CUPRINS

Cuprins 1
Cap. 1 3
1 Exploatarea girocompaselor 3
1.1 Descrierea girocompaselor 3
Elementul sensibil 3
Repetitorul 6
Înregistratorul de drum 6
Corectorul automat al erorii de viteză 8
1.2 Exploatarea girocompasului Kurs-4 9
1.3 Exploatarea girocompasului Amur 15
1.4 Descriere Girocompas Anschutz Standard 6 18
1.5 Exploatarea Girocompasului Anschutz Standard 6 20
Instrucţiuni de exploatare 22
1.6 Girocompasul GKU-2 23
1.7 Girocompasul Yokogawa CMZ700D 28

Cap. 2 31
2 Exploatarea piloţilor automaţi 31
2.1 Pilotul automat Anschutz 31
2.2 Pilotul automat Unitra 32
2.3 Pilotul automat Soperry 37
2.4. Autopilotul Tokimec PR -600-DW 41

Cap. 3 43
3 Exploatarea sondelor ultrason 43
3.1 Sonda ultrason Atlas Ecograph-460 43
3.2 Sonda ultrason Furuno F-850 MARK-II 45
Date tehnice 45
Exploatarea sondei ultrason F-850 MARK-II 46
3.3 Sonda ultrason Unitra SP 405 49
3.4 Sonda ultrason Kuban 56
3.5 Sonda ultrason Furuno FE-700 59

Cap. 4 61
4 Exploatarea lochurilor 61
4.1 Exploatarea lochului electromagnetic EML 12 61
4.2 Lochul hidrodinamic SAL - 24 76
4.3 Lochul Doppler 78

Cap. 5 80
5 Exploatarea compaselor magnetice 80
1
5.1 Compasul magnetic Sarcom Plath/Navipol 80
5.2 Compasul magnetic de 127 MM GU 81
5.3 Compensarea practic
a compasului
ă magnetic 85
5.4 Întocmirea tablei de deviaţii 92

Cap. 6 103
6 Exploatarea echipamentelor electronice de navigaţie 103
6.1 Radiogoniometrul naval automat ADF 101 103
6.2 Radiogoniometrul visual RUMB 109
6.3
6.4 Radiogoniometrul
Receptorul GPS – MKdigital ARC - 1403
8 PHILIPS 115
117
6.5 AIS – AUTOMATIC IDENTIFICATION SYSTEM JRC JHS 120
6.6 Harta electronică de navigaţie 123
6.7 Indicatorul pentru informaţii de navigaţie 129
6.8 Radarul de navigaţie 130
6.9 Echipamente de navigaţie din comanda unei nave 139
Bibliografie 160

2
 Cap. 1
EXPLOATAREA GIROCOMPASELOR
1.1 DESCRIEREA GIROCOMPASELOR
Elementul sensibil
Elementul sensibil este format dintr-o sferă (girosferă) realizată din tablă
de Cu, formată de două calote închise ermetic, cu hidrogen la 1 atmosferă în
interior (hidrogenul nu corodează şi conduce căldura).
Este alcătuită la exterior cu ebonit ă pentru că trebuie să fie izolată de
lichidul de susţinere prin care se face alimentarea.
Prezintă doi electrozi polari (inferior şi superior) din grafit şi ebonită şi sunt
izolaţi de girosferă.
În partea ecuatorială se găsesc următorii electrozi:
- semicentura lată – reprezintă aproximativ jumătate din circumferinţă şi
nu este izolată de corpul girosferei;
- 4 electrozi inelari- din grafit şi ebonită, nu sunt izolaţi de corpul
girosferei;
- electrozi de urmărire – (la capătul semicenturii late) – confecţionaţi din
cărbune pur;
- electrod rotund – se află între electrozii inelari şi este izolat de corpul
girosferei
Girosfera prezintă un cerc gradat la partea ecuatorială din 1o în 1o de la 0o la
360o pentru citirea drumului giro (Dg).

legătura antiparalelogram bobina de centrare

3
 dispozitivul de întrerupere a
dispozitivul de amortizare
amortizării

fiecare giromotor este introdus într-o girocomeră prevăzută cu un

inel cardanic orizontal

Giromotorul este un motor asincron trifazat, de construc ţie inversată –

rotorul este exterior statorului.
Statorul este constituit dintr-un miez magnetic cilindric, cu fole, cu
crestături în care se află înfăşurarea trifazată (cu trei înfăşurări în stea). Înfăşurarea
este din Cu electro-chimic 99%.

Rotorul este un pachet de fole, prevăzut cu crestături în care este turnată

înfăşurarea din aluminiu. La exteriorul rotorului se află o coroană de oţel – torul
giromotorului.
4
 Sfera de urmărire
Sfera de urmărire este formată din două emisfere şi o centură ecuatorială,
emisferele se confecţionează din aluminiu, suprafeţele exterioare şi interioare fiind
acoperite cu ebonită. În interior sunt dispuşi electrozii polari realizaţi din grafit şi
ebonită. Zona ecuatorială a sferei de urmărire este un cadru în formă de inel,
prevăzut cu ferestre cu geam, prin care se pot citi indicaţiile pe girosferă. În părţile
superioare şi inferioară a cadrului inelar, în partea interioară, sunt presate inele din
grafit şi cărbune cu formează electrozii ecuatoriali.

Sfera de urmărire nu este etanşă, fiind cufundată în lichidul de susţinere, se

umple cu acesta.
Întrepentru
electrod inelelealimentarea
cadrului ecuatorial
înfăşursunt
ării dispu şi doi electrozide
electromagnetului de urm ărire şi una
întrerupere
amortizării.
Sfera de urmărire este suspendată de elementele fixe pe o furc ă din şapte
braţe care se unesc la o şaibă rotundă, în centrul căreia este fixată o tijă, goală în
interior prin care trec conductorii de alimentare ce fac leg ătura între inelele
colectoare şi braţele de susţinere care folosesc şi pentru alimentare.
Tija şi braţele de susţinere sunt acoperite cu ebonită.
5
 Repetitorul
Este elementul periferic al compasului giroscopic la care se citeşte drumul
navei sau cu care se pot măsura relevmente. El se compune dintr-un postament
adecvat necesităţilor de care se fixează un selsin şi linia de credinţă. Printr-un
angrenaj mecanic selsinul giro roteşte prin faţa liniei de credinţă două roze
gradate, una de la 0o la 360o şi cealaltă de la 0o la 10o. Angrenajul roteşte cele două
roze cu viteze diferite în raport 1:36. Pentru repetitoarele folosite la relevare pe
partea fixă a repetitorului concentric cu cele dou ă roze se mai fixează un cerc
azimutal pentru citirea relevmentelor prova.

Repetitor de relevare

Repetitor de drum

Înregistratorul automat de drum

perioadEste timp. pentru înregistrarea automată a drumului navei pe o anumit ă

ă dedestinat
Un selsin repetitor 1, legat la transmisia sincron ă a girocompasului roteşte
un cilindru 2 care are practicat pe suprafaţa sa un canal sub formă de elice cu
pasul cât dublul înălţimii cilindrului. În interiorul canalului elicoidal culiseaz ă un
ştift solidar cu căruciorul 3. Căruciorul se poate deplasa rectiliniu cu ajutorul a trei
role pe ghidajul 4.

6
 8 9 2 4

1 7

Mecanismul are ca scop transformarea mişcării de rotaţie a selsinului într-o

mişcare de translaţie a căruciorului 3. Căruciorul plimbă peniţa de drum 6 pe
hârtia de înregistrare gradată de la stânga la dreapta de la 0o la 900. De jos în sus
hârtia este gradată în unităţi de timp şi se mişcă de sus în jos cu vitez ă constantă
antrenată de motoraşul 7.
Pentru cadranul următor 900 - 1800 peniţa se mişcă de la dreapta la stânga
conform unei alte elice pe suprafaţa cilindrului 2 care nu se vede în figur ă. Hârtia
este gradată ca atare. Pentru cadranul 180 0- 2700 peniţa repetă primul cadran, iar
pentru 2700 – 3600 cadranul 2. Rezultă că pe aceeaşi linie verticală se pot citi patru
drumuri.

cadranDrumul
în care adevărat ăse
se navig află folosind
. Selsinul o a douaă citire
giro antreneaz discă 8,
careunindic
simultan respectivul
cu patru
diametre ce mişcă peniţa cadranelor 9, lateral pe unul din cele patru culoare
verticale ce reprezintă cadranul în care se navigă. Acest sistem de înregistrare a
drumului măreşte de patru ori precizia citirilor.

7
Corectorul automat al erorii de viteză

Vasul suport

Centura de orientare rapidă

8
 1.2 EXPLOATAREA GIROCOMPASULUI KURS 4
1.Verificarea transmisiei indicatiilor compasului mama la repetitoare.

Corecta functionare a repetitoarelor se verifica dupa roze, adica toate

indicatiile vor trebui sa creasca, fie sa scada ca valoare.
Daca unul din repetitoare se roteste in sens contrar rozei compasul mama, se
va deconecta aparatul respectiv prin soaterea sigurantelor corespunzatoare din
cutia de derivatie pentru repetitoare si se vor verifica legaturile rotorice, in cazul
compasului KURS-4, legandu-se corect dupa schema de conexiuni.
2. Verificarea functionarii inregistratorului de drum.

Inaintea punerii in functionare a instalatiei se vor sincroniza indicatiile

penitelor cu compasul mama.
Sincronizarea se face prin rotirea axului selsinului.
Cand aparutul este pus in functioanare pentru sincronizarea cu compasul
mama, se va intrerupe circuitul de alimentare al rotorului selsinului prin apasarea
pe intrerupatorul aflat in partea inferioara a aparatului si apoi se va roti axul
selsinului.
La pornirea inregistratorului de drum se va verifica functionarea motorasului
de timp.Daca acesta ramane pe loc, va fi pornit rotind usor pinionul aflat pe axul
melcului(defectiunea se poate datora griparii mecanismului sau miscarii tensiunii
de alimentare).
3. Verificarea circuitului trifazat

Inainte ca giromotoarele sa ajunga la numarul de rotatii stabilit, curentii

indicati de cele trei ampermetre vor fi mari, apoi vor incepe sa scada pana la
valoarea normala de functionare.

9
 Diferentele dintre valorile curentilor se datoresc incarcarii nesimetrice a
fazelor, trebuind totusi sa fie cuprinsi in limitele indicate in tabelul de mai jos.

Tabel cu valorile curentilor in circuitul

trifazic

KURS-4
pornire functionare
> 4A 1,5~2A
>
> 4,4A
4,4A 1,3~1,7A
1,3~1,8A

4. Pornirea pompei de racire

Inaintea pornirii pompei se va verifica etanseitatea tuturor stuturilor si a

furtunurilor de racord.
Pentru pornirea pompei se vor introduce in clemele respective sigurantele de
1A.
Se va verifica sensul de rotatie al rotorului pompei.
Sensul va trebui sa coincida cu cel indicat de sageata de culoare rosie de pe
capacul pompei.
Daca pompa se roteste in sens contrar, se verifica legarea fazelor de alimentare,
schimbandu-se doua faze intre ele.

5. Reglarea racirii

Cand temperatura lichidului de sustinere a ajuns la valoarea de 41C indicata de

termometrul fixat pe capacul vasului suport, se regleaza termostatul de
semnalizare montat de asemenea pe capac in asa fel incat contactul sau superior sa
fie inchis.
10
 In aceasta situatie sirena va suna, iar becul de semnalizare respectiv se va
aprinde.
Marind debitul apei de racire la furtunul de cauciuc, se va cobori temperatura
lichidului la 37C.
Se va regla apoi termostatul de semnlaizare astfel ca contactul sau inferior sa
fie inchis. Si in acest caz sirena va suna si se va aprinde becul. Se va fixa apoi
furtunul de cauciuc astfel ca mentinerea temperaturii lichidului sa se faca automat.
In acest scop furtunul de cauciuc trebuie reglat. Reglarea lui se face in felul
urmator:
Se scoatecearcul
superioara apasasiguranta
furtunul.din
Secrestaturile
desurubeaza suruburilor de reglare,
surubul central aflate ce
de reglare pe apasa
placa
pe varful tijei termostatului de lucru astfel ca prin furtun sa treaca o cantitate mai
mare de apa, lucru ce se verifica scotand furtunul din nou la tubultura de racire
legata cu serpentina din vasul suport.

Se va desface apoi surubul de reglare din spate pana cand prin furtun nu va mai
curge apa, adica resortul va presa cu toata forta sa pe furtun. Se leaga furtunul din
nou la tubultura de racire.
Cand temperatura lichidului ajunge la 39C, se roteste usor surubul de reglare
din spate astfel ca prin furtun sa treaca putina apa. Se verifica apoi la anumite
intervale de timp temperatura lichidului. Daca aceasta va fi mai mare sau mai
mica
reglaredecat cea normala, se va strange sau slabi cu ½ tura sau o tura surubul de
din spate.
Dupa terminarea reglarii, arcul sigurantei se pune la loc in crestaturile
suruburilor.
Daca s-a dereglat functionarea automata a racirii trebuie sa se repete operatiile
de reglare expuse anterior.Temperatura trebiue sa se mentina automat in limitele
39C +/-2C.

11
6. Reglarea pozitiei girosferei pe verticala

Cand temperatura lichidului a ajuns la 39C, se verifica daca ea este aceiasi in

intregul vas suport. Pentru aceasta se balanseaza vasul suport si se observa
temperatura lichidului, care, daca dupa 10-12 balansari va incepe sa scada va arata
ca straturile inferioare nu sunt la fel de incalzite. Dupa uniformizarea temperaturii
lichidului, se verifica prin geamul de vizita de pe vasul suport pozitia sferei
giroscoapelor.
Daca pozitia sferei este normala, semnul trasat pe geamul de vizita de pe sfera
de urmarire
cuprinsa intretrebuie
+/-2mm.sa coincida cu linia ecuatoriala a sferei. Tolernta admisa este

Daca linia ecuatoriala a girosferei se gaseste mai jos decat planul marcat cu
cercurile de culoare verde, rezulta ca in lichid va trebui sa se toarne glicerina pana
cand sfera va ocupa pozitia normala de functionare.
Pentru coborarea sferei, in cazul ca se gaseste prea sus se va turna in lichid apa
distilata. Pentru determinarea cantitatii de glicerina sau de apa distilata necesara
ridicarii sau coborarii sferei in pozitia normala de functionare se da tabelul de mai
jos.
Semnul(+) din tabel arata ca pozitia sferei este mai sus decat cea normala,
adaugandu-se in acest caz apa distilata;semnul(-) arata ca pozitia sferei este mai
jos decat cea normala, in care caz se adauga glicerina.
In timpul turnarii glicerinei sau a apei distilate se va amesteca incontinuu
lichidul din interiorul vasului suport.
In conditiile de la nava se poate folosi urmatoarea metoda: se scoate din vasul
suport cu furtunul
Apoi, prin orificiuldede
cauciuc o cantitate
pe capacul de lichid
vasului suport,egala cu cantitatatea
se toarna cu cana adaosului.
gradata o
cantitate de apa distilata sau de glicerina egala cu cantitatea scoasa.
Pentru a obtine un lichid omogen, se scoate din vasul suport o cantitate de lichid
intr-o cana, dupa care se introduce furtunul de cauciuc in interiorul vasului suport,
se ridica cana deasupra nivelului lichidului si astfel lichidul se va scurge in vasul
suport.

12
 Tabel cu vo lumul adaosului
de lichid

Tipul Volumul Volumul

compasului Pozitia elementului apei glicerinei
distilate in
giroscopic sensibil, in mm cm cubi in cm cubi
+/-1 100 15
+/-2 300 30

KURS-4 +/-3
+/-4 400
500 60
80
+/-5 550 100
+/-6 600 120
+/-7 700 140
+/-8 800 160

In momentul in care lichdul din cana se va apropia de capatul furtunului se va

lasa imediat cana in jos, determinand din nou scurgerea lichidului din vasul suport
in cana.
Repetind de mai multe ori aceasta operatiune se va obtine un amestec omogen
al intregului lichid cu adaosul de glicerina sau de apa distilata.
Se vor verifica apoi indicatile ampermetrelor din circuitul trifazat, ale carori
valori
anterior.trebuie sa fie cuprinse intre limitele admisibile, specificate in tabelul
Daca valorile vor fi mai mici, se va pune in lichid acid salicilic sau borax, dupa
caz, dizolvat in apa distilata la temperatura de 40-60 grade C.
Pentru fiecare diferenta in minus egala cu 0,1A se va adauga 1gram de acid
salicilic sau 2 grame de borax.
Trebuie amintit ca reglare girosferei pe verticala se executa dupa 4-5 ore de la
pornire, adica dupa ce girosfera s-a orientat in meridian.

7. Verificarea sensibilitati sistemului de urmarire

Sensibilitatea sistemului de urmarire se verifica astfel: prin decuplarea

conexiunii 30 sau 31 sau prin scurcircuitarea fazei 28 cu bornele 30 sau 31 de pe
compasul mama,se decaleaza sistemul de urmarire din pozitia sa de echilibru cu
un unghi de 120-130 grade, apoi se intrerupe scurcircuitarea.
Dupa ce sistemul de urmarire parcurge 20-30 de grade se porneste
secundometrul.
Din acest moment se masoara timpul de parcurgere al unghiului de 90 de grade.
Dupa parcurgerea unghiului de 90 de grade se opreste secundometrul.
Masurarea timpului de parcurgere a celor 90 de grade se face si pentru
decalarea inversa a sistemului de urmarire.

13
 Timpul de revenire trebuie sa fie cuprins in cazul girocompasului KURS 4, de
cel mult 20 de secunde.
Diferenta de timp dintre ambele sensuri trebuie sa fie mai mica de 4 secunde.
Daca timpul de revenire iese din limitele aratate anterior sau daca diferenta
timpilor de revenire pentru ambele sensuri este mai mare de 4 secunde se
procedeaza la reglarea sensibilitati sistemului de urmarire.

8. Orientarea ra pida a elementului sensibil in meridian

Aducerea
compasul elementului
giroscopic KURSsensibil in meridian
4 se executa prinurmatoare:
in ordinea metoda orientari rapide la
a) Se executa intreruperea legaturilor trifazice de alimentare a giroscoapelor
(bornele 27,28 si 29) de pe capacul vasului suport.
b) Se determina drumul navei cu o precizie de cca 1 grad.

c) Privind prin fereastra de vizitare avasului suport, manevram comutatorul de

orientare aflat pe suportul compasului mama si aducem sfera giroscoapelor in
meridian cu o precizie de +/- 3 grade.
d) Se refac legaturile trifazice de alimentare a giroscoapelor (bornele 27,28 si
29) de pe capacul vasului suport.
e) Se mentine roza compasului mama in meridian, conectand pentru un timp
foarte scurt comutatorul de orientare rapida intr-un sens sau altul, dupa caz (se
admite o inclinare maxima a sferei giroscoapelor de +/- 10 mm).

9. Verificarea regulatoarelor de tensiune

In scopul verificarii regulatoarelor de tensiune se variaza tensiunea retelei
bordului ; cu ajutorul tahometrului se masoara numarul de rotatii al
convertizorulu. Daca turatia nu se inscrie in limitele turatiei nominale a
convertizorului +/- 1%, se procedeaza la reglajul regulatorului centrifugal
respectiv sau al regulatorului magnetic de turatie ROM-10 dupa caz.

14
 1.3 EXPLOATAREA GIROCOMPASULUI “AMUR”
Inaintea pornirii instalatiei se verifica daca toate sigurantele sunt puse la locul
lor . Se va vedea daca compasul mamă este gata de funcţionare şi se va aprecia
dacă lichidul de susţinere din vasul suport este în cantitate suficientă .
Se va verifica dacă în interiorul aparatelor nu există obiecte sau impurităţi care
ar putea scurtcircuita bornele . Se va verifica dacă repetitoarele sunt sincronizate ,
în caz contrar se sincronizează cu cheia din lada de scule .Se verifică dacă
înregistratorul de drum are diagramă.
Dup
indic ă intrarea
ă curen funcţiune
ţii deînpornire . a instalaţiei se observă dacă cele trei ampermetre
Se verifică funcţionarea repetitoarelor şi a înregistratoarele de drum . Se
verifică funcţionarea ventilatorului ; se verifică funcţionarea sistemului de
transmitere a drumului la distanţă .

VERIFICAREA TRANSMISIEI INDICATIILOR COMPASULUI MAMA

LA REPETITOARE

Corecta functionare a repetitoarelor se verifica dupa roze , adica toate indicatiile

vor trebui fie sa creasca , fie sa scada ca valoare.
Daca unul din repetitoare se roteste in sens contrar rozei compasului mama , se
va deconecta aparatul respectiv prin scoaterea sigurantelor corespunzatoare din
cutia de derivatie pentru repetitoare si se vor verifica legaturile statorice (bornele
67,68 si 69) ,legandu-le corect dupa scema de conexiuni.

VERIFICAREA FUNCTIONARII INREGISTRATORULUI DE DRUM

Înaintea punerii in functiune a instalatiei se vor sincroniza indicatiile penitelor cu

compasul mama .
15
 Sincronizarea se face prin rotirea axului selsinului .
Cand aparatul este pus in functionare , pentru sincronizarea cu compasul mama
, se va intrerupe circuitul de alimentare al rotorului selsinului prin apasarea pe
intrerupatorul aflat in partea inferioara a aparatului si apoi se va roti axul
selsinului .
La pornirea inregistratorului de drum se va verifica functionarea motorasului de
timp. Daca acesta ramane pe loc , va fi pornit rotindusor pinionul aflat pe axul
melcului (defectiunea se poate datora griparii mecanismului sau micsorarii
tensiunii de alimentare) .

VERIFICAREA CIRCUITULUI TRIFAZAT

Înainte ca giromotoarele sa ajunga la numarul de rotatii stabilit , curentii indicati

de cele trei ampermetre vor fi mari , apoi vor incepe sa scada pana la valoarea
normala de functionare .
Diferentele dintre valorile curentilor se datoresc incarcarii nesimetrice a fazelor
, trebuind totusi sa fie cuprinsi in limitele indicate in tabelul de mai jos :
Tabel cu valorile curentilor in circuitul trifazic

FAZA Pornire Functionare

I > 4A 0,5 ÷ 1A
II > 4.5A 1 ÷ 1.4A
III > 4.7A 1 ÷ 1.5A

VERIFICAREA FUNCTIONARII CORECTEA VENTILATORULUI

Pornirea ventilatorului se face prin intrerupatorul pachet respectiv . Se verifica

sensul de rotatie al ventilatorului .Aerul cald trebuie sa iasa prin regiunea aferenta
capacului vasului suport , in caz contrar , se verifica legarea fazelor de alimentare
a motorului ventilatorului , schimbandu-se doua faze intre ele.

VERIFICAREA SENSIBILITATII SISTEMULUI DE URMARIRE

Sensibilitatea sistemului de urmarire se verifica astfel :prin decuplarea conexiunii

30 sau 31 sau scurtcircuitarea fazei 28 cu bornele 30 sau 31 de pe compasul mama
, se decaleaza sistemul de urmarire din pozitia sa de echilibru cu un unghi de 1200-
1300 ,apoi se intrerupe scurtcircuitarea .
Dupa ce sistemul de urmarire parcurge 20 0-300se porneste secundometru . Din
acest moment se masoara timpul de parcurgere a unghiului de 900.Dupa
parcurgerea unghiului de 900se face si pentru decalarea inversa a sistemului de
urmarire .
Timpul de revenire trebuie sa fie cuprins intre 9-15 secunde .
Diferenta de timp dintre ambele sensuri trebuie sa fie mai mica de 4 secunde .

16
 Daca timpul de revenire iese din limitele aratate anterior sau daca diferenta
timpilor de revenire pentru ambele sensuri este mai mare decat 4 secunde , se
procedeaza la reglarea sensibilitatii sistemului de urmarire .

VERIFICAREA REGULATOARELOR DE TENSIUNE

In scopul verificarii regulatoarelor de tensiune se variaza tensiunea retelei

bordului intre limitele +45V si –20V, in cazul cand aceasta este de 220v c.c. sau
intre limitele +55V si -20V in cazul cand aceasta este de 110V c.c. ;cu ajutorul
tahometrului se masoara
inscrie in limitele turatieinumarul
nominaledearotatii al convertizorului
convertizorului +1% , se. procedeaza
Daca turatialanu se
reglajul regulatorului magnetic de turatie ROM-10 .

REGLAREA RACIRII
Cand temperatura lichidului de sustinere a ajuns la valoarea de 470C indicata de
termometrul fixat pe capacul vasului suport , se regleaza termostatul de
semnalizare montat de asemenea pe capac in asa fel , incat tija sa s ă inchida
contactul respectiv .
Prin inchiderea contactului , puntea redresoare care alimenteaza releul termic ,
este alimentata , releul termic de asemenea .
Releul termic isi inchide contactele si permite pornirea ventilatorului .Becul
respectiv va indica functionarea ventilatorului . Daca temperatura creste in
continuare pana la 550C tija termostatului va inchide contactul care permite
alimentarea sirenei si aceasta va suna semnalizand cresterea temperaturii .
REGLAREAPOZITIEI GIROSFEREI PE VERTICALA

Cand temperatura lichidului a ajuns la 47 0C,se verifica daca ea este aceeasi in

intregul vas suport .
Pentru aceasta se balanseaza vasul suport si se observa temperatura lichidului ,
care , daca dupa 10-12 balansari va incepe sa scada va arata ca straturile inferioare
nu sunt la fel incalzite . Dupa uniformizarea temperaturii lichidului , se verifica
prin geamul de vizita de pe vasul suport pozitia sferei giroscoapelor.
Daca pozitia sferei este normala , semnul trasat pe geamul de vizita de pe sfera
de urmarire trebuie sa coincida cu linia ecuatoriala a sferei . Tolerantaadmisa este
cuprinsa intre ±2mm .
Daca
rezulta calinia ecuatoriala
in lichid a girosferei
va trebui se gaseste
sa se toarne glicerinamai jos cand
pana decatsfera
semnul rosu ,
va ocupa
pozitia normala de functionare .
Pentru coborarea sferei , in cazul ca se gaseste prea sus , se va turna in lichid
apa distilata .
In timpul turnarii glicerinei sau a apei distilate se va amesteca incontinuu
lichidul din interiorulvasului suport .

17
 In conditiile de la nava se poate folosi urmatoarea metoda : se scoate din vasul
suport cu furtunul de cauciuc o cantitate de lichid egala cu cantitatea de
adaosului.Apoi , prin orificiul de pe capacul vasului suport , se toarna cu cana
gradata o cantitate de apa distilata sau de glicerina egala cu cantitatea scoasa .
Pentru a se scoate din vasul suport o cantitate de lichid intr-o cana , dupa ce se
introduce furtunul de cauciuc in interiorul vasului suport , se ridica cana deasupra
nivelului lichidului si astfel lichidul se va scurge in vasul suport .In momentul in
care lichidul din cana se va apropia de capatul furtunului se va lasa imediat cana
jos , determinand din nou scurgerea lichidului din vasul suport in cana .
Repetand
omogen de mai lichid
al intregului multe cu
oriadaosul
aceasta de
operatiune
glicerinasesauvade
obtine un amestec
apa distilata .
Se vor verifica apoi indicatiile ampermetrelor din circuitul trifazat , ale carei
valoare trebuie sa fie cuprinse intre limitele admisibile , specificate in tabelul
anterior .
Daca valorile vor fi mai mici , se va pune in lichid acid salicilic sau borax ,
dupa caz , dizolvat in apa distilata la temperatura de 400-600C .
Pentru fiecare diferenta in minus egala cu 0,1A se va adauga un gram de acid
salicilic sau 2 grame de borax .
Trebuie amintit ca reglarea girosferei pe verticala se executa dupa 4-5 ore de la
pornire , adica dupa ce girosfera s-a orientat in meridian .

OPRIREA INSTALATIEI

La deconectarea instalatiei se vor verifica de asemenea toate aparatele

componente .Aparatele prevazute cu lacate se vor inchide .
Compasul mama se verifica minutios ; se sterge cu o carpa uscata atat capacul
vasului suport cat si interiorul postamentului , inlaturandu-se astfel urmele de
lichid si de praf .
Daca habitaclul este scos , se pune la loc si se inchide cu zavoare .
Convertizorul se curata bine de praf de carbune si de unsoare . Contactele si
inelele innegrite (flamate) se curata bine cu smirghel fin .Periile de carbune uzate
se inlocuiesc imediat , inaintea unei noi porniri .

1.4 DESCRIERE GIROCOMPAS ANSCHUTZ

STANDARD 6
Date tehnice
Greutatea girocompasului mamă aproximativ 16 Kg, diametrul rozei 180
mm gradată din grad în grad de la 00 la 3600.
Tensiunea de alimentare a girosferei şi pompei de centrare 55 V/ 400 Hz.
Tensiunea de alimentare a amplificatorului 115 V/ 400 Hz.
Tensiunea de alimentare a excitaţiilor micromaşinilor 50V/ 50Hz sau
60V/60Hz.
18
 Tensiunea de alimntare a sirenei 25V/400Hz.
Puterea consumată, circuitul de 400 Hz, aproximativ 35 VA; circuitul de
50/60Hz la preîncălzire 50 W, răcire 17 VA; sistemul de transmitere la distanţă 25
VA.
Timpul de orientare în meridian < 5 ore.
Precizia de înclinare ≤10.
Viteza de rotaţie a sistemului de urmărire 90/ sec.
Înclinări ale navei (ruliu şi tangaj) ϒ450.
Temperatura lichidului de susţinere 520 C.
0 0
Temperatura
Preîncălzire cumediului ambiant
şase becuri 24V/–20
18W.la +50 C.
Răcirea prin ventilaţie cu aer.
Sistemul de repetitoare permite cuplarea a 12 selsine receptoare.
Cantitatea lichidului de susţinere aproximativ 750 cm3.
Comanda răcirii se realizează cu un releu bimetalic.
Controlul temperaturii se realizează cu un termomentru circular cu alcool
marcat cu două linii roşii pentru temperatura nominală.

