate
O destinatie pentru a fi ciutati de turigti trebuie si satisfaci mai multe dintre criteriile
mentionate mai sus gi si aibi un pret rezonabil, dar sunt foarte puline locuri care si se incadreze in
aceste standarde. Din practicd s-a constatat ci gi locurile cu tarife gi preturi mai ridicate pot fi incluse in
categoria celor cdutate de citre turigti, daci se constati cd suma de bani cheltuiti justificd pe deplin
condi[iile gi serviciile oferite.
De exemplu daci peisajul este neincintitor dar cazarea este minunati valoarea experienlei
poate si nu fie egali cu pre[ul pl5tit. in cazul in care peisajul este mirific dar cazarea nu satisface pe
deplin cerintele civilizaliei moderne, oaspetele poate percepe valoarea ca fiind mare, deoarece apreciazi
priveligtea mai mult decAt calitatea cazirii. Totugi, scopul pentru toate structurile de primire turistice este
de a crea o experienta pentru oaspete care si aibi un raport bun pret/calitate.
S.Gradul de sigurantd al locurilor (lipsa infraclionalitdlii)
Turigtii vor si se simti in sigurantd. Locurile care sunt cunoscute ca avdnd o rati ridicati a
infractionalititii au probleme in atragerea vizitatorilor. Primarul Rudolph Giuliani a contribuit la extinderea
turismului in oragul New York in mod semnificativ, atunci cind a redus infraclionalitatea gi vagabondajul,
ridicAnd foarte mult nivelul de siguranti alturigtilor
6. Posibilitatea de comunicare cu vizitatori
 Localitilile cu un grad mai ridicat al nivelului de emancipare in care locuitori cunosc una sau mai
multe limbi de circulatie interna[ional5, sunt mai ciutate de citre turigtii striini, deoarece acegtia pot sd
comunice mai ugor cu gazdele. De exemplu Anglia rim6rne foarte populari printre americani datoriti
limbii engleze. Turigti japonezi cel mai adesea preferi locurile din SUA, cum ar fi Honolulu gi c6teva
orage mari din California unde existi comunititi mari de japonezi, avdnd astfel posibilitatea de a
comunica mai ugor cu gazdele in limba materni.
7. Calitate serviciilor de cazare ( hoteldria )
Foarte rar se va alege un loc pentru un sejur numai din cauza calititii serviciilor de cazare oferite,
acest lucru fiind posibil numai dacd este vorba de o statiune de lux. in cele mai multe cazuri insi camera
de cazare devine un loc de refugiu pentru turigtii obosili de pe urma activitililor zilnice sau a
cumpiriturilor. Pentru aceasta o cameri confortabilS, un hol autentic qi cu un ambient plicut, sunt foarte
ugor observate de citre vizitatori.
8. Gastronomia de calitate
Restaurantele contribuie qi ele in mod semnificativ la experienfa de vacan[i. O masi buni cu
specialitdli traditionale atrigitoare gi de calitate este una dintre activitdlile cele mai indrigite, mai ales in
locurile cu grad ridicat de originalitate gi autenticitate. Totugi, aceasti caracteristicd este cea mai pulin
importanti pe lista criteriilor dupi care se poate aprecia gi determina calitatea unei viitoare destinatii
turistice.
Natura locului ([ard, regiune, destinalie, sat, pensiune, casi de oaspeti) poate contribui la bucuria
vacantei. Dacd natura unui loc provoaci o experienfa de neuitat pentru vizitatori, aceasta poate conduce
in final la realizarea unei reclame gratuite a locului.
Pentru aceasta este important sa se evalueze destinalia gi locurile pe care oaspetii au tendinta
sa le viziteze, in vederea stabilirii faptului daci acestea reprezinti calitatea pe care ei o cautd pentru
viitoarea lor experienla turisticS.
O structurd de primire turisticd poate avea o ofeftd unicd de mare originalitate gi atractivitate prin
u rm dto a re I e trdsdt u ri spec if ice :
. personal itatea proprieta ru u i/personal u I u i ;
I

. arhitectura aparte;
. decor autentic;
. localizarea favorabili ;
. ambianta originali (rustici);
. tipul de activitifi pe care le oferi;
. frumusetea gi puritate mediulinconjuritor rural.

l0