Construcţie, funcţionare

Girocompasul propriuzis este construit sub forma unei cutii

paralelipipedice, fixată pe o placă metalică cu ajutorul unor amortizoare împotriva
şocurilor verticale şi orizontale.

De capacul superior este fixată sfera de urmărire prin intermediul unei furci
verticale şi a unui inel cardanic orizontal. Pe feţele laterale se găsesc elementele
auxiliare: amplificatorul, servomotorul, selsinul transmi ţător, ventilatorul, iar pe
faţa inferioară becurile de încălzire.

Sfera de urmărire este construită din material plastic şi formată din

două semisfere unite în partea ecuatorială.
19
 La polul superior este prevăzută cu un capac din plexiglas transparent care
permite observarea nivelului lichidului de susţinere şi a termometrului.
Dispune de doi electrozi polari sub forma a două inele, alimentarea făcându-
se în bifazat.
În zona ecuatorială se găsesc doi electrozi de urmărire dispuşi în partea
estică şi vestică a sferei de urmărire.
În zona polară inferioară se găseşte pompa de centrare a girosferei,
centrarea se realizează cu jet de lichid de susţinere produs sub girosferă.
Suprafaţa exterioară a sferei de urmărire are formă de radiator pentru o bun ă
răcire. Girosfera este o sferă realizată din material sintetic, este suspendat ă în
lichid în interiorul sferei de urmărire. Este construită din dou ă semisfere, închisă
ermetic şi umplută cu heliu. În zonele polare se g ăsesc doi electrozi pentru
alimentare, iar în zona ecuatorială electrozii de urmărire.
În interiorul girosferei se găsesc două giromotoare şi dispozitivul de
amortizare a oscilaţiilor. Axele giromotoarelor sunt suspendate în lagăre, ungerea
realizându-se cu gaz (heliu) motiv pentru care se recomand ă ca pornirea să se facă
de cel mult 2 ori pe an sau când se fac reparaţii deosebite.
Giromotorul este un motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit
exterior statorului. Alimentarea se realizează cu tensiune bifazată, a treia fază
alimentându-se printr-un condensator.
Repetitoarele .Sistemul de repetitoare al girocompasului Ansch tz –6
este realizat cu selsine în regim de indicator. Repetitorul de relevare se fixează
într-un suport prevăzut cu inele cardanice care permit menţinerea în poziţie
orizontală a repetitorului.
Repetitorul de drum se montează pe un suport fix care are posibilitatea
ajustării înclinării pentru o bună vizualizare.
Convertorul static. Are rolul de a transforma tensiunea bordului de
110V, 220V, 380V, 440V, 50Hz în tensiune de 55V şi 115V/ 400Hz necesară
alimentării giromotoarelor.

1.5 EXPLOATAREA GIROCOMPASULUI ANSCHUTZ

Intretinerea este limitata la verificarile si operatiile care se pot dovedi necesare :
1.Deschiderea si inchiderea compasului
_ inchiderea sistemului de urmarire,
_ slabirea surubului de blocare (1.6) folosind cheie de piulite 148-168
din trusa
_se pliaza placa de acoperire pina cind se blocheza in prima pozitie
_ se apasa butonul de comanda (4.5) montat in interior pe peretele din
dreapta carcasei si se permite sistemului de urmarire sa se roteasca pina cind inelul
articulatiei cardanice al sferei exterioare este in pozitia orizontala _ se
pliaza placa de acoperire pina cind se blocheza in pozitia verticala (fig. 3),sfera
exterioara se misca libera ca un pendul
20
 _ acum se fac verificarile de la paragraful 2.4.
Dupa aceea :
_ se pliază in jos placa de acoperire
_ se stringe surubul de blocare pentru a fixa placa de acoperire la loc
_ ser cupleaza sistemul de urmarire

2.Umplerea cu apa distilata

Nivelul lichidului purtator va cobori sub valoare normala cind compasul se
raceste .Deci nivelul trebuie corectat , se umple cu apa distilata numai cind
compasulApa estedistilata
incalzit.si o siringa se gasesc in trusa.
Se procedeaza astfel :
_ se deschide compasul conform paragrafului 1
_ se scote dopul de aerisire ( 1 ) din capacul de plexiglas
_ se evacueaza apa distilata in orificiul de umplere cu o siringa pina cind
nivelul este la inelul rosu exterior
_ se monteaza dopul de aerisire
_ se inchide compasul conform ionstructiunolor de la paragraful 1.
3. Semnalizarea temperaturii excesive
Procedeu
In gama temperaturilor permise ale mediului (-200- +500C) temperatura
de functionare a compasului este mentinuta de butonul de reglare a temperaturii
intre 520si 600 C.
Semnalul buzzerului indica ca ceva este defect la reglarea temperaturii.
Se inchide mai intii sistemul de urmarire si se deschide compasul conform
paragrafului 1.In cazurile cind temperatura creste este o defectiune la butonul de
reglare a temperaturii sau o alimentare inadecvata a aerului de racire ; temperatura
va fi adusa la normal in scurt timp iar semnalul de avertizare se opreste .
In acelasi timp ;cauzele cresterii temperaturii trebuie descoperite si
inlaturate .
Cauzele posibile pot fi:
_ acumularea de caldura datorita obiectelor de care alimentarea cu aer
proaspat sau disiparea caldurii se disipeaza
_ temperatura mediului este prea inalta ( peste 50 0 C) la care compasul
este expus la montarea in locuri inchise
_ defectarea ventilatorului

inchisa. _ defectarea reglarii caldurii ce rezulta din faptul ca incalzirea nu este

4.Influentele defectiunii retelei electrice a navei asupra compasului
Defectarea alimentarii de la reteaua de pe nava va deenergiza
giroscoapele .Giroscoapele de frinare isi vor pierde curind forta conducatoare (de
restabilire)(dupa 1-2 minute)si apoi ,compasul va incepe sa-si indeplineasca
functiile de indicare a directiei .Dupa restabilirea alimentarii ,sistemul de indicare

21
a nordului trebuie reglat din nou la meridian si toate cele indicate la paragraful
2.1/2.2 se vor repeta.
5.Verificarea anuala
Pentru obtinerea performantei eficiente a echipamentului compasului este
necesar sa faca o verificare functionala pe an.
INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE:

PORNIREA
Compasul se porneste punand comutatorul de pe convertorul static la pozitia “I”.
In conditii normale compasul se va aseza pe meridian in 3-4ore. In conditii
nefavorabile timpul de reglare poate fi pana la 5 ore.

COMUTAREA SISTEMULUI DE URMARIRE

Se face cu ajutorul comutatorului respectiv(17) asezat pe placa de acoperire a
compasului.(Acest comutator se foloseste si pentru oprirea compasului ).
O perioada de cel putin 1 ora trebuie sa existe in pornirea compasului si
comutarea sistemului de urmarire , astfel procedeul de reglare poate fi tulburat iar
timpul de reglare prelungit.

NOTA IMPORTANTA :
Cu sistemul de urmarire decuplat, nu se produce nici o rotire de urmarire a
rozei compasului prin schimbarea drumului .Deci, cu nava in mars si in special
cand
motiv.se guverneaza cu pilot automat, sistemul de urmarire nu trebuie oprit fara

REGLAREA LUMINOZITATII ROZEI :

Butonul de reglare din dreapta (13) de pe placa de acoperire a compasului
regleaza luminozitatea pentru a corespunde cu conditiile de lumina ale mediului
ambiant.

VERIFICAREA
Se face atunci cand compasul este in regim :
LUNAR:
1) Se verifica nivelul lichidului de sustinere;
2) Se verifica temperatura de functionare pentru nivelul corect;
Estesfarsit
La important sa se faca
compasul aceste sa
trebuie verificari port. cum se explica in reparatii
fie descis
curente.Aceasta se face in timp ce functioneza cu sistemul de urmarire decuplat.
Pentru ca sistemul ce indica nordul sa nu fie deranjat de influiente exterioare,
compasul va ramane deschis numai o anumita perioada de timp.
1) Capacul de ferificare din peniglas are un arc conic central care
este scufundat in lichidul de sustinere.Se verifica nivelul lichidului.Doua semne
rosii marcheaza limitele nivelului la temperatura de functionare.Cel interior indica
nivelul maxim permis,cel interior nivelul minim al lichidului de sustinere.Din
22
 cauza evaporarii,se mai adauga lichid din cand in cand.a sfirsit apa distilata se
toarna in orificiul de umplere al capacului din pleniglas pana cand nivelul este la
inelul exterior.
2)Termometrul de forma unui inel este aranjat sub capacul din
pleniglas. Semnul verde se refera la temperatura de functionare(52 oC), semnul
rosu la temperatura permanenta maxima permisa (60oC).
DECUPLAREA ECHIPAMENTULUI COMPASULUI

Se face :
- punand comutatorul de urmarire (17) la “0”;
- punand comutatorul de pe inversorul static la “0”;
Cand nava este in port numai pentru o scurta perioada de timp, este bine sa nu se
opreasca compasul

SINCRONIZAREA REPETITOARELOR

Inainte de prima functionare sau de pornire a sistemului de urmarire la

compasul principal se verifica ca toate compasele cu repetitor sa se acorde cu
compasul principal. Accesul la dispozitivul de reglare se obtine de pe laterala. Se
monteaza cheia patrata tubulara. Se face reglarea necesara apasand-o si rotind-
o.Daca compasul cu repetitor necesita reglarea in timpul utilizarii, se opreste
sistemul de urmarire al compasului principal.Sint create acum cele mai conditii
pentru verificarea sincronismului compaselor cu repetitorul cu compas principal
Stabilirea relevmentului
Cand se foloseste pentru obtinerea relevmentuui compasl cu repetitor
trebuie sa fie in linie cu linia longitudinala a navei.Rama este gradata 0 o-
360o.Aceasta scala de referinta se foloseste pentru luarea relevmentelor relative.
Un buton aflat in mijlocul discului de sticla se foloste pentru centrarea reglajului.

Iluminare
Intensitatea luminii emise ale lampii poate madifica cu ajutorul unui
potenţiometru (atenuator) aflat in interior.

1.6 GIROCOMPASUL GKU-2

Caracteristici tehnice
Este un girocompas monogiroscopic cu acţionare electromagnetică, destinat
a fi montat pe nave cu viteze de marş până la 70 Nd.
Girocompasul GKU-2 are prevăzute două regimuri de funcţionare: de
girocompas (GK) şi giroazimut (GA).

23
 Funcţionarea normală a instalaţiei este asigurată în următoarele condiţii de
exploatare:
-vibraţii cu acceleraţii până la 15 m/s2 în gama de frecvenţe 5 ÷ 60Hz.
-temperatura mediului înconjurător –50C la +400C pentru aparatele din
interiorul navei şi de la –400C la +650C pentru cele din exterior.
-umiditatea relativă mai mică de 98% la temperatura de +400C.
-vitezele unghiulare de giraţie în timpul manevrelor până la 0,174 rad/s
(100/s);
-tangajul cu amplitudinea până la 50 şi perioada 3-4 s.

viteza Eroarea
de 70 Nd maxim ă de determinar
la latitudini de pânăă ala direc
800 ţnu
iei dep
meridianului
ăşeşte 2,50în regim
, iar GK cu
eroarea de
menţinere a meridianului în regim GA, caracterizat ă prin viteza unghiulară de
derivă la latitudini până la 900 nu dep ăşeşte 9,65⋅10-6 rad/s (20/h).
Tensiunea de alimentare: 110V/220V la 400Hz/500Hz pentru alimentarea
transmiţătoarelor şi receptoarelor şi tensiunea trifazată 40V/500Hz pentru
alimentarea giromotorului.

Compunerea instalaţiei
În componenţa instalaţiei girocompasului GKU-2 intră următoarele aparate
(blocuri):
Aparatul principal (KR1-2) – este elementul de baz ă al instalaţiei şi are
rolul de a indica drumul navei cu ajutorul elementului sensibil.
Aparatul de translaţie (KR2-2) – foloseşte la transmiterea la ceilal ţi
abonaţi de la bord indicaţiile apartului principal.
Aparatul corector (KR3-1) – este utilizat la introducerea corecţiilor
specifice girocompasului.
Repetitorul de relevment (19N-1) – este utilizat la măsurarea
relevmentelor la reperele de navigaţie.
Repetitorul de drum (38N-1) – folosit la indicarea drumului navei.
Alidada optică (PGK-2) – utilizată la vizarea direcţiilor la repeerele de
navigaţie.
Aparatul de alimentare (KR-II) – folosit la cuplarea la re ţea a instalaţiei.
Convertizorul (AMG-2000M5) - pentru alimentarea instalaţiei când
tensiunea bordului este alternativă şi convertizorul (AP-400 I) în situaţia că
tensiunea bordului este continuă.
Transformatorul (OSVM-0,25) – folosit la coborărea tensiunii de
380V/50Hz la 26V pentru alimentarea circuitelor de încălzire a aparatului
principal.
Aparatul principal (KR1-2)
Aparatul principal este format din sistemul giroscopic, corp şi postament.
În sistemul giroscopic intră: blocul giroscopic TPG-6 , suspensia cardanică
exterioară, motoarele de stabilizare, transmiţătoarele de drum VF5, colectorul cu
portperii, încălzitorul, elementele sistemului pentru reglarea temperaturii.
24
 Elementul sensibil al GKU este blocul giroscopic TPG-6. Partea principală
a blocului giroscopic este subansamblul giroscopic asincron AVP cu vid, pe
suspensie cu lichid şi fire de torsiune şi două traductoare de unghi.
Subansamblul giroscopic AVP este executat sub forma unei sfere închis ă
ermetic numită plutitor (girosferă) în care este montat giromotorul.
Giromotorul este un motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit de
construcţie clasică (rotorul interior statorului). Volantele (torurile) sunt dispuse
simetric faţă de rotor.
Plutitorul este executat sub forma a dou ă emisfere legate între ele printr-un
gât cilindric în jurul căruia este dispus un inel de suspensie. Girosfera (plutitorul)
este suspendată în interiorul inelului de suspensie cu ajutorul unei perechi de fire
de torsiune orizontale pe direcţia axei oy.
Inelul de suspensie la rândul său este suspendat cu o pereche de fire de
torsiune verticale în sfera de urmărire al TPG-6.

Sfera de urmărire reprezintă o sferă din duraluminiu prevăzută cu două

capace la părţile polare şi umplută cu ulei în care pluteşte girosfera suspendată cu
firele de torsiune orizontale şi verticale.
25
 Unghiurile de rotaţie ale sferei de urmărire în raport cu plutitorul (girosfera)
sunt măsurate de traductoarele de unghi inductive. Pentru aceasta se utilizează
două traductoare. Înfăşurările primare (de excitaţie) ale traductoarelor de unghi
sunt fixate de corpul plutitorului în capetele opuse ale diametrului care coincide cu
axa de rotaţie a rotorului giromotorului. Înfăşurările secundare ale traductoarelor
de unghi sunt fixate pe partea interioară a corpului sferei de urmărire.
Fiecare dintre traductoarelor inductive are două înf ăşurări secundare, la una
se induce un semnal proporţional cu rotaţia de urmărire faţă de plutitor în jurul
axei firelor de torsiune verticale, la cea de a doua, un semnal propor ţional cu
rotaţiaÎnf
în ăş
jurul axeisecundare
urările firelor de ale
torsiune
celororizontale.
două traductoare inductive la care se induc
semnalele proporţionale cu unghiurile de rotaţie în jurul firelor de torsiune
verticale (orizontale) se înseriază în opoziţie. Prin această conexiune se măreşte
semnalul rezultant, deoarece tensiunile în cele dou ă înfăşurări au faze opuse,
deasemeni se elimină semnalul de eroare datorat deplasării liniare a plutitorului
faţă de sfera de urmărire.
Pentru măsurarea unghiului de înclinare a axei elementului sensibil în raport
cu planul orizontului, unghiul β, datorită mişcării aparente, pe inelul de montaj
este fixat indicatorul de orizont.
În corpul blocului giroscopic TPG-6 sunt dispuse deasemeni dou ă
încălzitoare inelare şi releul termic. Pe inelul de montaj este fixat rotorul
transformatorului rotitor (TR). Pe axul de suspensie a inelului de montaj este
dispus amortizorul cu lichid necesar pentru amortizarea mi şcărilor accidentale ale
blocului de montaj.
Inelul de montaj cu blocul giroscopic se fixează pe rulmenţi cu bile în inelul
cardanic orizontal al suspensiei exterioare. Axa pivoţilor inelului de montaj
coincide cu axa principală a giromotorului.
Blocul giroscopic executat astfel încât penduleaz ă în jurul axei de suspensie
în inelul cardanic orizontal. Datorită efectului de pendul sfera de urmărire ocupă o
asemenea poziţie, pentru care axa firelor de torsiune verticale coincide cu verticala
locului, iar axa firelor de torsiune orizontale se află în planul orizontului.
Inelul cardanic orizontal este suspendat în rulmenţii inelului cardanic
vertical. Pe inelul cardanic orizontal este fixat statorul transformatorului rotitor
corector.
Inelul cardanic orizontal este cuplat prin reductor cu motorul stabilit ării
orizontale, montat pe inelul cardanic vertical.

corpulInelul cardanic
aparatului vertical
în rulmen ţi cueste
bile executat formă de furcă şi este fixat de
subvertical.
pe un pivot
Pe inelul cardanic vertical este montat ă roza de drum cu valoarea unei
diviziuni de 10.
Inelul cardanic vertical este cuplat prin reductor cu motorul stabilizării
azimutale montat pe corpul aparatului.
În corpul aparatului sunt montate: două amplificatoare, două
transformatoare, cuplele, blocul stabilizării termice (BTS) , amortizoarele.
26
 Pe corpul aparatului se afl ă panoul de comandă unde se găsesc: comutatorul
regimurilor
semnalizare de lucru, becul
“SUPRAÎNC verde de butonul
ĂLZIRE”, semnalizare “PORNIRE”,
“ϕ” de introducere becul
a corec şu de
roţiei de
latitudine, butonul “V” de introducere a corec ţiei de viteză, butonul
“SINCRONIZARE” pentru orientarea rapidă în meridian.
Pe partea dreaptă a panoului de comandă în interior se g ăsesc: întrerupătorul
“CORECŢIA” şi potenţiometrul semireglabil “∆GA” pentru introducerea corecţiei
constante “A”.

Aparatul de translaţie (KR2-2)

Este destinat pentru transmiterea indicaţiilor de drum la diferite instalaţii ale
navei; pentru prelucrarea tensiunilor proporţionale cu componentele vitezei navei
(VN şi VE) în cazul folosirii aparatului corector; pentru comutarea circuitelor de
alimentare şi a unor aparate separate de GKU.
Pe panoul frontal al aparatului de transla ţie se găsesc: becul de semnalizare
“ÎNCĂLZIRE” ; becul de semnalizare alimentare “500 Hz/ 40V”; întrerup ătorul
“CONVERTIZOR”; întrerupătorul “ALIMENTARE TRANSLAŢIE” .

În interiorul aparatului se găsesc: comutatorul alimentare excitaţii

micromaşini , transformatoare de alimentare , micromotor urmărire, selsine
transmiţătoare, transformator rotativ receptor de drum(11), transformator rotativ
sinus / cosinus de vitez ă , transformator rotativ sinus / cosinus transmi ţător de
drum, butonul pentru controlul funcţionării becului de semnalizare
“ÎNCĂLZIRE”, amplificator, întrerupătorul basculant BTS pentru conectarea
becului semnalizare ”ÎNCĂLZIRE” la blocul de stabilizare termică .
27
 Aparatul corector(KR3-1)
Aparatul corector (este opţional) serveşte pentru prelucrarea automată a
semnalelor de corecţie, care compensează erorile de viteză şi latitudine.
Pe panoul frontal al aparatului se g ăsesc butoanele pentru introducerea
corecţiei de viteză şi latitudine.
În interiorul aparatului se găsesc:motorul de execuţie, transformatorul
rotativ pentru introducerea vitezei , transformatoarele rotative care calculeaz ă tgϕ,
transformatorul
latitudine ; comutatorul care calculeazăĂ/semnalul
rotativ “ORTODROM LOXODROMω⋅sinĂ
ϕ”;; amplificatorul.
selsinul receptor de

1.7 GIROCOMPASUL YOKOGAWA CMZ700D

Caracteristici

Sistemul girocompasului conţine un număr de componente cum ar fi:

- compasul propriuzis aflat în camera echipamentelor electronice
- cutia de comandă aflată tot în camera echipamentelor electronice
- repetitoare giro
Girocompasul propriuzis are următoarele caracteristici:
- este format dintr-o singură unitate compactă care funcţionează la o
alimentare de 24V cu două redresoare independente
- poate conduce până la 4 repetitoare analogice şi poate asigura 5 ieşiri de
date seriale adiţionale
- durata de viaţă este mai mare de 40,000 h
- Sistemul rămâne fixat de direcţia nord timp de 3 minute în cazul unei pene
de curent
- Sistemul se supune regulilor IMO A424(X1) şi A 694(17), ISO 8728

Generalităţii

28
 - performanţele sunt în concordanţă cu IMO a424(x1) şi a 694(17),
ISO8728
- este compus dintr-o singură unitate
- alimentarea este alcatuită din 2 redresoare independente de 24V
- controlul este compus din 6 butoane operaţionale şi ecranul din faţă
nedetaşabil cu 4 linii
- acurateţea aparatului:
- statică < 0.1° latitudine
- dinamică < 0.1° latitudine
- eroarea
corecţiadeerorii
stabilire a puncutului
vitezei statice nordice< este
0.1° automat
latitudine
ă – nu este necesara o
altă unitate
- viteza mare de transmisie urmarită de sistem de 100°/sec
- transmisia de date este foarte precisă datorită decodorului
- compasele repetitoare sunt cu aliniere automată şi interfaţă serială
- 2 rotoare identice (19.000 rot/min) scufundate în lichid pentru eliminarea
erorii de latitudine
- întreţinerea trebuie efectuată din 18 în 18 luni

Descrierea unităţii de control a girocompasului

1 – ecranul de afişare a cursului giro, afişază cursul giro şi starea

girocompasului
2 – ecranul de afi şare informaţii, afişază meniul şi codurile comenzilor
girocompasului
3 – butonul pentru oprirea alrmei auditive
4 – butonul de selectare şi ledul indicator , utilizat pentru selectarea unităţii
de control , când ledul este iluminat girocompasul poate fi operat de la acest
panou, când ledul este stins girocompasul poate fi operat de la panoul principal
aflat lângă cutia de comandă a girocompasuli din camera echipamentelor
electronice
29
 5 – tastatură pentru navigare în meniul panoului de comandă
6 – butonul de acceptare, utilizat pentru acceptarea unor anumite funcţii
7 – butonul de comandă , utilizat pentru a intra în meniu, iar atunci când
meniul este afişat este utilizat pentru a ieşi din meniu şi de a afişa ecranul general
cu informaţii despre cursul giro
8 – taste pentru modificarea luminozităţii
9 – butonul pentru cursul senzorului extern, utilizat pentru a schimba cursul
cu cel al senzorului extern
10 – butonul pentru selectarea girocompasului de lucru, utilizat pentru
selectarea
navigaţie, girocompasului careeficient
acesta este foarte va transmite
în cazulinforma ţii la
în care toate
unul instrumentele
dintre de
girocompase
eşuează în funcţionare pentru selectarea imediată a celuilalt girocompas.

11 – butonul de pornire/oprire utilizat pentru oprirea respectiv pornirea

sistemului girocompas
12 – ledul indicator de funcţionare,iluminat atunci când sistemul
girocompas funcţionează
13 – ledul indicator al senzorului extern, iluminat atunci când sistemul
girocompas transmite informaţii şi la celelalte instrumente de navigaţie
14 – ledul indicator al e şuării în funcţionare, începe să se aprindă
intermitent atunci când alarma începe să sune, chiar dacă alarma este resetată,
ledul se aprinde până la rezolvarea problemei

puţin 215secunde
– butonul de selectare
pentru a senzorului
ca informa extern,
ţiile transmise la ap ăsaţi acest buton
instrumentele pentru
de naviga ţiecel
să
fie preluat de la senzorul extern şi anume compasul magnetic
16 – butonul pentru navigare/selectare/luminozitate
17 – ecranul pentru afişarea cursului giro
18 – ecranul pentru afişarea comenzilor
19 – ecranul pentru afişarea informaţiilor atunci când o comandă este
selectată
30
 20 – butonul pentru intrarea în meniu/oprirea alarmei
21 – butonul de selectare

Cap. 2
EXPLOATAREA PILOŢILOR AUTOMAŢI
2.1 PILOTUL AUTOMAT ANSHUTZ
Date tehnice:
- tensiunea de ali mentare 50V, 50Hz/ 60V, 60Hz
- are trei regimuri de functionare: manual, simplu, automat
- are 4 module standard care se interconecteaza intre ele realizind
pilotul standard
- are amplificator automat pentru limirarea unghiului de cirma functie
de viteza navei
- lucreaza cu instalatia hidraulica
- se poate cupla cu orice fel de girocompas

Blocurile pilotului:
- bloc de intrare
- bloc de alarma
- bloc de control (calcul)
- bloc de comparatie

Exploatarea pilotului.
Descriere:
- pupitru de comanda poate fi depus intr-un corp separat sau incorporat
in comanda navei
- repetitorul giro
- comutatorul manual/automat
- butonul schimbarilor de drum (in mijlocul ferestrei cu roze)
- butonul iluminare scala
- butoane reglaj: cirma,contra cirma,sensibilitate (ambardu)
- becuri de semnalizare

Reguli de exploatare:

1.Inainte de alimentarea pilotului:

- inainte de punerea in functiune se verifica blocurile pilotului automat
- se pune in functiune in regimul de ‘urmarire’
- se pune comutatorul ‘regim functionare’ in pozitia ‘urmarire’
- comutatorul ‘alimentare’ se verifica sa fie in pozitia ‘0’
- se verifica sigurantele becurilor de semnalizare ,iluminare
31
 - se verifica pozitia cirmei sa fie in ‘0’
- se aduce indicatorul timonei in ‘0’
- se alimenteaza pilotul

2.Dupa alimentare:
- se sincronizeaza repetitorul giro cu girocompasul mama
- cu ajutorul timonei se verifica actionarea cirmei

La trecerea pilotului din regimul de urmarire in regimul automat

se fac urmatoarele
- se pun reglaje:
butoanele ‘reglaje’ ale regimului automat (cirma,contra
cirma,ambardu) in pozitie medie
- cu ajutorul butonului ‘schimbari de drum’ se pune indicarorul
‘schimbari de drum’ in regim automat in dreptul drumului in care dorim sa-l tina
nava
- se trece comutatorul mod de lucru in regim automat
- se regleaza pilotul din butoane functie de starea marii si starea de
incarcare a navei dupa regula : cifre mici conditii bune de navigarie; cifre mari
conditii proaste de navigatie
- se recomanda un table cu pozitiile butoanelor si conditiile de
navigatie
butoanele de semnalizare, butonul de limitare a unghiului de cirma au cifre
absolute

2.2 PILOTUL AUTOMAT UNITRA

EXPLOATARE

Comanda manuala ”NFU”

Folosirea manerului carmei se face prin lasarea in jos a barei transversale
(mane- rului) care este langa cadru si este posibila miscarea si la stanga si la
dreapta. Comutatorul nodurilor de lucru se afla in dreptul marcajului
“FU”.Cadranul abaterii carmei este iluminat.
Abaterea timonei comanda abaterea carmei cu un unghi apropiat cu unghiul
de comanda al timonei.
Comutatorul de folosire este intors spre stanga sau spre dreapta la pozitia
marcata “NFU”.
Manerul carmei se afla in pozitia facultativa. Prin apasarea butonului din
stanga rezulta deplasarea carmei la stanga, prin apasarea butonului din dreapta
rezulta deplasarea carmei la dreapta.
Cand nici un buton nu este apasat, carma ramane in pozitie
neschimbata.Intreruperea comenzii “NFU” este semnnalizata prin aprinderea de
becuri asezate langa buton.Cadranul abaterii carmei este iluminat

32
deasemenea.Punctele indicatoare in acest cadran indica planul pozitiei
mecanismului comenzii.

Comanda automata
Manerul carmei este inaintat intr-o pozitie neutra. Aceasta se poate realiza
dupa apasarea tragaciului minerului si apoi blocind minerul in pozitia superioara
prin dislocarea tragaciului.Comutatorul comenzilor ramine in pozitia marcata
“FU”.Pornirea automata este semnalizata prin aprinderea becului de control pe
capacul coloanei de control sau la pupitrul de control. Iluminarea cadranului
abateriiAutopilotul
carmei estepastreaza
intrerupta.drumul care l-a avut in momentul intreruperii;se
aduce cu ajutorul tragaciului la noul curs, manual apoi se conecteaza din nou
autopilotul.

Adaptarea pilotului (reglare )

Autopilotul este echipat cu “dispozitiv de adaptare “, care adapteaza
automat parametrii regulatori ai cursei in conditiile de navigatie actuale.Manerele
marcate “YAWING” si “COUNTERRUDER” nu sunt operative.Manerele sunt
folosite in versiunea autopilotilor ca acelea ale abaterii carmei.
Au fost posibile trei pozitii.Pozitia extrema este marcata “MIN” sau
“MAX”.Schimbarea pozi-tiei minerului carmei, necesara foarte rar , dar se
recomanda pozitia “MAX” in cazul cand incarcatura este completa si vremea rea
si pozitia “MIN” cand nava nu este incarcata si vremea frumoasa.
Experienta personală dobandita pe navele maritime este cea mai importanta,
pentru diferitele nave care au drumuri diferite.Carma nu va fi actionata,
schimbarea directiei de mars nu trebuie sa dureze mai mult de un minut.
Cand abaterea de la cursul navei depaseste 6 o- 8o , alarma suna pana cand
este intrerupta. Alarma este intrerupta dupa depistarea deviatie si ca sa fie
intrerupta este necesar sa intrerupem AUTOPILOTUL.

Intretinerea si repararea defectiunilor

1. Daca pupitrul de manevrare nu este iluminat si partea fixa nu
functioneaza , cauza imobilitatii carmei ,este lipsa alimentarii cu curent la
terminalele R1 S1 T1 si R2 S2 T2.
la cutia de alimentare sau o defectiune la contactorii 3P sau 4P in acea cutie
.

verifica2. sa
Daca
nu scalele sunt
fie vre-o iluminate
blocare dar regimul
mecanica de urmarire,telemotorul
in servomotoare nu functioneaza ,se
receptor
sau sistemul mecanic al mecanismului de pozitionare al carmei .
Daca nu apare nici o intepenire ,cauza blocarii carmei este intreruperea
circuitului de alimentare la terminalele R1 S 1 T1 si R2 S2 T2 de la cutia de
alimentare sau avarii la contactorii 3P sau 4P.
3.Daca sistemul de urmarire manuala functioneaza , se inlatura (cu sistemul
de urmarire manuala pornit) intrerupatorul din lacasul de test 1A (rosu) din cutia
33
de amplificare si pt a masura , se introduce un ampermetru de curent continuu
avand 10V (f.s.d.) in circuitul rotorului servomotorului.Se muta comutatorul pe
pozitia pornit (pentru cateva secunde) regimul de urmarire si se muta maneta de
manevra pe o pozitie identica cu pazitia carmei.
Daca ampermetrul indica un curent de mai multi amperi ,cauza defectiunii
este lipsa de excitatie a servomotorului (defectiuni la diodele 1H,2H,3H,4H in
cutia de alimentare , deconectarea de fire, avarii la infasurarea motorului de curent
continuu de excitatie .)
4.Se masoara cu un voltmetru de curent alternativ voltajul dintre terminalele
3pilotul
si 10ininregim
bornele tiristorului
de urmarire 1DScateva
pentru si 2DS la cutia de amplificare (se porneste
secunde).
Daca voltajul masurat are o valoare cuprinsa intre 160V si 250V ,se
actioneaza conform paragrafelor p.5 si p.6.
Daca nu se inregistreaza nici o variatie a acului voltmetrului ,atunci cu
ajutorul diagramei de circuit ,se verifica circuitul rotorului servomotorului
(transformator 6T,
periile si infasurarea rotorului, cablurile de conectare, intrerupatoarele de
limitare 1WK si 2WK din mecanismul analogic).
5. Se verifica consecutiv ca :
a) voltajul curentului alternativ dintre terminalele 1 si 2 ale sochetului
transformatorului 1T sa fie 220+50V ;
b)voltajele curentului alternativ dintre terminalele 7-8 si 9-10 ale sochetului
transf. 1T sa fie egale intre ele si sa aiba o valoare cuprinsa intre 6.5V si 9V.Daca
aceste voltaje cunt diferite se inlocuieste transformatorul 1T ;
c)voltajul intre terminalele S1 si S2 ale selsinului 1Cz(selsinul de emisie)
este de aproximativ 60 de V ;
d)voltajul dintre terminalele 1 si 2 ale blocului 9T sa fie 220+50V ;
e)voltajul dintre terminalele 4L-31 si 4l-84 ale amplificatorului este aproape
0 cu maneta de manevra aflata in pozitia zero,si creste peste 30V cand aceasta este
dusa in pozitia de extrema stanga si dreapta.Daca nu se intampla asa – se verifica
la terminalele R1,R2 ale selsinului 1Cz si ,daca este necesar, se inlocuieste acel
selsin.
6.Se inlocuieste unul dupa latul :
-blocul ‘9T’
-puntile ‘1D’ (9,10,11,12) si ‘2D’ (1,2,3,4)
-puntea ‘M’
-tiristoarele
Dupa fiecare‘1Ds’ si ‘2DS’verificata daca F.U. de manevra functioneaza.
inlocuire,se
7.Se decupleaza conectorii din bornele de test 1A, 2A si 3A, iar prin
intermediul unui miliampermetru de curent continuu ,se masoara curentii la
bornele 2A si 3A(nu 1A !)dupa pornirea pilotului in regim de urmarire.
Cu maneta de manevra si carma in pozitii coincidente ,acesti curenti ar
trebui sa fie egali si sa fie intre 8 si 16 mA.

34
 Daca nici unul din curenti nu e zero , se verifica p.8.Daca unul din curenti
este zero este o intrerupere in circuitul amplificatorului , care ar putea fi cauzata
de o defectiune a puntii 1D sau 2D,rezistoare,infasurarile amplificatorului 1WM si
2WM sau conexiuni.
Locul defectiunii poate fi gasit folosind un rezistor.
8.dupa inlaturarea capacului cutiei ,se masoara voltajul curentului alternativ
de-a lungul terminalelor S1,S2 ale selsinului 2Cz fixat in cutie.Voltajul trebuie sa
aiba o valoare de aproximativ 60V.Daca exista voltaj se cauta p.9.Daca nu este
nici un voltaj ,se verifica conexiunile si voltajul la terminalele relevante ale
transformatorului 1T.
Se repara conexiunile sau se inlocuieste transformatorul 1T.
9.Se masoara voltajul c.a. dintre terminalele 4L-30 si 4L-31 din cutia de
amplificare.Acest voltaj ar trebui sa fie aproape zero,daca mecanismul carmei se
afla in pozitia sa neutra si ar trebui sa se ridice la aproximativ 30V la devieri
extreme ale carmei .Dace este asa, se verifica p.10.Daca nu , se executa masuratori
similare la terminalele R1,R2 ale selsinului 2Cz din cutia de alimentare. Daca
acolo voltajul se schimba corect,defectiunea trebuie sa fie cauzata de o conexiune
intrerupta intre
selsinul 2Cz si terminalul 4L scos din cutia de amplificare .Daca poate fi
gasit ,folosind
diagrama circuitului .Daca nu avem voltaj ,sau voltajul se schimba intr-un
alt fel decat cel descris mai sus , se inlocuieste selsinul 2Cz.
10. Se inlocuieste unul dupa altul (in timp ce se verifica dupa fiecare
inlocuire ,chiar daca sistemul merge bine sau nu ) :
-releul 10P
-blocul 9T
-amplificatorul 1WM si 2WM
-puntea M

11.Se decupleaza intrerupatorul din borna 1A (cu rezerva de virare pornita)

si se introduce in circuitul rotorului servomotorului (pentru firul de test) un
ampermetru de 10A f.s.d. Se porneste in regimul de urmarire si in timp ce se
manevreaza din maneta de schimbare de drum , se observa indicatiile
ampermatrului .Curentul constant (dupa pornirea servomotorului )nu ar trebui sa
fie mai mare de 2A.Cu toate acestea, numai un curent de aproximativ 4A ar putea
sa aiba un posibil efect asupra sensibilitatii si a erorilor sistemului .consumul
excesiv de curent
mecanismul este cauzataldecarmei(ntepenire,
biela-manivela frecarea mecanicaprea
dinmult
telemotorul
sau preareceptor sau de
putin ulei in
ungere in telemotorul receptor sau pompa pilotului.).Daca curentul nu ajunge la
2A – se verifica p.12.
12.Se scoate stecherul de conectare din borna de test 4A (verde)si pentru a
testa firul ,se conecteaza un miliampermetru in locul lui .Cand servomotorul nu se
misca miliampermetrul ar trebui sa indice un curent de 0.5 la 1 mA.

35
 Daca exista curent , se incearca sa se mareasca sensibilitatea
amplificatorilor magnetici prin reglarea rezistorului 5R, incercand sa se obtina
zona moarta a manetei de manevra sub 1 grad.
14.Se verifica (cu borna 4A deschisa ) rezistorul 6R in cutia de amplificare .
rezistenta sa ar trebui sa fie de la o duzina pana la zeci de kiloohmi.
Se verifica conexiunile circuitului :rezistorul 6R, rotorul servomotorului
,puntea 2D.
15.Se verifica daca regimul de operare manuala functioneaza cum
trebuie.Daca nu , se actioneaza conform instructiunilor de la regimul de urmarire
automata.
16.Se verifica ca regimul de urmarire automata sa fie pornit miscarile de la
repetitorul giro sa produca deplasari ale parghiei indicatoare a miscarilor carmei
pe roza indicatoare pilotului. Daca nu se intampla astfel, se verifica consecutiv ca :
-un voltaj de 24V curent continuu este alimentat la bornele bobinei
electromagnetice.
Daca nu se face alimentarea , se foloseste schema circuitului si se verifica
circuitul de la terminalele 9-10 ale transformatorului (din cutia de alimentare) prin
puntea 3H si releul 8P nu functioneaza daca contactronul este avariat.Contactronul
este pornit prin intermediul magnetului permanentcare fixeaza maneta de virare.
-daca se face alimentarea , la bobina se verifica daca infasurarea bobinei
este intrerupta (rezistenta infasurarii ar trebui sa fie de 80 ohmi).
17.Daca miscarea repetitorului giro cauzeaza ale tijei indicatoare - se
verifica amplificatorul WP din blocul de calcul .
Daca voltajul introdus la terminalele de alimentare WP-8,WP-7 are valori
cuprinse intre 2V si 5V cam aceeasi valoare ar trebui sa fie si la terminalele de
iesire WP-1 , WP-2 ale amplificatorului.Daca nu avem voltaj la iesire cand se
alimenteaza cu un voltaj de 24V cc la terminalele WP-5,WP-6 ale amplificatorului
–inseamna ca a aparut o defectiune la amplificatorul WP.
In acest caz se deconecteaza cablurile care sunt conectate la terminalele 5L-
80,5L-81,5L-82,5L-83,5L-84,5L-30 ale blocului de procesare si decanecteaza
firele de la terminalele 2 si 10 ale releului 10P care se afla in cutia de amplificare.
Acest lucru v-a simplifica sistemul Autopilot dar performanta in regim
automat ar trebui sa fie satisfacatoare,in mod special pe vreme normala.Repararea
trebuie efectuata de reprezentantul producatorului.
18.Numai pentru versiuni echipate cu blocuri de procesare AD-01-A sau
AD-02-A.
-Se verifica (pentru
terminalele5L-91,5L-92 versiuni
ale blocului cu bloc este
de procesare AD-01A)
mai maredaca
de 5Vvoltajul la
in timp ce
gradul de agitatie al marii ramane sub 5 grade B.
Daca da ,vezi p.28
-Se verifica , ca voltajul de 120V, 330Hz de la convertorul girocompasului
este aplicat la terminalele 5L-8,5L-9 ale blocului de calcul,
-Se verifica ca la terminalele 5L-6,5L-7 sa fie primit de la girocompas un
voltaj care variaza o data cu oscilatiile de drum intre 0-2V (330Hz) si pentru
36
scimbari rapide de drum atinge valori de 5V – 7V.Daca se obtin valori sub cele
mentionate ,vezi p.19.Daca nu avem voltaj se cauta si se inlatura defectiunea intre
pilotul UNITRA si girocompas.
19.Verifica daca voltajele descrise in p.18 sunt trimise la terminalele 3,4 si
8,9 respectiv ale amplificatorului WD dim blocul de procesare.In cazul in care ,
unul din aceste voltaje nu este trimis acolo,verifica releele 11P si 12P si
conexiunile de fire dintre amplificatorul WD si terminalul gol 5L.
Daca este cazul , cand ambele voltaje sunt alimentate la terminalele 3,4 si
8,9 ale amplificatorului WD – vezi p.20.

WD. 20.Se verifica voltajele la iesire la terminalele 1,5 si 2,5 ale amplificatorului
Voltajele trebuie sa fie egale cu zero (WD-8,WD-9)diferenta dintre ele ar
trebui sa creasca la mai multi volti cand voltajul de alimentare este emis.Daca
amplificatorul functioneaza corect ,se verifica pe schema circuitullui conexiunile
dintre amplificatorul ‘WD’ si amplificatoarele magnetice 1WM,2WM (din cutia
de amplificare )prin filtrele 1F,2F si releul 6P.
Daca amplificatorul WD nu functioneaza – se deconecteaza temporar
cablurile conectate la terminalele 5L-85,5L-86,5L-88 ale blocului de procesare.
Servisul se acorda de catre constructor.

2.3 PILOTUL SPERRY

PRINCIPII DE OPERARE
Controlul carmei cu giropilotul universal Sperry a fost proiectat pentru a
asigura varianta optima a drumului/directie si reglementarile de directie potrivit cu
activitatea minima a carmei. Un sir complet a functiilor anticipate de control a fost
integrat performanta optima pe orice vas. Stabilitatea directiei vasului este
asigurata de constantele vitezei asigurate; caracteristicile instabile de directie ale
navei. Filtrarea semnalelor de control este asigurat pentru a reduce ordinele de
control care produc activitate excesiva a carmei. O caracteristica cum ar fi
Controlul Castigat Automat este incorporat pentru a regla actiunea de control in
concordanta cu comportamentul navei de abatere brusca.
Cum abaterea brusca a navei in afara bratarii instalate, avantajul sistemului
este automatizarea crescuta pentru a intoarce nava la directia aleasa. Odata aflat
inauntrul bratarii instalate, castigul este automat ajustat la un nivel mai scazut.
Cum deviatiile sunt reduse castigul sistemului este automat redus. Un integrator
stabil (instalatia de guvernare pentru vreme) este asigurat pentru a produce
continuu un semnal de carma corect pentru perturbatiile lungi cum ar fi vantul sau
curentul. Aceasta caracteristicaasigura ca directia aleasa este mentinuta.

DESCRIEREA TEHNICA
Controlul cu giropilotul universal Sperry urmareste producerea unui modul
pentru flexibilitate in instalare. Aceste notiuni pot fi sprijinite de o consola sau

37
integrate in corpul giropilotului. Controlul poate fi configurat pentru un singur
canal, duplex, sau pentru canalul dual de aplicatii.

PANOUL GIROPILOTULUI contine Selectorul de Directie/Modulu

substituit – inima sistemului automat de control al carmei. El produce o transmisie
repetata de 360 de grade, 1 grad crescand referitor la o linie de credinta fixata.
Un punct in miscare, frictiune cuplata la transmisia repetata, poate fi
pozitionat la 345 grade in orice directie aleasa pentru directia dorita. Cum nava
raspunde la ordinul de directie, transmisia si acul indicator de directie se intorc
impreuna
automat. la pozitia de mentinere (linia de credinta) si noua directie este mentinuta

Un control este asigurat pentru a sincroniza statia de transmisie cu

compasul magnetic etalon cand compasul este alimentat. Becurile panoului
lumineaza transmisia repetata si toate legendele. Un control fara conexiune
inversa rigida asigura controlul de urgenta, dependent de timp a carmei.
Operarea controlului se suprapune modelelor manuale si automate a
operatiei folosind energie direct de la sistemul de guvernare. Ajustarea
parametrilor la sistemul automat include ajustare electrica in limitele carmei,
controalele
integrator. multiple de carma si operare, controlul vremii si intrerupatorul

BUTOANE SI COMUTATOARE
1. Potentiometrele. Un potentiometru variaza intensitatea iluminarea
rosie a panoului; al doilea potentiometru variaza intensitatea repetitorului de drum
digital optional.
38
 2. Sincronizarea repetitorului. Ajustarea (asezat sub capac) pentru a
sincroniza repetitorul cu girocompasul navei.
3. Locatia modului optional. Poate fi folosit pentru optiuni ca,
controlerul de neurmarire alternativ, controlerul de urmarire a carmei manual-
electric, sau alarme sau schimbarea aditionala.
4. Indicatotul de schimbare a cursului (optional). Contorul arata
viteza de giraţie a navei (0-1.0grade pe sec in 0.1 gradatii de grad pe secunda)
pentru manevrare. Necesita modalitatea de interactiune in schimbarea de drum
care poate conduce un indicator aditional.
5. sistemului
selectarea Modululdedeguvernare
schimbare selectiva
la babord sau laa tribord.
sistemului. Asigura
Explicatiile pentru
iluminate
include indicatii standard.
2 1 7 9 11 10 12

13

6. Indicatorul de comanda al carmei. Folosit pentru carmuirea

manual-electrica pentru a indica comanda carmei. Indicatorul poate fi de 0-34 sau
45 grade stanga sau dreapta.
7. Sistemul de val. Controlul sistemului si al panoului iluminat in caz
de vreme rea, indicand timpul.
8. Sistemul de guvernare. Pentru se intoarce intre limitele cele mai
dure.
9. cu durata
oscilatii Repetitorul
de 10 directiei
minute ladigitale
stanga (optional). Drumul
si la dreapta si directia
dispunerii navei la
via numeric.
Necesita separarea repetitorului compasului statiei principale care este de
asemenea capabila de a directiona dispuneri numerice aditionale.
10. Ceasul de veghe al pilotului (optional). Prezinta o alarma auditiva
si vizuala (lumina sclipitoare) cand deviatiile de la drum depasesc limitele reglate
( intre 2 si 10 grade). Deviatiile de directie in limita timpului alocat la instalarea
intre 0 si 30 sec; modulele electroice se monteaza in calculatorul giropilotului.
39
 11. Butonul de schimbare a drumului. Pozitii ca indicatorul de directie.
Permite o schimbare a drumului de 345 grade in orice directie la babord sau
tribord cu o singura reglare.
12. Repetitorul/indicatorul de directie. Cadranul repetitorului de 360
grade este redus pana la o crestere de un grad. Sectarea directiei pana la 345 grade
in orice directie cu o singura reglare; orientarea directa conventionala cu
indicatorul de directie urmarind cadranul repetitorului.
13. Controlerul de neurmarire. Controlul carmei de urgenta permite
aplicarea directa a carmei la stanga sau la dreapta, evitarea tuturor protectiilor.
Include actiunea de anulare.

14. Controalele de performanta. Controlul limitat al carmei (5 grade

minim pentru ajustarea carmei la regimul giro). Controlul multiplu al carmei
(roportul ajustabil al carmei intre 1:1 si 3:1). Controlul multiplu al cursului (2:1
reglari interne complexe. Pentru reglarea starii vremii (compensarea agitatiei
marii, ajustabil pana la ±5grade abatere). Intrerupatorul de intrerupere a
ansamblului (reface semnalul de control al starii vremii)

15. Modulul selector. Selecteaza regimul de guvernare giro, manuala

sau de neurmarire. Indicatiile iluminate.

40
 16. Indicatorul de unghi al carmei (optional). Indica unghiul prezent al
carmei de grade la stanga sau la dreapta din pozitia de mijloc a navei.

2.4 AUTOPILOTUL-TOKIMEC-PR-600-DW
Funcţiile de conducere ale autopilotului sunt următoarele:funcţia de
autoconducere(auto
RC),conducere manual steeringAUTO),conducere
ă(hand steeringHAND) ştelecomandat ă(remonte
i NFU(non follow steering
up steering).
În primele trei moduri de conducere semnalul este aplicat sistemului de
control al cârmei prin intermediul amplificatorului hidraulic. Semnalul care indica
unghiul de cârma este trimis înapoi pentru a se forma un circuit închis , astfel pana
cârmei urmează ordinul dat pentru unghiul cârmei.(follow up steering).

Schema bloc a sistemului

Funcţia de conducere telecomandata în care nava naviga conform planului

voiajului,primind semnalul de comanda de la un echipament extern(ex. ECDIS).
În modul NFU ,maneta NFU trimite semnalul direct pe maşina cârmei , sărind
peste servo-amplificator ,de aceea pentru a se schimba unghiul de cârmă este
41
nevoie să se ţină maneta NFU în dreapta sau stânga până când indicatorul
unghiului de cârma ne afişează unghiul dorit.
Autopilotul are încorporat în interior doua gyro cu care este conectat.

Schiţa autopilotului
Legenda schiţei”Autopilot”:
1.-panoul unitaţii pentru selecţia modului de conducere pe care se găseşte şi
comutatorul de selecţie a modului de conducere;AUTO/HAND/NFU/RC.
2.-comutatorul de selecţie a modului de conducere.
3.-panoul unitaţii NFU;PORT/STBD
4.-maneta conducerii NFU
5.-butoane pentru ajustarea ratei de giraţie,unghiului de cârmă,vremea,tipul
de ape în care se navigă,etc... pentru modul
auto;WEATHER,RUDDER,RATE,OPN,CNF.(ape
6.-unitatea auto pe care se găsesc indicatoare deschise/strâmtori).
pentru curs ,curs prin apa,
cursul prestabilit,moduri de operare şi butonul de setare a cursului.
7.-buton pentru setarea cursului pe modul auto;din motive de siguranţă
acesta operează numai daca este ap ăsat şi apoi prin rotirea spre dreapta sau stânga
se schimba cursul la tribord sau babord.
8.-unitatea de control pentru modul de conducere telecomandata;aceasta
este opţională;pilotul din poza nu are această opţiune.
42
 9.-repetitor gyro
10.-buton pentru sincronizarea repetitorului 9 cu gyro-ul principal.
11.-comutator on/off al repetitorului 10.
12.-panoul unităţii timonei.
13.-timona care în cazul nostru este formata din doua semicercuri unite la
partea inferioara.
14.-panoul unitaţii de selectare a sistemului.
15.-comutatorul de schimbare a sistemului;SYSTEM NO1 OFF NO2.
16.-scală gradată în grade din 5 în 5 indicând unghiul de cârma.
17.-leduri
ordinului rosu-babord
dat de timona;nu ,verde-tribord;acestea
func indică că cârma a răspuns
ţionează pe modul NFU.
18.-unitate care indică posibile alarme ale sistemelor.
19.-panoul unităţii de selectare a locului de unde este operat NFU.
20.-comutatorul pentru selectarea locului de unde este acţionata
maneta NFU;aripa din babord/de pe autopilot/aripa din tribord;P/W STAND
S/W; acest comutator este opţional şi în locul lui poate s ă fie un comutator pentru
unghiul de cârma maxim.

Cap. 3
EXPLOATAREA SONDELOR ULTRASON
3.1 SONDA ULTRASON “ATLAS-ECOGRAPH” -460
“ATLAS-ecograph” -460 este o sonda pentru navigatie si pescuit pe
verticala conceput comform recomandarilor I.M.C.O. Cu aceasta sonda pot fi
masurate adincimi in metrii si in brate functie de pozitia butonului de selectie .
Echipamentul este prevazut cu traductori ce pot fi inlocuiti cu ajutorul
scafandrilor.
Componenta echipamentului :
-blocul de inregistrare AZ 6021
-cutie de distributie VS5 w
-traductor ceramic de 100kHz -SW6016A002 cu 12 m cablu
-SW6016A003 cu 33 m cablu
-SW6016A004 cu 33 m cablu
Elemente cerute de alimentarea aparatului in functie de tensiunea bordului :
-element de alimentare NG.6006A001 pentru 32 v .
-convertizor GWU607M pentru 110 v. sau 220 v.
Sonda ultrason necesita reglaje facute pe ansamblu si reglaje facute pe
blocuri componente .
Reglarea se face cu sonda montata pe nava , in conditii normale de
functionare .
Se regleaza urmatorii parametrii :
-puterea de emisie ;
43
 -sensibilitatea maxima a receptorului ;
-nivelul liniei zero .
Toate aceste reglaje se executa in unitatea centrala astfel :
1) -Reglarea puterii de iesire a emitatorului se face din potentiometrul
semireglabil aflat pe placa : panou sonda. Dupa demontarea capacului sondei se
prelungeste legatura acestuia cu restul unitatii centrale prin cablul cu conectoare
aflat in lotul P.S.A. si semireglabilul devine accesibil . Se executa reglajul puterii
cu sonda comutata pe gama de adincimi 0-10m , astfel incat la o adancime a apei
de 9-10m sub chila , arderea hartiei inregistratorului sa se faca pe pozitia
CONTRAST aflat 2) in–pozitia deschis
Reglajul 80%.
sensibilitatii minime a receptorului . Dupa
demontarea capacului sondei seextrage sertarul placa si se prelungeste legatura
acestuia cu cablul cu 2 contactoare .
Se conecteaza si panoul la unitatea centrala si se pune in functiune sonda .Se
comuta gama de adancimi 0-10m si cu osciloscopul conectat pe pinul 18 al
corectorului se regleaza semireglabilul astfel incat la adancimea apei de 9-10m
semnalul vizualizat sa aiba o amplitudine de cel putin 3V.
Daca amplitudinea este prea mare si semnalul apare ca limitat(15V) se
regleaza puterea emitatorului dupa metoda descrisa anterior , pana cand semnalul
atinge o amplitudine de 4-5V.
3) Reglarea liniei de “zero” se face pentru a compensa partile
chilei aflate sub fata vibratorului .
4) Reglajul , depanarea si verificarea ansamblurilor se face
comform instructiunilor de reglaj , control si depanare anexate sondei.
Instructiuni de intretinere .
Dupa o mai lunga perioada de folosire indicatorul trebuie curatat de resturile de
la hartia de inregistrare . Contactul de pornire trebuie curatat cu smirghel fin de
lustru .Trebuie verificat daca sunt contacte deplasate sau smulse . Curatati si
ungeti usor discul camei. Periile de carbon ale motorasului trebuie verificate
periodic . Perii de rezerva se gasesc in cutia cu piese de rezerva . Viteza corecta se
poate ajusta din surubul cu piulita de reglaj al motorasului.
Reglari ale e chipamentului .
Indicatorul este livrat de fabrica gata de folosire si doar in cazuri speciale
echipamentul se regleaza la bord .
1) Amplificatorul

Comutatorul
rezistori variabilide decalaj este
localizati dispus
aproape pe panoul dede
de comutatorul operare
decalaj. Prin plasarea
, decalajul a 2 fi
poate
reglat . In acest scop trebuie asigurata o rezerva normala de putere si o tensiune
corespunzatoare .
2)Sensibilitatea luminii rosii
Sensibilitatea luminii rosiise poate regal cu ajutorul unui resistor variabil ce se
gaseste in cutia amplificatorului . Normal , la o amplificare 0 , rezistorul variabil
trebuie dat la maxim pana cand tubul de neon lumineaza intreaga scala . Dupa asta
44
trebuie inchis cu marimea unei scale . In aceasta pozitie primul ecou este indicat
atat optic cat si grafic .
3)Sensibilitatea maxima a receptorului
Sensibilitatea maxima a receptorului este reglata cu ajutorul altui resistor
variabil . Pentru aceasta , la amplificare se roteste comutatorul pana cand emisia
este sigur blocata .
Durata blocajului si timpul de emisie a impulsurilor pot fi inregistrate graphic
. In acest scop cele 2 mufe de testare din amplificator se scurtcircuiteaza si
amplificatorul este pus sa oscileze .Penita traseaza o linie pe hartia
inregistratorului
poate fi inlaturatasiprin
lasaintroducerea
un gol acolounui
undesurub
blocajul este efectiv.
de reglaj . Aceasta situatie

3.2 SONDA ULTRASON FURUNO F – 850 MARK – II

Date tehnice
Este sondă de navigaţie şi pescuit pe verticală.
- Este complet tranzistorizată (transistoare cu siliciu), model F- 850–D
MARK – II.
- Durata impulsului 1,5 ms;
- Puterea minimă a impulsului 100W;
- Este prevăzută cu un circuit S.T.C (controlul sensibilit ăţii temporare) care
are rolul de a înl ătura zgomotele de la nivelul mării, pentru a detecta bancurile de
peşte din apele de suprafaţă;
- Este prevăzută cu un circuit C.L.A. (circuitul liniei albe) care u şurează
diferenţierea peştelui de la fund, de fundul propriu–zis, pentru asigurarea
detectării clare a peştelui;
- Comanda emisiei impulsurilor se face cu ajutorul unor magneţi ce
acţionează nişte microcontacte;
- Sistemul de alimentare al sondei este prevăzut cu un circuit de reglare
automată a tensiunii de alimentare;
- Poate fi alimentată cu tensiunile: 12V; 24V; 32V; curent continuu sau
110V; 220V curent alternativ 50Hz sau 60Hz.;
- Este prevăzută cu doua game şi patru subgame
- (R) 0–120; 90–210; 180–300; 270–390 m;
- (Y) 0- 2240 ; 180– 4220; 360– 600; 540 –780m;
- Numărul de impulsuri ;

-- (Y)
(R)–104 imp// min
- 52 imp min.
- Viteza ecogramei :
- repede - (R ) – 4,26 mm/ min;
(Y) - 2,13 mm/ min;
- încet - (R) – 2,13 mm / min;
- (Y) - 1,06 mm/ min;
- Ecograma tip AD – 20 uscată
- lăţime – 204 (180) mm
45
 - lungime – 20 m
- Traductor de 50 kHz ,tip 50 B –9 piezoelectric din BaT iO3 (titanat de
bariu)
EXPLOATAREA SONDEI ULTRASON F – 850 MARK – II
F – 850 MARK – II unitatea aparatului de inregistrare are urmatoarele mecanisme
si comutatoare:
1) Comutatorul de alimentare si scara de adancime.
2) Dispozitivul amplificarii.
3) Dispozitivul liniei albe.
4) Dispozitivul iluminarii.
5) Reglarea indicarii zero.
6) Schimbarea vitezei hartiei.
7) S.T.C. (dispozitivul sencibilitatii la timp).

Amplific. Linia Sursa Iluminare

alba

1) Comutatorul de alimentare si scara de adancime

Inainte de rotirea comutatorului de alimentare, se verifica polaritatea sursei de
curent continuu si rezerva de tensiune si de asemenea se verifica frecventa in cazul
liniilor de curent alternative pe nava.
Insuficienta tensiunii va scadea complet indeplinirea inregistrarii. De
asemenea, cresterea tensiunii pentru un timp prelungit poate fi motiv de defectare
a componentelor de precizie.
Nu se roteste comutatorul de alimentare inainte de a comuta cablul de
racordare cu vibratorul.
Se rasuceste comutatorul de alimentare si cureaua de inregistrare va incepe sa
se roteasca in doua sau trei secunde, furnizand semen pe hartia de inregistrare.
Comutatorul de inregistrare si scara de adancime are la mijloc pozitia decuplat
si se poate allege prin rotirea in sensul acelor de ceasornic pentru scara de
adancimi mici si in sensul invers acelor de ceasornic pentru scara de adacimi mari.
46
 Operatorii pot identifica punerea scarii in folosinta prin semne colorate in jurul
comutatorului scarii de adancime. Rosu, in partea dreapta, arata scara de adancimi
mici si galben, in partea stanga, arata scara de adancimi mari.
Cand comutatorul este rotit in sensul invers acelor de ceasornic (alegerea scarii
de adancimi mari) viteza de lucru a curelei este transmisa de un motor cu doua
viteze, schimbandu-se cu jumatate din viteza curelei pentru scara de adancimi
mici. Scara adancimilor cu respectivele subdiviziuni este ilustrata in tabelul de
mai jos:

Subgame 1 Selectia
2 scarii de 3adancime 4 Scala
R 0-40 30-70 60-100 90-130
A Stanjeni marini
Y 0-80 60-140 120-200 180-260
R 0-60 45-105 90-150 135-195
B Stanjeni marini
Y 0-120 90-210 180-300 270-390
R 0-60 45-105 90-150 135-195
C Metri
Y 0-120 90-210 180-300 270-390
R 0-120 90-210 180-300 270-390
D Metri
Y 0-240 180-420 160-600 540-780
R 0-240 180-240 360-600 540-780
E Metri
Y 0-480 360-840 720-1200 1080-1560
R 0-120 90-210 180-300 270-390
F Stanjeni marini
Y 0-240 180-420 160-600 540-780
2) Dispozitivul amplificarii
Controlul amplificarii se face variind sensibilitatea in 10 trepte. Amplificarea
creste succesiv prin rotirea mecanismului de amplificare in sensul acelor de
ceasornic.
Potrivirea asezarii mecanismului de alimentare va fi obtinuta prin experienta
operatiilor practice pe mare.

3) Dispozitivul liniei albe

Bancul de pesti care este inchis de fundul marii sau intr-un fund confuz, poate
fi discriminat printr-un contur al fundului marii. Urma pestilor se vede ca un
obiect intunecat pe inregistrator.
Drumul liniei albe faciliteaza discriminarea dintre bancul de pesti si conturul
fundului marii. Aceasta trasatura va asigura trasarea pe fund a pestelui. Drumul
liniei albe este urmarit cand se primesc, prin atingerea unui anumit nivel, ecouri.
Prin rotirea dispozitivului liniei albe, apare la inceput o linie subtire intunecata,
reprezentand continuu fundul marii, iar latimea liniei albe este proportionala cu
forta de primire a ecourilor si incheierea ecoului este urmata de ramura intunecata
pe hartia inregistratoare. Daca fundul marii care inchide bancul de pesti, este
suficient de tare, pentru a urmari drumul liniei albe, insasi bancurile de pesti dau
linie alba la fel ca o portiune de contur a fundului marii. Asta inseamna ca linia
47
 alba are o sensibilitate foarte buna. Este de dorit ca bancul de pesti sa nu aiba linie
alba. Linia alba ar trebui sa apara la ecourile de fund.
Daca fundurile sunt foarte abrupte, randamentul liniei albe poate fi cam scazut.
Rotirea in sensul acelor de ceasornic a dispozitivului liniei albe da sensibilitati
inalte.
Reglarea dispozitivului liniei albe trebuie sa fie facuta potrivit acordarii cu
selectionarea scarii de adancime. O experienta dezvoltata si indelungata nu va da
cea mai buna stabilire a dispozitivului liniei albe.

4) Dispozitivul
Dispozitivul iluminarii
iluminarii are patru pozitii: inchis (OFF), slab iluminat (D),
mijlociu (M), si stralucitor (B). Acordarea dispozitivului de iluminare trebuie
facuta conform conditiilor existente. Cand iluminarea nu este solicitata se acorda
comutatorul pe pozitia (OFF).

5) Reglarea indicarii zero

Reglarea indicarii zero este dispunerea printr-o alunecare in sus sau in jos a
scalei adancimii verticale astfel incat indicatia zero de pe scala va intalni linia zero
a inregistrarii de la marginea superioara.
Cand aparatul functioneaza de mult timp, penita va obosi din cauza frecarilor si
scanteilor. Ca rezultat, indicatia zero va veni afara de pozitie. Toturi cand penita
se va uza mult, reglarea indicatiei zero va lucra mai mult inutil. In acest caz penita
trebuie sa fie facuta destul de lunga (cam 10 mm din orificul de iesire al penitei)
pentru a fi trasa de varf si reinnoita cu o noua bucata de penita daca este necesar.
Indicarea adancimii de scala nu este precisa cu indicarea adancimii de la
nivelul marii pentru ca linia zero de pe hartie indica locul unde este montata
vibratorul. Daca este solicitata citirea direct de la nivelul marii, schimbarea scalei
nu este luata in seama la rotirea reglarii indicatiei zero in sensul acelor de
ceasornic, astfel incat schimbarea scalei sa coincida cu schita adancimii
ambarcatiunii. Aceasta masurare speciala este necesara numai cand vibratorul este
instalat in lungimea ambarcatiunii astfel incat schita adancimii este mai larga.

6) Schimbarea vitezei hartiei

Avansul vitezei hartiei este variabil in doua directii la fiecare limita a pozitiei.
Cand comutatorul gamei de adancime se afla in pozitia „rosu 1” in partea dreapta,
avansul vitezei hartiei este de 7,0 mm/min in pozitia „F” (repede) si 6,5 mm/min
in
de pozitia „S” viteza
adancime, (usor) hartiei
in cazuleste
tipului F-850-A
de 3,5 MARK-II.
mm/min Pe„F”
in pozitia scara
si galbena a scarii
1,7 mm/min in
pozitia „S”.

7) Dispozitivul sensibilitatii in timp

Dispozitivul sensibilitatii in timp se foloseste pentru a usura propagarea
undelor in mare, eliminant planctonul si microorganismele care impiedica
ajungerea undelor la tinte.
48
 De asemenea o mare depunere poate duce la pierderea tintelor, totusi datorita
suprafetei netede a navelor ele apar clare. In general este mai bine ca punerea in
practica a dispozitivului sensibilitatii in timp sa fie adoptata astfel incat cea mai
mica valoare a zgomotului prin mare sa fie posibila.
Efectele de suprimare cresc daca rotirea dispozitivului sensibilitatii in timp este
in sensul acelor de ceasornic.
Punerea cuvenita a dispozitivului sensibilitatii in timp va fi obtinuta prin cresterea
experientei.

3.3 SONDA UNITRA SP 405

Tipul de sonda UNITRA SP 405 este o sonda verticala propusa pentru
masuratorile unor adancimi mici ale tancurilor de apa, rauri, lacuri, canale si
porturi. Sonda este aplicata pe navele mari cand intra in porturi sau cand trec prin
cai dificile de navigat. Mecanismul poate fi schimbat cu un arc rigit care face
posibila aplicarea a doua puncte de masuratori care pot fi schimbate pe bordul
unor vapoare mari.
Sonda poate fi aplicata pentru masuratori profilactice pentru adancimile
unor rauri. In acest scop a fost promovata o facilitate de observare a structurii
fundului raurilor.
Sonda poate fi instalata pe navele cu carcasa de otel sau de lemn. In functie
de tipul carcasei transductorii pot avea diferite localizari dar cea mai mica aranjare
a sondei depinde de tipul transductorului care este instalat in concordanta cu
ordinea.
Sonda este prevazuta cu un certificat eliberat de registrul PRS si NRD.

49
DATE TEHNICE
-Etapele masuratorilor adanci a 45m in 4 subetape dupa cum urmeaza :
I) 0 – 15 m
II) 10 – 25 m
III) 20 – 35 m
IV) 30 – 45 m
-Cele mai mici etape :
0,5 mmasuratorilor
-Acuratetea sau 0,8 m ( Indeconcordanta
adancime : cu ordinea )
± 1,5 % dupa introducerea corecta a sondei in functie de temperatura si salinitatea
apei
-Tipul de inregistrare :
Inregistrarea se face pe o hartie de 155 mm sau 152,4 mm ( 6 inch)
MOTOR : Direct de la comutatorul motorului caracteristicile
radiatiei transductorului cand puterea pana la oprire este 19º/25º
- Distanta maxima intre transductor si indicatorul grafic este de 200 m.

DATE ELECTRICE :
-Electrica : 220 V / 110 V, 50 c/s 60 c/s
24 V, D.C ± 10% sau
24 V, D.C +30% - 10%
-Energia : 60 W din A.C
65 W din D.C
DATE MECANICE SI CONDITII:
- Rezistenta la vibratii la frecventa 4 – 30 c/s si amplitudine ± 1,5 mm
- Impact 7 g
- Temperatura de lucru : -10ºC→ 40°C
- Umiditatea relativa admisa 95%

PUNEREA IN FUNCTIUNE A SONDEI :

Pornirea sondei
- Cand indicatorul este la 10/2/3 trebuie pus in functiune mecanismul schimband
pozitia intrerupatorului
- Prin intermediul la 90° ; 3 ajustati aranjarea masuratorilor cerute ;
comutatorului
- Prin intermediul manerului 2, ajustati amplificatia ;
- Prin intermediul manerului 6, ajustati lumina scalei si a inregistrarii ;
- Cand se face alimentarea sondei cu regulatorul de voltaj, manerul 1 al
regulatorului ar trebui sa fie plasat in pozitia din stanga si, dupa inchiderea sondei
voltajul trebuie mentinut la 24 V = ar trebui facut prin intermediul aceluiasi
maner. Voltajul este ridicat prin intermediul regulatorului de voltaj 2.
50
LUMINA DE CONTROL
Lumina scalei si a inregistrarii a indicatorului este controlata de un
potentiometru.
In dependenta cu iluminarea externa operatorul poate ajusta lumina care
poate fi mai convenabila.
Schimbarea vitezei de inregistrare a hartiei
Sonda are 2 hartii care tiparesc valorile ce faciliteaza observarea structurii
fundului in cazuri speciale.
P I) = 25,7 mm/min
P II) = 71,3 mm/min

REGLAREA SCALEI

Indicatorul scalei 5 trebuie aranjat prin miscari sus-jos intr-o prima aranjare
astfel incat va intalni cel mai inalt nivel al transmiterii impulsului inregistrat.
La constructia sondei viteza sondei in apa a fost adoptata ca fiind egala cu
1440 m/s.
Asa cum viteza sondei este influentata de temperatura si salinitate,
masurarea lungimii poate fi incarcata cu cateva greseli. Aceste greseli pot fi
eliminate aplicand corectia.
Cunoscand T° si salinitatea apei, noi putem citi corectia in diagrama .
Adancimeah actuala
(act) = αeste
· h:
unde
h = diferenta dintre adancimea actuala si masurarea
adancimii prin sonda
In ordine pentru a determina adancimea din nivelul marii adaugati la
adancimea actuala |h act| , sau in anumite cazuri corectia T° si salinitatii care a fost
neglijata.
51
 SCHIMBAREA HARTIEI ELECTRO SENZITIVE:

In ordine pentru schimbarea hartiei electro sensitive se procedeaza:

a) Inchiderea sondei (care este necesara pentru munca in siguranta);
b) Deschiderea indicatorului prin eliberarea locului care este situat in partea
din dreapta ;
c) Balansarea pe partea stanga;
d) Indepartarea rolei vechi si schimbarea cu una noua ;
e) Punerea rolei de hartie noua in concordanta cu imprejmuirea 3 sub
sustinator |1| ;
f) Lasarea hartiei |2| sub scala in partea externa intre manerul |3| si rola|4|.
In ordine cu inregistrarea hartiei sub maner se apasa nivelul |6|.

INTRODUCEREA PENIŢEI DE INREGISTRARE

a) Introducerea sondei ( care este necesar pentru munca in siguranta);

b) Deschiderea indicatorului, prin evidentierea privirii care este situata in

partea dreapta a indicatorului si inchiderea invelisului in partea stanga
c) Intoarceti hartia astfel incat tocul de inregistrat va fi capabil sa
paraseasca hartia de inregistrat ;
d) Miscati tocul de inregistrat folosit sau pick-up element ;
52
e) Mutati noua inregistrare a tocului de inregistrat sau elemental pick-up
care sunt compromise in partea suplimentara a setului ;
f) Presiunea tocului de inregistrat poate fi mai mica.
Dupa fiecare manipulare cu tocul de inregistrat la o singura schimbare ar trebui
facuta in ordine pentru a demonstra ca hartia de tiparit este libera.

INSTALAREA SONDEI
INDICATOR
Indicatorul ar trebui instalat in camera hartiilor intr-un loc in deplina
siguranta si servicii
Locul ar trebuifacile.
sa fie lipsit de vibratii pe cat este posibil.
Dimensiunile transductorului sunt aratate in imprejmuirea Nr.5.
Distanta transductorului din compas :
- cea mai mica distanta din compasul stapan -0,8 m;
- cea mai mica distanta din compasul conducator 0,6 m;
- distanta maxima a indicatorului din transductor -200 m.
REGULATORUL DE TENSIUNE
Ar trebui instalat la o distanta ≤ 1 m de indicator pentru a asigura o buna
vizibilitate a masurarii instrumentului si o manipulare mai usoara a carmei.
Dimensiunile regulatorului de voltaj sunt indicate in imprejmuirea (tabelul)
Nr. 6.
CONDITII PENTRU REGLARE
Reglarea poate fi ceruta in cazul unor defectii din timpul tehnicilor de
examinare ale aranjamentului.
Reglarea ar trebui efectuata de personal specializat in repararea navelor care
sunt echipate cu urmatorul set de instrumente:
- generator al rezistentei productiei de 10Ω si frecventa 40-60 K c/s
- osciloscop
- voltamper
- omer universal cu rezistenta de 20 k Ω/V
- digital frecvencemetru
AMPLIFICATOR
Reglarea amplificatorului consta in aranjarea frecventei stagiilor de
rezonanta egale cu frecventa transductorului cooperant. Aceasta frecventa este
indicata amplificatorului protejat.
Frecventa este ajustata prin schimbarea miezurilor in transformatori : Tr 1,
Tr 2, TrReglarea
3, Tr 4 care sunt indicatii in(desen).
amplificatorului este protejata impreuna cu indicatorul in
concordanta cu:
a) Miscarea conducerii privind anasamblarea
b) Deconectarea amplificatorului de transmitator
c) Conectarea la terminalele 1 si 2 a setului de indicatori (tabel Nr 23) o
potentiala rezistenta impartita 10 + 2 kΩ

53
 d) Conectarea prin intermediul cablului concentric (sau conductor in semnalul
generator pentru rezistenta joasa legat de 10 )
e) Conectarea la un voltampermetru sau rezistenta 2 kΩ, sau voltmetru pentru
curent alternativ.
In timpul reglarii, reglarea amplificarii a amplificatorului ar trebui setata la
maxim.
Semnalul din generator nu ar trebui sa depaseasca 10 mV.

REGLAREA AMPLIFICATORULUI
Pe cand
balansarea reglarea, aranjeaza
instrumentelor rezonanta
de masurat ajustate circuitelor
semnaluluiTR1 + TR4iarlafrecventa
generator maxim,
este in concordanta cu frecventa transductorului cooperant. Repetarea reglarii
incepe din nou cu TR1.
Gasiti frecventa semnalului generator cu o acuratete de 0,0001.
LATIMEA BENZII
Cititi latimea benzii prin observarea diferentelor dintre frecventa rezonantei
in ambele directii astfel incat puterea va scadea la jumatate (voltajul va cadea la
0,7 la acea valoare)

SENSIBILITATEA AMPLIFICATORULUI
Cititi sensibilitatea amplificatorului din semnalul generator ajustat la
rezonanta frecventei amplificatorului la maximum amplificarii, cand puterea
masurata a rezistentei este 2 W.
Puterea ar trebui masurata prin intermediul unui tub voltmetru.
Puterea ar trebui camculata prin formula:

P = u² / R cal
R cal = 12 KΩ
U = voltaj indicat prin voltmetru
TRANSMITEREA
Reglarea transmiterii consta in aranjarea frecventei si impulsului generate
gal cu rezonanta frecventei a transductorului cooperant. Rezonanta frecventei este
indicate in amplificare.
Frecventa generate prin transmitator depinde de inductanta
transformatorului TR2 si capacitor C4

PROCEDEELE
a) TransmitereaPRIVIND REGLAREA
cu transductor si cu un TRANSMITERII
sistem compensator.
b) Conectarea oscilografului prin banda filtru la terminal 4 al TR3.
c) Oscilograful conectat la generatorul conducator al frecventei egal cu
frecventa transductorului cooperant.
d) Ajustati cu miezul transformatorului TR2 la momentul cand frecventa
generatorului si transmitatorului sunt egale.

54
 La alimentarea cu 24V 30% transmitatorul nu ar trebui sa genereze cai
continue. In cazut excitarii caii continue, transmitatorul ar trebui sa fie reglat prin
intermediul potentiometrului R7.

CONDUCEREA SI REACORDAREA ANSAMBULUI

AJUSTAREA LA CUREAUA ROTII
Cureaua rotii ar trebui sa fie ajustata astfel incat cureaua sa fie in relatii
simetrice cu latimea rotii.
Deplasarea admisibila transversa a curelei in relatie cu este max ±1mm.
Roata poate fi deplasata prin slabirea suruburilor accelerand cureaua pe maner.
STRANGEREA CURELEI
Cureaua ar trebui stransa catre o anumita suprafata prin aplicarea unei forte
de 150-250 g perpendiculara pe linia curelei stranse contra deflexiunii si va fi f ≈ 8
mm.
Strangerea corecta ar trebui verificata prin dinamometru sau prin observare.
Printr-o strangere mai usoara se va observa o alunecare intre roata si curea, pe
cand o strangere mai puternica va rezulta dintr-o operatie incorecta in conducerea
si reacordarea ansamblului.
Reglarea unei strangeri a curelei ar trebui sa tina cont dupa cum urmeaza :
- Incetinirea piulitei 2
- Intoarcerea surubului 1 in directia limbilor de ceas cand cureaua este stransa
mai putin si in sens antiorar cand este stransa mai mult
- Strangerea surubului 2

3.4 SONDA ULTRASON KUBAN

Date tehnice
- Tensiunea de alimentare 127V/ 50 Hz sau 220V / 50Hz , direct de la re ţeaua
bordului sau prin convertizor când reţeaua bordului este de curent continuu;
- Frecvenţa de lucru a sondei 150 kHz ;
- Domeniul de măsură : 0,2 ÷ 20 m ;
- Puterea consumată fără convertizor 75 VA ;
- Eroarea de măsurare :
- pentru adâncimi 0.2 m – 5 m ; ± 0,15 m
- pentru
- Sonda poate adâncimi
funcţiona 5m – 20m
neîntrerupt timp ;de 12
± 4%
ore.

Aparatele componente ale sondei

- Înregistratorul de adâncime;
- Dozele de legătură şi adaptare ;
- Filtrul ;
- Convertizorul ;
55
 - Vibratoarele

Înregistratorul de adâncime
Este înregistrator cu înscriere circulară pe hârtie electrotermică, conţine şi
sistemul de semnalizare a adâncimilor periculoase.
Pe capacul înregistratorului se află :
- cleme pentru închiderea capacului;
- bec semnalizare alimentare sondă;
- bec semnalizare adâncimi periculoase;
- comutatorul
butonul potenregimului funcţionare
de pentru
ţiometrului şi de
reglarea alimentare
amplific ării; al sondei;
- comutatorul pentru fixarea adâncimilor periculoase.
- scala gradată.

Pe peretele lateral dreapta al corpului sunt dispuse:

- butonul notarea operativa;
- butonul semnalizare luminoasă;
- butonul potenţiometrului pentru reglare iluminare.
Pe peretele de jos al corpului se g ăseşte întrerupătorul pentru comutarea
vibratoarelor
În interiorul înregistratorului pe faţa plăcii de montaj se afl ă mecanismul de
antrenare al ecogramei care este format dintr-o masă, pe care se deplasează hârtia
acţiuneaeste
sub Hârtia axelor cu cauciuc,
colectat ă pe unrotite
tamburde roata
pus înmelcată. de o curea resort. Peste
mişcare
hârtie este fixată scala demontabilă care este realizată din plexiglas transparent şi
are pe partea interioară gradaţii şi cifre în relief.
La capetele scalelor sunt fixate c ămăşile metalice fixatoare pentru prinderea
scalei de mecanismul de derulare.
Scala este luminată de două becuri cu soclu special cu care se realizează efectul
de fosforescenţă al gradaţiilor şi cifrelor scalei.
56
 Mecanismul pentru întinderea benzii este pus în mi şcare de către electromotor
prin reductorul înregistratorului, angrenajele conice, axul cardanic şi roata
melcată.
Schimbarea vitezei de tragere a hârtiei este asigurată de mânerul, care se
deplasează pe mufa cilindrică în lungul axului .
Mufa are ştifturi la capete cu ajutorul cărora se asigură introducerea în angrenaj
a unuia din cele doua perechi de roti din ţate ce au rapoarte de transmisie diferite 1
: 1 sau 1 :2 obţinându-se două viteze de derulare a hârtiei egale cu 30 mm/ min şi
60 mm/min.
Peniţa este pusă în rotaţie de electromotor prin reductor. Axul de ieşire al
reductorului pe care este fixată placa cu suportul peniţei se roteşte antrenând
peniţa de înregistrare.
Sub placa cu suportul peniţei este dispus colectorul cu peria pentru alimentarea
peniţei .
La celălalt capăt al axului de ieşire al reductorului în partea de jos , sub placa
de montaj , este fixata cama cu contactele de emisie.
Pentru reglarea liniei “zero” se foloseşte un sector melcat care se poate roti în
limitele a 300 , cu ajutorul butonului fixat în partea superioar ă a plăcii de montaj.
Corpul reductorului este umplut cu unsoare consistentă. Electromotorul folosit
la înregistrator este de tipul SL–240 de curent continuu cu colector bipolar, cu
excitaţie derivaţie şi cu viteza de rotaţie reglabilă şi stabilizată ; tensiunea de
alimentare 22V c.c. ; curent consumat 2,5 A; puterea utila 18,5 W ; viteza de
ţie 4500 rot/vitezei
rotaRegulatorul min. de rotaţie a motorului se află în partea de jos şi este închis
cu un capac.
În partea stângă a plăcii de montaj sunt fixate doua becuri, care semnalizează
alimentarea sondei şi adâncimea periculoasă. Alături este dispus întrerupătorul şi
becul cu neon pentru controlul turaţiilor.
Pe partea interioară a plăcii de montaj sunt dispuse placa amplificatorului,
placa SAP, placa generatorului de impulsuri, sirena, condensatoarele filtrului.
57
 Pe partea exterioară a plăcii de montaj sunt dispuse transformatoarele şi placa
cu diode .

Dozele de legătură şi adaptare

Doza de legătură se foloseşte pentru a lega vibratorul receptor cu cablul lung
de 80 m sau 250 m.
Doza de adaptare conţine elementele de adaptare Tr.3 şi Dr.2 şi foloseşte
pentru a lega vibratorul emiţător cu cablul lung de 80 m sau 250 m.
Filtrul
Foloseşte pentru a reduce parazi ţii ce iau naştere pe timpul funcţionării sondei
şi de asemenea a acelora din reţeaua de alimentare.
Convertizorul
Este de tipul OP – 120 F şi serveşte pentru a transforma curentul continuu în
curent alternativ monofazat cu tensiunea de 127 V, frecventa 50 Hz., se utilizeaz ă
în cazul că reţeaua bordului este de curent continuu.
Vibratoarele
Sunt vibratoare piezoelectrice ceramice din titanat de bariu . Se compun din
convertor, membrană (pahar) şi capace.

3.5 SONDA ULTRASON FURUNO FE 700

Caracteristici
Acest model de sondă conţine un ecran principal deasupra mesei pentru
hărţii din camera hărţilor şi un indicator digital în panoul central de pe comanda
de navigaţie. Informaţiile despre adâncimile apei primite de la traductor pot fi
afişate pe aceste ecrane , două traductoare sunt utilizate 200B şi 8B ambele
lucrând la o frecvenţă de 200Khz , traductoarele se află între coastele 44 – 45 şi
între coastele 131 – 132 , sistemul poate afişa şi informaţii preluate de la alte
echipamente cum ar fi GPS ul şi deasemenea poate transmite informaţii c ătre alte
echipamente cum ar fi sistemul de monitorizare al alarmelor de pe puntea de
comandă ,către echipamentul VDR sau la imprimanta sondei.
58
 Descrierea ecranului principal din camera hărţilor

1 – indicatorul modului de lucru

2 – indicatorul traductorului în uz
3 – indicatorul razei de acţiune
4 – indicatorul intensităţii semnalului
5 – indicatorul modului de afişare
6 – indicatorul adâncimi şi informarea dacă adâncimea este sub traductor
sau dacă este calculată adâncimea de la suprafaţă
7 – unitatea de măsură a adâncimi ( metri/picioare/braţe)
8 – indicatorul setărilor de alarmă
9 – indicatorul liniei de adâncime la care alarma va suna
10 – scala de acţiune
11 – comutatorul de schimbare între modul automat sau manual al
funcţionării
12 – tasta de modificare a luminozităţii panoului

utilizat13 – tasta
ă doar pentru
în modul introducerea
de afi valorii
şare a adăncimi pescajului
calculate suprafaăţă)valoare fiind
de la (aceast
14 – tasta pentru setarea alarmei de adâncime sau pentru resetarea alarmei
15 – tasta pentru selectarea luminozităţii ecranului şi pentru alegerea tonului
de alarmă
16 – tasta pentru ajustajul culorilor ecranului
17 – taste pentru mărirea sau micşorarea valorilor anumitor setării
18 – butonul pentru modificarea valorii scalei de acşiune
59
 19 – butonul pentru ajustarea sensibilităţii receptorului
20 – butonul pentru modificarea modului e afişare
21 – butonul de pornire/oprire
Descrierea indicatorului digital

A – taste de navigare
B – tastă de confirmare
C – tastă pentru modificarea luminozităţii ecranului
D – tastă pentru modificarea contrastului ecranului
E – buton pentru pornire/oprire
F – buton pentru selectarea modului de afi şare a adâncimii(sub traductor
sau calculată de la suprafaţa apei)
G – tasta pentru intrarea în meniu

Cap. 4
EXPLOATAREA LOCHURILOR
4.1 EXPLOATAREA LOCHULI ELECTROMAGNETIC EML12
INDICATII GENERALE DE EXPLOATARE
Exploatarea si deservirea tehnica a aparatelor care fac parte din componenta
lochului se vor incredinta unui personal care cunoaşte bine regulile de exploatare
a lochului .
1. Se permite înlocuirea siguranţelor arse a becurilor luminiscente
,incandescente si a blocurilor cu altele de rezerva care se păstrează in completul de
piese de rezerva .
2. Deschiderea aparatelor si modificarea poziţiei organelor de reglare este
permisa numai ptr persoana care răspunde de loch .
3. In scopuri de protejare a mecanismelor si a pieselor electrice contra prafului si
a umezelii , capacele aparatelor trebuie sa fie închise etanş in permanenta.

60
4. Piesele de rezerva se vor p ăstra intr-o încăpere uscata si curata . fiecare piesa
din completul de piese de rezerva si accesorii trebuie sa fie anexata in lada in
conformitate cu opisul respectiv.
5. Montarea si conexiunile electrice ale aparatelor lochului se realizeaz ă in stricta
conformitate cu proiectul elaborat de organiza ţia de proiectare si schema de
conexiuni electrice .
6. Montarea traseului la bordul navei trebuie sa fie executat in conformitate cu
schema de amplasare a aparatelor si schema generala si trebuie sa respecte
normele in vigoare ptr echipamentul electric.
7. Toate
vedere traseele
electric de ecranare
la corpul ale cablurilor
aparatului (masa) ,iartrebuie sa fie
corpurile corectatesedin
aparatelor vorpunct de
conecta
la corpul navei.
8. In timpul lucrului cu lochul trebuie sa se procedeze cu atenţie pentru ca sa nu
se îndoaie contactele fiselor cuplatoarelor.
9. In timpul lucrului cu lochul trebuie sa se procedeze cu atenţie deoarece in
aparate exis-ta tensiune înalta.
10. Conectarea si deconectarea tuturor cuplatoarelor se va efectua numai cu
alimentarea deconectata .
11. Înlocuirea siguranţelor si orice alte lucrări de reparaţii si profilactice se vor
efectua numai cu lochul scos de sub tensiune.
PREGATIRE PENTRU PORNIRE
Spada
-Se curata electrozii traductorului magnetohidrodinamic folosind apa si săpun
pana raman perfect curati
-Se montează spada la dispozitivul automat de ridicare coborâre
Dispozitivul automat de ridicare coborâre
-Se alimentează reductorul de presiune cu aer comprimat si se verifica daca
manometrul indica 3-4Kg/cm2.Daca indica mai mult de 4Kg/cm2 se reglează
supapa de reducţie.
-Se apasă butonul de comanda de pe una din cutiile de comanda si se observa daca
spada se decuplează in sus si in jos.
Amplificatorul
-Se pune conductorul S1 pe poziţia ,,zero adj” pt. verificarea poziţiei de zero
-Se pune comutatorul S2 pe poziţia cuplat ,,ON”
-Seţine
ob manevreaz ă butonul
indicaţia,, zero” ,,Reglare zero” (,,zero adj”)pana când la indicatorul IM se
-Se pune apoi comuatorul S1 pe poziţia,, Funcţionare” (,,RUN”).
Indicatorul de viteza
-Se deschide capacul ,se scot şuruburile aparatului din interior si se deschide
aparatul din interior
-Se pune comutatorul S12 pe poziţia ,,Interior”(,,Internet”)

61
-Se pune comutatorul S21 pe poziţia ,,Cuplat”(,,ON”).Începe sa se rotească
motorul asincron B42 alimentat direct de la reţea.
-Se pune comutatorul S41 pe poziţia ,,Fictiv” (,,Dummy”)
-Se pune pe poziţia zero cadranul semnalului fictiv. Se reglează pana când
indicatorul de viteza sa indice zero.
-Se vrifica funcţionarea indicatorului după cum urmează:
-se roteşte cadranul semnalului fictiv pt a verifica:
- când poziţia cadranului se roteşte in sensul creşterii diviziunilor după
cadran, trebuie sa crească si indicaţiile indicatorului de viteza, iar contorul trebuie

-poziţiaă cadranului
sa se roteasc mai repede.semnalului fictiv si indicaţiile indicatorului de viteza sa
fie in legătura corecta.
-Pe poziţia 12 Nd a semnalului fictiv se verifica după 1 minut daca registratorul
înregistrează 0 ,2Mm+/-0,1Mm
-Se închide capacul indicatorului de viteza
-Se pune comutatorul amplificatorului (82)pe pozi ţia ,,Cuplat” ,,ON”
-Se pune comutatorul S21 pe poziţia cuplat
-Se pune S22 pe poziţia ,,Internet”
-Se pune comutatorul S41 pe poziţia ,,RUN”
Pornirea
-Se cuplează sursa de alimentare de la tabloul de comanda
-Se lansează spada
Oprirea
-Se ridica spada
-Când viteza la indicator a ajuns la zero, se întrerupe alimentarea de la tabloul de
comanda.
-Se închide supapa.

Masuri de precauţie
Valvula
-Nu se închide valvula când spada este coborâta
-Supapa sa funcţioneze in aşa fel sa nu deterioreze traductorul
-La andocare se verifica garnitura de pe flanşa de ghidare montata pe corpul navei
.Daca e uzata se inlocuieste.
-La andocare se inlocuieste zincul protector de pe corpul navei montat in
apropierea spadei.

-AtenţieSpada
la poziţia traductorului când valvula se închide .
-Când adincimea apei e mica nu se lansează spada.
-La ancorare se ridica spada la bord.
- Periodic se spala electrozii cu apa si săpun.
Abandonarea spadei
Când spada s-a deformat si nu mai intra in interiorul navei , ea se abandoneaz ă
fara sa andocam nava .Se procedează astfel :
62
-Se decuplează alimentarea.
-Se deconectează cablul de legătura intre spada si amplificator
-Se scoate dispozitivul de ridicare si mânerul
-Se montează traductorul la noua spada.
-Se montează noua spada la dispozitivul de ridicare.
-Se conectează spada la amplificator
-Se reglează noul punct zero
Intretinere
-Toate aparatele sunt închise etanş .Verifica periodic garniturile .Fereşte
garniturile de cauciuc
-Înlătura apa de ulei
din aparate . Verifica
înainte etanşeitatea
de închiderea la stobexuri .
capacelor.
-Curata colectoarele de zgura (fara materiale abrazive)
-Unge periodic lagărele după ce ai îndepărtat unsoarea veche.
-Verifica periodic rezistenta de izolaţie.
Reglarea punctului zero(eliminarea erorii constante)
La viteza 0Nd,indicatorul nu indica 0. Aceasta din cauza ca poate exista o
tensiune remanenta la electrozi traductorului,in circuitele amplificatorului sau
emitatorului de viteza.Se corecteaza in felul urmator:cind nava este stopata se
lanseaza spada si se alimenteaza instalatia;se pune S1 pe pozitia ‘0 adj’.Viteza
navei trebuie sa fie 0.Daca nava se deplaseaza sau exista un current ce ar putea fi
sesizat de loch,reglarea punctului 0 se executa in felul urmator:se pune apa intr-un
recipient mare din material plastic.Se pune vasul intr-un loc ne influientat de
motor,cimpuri electrice si magnetice.In vas se introduce traductorul si se roteste
incet in ambele sensuri.Indicatia vitezei nu trebuie sa se schimbe.se regleaza
pozitia 0.
Reglarea totala(eliminarea erorii proportionala cu viteza)
- se determina in baza de viteze erorile loch-ului pt. Valori discrete ale vitezei
reale
- seintroduc viteza reala,Vr,viteza dupa loch,Vl si eroarea ε in tabelul 1
Nr. Vr Vl ε DUMMY(CITIRE)
(Nd) (Nd) (Nd)
A 12.73 13.01 +0.28 365
B 17.8 18.22 +0.42 509
C 19.51 19.83 +0.32 559
D 20.98 21.28 +0.3 605
E 21.57 21.98 +0.41 616
- in table se citeste si scala fictivă in momentul cind loch-ul indica viteza
respectiva si se introduc citirile in coloana dummy.citirile ne sunt necesare ulterior
la corectie pt.a simula viteza navei dupa loch cu dispozitivul fictive.
- Se traseaza curba erorilor prin punctele A,B,C,D,E conform tabelului.
- Se aproximeaza aceasta curba cu o dreapta ce trece prin srcine.Notam cu f
punctual unde aceasta dreapta intersecteaza ordonata dusa prin punctual de abcisa
20

63
 - Se intocmeste tabelul 2 ce contine coordonatele punctelor a,b,c,d,e,f,
masurate.

Reglaj Viteza Eroare Viteza Fictiv rdinea Pozitia

reala(Vr) a citita citita(Vr+ε) (citire) reglajelor butonului
de reglaj
Reglare 0Nd 0 0 0 1 0
zero
Reglare 5Nd 0,11 5,11 142 3 +o,1
fina
--\\-- 10Nd 0,22 10,22 285 4 +0,2
--\\-- 15Nd 0,33 15,33 426 5 +0,35
--\\-- 20Nd 0,39 20,39 573 6 +0,4
--\\-- 24Nd 0,32 24,32 675 7 +0,3
Reglare 20Nd 0,38 20,38 575 2 1,02
totala

- se insumeaza algebric coloana vitezei reale si a erorii si se obtine coloana a

treia
- se pune butonul dummy pe pozitia 0 si se manevreaza butonul reglare 0
pina cind indicatorul de viteza indica 0
- se roteste butonul dummy pina cind loch-ul indica pe rind
5,11;10,22;15,33;20,39;24,32;20,38 si se citeste pozitia lui DUMMY de fiecare
data.
Se trec citirile in coloana FICTIV din tabelul 2;
- se executa reglarea totala in felul urmator:
- se pune dummy pe pozitia 575.Loch-ul indica 20,38Nd.
- se roteste butonul ‘reglare totala’ pina cind loch-ul indica viteza 20Nd.
Prin metoda descrisa mai sus am modificat fiecare viteza citita cu o valoare
proportionala cu viteza.Am eliminat eroarea proportionala cu viteza(componenta
liniara a erorii).
Reglarea fina(eliminarea componentei neliniare a erorii).
- Se deschide capacul frontal slabind cele 6 suruburi de pe placa de fixare a
discului pt. reglarea fina;
- Se pune dummy pe pozitia 142.Se roteste butonul pt. reglarea fina 5Nd pina
cind indicatorul de viteza indica 5Nd;

cand -lochul
Se pune dummy
indica pe pozitie 285 si se roteste butonul alaturat (10 Nd) pana
10 Nd.
- Se procedeaza la fel pentru celelalte butoane 15, 20,24;
- Se copiaza pozitia butoanelor “reglare fina” si a butonului “reglare totala”
in ultima coloana a tabloului 2.
- Se verifica daca pe pozitia dummy conform coloanei FICTIV din tabelul 2,
se citesc la loch vitezele din coloana “viteza reala”.
- Se inchid capacele.
64
 Numarul
Simtomele defectiunii lochului
schemei
 Nu se aprinde afisajul de culoare verde pe aparatul 3 si 6 ,de
asemenea , becurile de iluminare a contoarului distantei
parcurse al aparatului 6 .
 Afisajul de culoare verde al aparatului 6 se apride , afisajul
1
de culoare verde al aparatului 3 nu se aprinde.
 Afisajul de culoare verde al aparatului 3 se aprinde , afisajul
2
de culoare verde al aparatului 6 nu se aprinde.

Afisajul
culoare NODURI
verde al aparatului
al apararului 6 nu se aprinde , afisajul de
6 se aprinde. 3
 Indicatiile lochului pe viteza nu corespund realitatii .
4
 Indicatiile lochului privind diatanta parcursa nu corespund
5
indicatiilor lochului in viteza.
 Se aprinde tabloul de culoare rosie al aparatului 3 sau al
6
aparatului 6.

Observatie :Sageata care are semnul “x” indica inlaturarea

defectiunii;sageata avand semnul “x x” arata ca defectiunea lochului poate fi
inlaturata numai cu ajutorul specialistului bazei.
La descoperirea unei defctiuni a unui oarecare bloc este necesar ca inainte
de inlocuirea blocului sa se stearga suprafetele de contact ale mufelor cu o
laveta inmuiata in spirt.
Daca aceasta nu duce la eliminarea defectiunii, trebuie sa se schimbe
blocul.
Pentru schimbarea blocurilor aparatelor 3 si 6 :
-deschideti cele doua incuietori, dispuse pe partea laterala a carcasei
aparatului cu cheie din completul PSA.Deschiderea incuietorii se face
printr-o rotire a cheii in sens invers acelor de ceasornic cu un unghi de
90o;deschideti capacul aparatului;
-desurubati cele doua suruburi cu care se prinde blocul in sasiu
(surubul superior este sigilat), dupa care scoateti blocul cu ajutorul
manerului 25, care se gaseste pe capacul aparatului si schimbati-l (v.fig.2).
Pentru verificarea starii becului de semnalizare de pe blocul
KB3.034.007 al aparatului 29 cu cheia din completul PSA, desurubati
surubul dispus pe capacul aparatului acoperit cu un ecran.Prin orificiul din
ecran se vede becul de semnalizare. Pentru inlocuirea blocului KB3.034.007
desurubati cele doua suruburi de pe ecran si desprindeti ecranul Scoateti
blocul din locas si montati bocul analog din completul PSA.
Pentru inlocuirea blocului distantei parcurse KB4.004.014 dezlipiti
conductoarele de placa, desurubati cele patru suruburi cu care se fixeaza
blocul in sasiul aparatului 6, scoateti blocul si se inlocuieste.
La inloccuirea blocurilor KB3.034.007,KB3.036.040,KB3.05.019 si
KB3.211.008 puneti comutatorul modului de lucru al aparatului 6 in pozitie
65
“Fixare 0-k” si prin rotirea potentiometrului “Fixare 0-k” ,aduceti pe afisajul
noduri al aparatului 6 valoarea 0,01…………...0.09 dupa care puneti
comutatorul modului de lucru in pozitie "SCARA" si prin rotirea
potentiometrului SACRA aduceti pe afisajul NODURI al aparatului 6
valoarea scarei M2 , obtinuta la ultima etalonare a lochului, fixata in anexa 1
a formularului si pe geamul capacului aparatului 6.
La inlocuirea celorlalte blocuri si dupa inlaturarea unor deranjamente
in cabluri nu sunt necesare lucrari de reglare.
Daca prin inlocuirea unui bloc deranjamentul se mentine , repuneti blocul
de La
rezerva in compeltul
inlocuirea PSA siIPPS
traductorului puneti blocul de
efectuati baza. lochului pe linia de
etalonarea
masurare, conform capitolului 2.6.
Dupa remedierea defectiunii, lochul trebuie fixat in regim de
testare(v.pct.2.4.1.2)

3.1 3.2

5.1 5.2

3.2
32 3.1

15.1 15.1
3.1 3.2

18
3.1 3.2

20.1 20.2
11.1 11.2

SCHEMA NR.1
66
1.Nu se aprinde afisajul de culoare verde pe aparatele 3 si 6 si, de asemenea ,
becurile de luminare a contoarului distantei parcurse al aparatului 6.
2. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in poxitie “Retea”.
3.1. Becul CONTROL al aparatului 3 nu se aprinde.
3.2. Becul CONTROL al aparatului 3 se aprinde .
4.Verificati existenta tensiunii retelei de bord la mufa de pe cablu S9 a aparatului.
5.1. Tensiunea retelei de bord lipseste la mufa S9 a aparatului 6.
5.2 Exista tensiunea retelei de bord la mufa S9 a aparatului 6.
6. Determinati cauza absentei tensiunii retelei de bord si inlaturati aceasta cauza.
7.
8. Inlaturati intreruperea
Puneti comutatorul din circuitul
CONTROL de alimentare
al aparatului 3 inalpozitie
lochului.
“Sg.1, Sg.2 “.
9. Inlocuiti sigurantele defecte Sig.1, Sig.2 in aparatul 3.
10. Verificati starea sigurantelor Sig.1, Sig.2, in aparatul 3.
11.1. Sigurantele Sig.1, Sig.2 sunt bune.
11.2. Sigurantele Sig.1, Sig.2 s-au ars.
12. Inlaturati intrerupera in circuitul dintre tumblerul RETEA-DECUPL si
sigurantele Sig.1,Sig.2 in aparatul 3.
13. Inlaturati scurcircuitul din circuitul de alimentare al transformatorului Tr.1,
inlocuiti transformatorul Tr.1 in aparatul 3.
14. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3, in pozitiile “+5V”, “+loV”
, “+15V” , “-15V” ,”+16V” , “-35V” , “IPPS”
15.1. Becul CONTROL nu se aprinde in nici una din pozitiile indicate.
15.2. Becul CONTROL se aprinde in cel putin una din pozitiile indicate.
16. Inlaturati intreruperea in circuitul de alimentare al transformatorului Tr.1,
inlocuiti transformatorul Tr.1 in aparatul 3.
17. Inlocuiti siguranta “6.3V” in aparatul 3.
18. Afisajul de culoare verde al aparatelor 3 si 6 si de asemenea becurile de
iluminare ale contoarului distantei pacurse nu se aprind.
19. Verificati starea sigurantei “6.3V”in aparatul 3.
20.1. Siguranta “6.3V” s-a ars.
20.2. Siguranta “6.3V”este buna
21. Inlaturati scurtcircuitul din circuitul tensiunii de 6.3 V.
22.Inlaturati intreruperea din circuitul tensiunii de 6.3 V.
1

3.1 3.2

4 5
SCHEMA NR.2
1.Afisajul de culoare verde al aparatului 6 se aprinde , afisajul de culoare verde al
aparatului 3 nu se aprinde .
67
 2. Masurati tensiunea la terminalele becurilor de iluminare a afisajului verde al
aparatului 3.
3.1. Tensiunea la terimalele becurilor de iluminare a afisajului de culoare verde
este de 6.3 V.
3.2. Lipeste tensiunea la terminalele becurilor de iluminare a afisajului verde.
4. Inlocuiti becurile de iluminare a afisajului verde al aparatului 3.
5. Inlaturati intreruperea din circuitul becurilor de iluminare a afisajului verde al
aparatului 3.
1

3.1 3.2

3.2

7.1 7.2

SCHEMA NR.3

1. Afisajul NODURI al aparatului 6 nu se aprinde , afisajul de culoare verde al

aparatului 6 se aprinde.
2. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia “B1”.
3.1.Becul CONTROL al aparatului 3 se aprinde.
3.2. Becul CONTROL al aparatului 3 nu se aprinde .
3. Inlaturati intreruperea in circuitul de alimentare al afisajului NODURI al
aparatului 6.

5. 4.Verificati
Inlocuiti siguranta
starea BI inBI
sigurantei aparatul 3. 3.
in aparatul
6. 1.Siguranta BI in aparatul 3 este buna.
6.2. Siguranta BI in aparatul 3 s-a ars.
7.Reparati aparatul 3 (blocurile aparatului 3 sunt bune).
8.Inlocuiti blocul KB5.100.005 in aparatele 1, 1A, 5 sau blocul KB5.100.005-01
in aparatul 6.
9. Inlaturati scurcircuitul in circuitul de alimentare a becurilor afisajului NODURI
al aparatelor 6, 1, 1A si 5.
68
 11

1 12.1 12.2

2 14.1 13
31
3.1 3.2 14.2

4 5 32.1 32.2

6.1 6.2 * 15 33 *

7 16 16 34

8.1 8.2 17 35

* 9 8.1 8.2 36 *

10 18

19 20

21.1 21.2

22

23.1 23.2 24 *

26 25

27 28

30 29

SCHEMA NR. 4

69
1. Indicatiile lochului in viteza nu corespund realitatii.
1. Verificati starea afisajului DERANJAMENT al aparatului 6 sau aparatul 3.
1.1.Afisajul DERANJAMENT al aparatului 6 sau aparatului 3 nu se aprinde .
1.2.Afisajul DERANJAMENT al aparatului 6 sau aparatului 3 se aprinde.
2. Puneti comutatorul modului de lucru al aparatului 6 in pozitia “3”.
3. Folositi-va de schema nr. 7 efectuati cautarea defectiunii.
6.1. Este introdusa corectia neliniara.
6.2. Nu este introdusa corectia neliniara.
7. Puneti comutatorul CORECTOR al aparatului 6 in pozitia”1”, sau “2”.
8.1. Indicatiile lochului nu sunt egale cu (80,44± 0 ,0.5)N.
8.2. Indicatiile lochului sunt egale cu (80,44± 0 ,0.5)Nd.
9. I nlocuiti pe rand blocul KB3.085.008 si blocul KB3.035.024 a aparatului 6.
10. Indicatiile lochului sunt egale cu (80,44± 0 ,0.5)Nd,dar lochul este defect.
11. Puneti pe rand comutatorul modulului de lucru al aparatului 6 in pozitia
“Scara”si "Stab.O-K”
12.1. Se observa iesirea indicatiilor lochului in regimurile SCARA si Stab.O-K
din limitele admise.
12.2.Indicatiile lochului in regimurile SCARA si Stab.O-K sunt egale cu valorile
stabilite mai inainte. .
13. Puneti comutatorul modulului de lucru al aparatului 6 in pozitia “1”
14.1. Becul de semnalizare din dreapta pe blocul KB3.057.019 al aparatului 6
clipeste cu frecventa de 1Hz.
14.2.Becul de semnalizare din dreapta pe blocul KB3.057.019 al aparatului 6 nu
clipeste cu frecventa de 1Hz.
15.Inlocuiti blocul KB3.035.023 al aparatului 6.
16.Nu s-a remediat deranjamentul lochului.
17.Puneti comutatorul modulului de lucru al aparatului 6 in pozitia “2”.
18. Inlocuiti pe rand blocul KB3.031.001-01 si blocul KB5.100.005-01
al aparatului 6.
19. Indicatiile lochului sunt egale cu (80,44± 0 ,0.5)Nd in pozitia “2”a
comutatorului modulului de lucru, dar lochul este defect.
20. Puneti comutatorul modulului de lucru al aparatului 6 in pozitia “5”.
21.1 Becul de semnalizare din dreapta al blocul KB3.057.019 al aparatului 6 nu se
aprinde.
21.2 Becul de semnalizare din dreapta al blocul KB3.057.019 al aparatului 6 nu se
aprinde.
22. Verificati starea becului de semnalizare de pe blocul KB3.034.007.
23.1. Becul de semnalizare de pe blocul KB3.034.007. al aparatului 29 nu se
aprinde.
23.2. Becul de semnalizare de pe blocul KB3.034.007. al aparatului 29 se aprinde.
24.Inlaturati intreruperea in cablurile 3(5), 8 dupa schema KB1.152.331 EO.
25. Defectiunea din cablurile 3(5) , 8 a fost inlaturata.

70
26. Inlaturati intreruperea sau scurtcircuitul in cablurile 3(5), 8 dupa schema
KB1.152.331 EO. inlocuiti blocul KB3.034.007. al aparatului 29 .
27. Defectiunea din cablurile 3(5), 8 este inlaturata, blocul KB3.034.007. al
aparatului 29 a fost inlocuit.
28. Puneti comutatorul modulului de lucru al aparatului 6 in pozitia “6”.
29. Indicatiile lochului nu se afla in limitele 0,0-1,5 Nd.
30. Inlocuiti succesiv blocul KB3.036.040si blocul KB3.057.019 al aparatului 6.
31.Verificati starea fixarii traductorului IPPS.
32.1. Pozitia traductorului IPPS nu corespunde celui de lucru.
32.2. Traductorul
33. Puneti se aflaIPPS
traductorul in pozitie de lucru.
in pozitie de lucru .
34. Verificati starea electrozilor traductorului IPPS ,rezistenta de izolatie a IPPS ,
starea cablului .
35. Rezistenta de izolatie a IPPS este mai mica de 100 ohmi ,intrerupt cablul 1(2),
electrozii sunt murdari, traductorul IPPS deteriorat.
36.Inlaturati defectiunea din IPPS, cablul 1(2),spalati electrozii sau inlocuiti
traductorul IPPS.

3.1 3.2

5 4

6.1 6.2

8 7

9.1 9.2

10 11

SCHEMA NR.5

1.Indicatiile lochului in distanta parcursa nu concorda cu indicatiile lochului in

viteza.
2.Stabiliti comutatorul modulului de lucru al aparatului 6 in pozitia “4”.
3.1. Becul de semnalizare din dreapta pe blocul KB3.057.019 al aparatului 6
clipeste cu frecventa de 2 Hz.
3.2. Inlocuiti blocul KB3.056.029 al aparatului 6.
4. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia “+16V”.
71
3.1.Tensiunea intre borneleG1 si Gn2 ale aparatului 3 este mai mica de 10 V.
3.2.Tensiunea intre borneleG1 si Gn2 ale aparatului 3 este mai mare sau egala cu
10 V.
4. Inlocuiti subblocul distantei parcurse KB4.004.014.
5. Verificati starea sigurantelor +16V.
8.1. Sigurantelor +16V s-au ars.
8.2. Sigurantelor +16V sunt bune.
9. Inlocuiti sigurantelor +16V.
10.Remediati deranjamentul sursei tensiunii de +16V.
1.Se aprinde
2.Puneti afisajul de
comutatorul culoare rosie
CONTROL al aparatului
al aparatului 3 in3pozitia
sau aparatului
“5V”. 6.
3.1.Becul CONTROL al aparatului 3 nu se aprinde.
3.2. Becul CONTROL al aparatului 3 se aprinde.
4. Puneti tublerul DECUPL_RETEA al aparatului 3 in pozitia “DECUPL”
5.Dupa 20 sec. puneti tublerul DECUPL_RETEA al aparatului 3 in pozitia
“RETEA”.
6. Inlocuiti sigurantele defecte +5V in aparatul 3.
7.Verificati starea sigurantei +5V in aparatul 3.
8.1. Sigurantele +5V s-au ars.
8.2. Sigurantele +5V sunt bune.
9.Inlocuiti blocul KB3.233.011 si sigurantele +5V in aparatul 3.
10. Inlocuiti sigurantele +5V ,condensatorul C3 si tranzistorul T1 al aparatului 3.
11.Scoateti blocurile din aparatul 6 , blocul KB3.233.011 din aparatului 3
,decuplati aparatele 1A.
12.Verificati daca nu este scurtcircuit intre bornele Gn1 si Gn2 in aparatul 3.
13.1 Intre bornele Gn1 si Gn2 in aparatul 3 este scurtcircuit.
13.2 Intre bornele Gn1 si Gn2 in aparatul 3 nu este scurtcircuit.
14. Inlaturati scurtcircuitul din circuitul tensiunii de+5V a schemei lochului.
15. Puneti blocul KB3.233.011 in aparatul 3.
16. Inlocuiti KB3.233.011 si tranzistorul T1 al aparatului 3.
17. Inlaturati intreruperea in circuitul tensiunii de +5V a schemei lochului.
18. Puneticate una din blocurile aparatului 6 conectati aparatele 1A.
19. Becul CONTROL nu se aprinde dupa conectarea la rand a blocului aparatului
6 sau a aparatului 1A.
20. Inlocuiti blocul la a carui cuplare becul CONTROL nu se aprinde.
21. Becul CONTROL dupa conectarea tuturor blocurilor aparatelor 1A se aprinde.
22. Puneti comutatorul
23. Inlocuiti CONTROL
siguranta +5V al aparatului
defecta in aparatului 33 .in pozitia “+15V”23.
24.Verificati starea sigurantei +15V in aparatul 3.
25.1. Sigurantele +15V s-a ars.
25.2. Sigurantele +15V sunt bune.
26. Inlocuiti blocul KB3.233.012 si in aparatul 3.
27. Scoateti din aparatului 6 blocurile KB3.057.019 KB3.035.040 decuplati
aparatul 29.
72
29.Masurati rezistenta intre bornele Gn1 si Gn2 in aparatul 3.
30.1 Intre bornele Gn1 si Gn2 rezistenta este mai mica de 600 ohmi.
30.2 Intre bornele Gn1 si Gn2 rezistenta este egala cu sau mai mare de 600 ohmi.
31. Inlaturati defectiunea in schemele de montaj ale aparatelor 3,6 sau in schema
de interconectare a aparatelor .
32. Puneti blocul KB3.233.012 in aparatul 3.
33. Inlocuiti puneti blocul KB3.233.012 in aparatul 3.
34. . Puneti cate unul din aparatele scoase din aparatele 3si 6.
35.1. Becul CONTROL, dupa conectarea la rand a blocului nu se aprinde.
35.2. Becul CONTROL,
36. Inlocuiti dupaconectare
blocul la a carui conectarea la rand
becul a blocului
CONTROL nu se aprinde.
37 . Becul CONTROL, dupa conectarea tuturor blocurilor aparatelor 3 si 6 se
aprinde.
38.Conectati aparatulu 29.
39.Schimbati blocul KB3.034.007 in aparatul 29.
40. Remediati deranjamentul in aparatul 29 sau in montajul de intreconectare a
aparatelor.
41. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia “-15”.
42.Inlocuiti siguranta necorespunzatoare –15V in aparatul 3 .
43. Verificati starea sigurantei -15V in aparatul 3.
44.1 Siguranta -15V s-a ars.
44.2. Siguranta -15V este buna.
45. Inlocuiti blocul KB3.233.012 in aparatul 3.
46. Scoateti din aparatului 6 blocurile KB3.057.019, si blocul KB3.036.040.
47. Scoateti din aparatului 3 , blocul KB3.211.008 si blocul KB3.233.012,
deculpati, aparatul 29.
48. Masurati rezistenta intre bornele Gn1 si Gn2 ale aparatului 3.
49.1 Rezistenta intre bornele Gn1 si Gn2 este mai mica de 600 ohmi.
49.2 Rezistenta intre bornele Gn1 si Gn2 este egala cu 600 ohmi sau mai mare
50.Remediati deranjamentul in montajul aparatului 3, 6 ,29 sau in montajul de
intreconectare a aparatelor.
51. Puneti blocul KB3.233.012 in aparatul 3.
52. Inlocuiti blocul KB3.233.012 in aparatul 3.
53. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia “+16V”.
54. Inlocuiti siguranta +16V in aparatul 3.
55. Verificati starea sigurantelor +16V in aparatul 3.
56.1Sigurantele
56.2 Sigurantele+16V
+16Vs-au
suntars.
bune.
57. Inlaturati intreruperea din circuitul de prelucrarea a tensiunii +16V in aparatul
3.
58. Scoateti din aparatului 6 , blocul KB3.056 inlocuiti siguranta +16V.
59. Scoateti din aparatul 3 , blocul KB3.211.008.
60. Inlaturati deranjamentul din aparatul 3.
61. Verificati starea becul CONTROL al aparatului 3.
73
62. Puneti la inceput blocul KB3.211.008 in aparatul 3 si apoi blocul
KB3.056.029 in aparatul 6.
63. Inlocuiti blocul KB3.211.008 in aparatul 3 , blocul KB3.056.029 si
subansamblele KB4.004.014 in aparatul 6.
64. Becul CONTROL, dupa comutarea blocurilor KB3.211.008 si KB3.056.029 se
aprinde.
65.Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia “+10V”.
66.Scoateti din aparatului 6 , blocul KB3.302.002, din aparatul 3 blocul
KB3.211.008.
67.1. Rezistentaintre
67.2 Rezistenta intrebornele
borneleGn1
Gn1sisiGn2
Gn2este
estemai
maimare
mica sau
de 300 ohmi.
egala cu 300 ohmi .
68. Remediati deranjamentul din aparatul 3 sau 6.
69. Puneti blocul KB3.211.008 in aparatul 3.
70. Inlocuiti blocul KB3.211.008 in aparatul 3.
71. Puneti blocul KB3.302.002 in aparatul 6.
72. Inlocuiti blocul KB3.302.002 in aparatul 6.
73. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia “-35V”.
74. Inlocuiti siguranta –35V defecta din aparatul 3.
75. Verificati starea sigurantei -35V in aparatul 3.
76. Siguranta -35V s-a ars.
77. Siguranta -35V este buna.
78. Inlaturati intreruperea din circuitele de curent alternativ a tensiunii de 27V si
tensiunii continue de –35V in aparatul 3.
79. Scoateti blocul KB3.211.008 din aparatul 3 , KB3.036.040. din aparatul 6.
80.1 Rezistenta intre bornele Gn1 si Gn2 este mai mica de 1.50 ohmi.
80.2.Rezistenta intre bornele Gn1 si Gn2 este mai mare sau egala cu 1.5V ohmi .
81. Inlaturati deranjaqmentul din aparatul 3, aparatul 6 sau in montajul de
interconectare a aparatelor.
82. Puneti blocul in aparatul KB3.036.040 in aparatul 6.
83. Inlocuiti blocul KB3.036.040 in aparatul 6.
84. Puneti comutatorul CONTROL al aparatului 3 in pozitia IPPS.
85. Puneti comutatorul D1-D2 in alta pozitie (“D1”,”D2”).
86. Comutati lochul pe lucrul de la completul IPPS de rezerva.
87. Puneti comutatorul D1-D2 in pozitia initiala.
88. Inlaturati scurtuitul sau intreruperea din circuitul de alimentare al traductorului
IPPS, inlocuiti traductorului IPPS.
89. Puneti comutatorul
90.1.Becul modului
de semnalizare de lucrudeal pe
din stanga aparatului 6 in pozitia “4”.
blocul KB3.057.019 nu clipeste cu
frecventa de 2 Hz.
90.2 Becul de semnalizare din stanga de pe blocul KB3.057.019 clipeste cu
frecventa de 2 Hz.
91. Inlocuiti blocul KB3.056.029 in aparatul 6.
92.1. Tensiunea la bornele Gn1 si Gn2 este mai mica de 6V.
92.2 Tensiunea la bornele Gn1 si Gn2 este mai mare sau egala de 6V.
74
 93. Inlocuiti blocul KB3.211.008 in aparatul 3.
94. Inlaturati intreruperea din circuitul de alimentare al traductorului IPPS in
aparatul 3.

4.2 LOCHUL HIDRODINAMIC SAL - 24

Principalele părţi componente al lochului SAL-24 sunt instalaţia hidraulică,
aparatul central, repetitoarele.
Instalaţia hidraulica este formata din următoarele părţi componente:
• spada lochului,
hidrostatică; care conţine tubul Pitot şi tubul de presiune
• valvula spadei este partea care susţine spada, având un orificiu prin intermediul
căruia se susţine spada;
• dispozitivul cu robineţi, care face legătura cu conductele de aduc ţie (din cupru) de
la spadă;

• traductorul hidrodinamic;

Aparatul central conţine toate elementele din schema cinematică a lochului

75
 Repetitoarele de viteză şi distanţă

EXPLOATAREA LOCHULUI
• lochul se pune în funcţiune după ieşirea navei din port şi se opreşte înainte ca
nava să intre în portul destinaţie (se ridică spada);
• lochul nu se pune în funcţiune pe fluvii şi canale;
• înainte de punerea în funcţiune se verifică blocurile;
• se lansează spada lochului la apă;
• se închide robinetul spadei;
• se deschide robinetul de egalizare al presiunilor;

•• se
se deschid robineţţiiii principali
deschid robine de purjare;(de aducţiune);
• se deschid robineţii de purjare de la traductorul hidrodinamic;
• se deschide aparatul central şi se verifică ca poziţia corectorilor A şi B să
corespundă cu poziţia din cartea de compensare a lochului;
• se verifică ca poziţia comutatoarelor să fie pe zero;
• se cuplează alimentarea lochului;
• se verifică indicatorul de viteza ca acesta s ă indice valoarea zero; dacă nu
indică valoarea zero se reglează din corectorul C lungimea tijei;
• se verifica turaţia motorului de timp;
• se verifica ceasul (mecanismul orlogic);
• se sincronizează repetitoarele de distanţă între ele;
• se închide treptat robinetul de egalizare al presiunilor.
Pentru oprirea lochului hidrodinamic se procedează asfel:
• se deschide robinetul de egalizare al presiunilor sau se închid robineţii
principali; se aşteaptă până când indicatorul arată valoarea zero;
• se întrerupe alimentarea;
• se ridică spada lochului şi se unge cu vaselină;
• se completează piesele lipsă şi cele folosite.
Indicaţiile lochurilor, ca ale oricărui aparat de măsură, sunt afectate de anumite
erori; operaţiunea de determinare a erorii lochului se numeşte etalonarea lochului.
76
Acest tip de loch permite reducerea acestei erori prin reglare sau eliminarea ei.
Eroarea care afectează lochul are o anumit ă variaţie atât funcţie de viteza navei cât
şi o variaţie în timp ca urmare a uzurii naturale a pieselor.

4.3 LOCHUL DOPPLER

Caracteristici
Constructor: Consilium Marine
Model : SAL T2

vitezei ţrelative
atât a Fabrica ie Consilium
cât şi Marine
a celei de tipul
adev SAL
ărate. T2 folose
Nava , lochul
şte îmbin ă măţsurarea
5 elemen i piezo
electrici aflaţi atât în partea din faţă , din spate chiar şi mijlocul navei .
Traductorul este fix şi montat în corpul navei . Aceast ă configuraţie permite
măsurarea vitezei în toate direcţiile pe o rază de 60 grade .
Sistemul operează pe baza principilor acustice , unde viteza este măsurată
prin compararea diferenţei de timp între recepţionarea celor 2 ecouri primite de
cele 2 elemente orientate , fa ţă – spate în traductor.
Sistemul operează în 2 moduri total independente , una pentru afişarea
viteze adevărate ( desupra fundului ) iar cealalt ă pentru afişarea celei relative (
prin apă ) , când adâncimea sub chilă este de peste 300 m .
Semnalele acustice din traductor sunt apoi transmise pentru prelucrare celor 2
microprocesoare , în unitatea electrică de control . Semnalul / rezultatul astfel
produs este transmis mai departe celorlalte indicatoare din comanda de navigaţie .
Fiind afişate ambele viteze , relativă cât şi cea adevărată , se poate calcula curentul
prin apă . Adâncimea se calculează prin măsurarea diferenţei de timp între
transmiterea şi recepţionarea impulsului .

Compunere
Unitatea traductorului
Această unitate se găseşte în planul longitudinal al navei , pe linie central ă ,
dotată cu o supapă de fund pentru a facilita accesul la traductor cât timp nava este
77
în uz . Traductorul este legat de unitatea electronică , aflată într-o zonă protejată
din castelul prova , printr-un cablu .
Unitatea electronică
Unitatea însăşi conţine mai multe componente care generează semnalele
transmise . Unitatea primeşte şi semnalele ce se întorc pentru a fi amplificate ,
prelucrate şi convertite în semnale NMEA , semnale ce pot fi citite prin procesor .
Unitatea procesorului
Principalul scop al acestuia este recepţionarea datelor de la unitatea
electronică cât şi date despre ritmul de întoarcere şi transmiterea semnalului
procesat celorlaltetrimite
Procesorul echipamente de navigalaţievitez
date referitoare cu referire la datele: de la loch .
ă următoarelor
- Sistemului integrat de navigaţie
- Radarului în bandă S
- Radarului în bandă X
- Standul / consola cârmei
- Girocompasului
- Autopilotul
- Echipamentul VDR
- Echipamentul AIS

Factori care afectează performanţele şi acurateţea

Tangajul excesiv, ruliul şi deriva laterală vor produce erori dinamice de
viteză , acestea se datorează mişcării lineare nonciclice a navei care nu poate fi
contracarată de sistemul lochului, aceste erori vor fi mai mici de 0,2% în condiţii
nomale de operare, în anumite condi ţii nefavorabile de acustică datorită oxigenării
apei ,acest tip de loch poate eşua în determinarea vitezei ,dar aceste condiţii sunt
foarte rare.

Cap. 5
EXPLOATAREA COMPASELOR MAGNETICE
5.1 COMPASUL MAGNETIC SARCOM PLATH/NAVIPOL

Caracteristici
Model: TM42
Compasul (400) este realizat din aluminiu şi este montat desupra punţii
magnetic
de navigaţie pe puntea numită puntea etalon ,compasul magnetic dispune de un
periscop care are ca destinaţie transmiterea de informaţii către timonă , o sursă de
alimentare de 24 de volţi alimentează o sursă de luminiu pentru ca timonierul s ă
poată citi cursul la compasul magnetic şi noaptea.

78
 Întreţinerea compasului magnetic
a) vasul compasului magnetic trebuie verificat în permanenţă de scurgeri
sau bule de aer
b) toate suprafeţele de sticlă trebuiesc şterse regulat
c) compasul magnetic trebuie verificat conform planului impus de firma
constructoare
d) De câteva ori pe an o cercetare amănunţită a acestuia trebuie făcută.
Aceasta ar fi de preferat atunci când nava este acostat ă . Se va folosi un magnet
care să devieze compasul cu câte 2 grade iar dup ă îndepărtarea acestuia compasul
ar trebuie să revină la normal. Dacă apar probleme se apeleză la o autoritate
competentă

5.2 COMPASUL MAGNETIC DE 127 MM G.U.

Roza (fig. 1.4. şi 1.5) este elementul principal al compasului, sistemul
magnetic este format din şase ace magnetice (1), fixate pe fundul unui flotor (2).
Acele magnetice sunt paralele între ele, având nordul în aceea şi direcţie şi lungimi
diferite, astfel încât capetele lor se înscriu pe circumferinţa unui cerc.
Tot pe flotor este fixat un disc de aluminiu (3), gradat de la 0 0 la 3600 şi
care în mod impropriu se nume şte roză. In partea inferioară a flotorului este
79
practicată o scobitură tronconică (4), având în fund ceşculiţa, dintr-o piatră dură
(agat, safir), cu care se sprijină pe pivot (5).

Roza compasului magnetic

Flotorul are rolul de a micşora presiunea rozei pe pivot. Roza pluteşte în

lichid şi are o uşoară flotabilitate negativă (3,5 g). Centrul de greutate al rozei se
găseşte sub centrul de suspensie. Diametrul rozei este de 127 mm (5 ţoli).
Cutia compasului (fig.1.5) – cuprinde două camere (A şi B), comunicând
între ele prin orificii practicate în peretele – despărţitor (7). În ambele camere se
găseşte lichid format din 43% alcool şi restul apă distilată. Lichidul preia greutatea
rozei, asigură stabilitatea şi liniştea rozei.
În camera superioară (A), se găseşte roza compasului, tot aici se g ăseşte
două fire verticale (8), numite linii de credin ţă, ce marchează planul longitudinal
al navei.

Cutia compasului
80
 Camera inferioară (B) are fundul realizat dintr-o membran ă elastică din
bronz (9), care are rolul de a compensa varia ţiile de volum ale lichidului de
susţinere provocate de variaţiile de temperatură şi astfel se previne formarea
bulelor de aer.
În partea inferioară a cutiei compasului este fixată o calotă metalică (10) de
care este fixată o greutate din plumb (11) şi un bec (12). Greutatea de plumb
foloseşte la coborârea centrului de greutate al cutiei compasului care la rândul ei
este suspendată cu un sistem cardanic (1,5), astfel eliminându-se influenţa
balansului navei.superioar
În partea Becul folose şte la
ă cutia iluminareaserozei.
compasului închide ermetic cu un geam (13)
fixat cu ajutorul inelului (14). Inelul numit cerc azimutal este gradat pe faţa
superioară de la 00 la 3600 şi serveşte pentru măsurarea relevmentelor prova.
Suportul compasului este construit din lemn şi are forma unui paralelipiped.
La unele compase este construit dintr-un aliaj amagnetic (silumin) din siliciu şi
aluminiu de formă cilindrică.
Indiferent de formă, suportul se compune din următoarele părţi: corpul (1),
baza inferioară (2), baza superioară (3), dispozitivul de compensare (4) şi capacul
de protecţie (5).
Corpul suportului are în interior dispozitivul de compensare şi se închide
spre pupa cu o uşă (6). Baza inferioară a suportului este îmbrăcată într-o ramă de
cupru cu patru plăci (7) care folosesc la prinderea în punte prin buloane.
Pentru o fixare mai rigidă, suportul se mai prinde de punte şi cu ajutorul unor
vergele (8), prevăzute cu întinzători.

Suportul compasului
81
 La partea superioară a suportului este montat un man şon de cupru (9) numit
gâtul compasului, de care se prinde în interior sistemul de suspensie cardanică al
cutiei compasului, printr-un dispozitiv de amortizare cu resorturi. Tot la acest
manşon se instalează fierul moale de compensare: pe o punte în interior se fixează
plăcile de fier moale pentru compensarea efectului de inducţie al acelor
magnetice, iar în patru orificii practicate în corpul manşonului se fixează două
bare longitudinale din fier moale, pentru compensarea deviaţiei cuadrantale.
Dispozitivul de compensare constă dintr-un tub vertical de cupru (4), pe care
alunecă două brăţări (10) în care se introduc magne ţii compensatori, iar în
interiorul tubului
poate fi ridicat sausecoborât
introduce lănţişor. compensator al deviaţiei de bandă, care
cu unmagnetul
Capacul de protecţie (5) numit şi habitaclu, protejează cutia compasului de
intemperii, este realizat din cupru şi poate fi rotit având nişte role, sau fixat cu
ajutorul unor şuruburi. În borduri sunt dou ă felinare cu ulei (11) folosite la
iluminare. Capacul mai este prevăzut cu trei ferestre pentru iluminare care se pot
închide cu capace (12).
Alidada este un instrument special pentru măsurarea relevmentelor. Există
mai multe tipuri de alidade, la compasul de 127 mm GU se pot folosi alidada
simplă şi alidada Kavraiski.
Alidada simplă (fig.1.7) formată din bază (1), vizorul obiectiv (2), vizorul
ocular (3) şi paharul pentru deflector (4). Două proeminenţe (5) de pe baza
alidadei servesc pentru fixare pe cercul azimutal.

Alidada simplă

Vizorul obiectiv constă dintr-o ramă rabatabilă, în interiorul căreia este

întins un fir vertical (6). O altă ramă mai mică(7), tot rabatabilă prevăzută cu geam
de culoare închisă, serveşte pentru relevarea aştrilor.
Vizorul ocular (3) de forma unei plăci dreptunghiulare, are o tăietură
verticală. Pe această placă alunecă o ramă (8), de care se prind două geamuri (9) şi
o prismă triunghiulară (10) dispusă într-o montură. Indicii alidadei sunt decalaţi cu
300 fa ţă de planul de vizare, deci şi gradaţiile cercului azimutal sunt decalate faţă
de planul diametral al navei cu 30 0, aceasta deoarece vizorii obiectiv şi oculari
acoperă complet cercul azimutal.

82
 Prisma inversează gradaţiile rozei, care se citesc prin prismă de la
dreapta la stânga. Aceasta constituie principalul dezavantaj al alidadei obi şnuite,
deoarece relevmentele compas pot fi citite eronat.

Alidada sistem Kavraiski

Este formată din următoarele părţi componente: baza alidadei(1) cu două
bare diametrale încrucişate, prisma (2), ecranul rabatabil (3) şi paharul pentru
deflector (4).
Baza inelară are trei proeminenţe şi un şurub cu care alidada se
concentreaz
Prisma ă pe cercul
este azimutal
montat al compasului.
ă într-un suport (5) şi se poate roti în jurul unui ax.
Prisma îndeplineşte atât rolul de vizor ocular cât şi de vizor obiectiv. Obiectivul
relevat se observă cu ochiul liber şi privind concomitent prin prismă se vede
imaginea rozei răsturnată cu 1800, deci gradaţiile se văd aşa cum apar ele în
realitate de la stânga la dreapta.
Construcţia prismei (care are o muchie transversal ă rotunjită) permite
relevarea Soarelui la o înălţime oarecare, privind prin prismă, se observă pe roză o
dungă verticală strălucitoare în dreptul căreia se va citi relevmentul compas.
Prisma mai este prevăzută cu o lentilă colimator care serveşte la determinarea
relevmentelor prova. In acest scop, prisma se roteşte în jurul axului vertical până
când obiectul relevat se vede prin prismă şi se mişcă alidada până când firul
reticular al lentilei colimator este suprapus pe obiect.

Alidada Kavraiski

În faţa prismei se găsesc două geamuri colorate (7) pentru protejarea

ochiului când se relevează Soarele.
În partea diametral opusă prismei se găseşte o contragreutate (8), un tub de
nivel (9) şi ecranul (3). Ecranul are la mijloc o linie vertical ă albă care foloseşte

83
pentru orientarea aproximativă a alidadei. Ecranul mai are rolul de a umbri nivela
sau de a acoperi dâra luminoasă produsă de Soare pe apă.

5.3 COMPENSAREA PRACTICĂ A COMPASULUI

MAGNETIC
Situaţiile când este necesară compensarea deviaţiilor compasului
magnetic
Deoarece forţele magnetice AλΗ , DλΗ şi E λ Η sunt cauzate de
magnetismul temporar al navei, după compensarea lor nu mai este necesară
refacerea compensării decât în situaţiile când nava este supus ă unor modificări de
construcţie. Remarca este valabilă şi pentru componenta cZ a forţei magnetice
BλΗ dacă a fost compensat ă cu corectori de latitudine (bare Flinders).

Întrucât forţele magnetice BλΗ şi CλΗ sunt cauzate de magnetismul

permanent al navei şi sunt variabile funcţie de influenţa unor factori externi, este
necesară refacerea periodică a compensării deviaţiilor produse de aceste forte.
Operaţia de compensare a deviaţiilor compasului magnetic trebuie să se
execute în următoarele situaţii:
- după construcţia navei la trecerea în exploatare;
- după modernizarea navei sau executarea reparaţiilor la corp;
- după andocarea navei;

fost folosit ă executarea

- dupca nul ăcorpul
legătură de lucr rilor de sudură electrică la bord (în special dacă a
navei);
- după staţionarea navei timp îndelungat în acela şi cap compas;
- după demagnetizarea navei;
- după montarea unor noi instalaţii, armament sau tehnică de luptă;
- după încărcarea (descărcarea) navei cu mărfuri din fier;
- după încărcarea(descărcarea) navei cu macarale electroctromagnetice;
- totdeauna când în urma controalelor de devia ţie se constată că acestea au
valori mai mari de 5 ÷ 6o.
Observaţie: Dacă valorile deviaţiilor depăşesc 5 ÷ 6o compensarea este
obligatorie deoarece tabla de deviaţii întocmită pentru Dc din 10o în 10o nu mai
corespunde preciziei cerute la interpolări pentru drumurile intermediare cuprinse
între aceste valori (interpolarea este liniară în timp ce deviaţia variază neliniar
pentru valori ale sale mai mari de 5 ÷ 6o). Dacă deviaţiile au valori mai mici de 5o
nu este necesară compensarea ci se întocmeşte o nouă tablă de deviaţii.
Pregătirea pentru executarea compensării deviaţiilor compasului
magnetic

- toate instalaţiile de la bordul navei se pun la postul de mare (bigile în axul

navei, capacele de la magazii închise, tunurile în ax, etc.);
- se închid porţile etanşe şi uşile;
84
 - motoarele principale şi auxiliar se pun în func ţiune;
- instalaţiile de iluminare de la bord şi luminile de navigaţie se conectează
pentru iluminatul pe timp de noapte;
- se aduce nava în asietă dreaptă;
- se îndepărtează din jurul compasului obiectele din fier dacă nu au post fix;
- se verifică compasul magnetic(orientarea liniei de credinţă, stabilitatea
fixării în postament, funcţionarea instalaţiei de iluminare, fixarea dispozitivului de
compensare, etc.);
- se pregăteşte trusa cu magneţi de compensare;

tipurile- de
se compas careţiileexisten
scot magne ţi în dispozitivul
au permanent în stare dedefixa
compensare
ţie); (se pun la zero la
- se introduce corecţia la corectorul automat al erorii de vitez ă (dacă
girocompasul este prevăzut cu corector);
- se întocmesc tabelele pentru convertirea drumurilor magnetice astfel:
a) dacă la ţinerea drumurilor magnetice se foloseşte girocompasul cu
corector automat al erorii de viteză:
- Dm-N - Dm-NE - Dm-E - Dm-SE

Dm = 0000.0 Dm = 0450.0 Dm = 0900.0 Dm = 1350.0

+ d = ........... + d = .......... + d = ........... + d = .........
Da = .......... Da = .......... Da = .......... Da = ..........
− A = ........... − A = ........... − A = ........... − A = ...........
- - - -
Dg = ........... Dg = ........... Dg = ........... Dg = ...........

- Dm-S - Dm-SW - Dm-W - Dm-NW

Dm = 1800.0 Dm = 2250. 0 Dm = 2700 .0 Dm = 3150.0

+ d = .......... + d = .......... + d = ......... + d = ...........
Da = .......... Da = .......... Da = .......... Da = ..........
− A = ........... − A = ........... − A = ........... − A = ...........
- - - -
Dg = ........... Dg = ........... Dg = ........... Dg = ...........

Formular pentru convertirea drumurilor

A – ţiacorec
unde: d – declina magnetic ă din hart
ţia constant ă ăa actualizat ă.
girocompasului se determină la
trecerea printr-un aliniament.
b) dacă la ţinerea drumurilor magnetice se foloseşte un
girocompas fără corector:
Tabelul are aceeaşi formă ca la punctul a însă tipurile de calcul pentru
convertire vor fi înscrise astfel:

85
 Dm = ........
+ d = ........
Da = ........
− A = .........
Dg ' = ........
− δ g = ..........
Dg = ........

unde : δg – corecţia erorii de viteză care se determină cu T43 din DH76

pentru ϕ,v şi Dg din locul unde se execută compensarea sau determinarea
deviaţiilor rămase ;
A - corecţia constantă care se determină la începerea activităţii la trecerea
printr-un aliniament cu relaţia:
Ra = ..........
− Rg = .............
∆g = ..........
− δ g' = ............
A = ........
În care:
Ra
Rg –– se
se scoate
măoarădin hartă laatrecerea
u alidada trecereaprin
prinaliniament;
aliniament;
δ’g – se scoate din tabla de corecţii giro, pentru ϕ,v şi Dg la trecerea
prin aliniament.

Executarea practică a compensării deviaţiilor compasului magnetic

Operaţiunile pentru executarea practică a compensării compasului magnetic

sunt identice, atât când activitatea se desf ăşoară în poligon special amenajat, cât şi
în cazul ieşirii pe mare (diferă numai procedeele de luare a drumurilor magnetice).
Dacă starea mării depăşeşte gradul 3 – 4, compensarea nu se execută.
Succesiunea operaţiilor pentru executarea compensării este următoarea:

λ
Compensarea deviaţiei de bandă produsă de forţa J H
a) Cu balanţa magnetică:
- se iese cu balanţa magnetică la mal la distanţă de 50 m faţă de navă sau
alte mase metalice;
- se orientează balanţa magnetică cu capătul nordic pe o direcţie cât mai
apropiată de direcţia nord magnetic, se pune cutia balanţei în poziţie orizontală
folosind bula de nivel;

86
 - se deplasează cursorul de pe acul magnetic pentru aducerea magnetului
în pozi ţie orizontală (linia de referinţă de pe magnet să se suprapună cu cea de pe
prismă);
- se citeşte gradaţia de pe magnet în dreapta cursorului şi se înmulţeşte
valoarea respectivă cu 0,85 pentru compasul etalon sau cu 0,75 pentru compasul
de drum;
- se aduce balanţa magnetică la bord, se iese cu nava pe mare sau în
poligon;
- se orientează nava în drum magnetic 90 o sau 270o;
- se scoate
mută cutia compasului
cursorul magnetic din
de pe magnetul suspensia
balan ţia ăob
cardanic
ţei la grada ; ţinută prin
înmulţirea celei citite la uscat cu 0,85 pentru compasul etalon sau cu 0,75 pentru
compasul de drum;
- se instalează balanţa în locul cutiei compasului magnetic cu cap ătul
nordic al magnetului spre nord şi cu centrul magnetului în locul centrului rozei;
- se aduce balanţa în poziţie orizontală după bula de nivel;
- se manevrează magnetul corector de band ă în sus sau în jos până se
aduce magnetul balanţei în poziţie orizontală;
- se fixează magnetul corector de bandă;
- se montează cutia compasului în suspensia cardanică.
Atenţie: magnetul corector de band ă nu se apropie faţă de cutia compasului
magnetic la distanţă mai mică de 60 cm. În cazul că magnetul folosit nu poate face
compensarea respectând această cerinţă, se înlocuieşte cu unul mai mare.

b) Prin bandarea navei

Procedeul se aplică dac ă nava este acostată într-un drum magnetic apropiat
de 0o sau 180o.
- se aduce nava în asietă dreaptă;
- la un obiect cât mai îndep ărtat, se măsoară relevmentul compas, se
notează acest relevment şi relevmentul prova corespunzător;
- se bandează nava cu 8o ÷ 10o într-un bord;
- se verifică alidada să fie aşezată la gradaţia corespunzătoare
relevmentului prova măsurat în poziţia de asietă dreaptă a navei;
- se manevrează magnetul corector de band ă în sus sau în jos până se
aduce în dreptul firului reticular gradaţia de pe roză corespunzătoare
relevmentului compas
- se fixeaz măsuratcorector
ă magnetul în poziţia
dede ă. ă dreaptă;
asiet
band
c) Stabilizarea rozei compasului magnetic pe mare rea
Procedeul se aplică atunci când din cauza balansului navei roza compasului
magnetic devine instabilă în meridian.
- se orientează nava într-un drum apropiat de 0 o(180o);
- se observă gradaţia de pe roză în dreptul liniei de credinţă când nava este
pe chilă dreaptă;
87
 - când nava se bandează, se manevrează corectorul de bandă pentru a
menţine în dreptul liniei de credinţă gradaţia de pe roza citită în poziţia navei pe
chilă dreaptă;
- se repetă operaţia de mai multe ori corelând ţinerea drumului de către
timonier cu stabilizarea rozei;
- se fixează magnetul corector de bandă.

Compensarea deviaţiei produsă de forţa magnetică BλH cu magneţi

permanenţi.

Deviaţia produsă de forţa magnetică Β λΗ se compensează numai cu

magneţi
permanenţi la navele care navigă într-o arie geografică restrânsă şi cu
magneţi permanenţi şi compensatori de latitudine(bare Flinders) la navele care
execută deplasări la distanţe mari.
- se orientează nava în Dm = 90o(270o);
- se aşteaptă 5–10 minute stabilizarea rozei în meridian;
se observă deviaţia şi în funcţie de aceasta se aleg din trus ă doi magneţi identici,
de mărime proporţională cu deviaţia observată;
- se introduce unul din magneţi în poziţie longitudinală pentru montare,
astfel: dacă gradaţia 90o (270o) a rozei se apropie de linia de credinţă polaritatea
este corectă (se reţine roşu sau negru spre prova);
- se fixează cei doi magneţi simetric în brăţară (polii în acelaşi sens) cu
polaritatea stabilită anterior;
- se verifică poziţia tubului central, indicele de pe acesta să fie exact în axa
longitudinală a navei;
- se culisează brăţara cu magneţi longitudinali în sus sau în jos pân ă se aduce
în dreptul liniei de credinţă gradaţia 90 o(270o) de pe roză;
- se fixează brăţara pe tubul central (ghidul brăţării să fie introdus în canalul
de pe tub);
- fără a modifica poziţia brăţării cu cei doi magneţi longitudinali, se
orientează nava în drumul magnetic opus Dm = 270o(90o);
- se aşteaptă 5 – 10 minute stabilizarea rozei în meridian, dup ă care se
observă valoarea deviaţiei;
- pe baza valorii deviaţiei observate se determină gradaţia de pe roză care
corespunde jumătăţii valorii deviaţiei;
- se culisează din nou brăţara cu magneţi longitudinali în sus sau în jos pân ă
ce se aduce în dreptul liniei de credin ţă gradaţia de pe roză corespunzătoare
jumătăţii valorii deviaţiei (determinată anterior);
- se fixează brăţara cu magneţi longitudinali şi se notează pe capacul
suportului compasului magnetic gradaţia de pe tubul central în dreptul c ăreia a
fost fixată brăţara, polaritatea montării (roşu sau negru spre prova) şi tipul de
magneţi folosiţi.

88
 Compensarea deviaţiei produsă de forţa magnetică CλH .

- se orientează nava Dm = 0o(180o);

- se aşteaptă 5–10 minute pentru stabilizarea rozei în meridian şi eliminarea
fenomenului de histerezis magnetic;
- se observă mărimea deviaţiei şi funcţie de aceasta se aleg din trus ă doi
magneţi identici şi de mărime proporţională cu deviaţia magnetică observată;
- se introduce unul din magneţi sub cutia compasului în poziţie transversală
şi se determină polaritatea montării astfel: dacă gradaţia 0o(180o) a rozei se
apropie
corectă(sedereţlinia
ine rode credin
şu sau ţă, spre
negru magnetul introdus are polaritatea de montare
dreapta);
- se fixează simetric cei doi magneţi în brăţara de pe tubul central;
- se roteşte brăţara pentru a aduce magneţii în poziţie transversală cu
polaritatea stabilită anterior;
- se verifică poziţia tubului central, semnul de pe acesta să fie exact în axa
navei;
- se culisează brăţara cu magneţi transversali în sus sau în jos până se aduce
în dreptul liniei de credinţă gradaţia 0o (180o) a rozei, după care se fixează brăţara;
- fără a modifica poziţia brăţării cu cei doi magneţi transversali, se
orientează nava în drumul magnetic opus 180o (0o), giraţia se execută lent;
- se aşteaptă 5 – 10 minute pentru ca roza s ă se stabilizeze şi pentru
observă deviaţia;
- pe baza deviaţiei observate se stabileşte gradaţia de pe roză care
corespunde jumătăţii valorii deviaţiei;
- se culisează din nou brăţara cu magneţii transversali în sus sau în jos până
se aduce în dreptul liniei de credinţă gradaţia de pe roză corespunzătoare jumătăţii
valorii deviaţiei;
- se fixează brăţara cu magneţii transversali şi se notează pe capacul
suportului compasului magnetic gradaţia de pe tubul central în dreptul căreia este
fixată brăţara, polaritatea de instalare a magneţilor( roşu sau negru spre dreapta),
precum şi tipul de magneţi folosit.
Atenţie: este interzisă apropierea brăţării cu magneţi faţă de roza
compasului, la o distanţă mai mică de trei ori lungimea magne ţilor folosiţi la
compensare (în caz de nevoie se repetă operaţia de compensare folosind magneţi
mai mari), cerinţa este impusă pentru a evita magnetizarea prin influen ţă a
compensatorilor de fier moale de c ătre magneţii permanenţi folosiţi.
Se iau succesiv drumurile magnetice cardinale şi intercardinale, se aşteaptă
în fiecare drum 5 – 6 minute, după care se determină valoarea deviaţiei pentru
fiecare drum în parte cu rela ţia:

Dm = ........ Rm = ........
− Dc = .......... − Rc = ..........
sau
δ c = ...... δc

89
 Se calculează valoarea coeficientului aproximativ D cu relaţia:
δ NE + δ SW + (δ SE + NW )
D=
4
Dacă valoarea coeficientului D rezultată din calcul este mai mică de ± 2o,
operaţia de compensare a compasului magnetic se consideră încheiată.
Dacă D >±2º se compensează deviaţia produsă de forţa magnetică
DλΗ astfel:
- se determină gradaţia de pe roză corespunzătoare deviaţiei fără valoarea
coeficientului D astfel: în drumurile magnetice NE i SW grada ia este dat de
relaţia Dc + D, iar în drumurile magnetice SE şi NWş de relaţia ţDc – D, drumul ă
compas este cel notat la orientarea navei în drumurile magnetice şi care a fost
folosit la calculul δNE, δSE, δSW, δNW;
- se orientează nava într-un drum magnetic intercardinal (de regul ă ultimul
drum avut pentru determinarea deviaţiei);
- se manevrează corectorii de tip D până se aduce în dreptul liniei de
credinţă gradaţia de pe roză stabilită pentru drumul magnetic respectiv (dacă
corectorii sunt bare longitudinale sau aleg cei cu m ărimea mai apropiată de
valoarea coeficientului D);
- se fixează corectorii;
- se iau succesiv celelalte drumuri magnetice intercardinale pentru a verifica
corectitudinea operaţiei (în dreptul liniei de credinţă trebuie să vină gradaţiile de
pe roză calculate, se admit toleranţe de ±0 5o , în caz contrar operaţia se repetă de la
început).
Calitatea execuţiei compensării deviaţiilor va fi apreciată după valoarea
coeficienţilor B şi C rămaşi, astfel:
- compensarea este bună dacă valorile coeficienţilor B şi C rămaşi sunt
cuprinşi între ±1º ÷ ±3º;
- compensarea este nesatisfăcătoare dacă valorile coeficienţilor B şi C
rămaşi sunt mai mari de ± 5o,.

5.4 ÎNTOCMIREA TABLEI CU DEVIAŢIILE RĂMASE

PENTRU DRUMURI COMPAS DIN 10O ÎN 10O
Prin compensarea compasului magnetic, chiar dacă operaţia a fost executată
cu mare precizie, practic nu se pot anula complet deviaţiile.
După executarea compensării este necesară determinarea mărimii
deviaţiilor rămase şi întocmirea tablei de deviaţii a compasului magnetic astfel ca
acesta să fie folosit corect la orientarea pe mare.
Întocmirea unei noi table de deviaţii se impune şi atunci când la controalele
de deviaţii ce se fac sistematic se constată neconcordanţe mai mari de 0 5 întreo

deviaţiile observate şi cele înscrise în tablă.

90
 În toate situaţiile deviaţiile înscrise în tablă nu trebuie să depăşească
valorile de 5o÷6º, în caz contrar se execută compensarea deviaţiilor compasului
magnetic.
Cauza pentru care valorile deviaţiilor din tablă nu trebuie să depăşească
mărimea de 5o÷6º, este aceea că valorile deviaţiilor înscrise în tablă sunt
corespunzătoare drumurilor compas din 10 o în 10o, pentru drumurile intermediare
valorile deviaţiilor fiind scoase prin interpolare liniar ă.

Întocmirea tablei de deviaţii prin compararea drumurilor

Procedeul se aplică dacă la navă există girocompas sau compas magnetic la

care deviaţiile magnetice sunt cunoscute.
Dacă pentru comparaţie este folosit girocompasul relaţiile de calcul a
deviaţiei sunt:
Dg+∆g=Da ; Da–d=Dm; Dm–Dc=δ
Dacă pentru comparaţie este folosit alt compas magnetic, relaţiile
pentru calculul deviaţiei sunt:
Dc1+d=Dm ; Dm–Dc=δ
Deoarece durata operaţiei pentru întocmirea tablei de deviaţii ar fi prea
mare în cazul orientării navei succesiv în drumuri din 10o în 10o, procedeul se
aplică prin efectuarea cu nava a dou ă giraţii, una într-un bord şi cealaltă în bordul
opus.
Giraţiile se execută cu unghi mic de cârmă şi cu viteză minimă a navei
pentru a nu apare erorile balistice şi de viteză la girocompas şi erorile de histerezis
magnetic de antrenare a rozei în lichid la compasul magnetic (o giraţie completă
să nu aibă durata mai mică de 10 minute).

Întocmirea tablei de deviaţii prin comparaţia drumurilor cu

girocompasul

Înainte de începerea operaţiunii se întocmesc două formulare de calcul

având forma din tabel.
Pentru lucru sunt necesari doi observatori, un observator care citeşte
indicaţiile compasului magnetic şi completează datele în tabel şi un observator (de
regulă timonierul) care citeşte indicaţiile girocompasului.
Algoritmul de lucru este următorul:

( ∆g );- înainte de începerea activităţii se determină cât mai exact corecţia giro
- se imprimă navei o mişcare lentă de giraţie punând un unghi de cârmă de
2 – 3 puncte;
se aşteaptă până când roza de rotire a compasului magnetic devine uniformă
(de regulă după ce nava a girat cu 90o faţă de drumul avut în momentul punerii
cârmei);

91
 FOAIE DE OBSERVAŢII PENTRU GIRAŢIA LA Td(Bd)
Nr. Dg Da Dm
δ
obs. +∆g -d - Dc
1

38

- la trecerea succesivă a gradaţiilor din 10o în 10o de pe roza compasului

magnetic prin dreptul liniei de credinţă, observatorul de la compasul magnetic
anunţă “STOP” şi notează gradaţia respectivă în foaia de observaţii la coloana Dm
– Dc sub linia întreruptă (dacă Dc în momentul comenzii stop nu este exact
multiplu întreg de 10o se trece valoarea citit ă);
- la comanda stop observatorul de repetitor giro cite şte cu voce tare
drumul giro, iar observatorul de la compasul magnetic noteaz ă această valoare în
coloana Dg + ∆g deasupra liniei întrerupte;
- se continuă activitatea până se completează cele 37 – 38 de rânduri ale
foii de observaţii;
N o t ă : în cazul când unui din observatori nu a reu şit să facă o citire,
rândul corespunzător se lasă necompletat pentru a se evita confuziile ulterioare în
lucru.
- se opreşte giraţia navei şi se imprimă acesteia o mişcare de giraţie în
bordul opus, lucrându-se în acelaşi mod ca cel descris anterior, se completeaz ă
datele în a doua foaie de observaţii;
- se efectuează calculele în foile de observaţii;
- se pregăteşte o coală de hârtie milimetrică pe care se trasează un sistem
de axe rectangulare, pe abscisă se trec drumurile compas din 10o în 10o de la 0o la
360o(scara 1 cm pentru 10o drum), iar pe ordonată deviaţiile din 1o în 1o (scara 1
cm pentru 1o deviaţie), în sus valorile pozitive şi în jos valorile negative;
se reprezintă pe grafic deviaţiile din prima foaie de observaţii funcţie de
drumul- compas;
- se trasează curba deviaţiei cu o linie continuă (de obicei colorată
corespunzător bordului) care să treacă prin punctele reprezentate sau cât mai
aproape de ele şi fară frângere) apreciind orientarea curbei şi pentru punctele care
lipsesc datorită neexecutării observaţiilor;

92
 Curbele deviaţiilor pentru giraţiile la Td şi Bd şi curba medie

- se repetă operaţia pentru valorile înscrise în cea de-a doua foaie de

observaţii, obţinându-se a doua curbă pe grafic;
- cu o altă culoare se trasează curba medie la egală distanţă între cele două
curbe trasate anterior
- se întocmeşte tabla de deviaţii a compasului în care se înscriu valorile
deviaţiilor de pe curba medie corespunzătoare drumurilor compas din 10o în 10o,
înscrierea deviaţiilor în tabel se face cu semnul rezultat din grafic, valorile de
deasupra abscisei sunt pozitive, iar cele de sub abscisă sunt negative

Tabla de deviaţii a compasului magnetic etalon

Dc δc Dc δc
o 0 o
0 + 2 .5 180
10o + 20.2 190o
o
20 200o
o
30

160o 340o
170o 350o

Întocmirea tablei de deviaţii prin compararea drumurilor cu un

compas magnetic la care se cunosc deviaţiile

Metodologia de lucru diferă de cea arătată la numai prin conţinutul şi modul

de completare a formularului.
Pentru completarea datelor în foile de observaţii sunt necesari tot doi
observatori, un observator care urmăreşte indicaţiile compasului la care nu se

93
cunosc deviaţiile şi înscrie datele în foile de observaţii şi un observator care citeşte
drumul la compasul la care deviaţiile sunt cunoscute.

FOAIE DE OBSERVAŢII PENTRU GIRAŢIA LA Td (Bd)

Nr. Dc1 Dm
δ
obs. +δc1 - Dc
1

2
3

38
Observatorul de la compasul de deviaţii necunoscute urmăreşte roza, iar la
trecerea gradaţiilor de drum din 10 o în 10o prin dreptul liniei de credinţă, comandă
”
“STOP şi notează drumul la compas în foia de observaţie în coloana Dm –
Dc sub linia întreruptă.
Observatorul de la compasul cu deviaţiile cunoscute citeşte drumul în
momentul comenzii stop, iar celălalt înscrie valoarea în foaia de observaţii în
coloana Dc1+ δc1 deasupra liniei întrerupte.
Întocmirea tablei de deviaţii prin compararea relevmentelor

Procedeul se aplică dacă nava nu are girocompas şi la bord nu există un

compas magnetic la care deviaţiile să fie cunoscute.
Pentru lucru se poate folosi un reper de navigaţie sau un astru (de
regulă Soarele pentru a nu se crea confuzii).

Întocmirea tablei de deviaţii prin comparaţia relevmentelor compas cu

relevmentele magnetice la un reper de navigaţie

Înainte de începerea activităţilor se întocmesc două formulare cu următorul

conţinut.
Algoritmul de lucru este următorul:
- se deplasează nava la o distanţă cât mai mare de coastă de unde se poate
observa bine reperul de navigaţie ales (distanţa în Mm să nu fie mai mică decât
roza de giraţie a navei exprimată în hectometri);
- se determină cât mai precis punctul navei şi se scoate din hartă Ra (de regulă
nava să fie în staţionare, sau să se deplaseze cu viteză foarte mică, punctul se
determină prin procedee independente de compas);

94
 FOAIE DE OBSERVAŢII PENTRU GIRAŢIA LA Td (Bd)
Nr. Dc Rm
δ
obs. +Rp - Rc
1

38

- se imprimă navei o mişcare lentă de giraţie (unghiul de cârmă 2-3 puncte)

şi după ce nava a început să gireze uniform observatorul de la alidada va fixa
alidada succesiv la Rp din 10 o în 10o rotind-o în sens invers giraţiei navei, în
momentul când reperul vine în dreptul firului reticular d ă comanda “STOP” şi
notează Rp sub linia întreruptă în coloana Dc + Rp a foii de observaţii.
- al doilea observator citeşte cu voce tare Dc pe care primul observator îl
scrie în foaia de observaţii deasupra liniei întrerupte în coloana Dc + Rp;

se ăscoate
navei ş- idup completarea
din hartprimei foiă de
ă Ra, dup observa
care ţii se ădetermin
se imprim navei miă şdin noudepunctul
carea giraţie
lentă în bordul opus şi se completează datele în a doua foaie de observaţii;
- se reprezintă grafic curbele deviaţiilor pentru cele două giraţii, se trasează
curba medie şi se întocmeşte tabla de deviaţii.

Întocmirea tablei de deviaţii prin comparaţia relevmentelor la Soare

Procedeul este mai precis decât în cazul folosirii unu reper de navigaţie,
deoarece nu mai intervine eroarea de paralax ă datorită distanţei mici până la
reperul de navigaţie.
Pentru creşterea preciziei aplicării procedeului, înălţimea Soarelui trebuie să
fie mai mică de 20o pentru ca vizarea să poată fi făcută direct pe firul reticular
(fără folosirea oglinzii de reflexie). Practic opera ţia trebuie să înceapă imediat
după răsăritul Soarelui sau cu o oră înainte de apus.
Sunt necesari trei observatori, un observator la alidadă care face înscrierea
în foaia de observaţii, un observator care cite şte drumul compas şi al treilea pentru
citirea orei cronometrului.
Înainte de începerea activităţii se întocmesc douformulare
ă Algoritmul
de lucru este următorul:
- se determină cât mai precis punctul navei;

95
 - se imprimă navei o mişcare lentă de giraţie, iar când nava intr ă în mişcare
uniformă se citeşte ora cronometrului;
FOAIE DE OBSERVAŢII PENTRU GIRAŢIALA Td (Bd)
Nr. Rm Dc Rm
δ
obs. + ∆ Rm +Rp - Rc
1

38
- observatorul de la alidada roteşte succesiv alidada în sens invers gira ţiei
fixând-o la relevmente prova din 10 o în 10o, iar la trecerea centrului discului solar
prin dreptul firului reticular comandă “STOP” şi înscrie în coloana Dc + Rp, sub
linia întreruptă, mărimea Rp;
- observatorul de compasul magnetic la comanda stop citeşte drumul
compas pe care observatorul de la alidad ă îl înscrie în foaia de observaţii deasupra
Rp, iar observatorul al treilea citeşte ora cronometrului la prima observaţie;
- la completarea
se determin ultimului
ă din nou punctul rând
navei, dacdin cazul; se cite şte ora cronometrului şi
formular
ă este
- se imprimă navei mişcarea de giraţie în bordul opus şi se repetă operaţiile,
inclusiv citirea orei cronometrului la începutul şi sfârşitul giraţiei şi se
completează şi a doua foaie de observaţii;
- se scot coordonatele punctelor navei la începutul şi terminarea
observaţiilor pentru fiecare giraţie;
- se calculează unghiurile la pol şi declinaţia Soarelui pentru orele
cronometrului şi punctele determinate;
- se calculează azimutul Soarelui funcţie de latitudine, unghi la pol şi
declinaţie cu formula cotangentelor pentru cele patru momente;
- se scoate declinaţia din hartă şi se actualizează pentru anul în curs;
- se convertesc azimuturile în relevmente magnetice cu formula:
Az – d = Rm;
- se întocmesc pe hârtie milimetrică graficele variaţiei în timp a
relevmentelor magnetice astfel:
Pe abscisă se pun la distanţă de 1cm, cifrele corespunzătoare numărului de
observaţii, se face diferenţa (∆Rm) între relevmentele magnetice de la doua citire
a cronometrului şi prima citire şi se reprezintă pe ordonată la scara 1cm, pentru 1o.
- se uneşte prima cifră de pe abscisă cu valoarea ∆Rm calculat.
- se întocmeşte al doilea grafic cu variaţia relevmentului magnetic pentru
giraţia în bordul opus;
96
 Graficul variaţiei relevmentului magnetic la Soare
între începutul şi terminarea unei giraţii

- se scot din grafice variaţiile relevmentelor corespunzătoare numerelor

observaţiilor;
- se completează foile de observaţii şi se reprezintă graficele deviaţiilor
pentru giraţiile la tribord şi babord, se trasează curba medie şi se scot deviaţiile
compasului magnetic întocmindu-se tabla de deviaţii

Întocmirea tablei de deviaţii prin calcul pe baza coeficienţilor A, B, C,

D şi E.

Procedeul se aplică totdeauna când este posibilă orientarea navei în drumurile

magnetice cardinale şi intercardinale.
Calculul coeficienţilor după deviaţiile în opt drumuri magnetice
I II III IV V VI VII VIII IX X
Jum. Jum.
I + II I − II S· VII+VIII VII −VIII
S· I de sus de jos
Dm δ Dm δ 2 2 S I S 2 2
V a a
V
col.III col.III
N S So S90 E
NE SW S45 S45 D
E W S90 So 2A
A
SE NW S45 S-45 sin H =
1 2
sin D
CONTROL: III+IV=I 2B 2C 2 1
H= arcsin 2 D
IX+X=VII 2
Pentru calcule se foloseşte tabla 89 din Tablele nautice DH-76.
Dacă D >5° se calculează coeficientul H folosind tabla 88 din Tablele
nautice DH-76.

97
 Determinarea coeficientului ”J”
Coeficientul deviaţiei de bandă ”J” nu se foloseşte la întocmirea tablei de
deviaţii însă trebuie să fie cunoscut pentru a putea corecta drumul în cazul în care
nava navigă canarisită într-un bord.
Coeficientul J se determină prin observare astfel:
- se orientează nava în drum magnetic 0o(180o);
- se măsoară relevmentul compas la un reper îndep ărtat;
- se verifică poziţia alidadei pe relevmentul prova;
- se bandează nava într-un bord cu un unghi de 5o÷10o, se măsoară
relevmentul
măsurătoareacufăcut
un ăunghi reper,
cu nava dreaptăăalidada
se verific
pe chila p să fie acelaşi ca şi la
ca ăRdiferen
(dacă exist ţe la Rp înseamnă
că reperul ales nu este suficient de îndep ărtat);
- se calculează coeficientul J cu relaţia:
R − Rc
J = ci
i
unde: Rci – relevmentul compas când nava este bandată;
Rc - relevmentul compas când nava este pe chila dreaptă;
i - unghiul de bandare;
J - coeficientul deviaţiei de bandă la bandarea navei cu 1o
Din calcul J rezultă cu semn care se scrie cu semn, notându-se şi
bordul în care s-a făcut bandarea navei, deoarece la bandarea în bordul opus a
navei coeficientul J schimbă semnul.
Determinarea
restrânsă. coeficientului J este valabilă pentru o zonă geografică
Cu coeficientul J determinat se corectează drumul compas când nava navigă
canarisită într-un bord datorită încărcăturii sau altor cauze.
- se calculează mărimea deviaţiei de bandă cu relaţia:
δ i = J ⋅ i ⋅ cos D m
se calculează diferenţa (δi –δ);
unde: δi - deviaţia la bandarea navei;
δ - devia ţia din tabla de deviaţii pentru nava pe chilă dreaptă;
- se converteşte Dm în Dc cu relaţia:
Dc= Dm – (δi –δ)

Întocmirea tablei de deviaţii pe baza coeficienţilor A, B, C, D şi E

S-a menţionat că deviaţia compasului poate fi calculat ă pentru orice drum

cu relaţia:

δ = A +BsinDm + CcosDm + Dsin2Dm + Ecos2Dm

Deviaţia astfel calculată nu are valoarea absolut exactă din următoarele

cauze:
98
 coeficienţii exacţi ai deviaţiilor A,B,C,D şi E (mărimi de tangentă) au fost
înlocuite cu coeficienţii aproximativi A, B, C, D şi E pentru a fi exprimaţi în grade
şi zecimi de grad (valori citite practic la compas);
- la stabilirea relaţiilor parţiale BsinDm, CcosDm ……au fost considerate
nule proiecţiile pe meridian a forţelor magnetice BλΗ, CλΗ, DλH şi Ε λ Η ,
proiecţii care măresc sau micşorează forţa directoare;
- mărimea deviaţiilor parţiale a fost considerată proporţională cu mărimea
forţei care produce deviaţia, în realitate însă a fost luată în considerare numai
proiecţia forţei perpendiculară pe meridian în drumul dat.
o
ţii mai mici de 5 inexactităţileo comise nu au importanţă
practicPentru deviaerorile
ă deoarece în deviaţie nu depăşesc ±0 2 ceea ce reprezintă precizia
citirii drumului compas.
Tabla de deviaţii se întocmeşte pentru drumurile la compas folosindu-se
următoarea relaţie de calcul:

δ = A +BsinDc + CcosDc + Dsin2Dc + Ecos2Dc

În această relaţie s-a înlocuit Dm cu Dc dar erorile introduse prin aceast ă

înlocuire sunt mai mici de ±2o în cazul în care deviaţiile au valori mai mici de
5o(condiţie obligatorie de realizat, în caz contrar se reface compensarea).
Tabla de deviaţii se întocmeşte pentru drumuri la compas din 10o în 10o
ceea ce corespunde unei precizii acceptabile în cazul interpolării liniare la
determinarea
Rezultădevia ţiilor
că sunt pentru drumurile
necesare intermediare.
36 de calcule, însă ţinând seama de caracteristicile
deviaţiilor şi reprezentând termenii, numărul calculelor poate fi restrâns.
Termenii Dsin2Dc+Ecos2Dc, reprezintă deviaţiile cuadrantale care au
caracteristica principală că în drumurile opuse sunt egale şi de acelaşi semn.
Rezultă că este suficient calculul acestor termeni numai pentru 18 drumuri, în
celelalte 18 drumuri opuse repetându-se valorile şi semnul.
Termenul A se repetă la toate drumurile cu valoarea şi semnul său.
Termenii BsinDc+CcosDc, reprezintă deviaţiile semicirculare care în
drumurile opuse sunt egale şi de semn contrar. Va fi suficientă calcularea
termenilor numai pentru 18 drumuri, la celelalte 18 drumuri opuse repetându-se
valorile şi inversând semnele.
În concluzie dacă se notează:
D sin 2Dc + E cos 2Dc = M
D sin Dc + E cos Dc = N
formula generală a deviaţiei poate fi retranscrisă pentru simplificarea
calculului astfel:
- pentru drumuri de la 0 o la 170o → δ = A + M + N
- pentru drumuri de la180o la 350o→ δ = A + M - N
Pe baza acestor considerente s-a întocmit formularul pentru executarea
calculelor.
Conţinutul formularului şi modul de completare este următorul:
99
 - S1, S2, S3 , etc. are semnificaţia sin 10o, sin 20o, sin 30o, etc.
- funcţiile cosinus au fost înlocuite cu funcţiile sinus pe baza formulei
cosDc = sin(90o-Dc);
- toate drumurile la compas au fost reduse la primul cadran;
- pentru compasurile magnetice coloana I (H) nu se completează deoarece
o
H = 01 când D = 5 , dar D trebuie s ă fie mai mic de 5 o;
o

- formularul a fost întocmit şi pentru a se calcula tabla de devia ţii a

radiogoniometrului, unde în anumite condiţii D poate avea valori apreciabile şi în
consecinţă nu poate fi neglijat coeficientul H;
- în coloanele II, III, IV, V şi VI se trec valorile şi semnul coeficientului D,
E, A, B şi C la precizie de sutime, datele se iau din formularul pentru calculul
coeficienţilor;
- se completează datele din coloanele II (D sin 2Dc) şi III (E sin(90o-2Dc)
folosind tabla 89 din DH-76 sau tabla 45 din M.T.-53;

CALCULUL DEVIATIILOR MAGNETICE RĂMASE PENTRU Dc DIN

10oÎN 10o CUNOSCÂND VALOAREA COEFICIENŢILOR.
I II III IV V VI VII VIII IX
V+V
H= D= E= A= B= C= II II
I
Dc V V
I+II+ + δ Dc - δ

V V
S H·S S D·S S E·S +III S B·S S C·S I I
+A
0 0 1 0 1 0o 180o
S4 S2 S7 S1 S8 10o 190o
S8 S4 S5 S2 S7 20o 200o
S6 S6 S3 S3 S6 30o 210o
S2 S8 S1 S4 S5 40o 220o
-S2 -S8 -S1 S5 S4 50o 230o
-S6 -S6 -S3 S6 S3 60o 240o
-S8 -S4 -S5 S7 S2 70o 250o
-S4 -S2 -S7 S8 S1 80o 260o
0 0 -1 1 0 90o 270o
S4 -S2 -S7 S8 -S1 100o 280o
S8 -S4 -S5 S7 -S2 110o 290o
S6 -S6 -S3 S6 -S3 120o 300o
S2 -S8 -S1 S5 -S4 130o 310o
-S2 -S8 S1 S4 -S5 140o 320o
-S6 -S6 S3 S3 -S6 150o 330o
-S8 -S4 S5 S2 -S7 160o 340o
-S4 -S2 S7 S1 -S8 170o 350o

- se completează datele coloanei IV prin însumarea algebric ă a valorilor din

coloanele II, III şi cu valoarea coeficientului A (M+A din formula general ă a
deviaţiei);

100
 - se completează coloanele V (B sin Dc) şi VI (C sin (90o-Dc) ca la
coloanele II şi III;
- se completează coloana VII prin însumarea algebrică a valorilor din
coloanele V şi VI (N din formula general ă a deviaţiei);
- se completează datele în coloana VIII prin însumarea algebric ă a
coloanelor IV şi VII şi în coloana IX prin diferenţă, înscrierea datelor se face la
precizie de zecime de grad, obţinându-se valorile deviaţiilor;
- se compară deviaţiile calculate din tabel cu cele observate în drumurile
magnetice cardinale şi intercardinale folosite la calculul coeficienţilor, iar în cazul
o

că sunt- diferen
valorileţe calculate
mai mari în
de coloanele
± 0 3 se reface
VIIIîntregul
şi IX secalcul.
reprezintă pe un grafic, se
unesc printr-o curbă continuă (de reţinut curba este reprezentarea unei funcţii
Fourier şi nu poate avea discontinuit ăţi) pentru reducerea erorilor;
- se scot deviaţiile pentru drumurile la compas din 10 o în 10o şi se înscriu în
tabla.

Cap. 6
EXPLOATAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE
DE NAVIGAŢIE
6.1 RADIOGONIOMETRUL NAVAL AUTOMAT ADF 101
Radiogoniometrul naval automat ADF 101 este un aparat de radio
navigatie prevazut cu un sistem de antene cadru si o antena baston pentru
sens,destinat determinarii directiei de propagare a radioundei provenita de la un
radio emitator[relevment relativ].
Unghiul dintre directia nord adevarat [TRUE NORD] si directia de
propagare a radioundei este Relevmentul radiogoniometric real (in navigatie numit
relevment radio) si sta la baza determinarii Liniei de pozitie radio.
Intersectia a 2 sau mai multe linii de pozitie determina un punct Radio.
Conventia internationala pt. Ocrotirea vietii umane pe mare (regulile S O L
A S), prevad obligativitatea dotarii navelor maritime mai mari de 1600T R B,ce
efectueaza calatorii internationale, cu un radio goniometru.
Semnalele radio destinate radiogoniometrarii de la bordul navei sint emise
de Radiofaruri maritime circulare;acestea sint instalate in locuri adecvate,la coasta
sau pe Ambele
Nave-far, in zonele
tipuri de trafic intens
de relevmente sau cu pe
pot fi afisate conditii dificile
un display de navigatie.
digital.
Radiogoniometrul permite rezolvarea unor probleme importante privind
siguranta navigatiei şi anume:
- determinarea pozitiei navei, indiferent de conditiile de vizibilitate;
- aterizarea la coasta cu prova pe un radiofar, folosind relevmentul
radio ca relevment directional (de importanta practica atunci cind vizibilitatea este
redusa);
101
 - localizarea unei nave aflate in pericol, in cazul in care aceasta
dispune de un emitator.
Radiogoniometrul naval automat ADF 101 asigura goniometrarea in
urmatoarele benzi de frcventa:
- Banda I :250-550 Khz ( incluzind banda radiofarurilor 285-
325Khz,frecventa internationala de goniometrare 410 kHz si frecventa
internationala de apel si pericol 500 kHz );
- Banda II : 1,6-3,5 MHz (incluzind frecventele statiilor mobile
maritime de unde intermediare si frecventa internationala de apel si pericol-
2182kHz).
Radiogoniometrul naval automat poate fi folosit si in regim de receptor (
numai cu antena cadru ), in benzile de frecventa mentionate mai sus.
Sistemul radiogoniometic complet, cuprinde urmatoarele categorii de
echipamente:
-sistem de antene (doua antene cadru,,+”antena baston pentru sens);
-cutie joctiune antene;
-unitatea de receptie (radigoniometrul propriu-zis);
-bloc semnalizare goniometru;
-cutie jonctiune alimentare.
Blocul de semnalizare goniometru are rolul de a asigura blocarea display-
ului goniometrului (interzicerea goniomertarii), in cazul functionarii emitatoarelor
navei.
Blocul de semnalizare goniometru are posibilitatea semnalizarii
optice si acustice bilaterale cu cabina radio pentru a solicita goniometrarea
(sonerie si bec Gonio pe Panoul de control) si pentru a primi goniometrarea libera
(led-ul rosu Liber Gonio de pe BSG).

DATE TEHNICE
Game de frecvente: -Gama I: 250-550kHz-in pasi de 100Hz;
-Gama II: 1,6-3,5MHz-in pasi de 100Hz;
-500kHz, 2182kHz-frecvente preselectate.
Clase de emisiuni receptionate: A0, A1A(A1), A2A(A2), H2A(A2H),
A3E(A3), H3E(A3H).
Eroarea in determinarea directiei:
-250-350kHz:+\-1
-1,6-2,5MHz;+\-1

pentru-2,5-3,5MHz;+\-3
o intensitate a cimpului 25 microVolti\m
Sensibilitatea(pe receptie):25 V\m pentru un raport semnal\zgomot
de min.20dB la iesirea receptorului.
Banda de trecere si atenuarile minime:
RECEPTIE MASURA
Banda de
Trecere\6Db -2kHz\
102
 +3kHz +\-0.5kHz
Atenuare
Minim 30Db +\-5kHz +\-4kHz

Atenuare
Minim60dB +\-9kHz +\-8kHz
Selectivitatea:
-atenuarea frecventei imagine:
-atenurea frecventei intermediare:
Puterea audio de (diofuzor
-1W iesire nominala:
3W 3\8 ohmi);
-10Mw(casti 8 ohmi).
Compensarea erorii cudrantale : +\- 20
Alimentarea:
220V+\-10%; 50Hz +\-5% ;
24Vcc. +25%;-15% de la baterii.
Radiogoniometrul se cupleaza automat la baterii, in cazul caderii retelei de
c.a.
Consum: maximum 50W de la baterii; Maximum 55VA de la 220Vc.a.
Tipul afisajului :
-afisaj pentru frecventa de lucru, in trepte de 100Hz pe indicatoarele
comutatoarelor decadice de introducere a datelor ;
-afisaj digital pentru relevmentul relativ (RELATIVE BEARING),
relevmentul real (TRUE BEARING) si indicatia girocompasului (GIRO), pe un
display digital ( 4 module de afisaj cu 7 segmente).
Timpul necesar de schimbare a frecventei :
-in aceeasi gama : maximum 5 secunde
- in game diferite : maximum 10 secunde.
Facilitati de autotestare
Aparatul are posibilitatea, pe pozitia CALIBRARE a comutatorului MOD
DE LUCRU, de a-si genera intern semnal pe frecventa aleasa, care poate fi
aplicata la intrare, pe bucle si sens, in conditii similare semnalului de la sistemul
de antene.
In aceste conditii se poate face calibrarea de 0 ,90 si 45 .
Facilitati de exploatare:
-sinteza de frcventa cu pas de 100 Hz;
-comutarea automata
-acord automat a gamelor
al circuitelor RFdedefrecventa;
intrare;
-acord fin prin anularea unei frecvente de batai (ZERO BEAT);
-semnalarea vizuala pe panou si blocarea goniometrului in cazul
lipsei semnalului de intrare, a semnalului cu raport semnal \ zgomot
necorespunzator si a prezentei interferentelor;
-repetitor giro digital, compatibil atit cu selsinul anologic cit si
cu selsinul pas cu pas din girocompas;
103
 -nu prezinta piese in miscare, cu exceptia comutatoarelor de pe
panoul frontal.

VERIFICARI FUNCTIONALE

Verificarile functionale se vor efectua intr-o zona cu nivel de zgomot si

interferenta radio reduse ( camera ecranata standard sau cimp deschis cu relief
uniform, la min. 5 km. de emitator).
In cazul probelor de mare, verificarile se vor face la min. 5 Mm de tarm
(pentru a elimina
Deci efectul
este de coasta – coastgoniometrarea
recomandabila effect ). unui emitator aflat in
apropierea coastei sau a unei nave far.
Se pozitioneaza elementele de comanda si control de pe panoul frontal
astfel:
- comutatorul ,,OP.MODE” pe pozitia TUNING (ACORD);
- comutatorul ,,EMISSION TYPE” pe pozitia A 2 A, H 2 A ;
- comutatorul ,,DISPLAY” pe pozitia RELATIVE.
Comutatoarele decadice de selectie a frecventei de acord se vor fixa pe
frecventa de 291,5 kHz ( frecventa radiofarurilor din Marea Neagra);
- potentiometrul ,,VOLUME” in pozitie mediana.
Dupa pornirea echipamentului , se acordeaza radiogoniometrul astfel:
-se regleaza din comutatorul decadic X 100Hz pina cind se anuleaza
frecventa de batai(se aude in difuzor tonul audio cel mai jos posibil -,,zero beat”).
Se trece comutatorul,,OP. MODE”pe pozitia,,CAL”si se face calibrarea
astfel:
-se trece comutatorul glisant CAL. (calibrare),situat in partea de jos a
panoului frontal ,pe poz.0 ;
-se regleaza potentiometrul notat 0 ,pina cind display-ulindica 0 ;
-se trece comutatorul CAL. Pe pozitia 90 si se regleaza 90 pe
display;
-se trece comutatorul glisant CAL. Pe pozitia 45 ;
-se regleaza potentiometrul notat 45 ,pina cind display-ul indica 45 Se
trece comutatorul ,,OP MODE” pe pozitia RCVR(receptie) si se asculta in
difuzor(casti) anvelopa radiofarului.
Se trece comutatorul,,OP MODE” pe pozitia ADF(masura) si se urmareste
pe display afisarea relevmentului la radiofar(REL. BEARING)-Rr.

,pentruSediferite
citescstatii
diverse
saurelevmente relative
pentru aceeasi statie,exceptind
schimbinddirectiile 0 , 90 , 180 ,270
pozitia navei.
Se urmareste modificarea corespunzatoare a relevmentului.
In cazul in care pentru statii diferite (respectiv pozitii diferite ale navei fata
de aceeasi statie )se obtin relevmente relative 90 sau270 ,se va cauta un
scurtcircuit in bucla AB,iar daca relevmentele vor fi 0 sau 180 se va cauta un
scurtcircuit in bucla CD.

104
 Daca pentru o statie cunoscuta se obtin relevmente relative diferite de cel
real cu 180 ,se vor inversa firele AsiB in cutia de jonctiune,sau in mufa
corespunzatoare.
Se trece comutatorul ,,DISPLAY” pe pozitia ,,GIRO”si se masoara indicatia
giroscopului G.
Se trece comutatorul ,,DISPLAY” pe pozitia TRUE(real) si se masoara
relevmentul real (TRUE BEARING)-Ra.
Se verifica relatia:Ra=Rr+G.

EXPLOATARE
MASURAREA RELEVMENTULUI RELATIV
Se pozitioneaza :
- comutatorul,,OP MODE”(1)pe pozitia TUNING;
-comutatorul,,EM TYPE”(3)pe pozitia A1A, A2A sau A3E,
corespunzator statiei goniometrate(clasa de emisie a radiofarului este trecuta in
cartea radiofarurilor);
-se selecteaza frecventa statiei goniometrate cu ajutorul comutatoarelor
decadice de acord(4);
-se acorda radiogoniometrul cu ajutorul comutatorului decadic X100Hz.
Acordul corect se traduce prin anularea batailor ascultate in difuzor sau
casti (ton foarte jos-ZERO BEAT);

-se trece comutatorul OP MODE pe pozitia RCVR si se asculta anvelopa

statiei goniometrate.
In cazul in care LED-ul liber GONIO(8)este stins se solicita goniometrare
libera, din cabina radio ,apasind push-butonul APEL GONIO;
-se trece comutatorul OP MODE pe pozitia CAL si se fac calibrarile de 0
,90 ,si45 (comut.CAL. (24)pe pozitia corespunzatoare);
-se trece comutatorul OP MODE (1)pe pozitia ADF (masura).
Relevmentul relativ (REAL BEARING) va fi afisat pe display-ul(9).
MASURAREA RELEVMENTULUI REAL
Dupa operatiile de mai sus se trece comutatorul DISPLAY(2) pe pozitia
TRUE (REAL).Relevmentul real (TRUE BEARING) va fi afisat pe display.
UTILIZAREA REPETITORULUI GIRO
Repetitorul giro digital al radiogoniometrului isi pastreaza informatia ,chiar
daca se intrerupe alimentarea radiogoniometrului si urmareste indicatia
girocompasului.
Introducerea datelor initiale de la giroscop se realizeaza astfel:
-se deblocheaza comutatorul cu translatia GIRO (20).Daca indicatia
initiala afisata pe display este mai mica decit indicatia girocompasului , se trece
comutatorul GIRO pe pozitia UP (sus) si se asteapta pina cind indicatia display-
uluicoincide cu indicatia girocompasului.Pentru introducerea finala a datelor (in
apropierea indicatiilor girocompasului ) se poate trece comutatorul cu translatie
SPEED(21) pe pozitia SLOW(lent).
105
 In cazul in care indicatia display-ului este superioara indicatiei
girocompasului se trece comutatorul GIRO pe pozitia DOWN(jos), pina la
egalarea celor doua indicatii.
Dupa introducerea datelor initiale se trece comutatorul GIRO pe pozitia 0
si se blocheaza. Se observa daca display-ul urmareste indicatia girocompasului.
DESCRIEREA ELEMENTELOR DE COMANDA SI CONTROL
SITUATE PE PANOUL FRONTAL

1. OP MODE (MOD DE LUCRU ) – Comutator rotativ cu 4 pozitii:

- TUNING (ACORD ););
RCVR ( RECEPTIE
- CAL. ( CALIBRARE );
- ADF ( MASURA ).
2. DISPLAY ( AFISAJ ) – Comutator rotativ cu 3 pozitii :
- RELATIVE ( RELATIV );
- TRUE ( REAL );
- GIRO
3. EMISSION TYPE ( CLASA DE EMISIE ) – Comutator rotativ cu
3 pozitii :
- AO, A1A;
- A2A, H2A;
- A3A, H3E.
4. Comutatoarele decadice pentru introducerea frecventei de acotd a
radiogoniometrului. De la dreapta la stinga sint notate urmatoarele 5 ranguri:
- X 100 HZ;
- X 1 kHz;
- X 10 kHz;
- X 100 kHz;
-X 1 MHz;
5. EMERGENCY ( PERICOL ) – Claviatura cu 3 elemente de
comutare :
- 2182 kHz (lampa rosie ) – permite preselectarea frecventei de
apel si pericol 2182 kHz;
- 500 kHz ( lampa rosie ) – permite preselectarea frecventei de apel
si pericol de 500 kHz;
- NORM. ( NORMAL ) – lampa verde – frecventa de acord se
introduce prin
6. comutatoarele
VOLUME (VOLUM decadice. ) – potentiometru care permite reglarea
auditiei pina la intreruperea completa a difuzorului.
7. PHONE (DIFUZOR) – difuzorul de 3/8 ohmi/3W.
8. BSG-LED rosu care semnalizeaza ca nu exista permisiune de
goniometrare.

106
 9. DISPLAY (AFISAJ) – 4 module de afisaj cu 7 segmente, utilizate
pentru afisarea relevmentelor si a indicatiei giro. Primele 3 module indica gradele
iar al 4-lea zecile de minute.

6.2 RADIOGONIOMETRUL VIZUAL RUMB

A. DESCRIEREA TEHNICA

1.INTRODUCERE
Prezenta descriere tehnica si instructiunile de exploatare sunt destinate
pnetru echipajul de comanda al navei si contine date necesare pentru exploatarea
produsului, verificarea sa dupa montarea pe nava si verificarile profilactice
ulterioare si de asemenea pentru executarea reparatiilor mai simple in conditiile
navei.

2.DESTINATIE
Radiogoniometrul vizual pentru nave R.U.M.B. este destinat pentru
relevarea radiofarurilor si altor statii radio, care emit oscilatii neamortizate cu
modularea in amplitudine a undei purtatoare ; semnalele cu modularea in
amplitudine a frecventei audio ; semnale cu modularea in amplitudine a frecventei
audio cu scopul determinarii punctului navei pe mare cand lucreaza in gama
undelor medii si actionarii la statia relevata cand lucreaza in gamele undelor medii
si intermediare.
In radiogoniometru este prevazut controlul audio al semnalelor receptionate
prin difuzor sau casti radio.
Exploatarea radiogoniometrului se admite cand se face navigatie la toate
latitudinile.

B. MODUL DE LUCRU
1.FUNCTIONAREA RADIOGONIOMETRULUI IN DIFERITE
REGIMURI
Alimentarea aparatului
Alimentarea aparatului se face cu comutatorul modului de lucru de pe
panoul frontal al blocului receptor-indicator prin trecerea acestuia intr-un din
pozitiile : ASCULT , RELEVARE sau CONTROL.
Daca radiogoniometrul
convertizor, este conectat
atunci se face in prealabil la acestuia.
pornirea reteaua dePecurent
blocul continuu prin
de alimentare
exista unregulator de tensiune se retea si un aparat de control cu ajutorul carora se
fixeaza tensiunea de 127 V ± 5%.
Regimul de ascultare
Regimul de ascultare se cupleaza prin comutatorul modului de lucru in
pozitia ASCULT. Receptia radio se face pe antena auxiliara pe canalul de
ascultare cu iesire la difuzor sau casca. Intreruperea difuzorului se face cu un
intrerupator special in compartimentul organelor neoperative de comanda.
107
 Reglarea volumului se face prin regulatoarele intensitatii VOLUM si
LUNGIMEA LINIEI.
La receptia semnalelor modulate , comutatorul A 1 A 1 A1 ; A2 A3 se pune in
pozitia A2 A3.
La receptia oscilatiilor nemodulate A1 A1 A1 ; A2 A3 se pune in una din cele
trei pozitii A1, se face acordul precis al regulatorului dupa intensitatea maxima si
apoi se alege inaltimea arcului prin fixarea comutatorului A 1 A1 A1 ; A2 A3 intr-
una din cele trei pozitii A1.
Practic se recomanda alegerea uneia din pozitii A1 in conformitatea
cerintelor individuale
Regimul ale operatorului pe o perioada indelungata de lucru.
de relevare
Regimul de relevare se fixeaza prin trecerea comutatorului modului de lucru
in pozitia RELEVARE. In acest caz se da la cabina radio automat semnalul
“ÏZOLATI ANTENELE” prin cuplarea lampii corespunzatoare sde semnalizare
pe panoul de semnalizare.Dupa ce s-a executat izolarea antenelor, in cabina radio
se comuta intrerupatorul basculant pe panoul de semnalizare si se aprinde becul de
semnalizare “ SE EXECUTA GONIOMETRAREA “ pe panoul de
semnalizare si becul de semnalizare “ANTENELE SUNT IZOLATE “ pe panoul
frontal al blocului receptor-indicator.
Cu ajutorul regulatorului “ LUNGIMEA LINIEI “si atenuatorului “ 1:1 ;
1:10 “ se stabileste amplificarea astfel incat dimensiunea imaginii pe ecranul TC
sa nu fie mai mica de 40 mm. Apoi receptorul se acordeaza dupa maximul
imaginii si la nevoie se corecteaza lungimea liniei. De regula, atenuatorul “ 1:1 ;
1:10 “ se pune in pozitia “1:1 “ si numai pentru un nivel foarte mare al semnalului
util sau al semnalului parazitar se pune in pozitia “ 1:10 “.
La relevarea grupei de radiofaruri se recomanda pe cat posibil sa nu se
modifice pozitia atenuatorului brut, deoarece in acest caz este necesara
echilibrarea canalelor, in timp ce la folosirea regulatorului fin LUNGIMEA
LINIEI , echilibrarea canalelor aproape ca nu se modifica.
Dupa acordarea receptorului si fixarea valorii amplificarii se face
echilibrarea canalelor cu doua butoane “ECHILIBRARE” dupasuprapunerea a
doua imagini pe ecranul TC ( regulile complete ale echilibrarii canalelor in
prezenta parazitilor sau zgomotelor sunt date mai jos).
La functionarea indelungata in cazul stricarii echilibrarii canalelor trebuie
acordat receptorul dupa maximul imaginii sau sa se refaca echilibrarea prin
regulatorul “ECHILIBRARE” .

liniile Dupa
sale determinarea
sa fie strict sensului
paralele( vezi mai jos
su linia ) indicatorul
axei se aseaza
mari a elipsei sauastfel incat
laturilor
corespunzatoare ale paralelogramului pe ecranul TC. Apoi se face citirea
indicatiilor pe roza relevmentelor radio sau relevmentelor prova radio in acea
parte a rozei, care se afla in cadranul observat mai inainte la determinarea
sensului.
Ascultarea de control fara comutare se face prin apasarea butoanelor
COMUT.INTR.
108
 Citirea relevmentului radio sau RPR nu se recomanda deoarece aceasta
poate conduce la erori date de lipsa controlului asupra echilibrarii canalelor.
Determinarea sensului
Determinarea sensului se face in pozitia comutatorului modului de lucru
“RELEVARE” prin apasarea butonului SENS de pe butonul INDICATOR. Pe
ecranul TC se formeaza doua semidrepte care determina un cadru in limitele
caruia trebuie sa se faca citirea relevmentului radio sau RPR ( vezi fig. 13 ).
Trebuie avut in vedere, ca inainte de determinarea sensului trebuie facuta
echilibrarea canalelor.
Regimul de
Controlul control de lucru a radiogoniometrului se face prin punerea
capacitaii
comutatorului modului de lucru in pozitia CONTROL. In acest caz se face
controlul periodic al functionarii aparatului, si la nevoie, constatarea defectiunii.
In procesul de functionare se pot utiliza urmatoarele moduri de verificare cu
ajutorul comutatorului CONTROL FUNCT. Care se afla sub capacul organelor
neoperative de comanda :
- pozitia 1 – se verifica gradul de compensare al coeficientului A;
- pozitia 2 – se verifica gradul de compensare al coeficientului D;
- pozitia 3 - in afara controlului intregului traiect al blocului receptor se
poate utiliza pentru usurarea echilibrarii canalelor.
Utilizarea celorlalte organe neoperative este descrisa in cele ce urmeaza.
ECHILIBRAREA CANALELOR
In radiogoniometru se asigura controlul continuu al echilibrarii canalelor in
procesul de relevare . Observarea si inlaturarea dezechilibrului intre canale se face
in felul urmator :
In gama receptoarelor – semnalul de la o statie
In cazul general la intreruperea echilibrarii canalelor, pe ecranul TC apare
imaginea a doua elipse cu inclinari diferite ale axelor.
Dezechilibrarea canalelor in amplificare se fixeaza pe ecranul TC dupa
inclinarea diferita a axelor elipselor, iar dezechilibrarea in faza – dupa valoarea
diferita a alipsicitatii celor doua imagini.
Echilibrarea canalelor se face cu butoanele duble BALANS ( in amplificare
– cu butonul interior si dupa defazaje cu butonul exterior ) in orice ordine :
a) la inceput se echilibreaza canalele in amplificare si apoi dupa defazaje,
dupa care ambele imagini de pe ecranul TC se suprapun intr-o singura linie;
b) la inceput se echilibreaza canalele dupa defazaje ( fig. 14 c ) si apoi in
amplificare, dupa care ambele
Daca semnalele, imagini
care intra se suprapun
in cadre de asemenea
nu au aceeasi intr-o
faza din linie.emisiei
cauza
inverse sau in cazul propagarii multilobale atunci doua imagini se suprapun intr-o
dreapta, relevmentul radio se masoara in acest caz dupa inclinarea axei mari
elipsei.
Astfel, regula generala a echilibrarii canalelor este urmatoarea : doua
imagini trebuie sa fie suprapuse, elipticitatea trebuie redusa la minim.

109
 In cazul general, pe ecranul TC apare imaginea a doua paralelograme,
formate din elipse.
Daca frecventele canalelor de la doua statii sunt apropiate, atunci dupa
echilibrarea canalelor, imaginile se suprapun intr-un paralelogram.
Daca insa frecventele semnalelor difera substantial una fata de alta, ca
urmare a diferentei dintre canale, cele doua paralelograme nu se pot suprapune
complet.
In functie de statia care se radiogoniometreaza, echilibrarea se face dupa
latura lunga sau scurta a paralelogramului.
Echilibrarea
paralele consta
pentru ambele in aceea ca laturile scurte ale paralelogramului se dispun
imagini.
In acest fel, regula generala in prezenta erorii in game de trecere a
receptorului este urmatoarea : doua linii ( sau axele mari ale elipselor ) ale
ambelor imagini, care formeaza laturile alese ale paralelogramului se suprapun sau
se dispun paralel.
Semnalul util se deosebeste fata de cel parazit fie prin directia orientativa
cunoscuta la statia goniometrica, fie dupa caracterul modulatiei.
Daca imaginea paralelogramului este realizata la receptionarea a doau
semnale modulate atunci modificarea lungimii laturilor paralelogramului ( pulsatia
) corespunde caracterului modulatiei semnalului acelei statii radio, indicata de
laturile paralelogramului.
Dupa recunoasterea semnalelor util si parazitar radiogoniometrul se
acordeaza, de regula, pe frecventa semnalului util dupa maximul lungimii laturii
corespunzatoarena paralelogramului.
In unele cazuri, totusi este indicat sa se dezacordeze foarte putin
goniometrul, obtinand cel mai favorabil raport intre laturile paralelogramului.
Dupa acordarea radiogoniometrului este necesara corectarea echilibrarii
canalelor.
Daca eroarea este se pana la 10 % din valoarea semnalului util, precizia
relevarii ( dupa latura liunga a paralelogramului ) in mod practic se mentine.
Daca eroarea depaseste semnalul util, atunci relevarea este posibila ( dupa
latura scurta a paralelogramului ) dar precizia scade sensibil.
In cazul unui nivel inalt al parazitilor si zgomotelor, daca radiogoniometrul
este puternic dezechilibrat inainte de inceputul masurarilor, este indicat sa se faca
echilibrarea initiala, sa se faca in pozitia CONTROL a comutatorului modului de
lucru si in pozitia CONTR.FUNCT. comutatorul 3 a.
Ìn acest“echilibrare”
regulatorului caz semnalulcelese receptioneaza
doua cu suprapuse
imagini trebuie antena auxiliara.Cu ajutorul
intr-o singura linie
care, in regimul RELEVARE se poate cere numai o corectie mica a echilibrarii
canalelor.
Cand se receptioneaza oscilatii de tip A2 ski A3, ca urmare a benzii de
trecere inguste a amplificatorului celei de a doua frecvente intermediare ( mai
mica de 500 Hz ) este posibila acordarea receptoarelor atat pe frecventa
purtatoare, cat si pe frecvente laterale.
110
 Ìn ultimul caz calitatea receptiei si precizia receptionarii scad. De aceea la
relevarea radiofarurilor, care functioneaza cu oscilatii de tip A 2 , sau A3 , este
necesar a se acorda atentie la precizia acordaii pe frecvente purtatoare dupa
lungimea maxima a liniei pe ecranul TC.Cand acordul este corect pe frecventa
purtatoare lungimea liniei este mai mare, decat la acordul pe frecventele laterale.

DETERMINAREA RELEVMENTULUI LA STATIA RADIO

Masurarea relevmentelor radio se face in felul urmator:
a) masurarea relevmentelor in regim de serviciu se face prin acordarea pe
frecventa necesara; modului de lucru se pune in pozitia RELEVARE.Dupa
b) comutatorul
obtinerea semnalului sin cabina radio ANTENELE SUNT IZOLATE se face
echilibrarea canalelor si indicatorul se fixeaza paralel cu linia sau axa mare a
eclipsei.
La niveluri mici ale semnalu;lui, indicatorul se fixeaza paralele cu linia
parazitilor.
Practic, precizia relevarii se pastreaza pentru raportul semnal zgomot (
raportul dintre lungimea liniei parazitilor si latimea sa ) este pana la 10:1. Cand
imaginea pe ecranul TC este un paralelogram, semnalul util se separa fat de cel
parazitar sau prin directia orientativa cunoscuta, sau dupa caracterul modularii
semnaluluiv : daca, spre exemplu semnalul este modulat numai de la o statie,
atunci modificarea dimensiunii imagini este sincrona cu maodulatia si se face pe
directia care reprezinta relevmentul la aceasta statie radio.In acest caz indicatorul
se fixeaza paralel cu latura aleasa a paralelogramului.
Ascultarea indicativelor se face fix in regim de serviciu sau in regimul
RELEVARE, este necesar sa se apese butonul COMUTATIA INTRERUPTA.
Citirea indicatiilor cu comutatia intrerupta nu se recomanda;
c) se determina sensul prin apasarea butonului de pe panoul indicatorului;
d) se face citirea pe roza relevmentelor radio ( RR ) sau relevmentelor
prova radio ( RPR ) ;
e) dupa curba deviatiei remanente se determina corectia pentru valoarea
masurata RR – f ;
f) inaintede trasarea pe harte a relevmentului radio adevarat ( RRA ),
valoarea masurata a RR se coracteaza de asemenea cu valoarea corectiei
girocompasului ∆g si corectiei ortodromice ∆f.
Rra = Rr + ∆f + ∆g
Influenta
Pe timpa “deefectului
noapte desaunoapte”
de amurg, ca urmare a influentei undei spatiale,
imaginea pe ecranul TC devine instabila : inclinarea elipsei si valoarea
elipsicitatii se modifica, relevarea se ingreuneaza si uintr-o serie de cazuri, chiar
este imposibila.
In sccopul mariri sigurantei si peciziei relevarii in conditiile propagarii pe
mai multe directii, a undei emise, se recomanda :

111
 a) selectarea citirilor in momentele elipsicitatii minime a imaginiii pe
ecranul TC ;
b) calculul valorii medii a indicatiilor radiogoniometrului pentru observatii
indelungate.
Receptia semnalelor radiofarurilor semicirculare si directionale
Pentru relevarea radofarurilor semicirculare cu radiogoniometrul R.U.M.B.
se poate folosi aparatul KI – 55.
La intrarea KI – 55 se aplica semnalul de la intrarea canalului audio, care se
ia de la mufa S2 a blocului receptor-indicator.Radiogoniometrul trebuie sa
functioneze
LUNGIMEAinLINIEI regim sideVOLUM
serviciu.Nivelul
. semnalului se fixeaza prin regulatorul
Receptia semnalelor de la radiofarurile directionale se poate face atat pe
antena auxiliara inregim de serviciu prin folosirea canalului audio, cat si la
receptia cu antena cadru in regim de relevare. In ultimul caz diferenta intre nivelul
semnalelor liniei punct se fixeaza dupa dimensiunea imaginii pe TC .
Pentru a usura aprecierea amplitudinii semnalului este indicat sa se
dezechilibreze canalele dupa defazaje pentru obtinerea imaginii elipselor.
In momentul trecerii zonei de semnal constant al elipsei, care corespunde
transmisiei fiecarei linii si punct, sunt de dimensiuni egale .
4. CONTROLUL PERIODIC
Controlul periodic al radiogoniometrului se face conform instgructiunilor de
verificare a aparatelor de navigatie. Controlul periodic se face in felul urmator :
Se verifica montarea rozelor relevmentelor radio:
Pentru sincronizarea repetitorului girocompasului din radiogoniometru, se
desface capacul organelor neoperative , se deconecteaza selsinul cu ajutorul
butonului si se fixeaza roza relevmentelor conform indicatiilor girocompasului.
Verificarea urmatoare se face la receptionarea unor semnale destul de
puternice de la orice statie radio, cand zgomotele si parazitii nu diminueaza
precizia citirilor.
Se verifica posibilitatile de lucru ale raduogoniometrului in toate regimurile
, in volumul prezentat in capitolul 3 .In acest caz :
a) se verifica, si la nevoie se fizxeaza stralucirea imaginii pe ecranul TC si
se focalizeaza spotul cu ajutorul regulatoarelor LUMINOZITATE si
FOCALIZARE ;
b) se verfica si se regleaza centrarea spotului cu ajutorul regulatorului
CENTRAREA SPOTULUI ;

dorit lac)marginile
se verifica posibilitatea
si pe echilibrarii
mijlocul fiecarei gamecanalelor
. dupa cateva statii radio, de
Se verifica valoarea compensarii deviatiei radio
Se fixeaza comutatorul modului de lucru in pozitia CONTROL ,
comutatorul CONTR. FUNCT. In pozitia 2 si se echilibreaza canalele. In functie
de tipul antenei cadru se face verificarea urmatoare :
Daca antena cadru este de tip RA :

112
 a) se fixeaza comutatorul CONTR. FUNCT. In pozitia 1. Pe ecranul TC
trebbuie sa fie imaginea a doua linii perpendiculare iar abaterea fata de
perpendicularitate nu trebuie sa depaseasca 2 grade .
Daca abaterea este mai mare apar erori de relevare , in special pentru 0, 90,
180 si 270 de grade.
Mai departe , paralel cu linia verticala , se pune indicatorul si se citeste RPR
care trebuie sa fie egal cu coeficientul A al deviatiei radio. Corectarea
coeficientului A se face prin rotirea TC cu ajutorul regulatorului din
compartimentul organelor neoperative .
b) se
canalelor , pefixeaza
ecranulcomutatorul
TC trebuie CONTR.
sa se afleFUNCT. Inunghiul
o linie sub pozitia 2. Dupacuechilibrarea
g egal :
g = 45° + A + D
Reglarea se face cu ajutorul regulatorului de compensare a coeficientului D
ce se gaseste pe panoul frontal dupa capacul de protectie.

6.3 RADIOGONIOMETRUL DIGITAL ARC – 1403

Radiogoniometrul este un aparat de radiorecepţie prevãzut cu o antenã
cadru (cadru electromagnetic vertical), cu care se determinã direcţia radioundelor
provenite de la un emiţãtor. Unghiul dintre direcţia nord adevãrat şi direcţia de
propagare a radioundei este relevmentul radiogoniometric (în naviga ţie denumit
relevment radio), care stã la baza determinãrii liniei de pozi ţie radio, folositã
pentru rezolvarea problemei punctului navei.
Radiogoniometria la bordul navei oferã posibilitatea rezolvãrii unor
probleme importante pentru siguranţa navigaţiei, astefl:
determinarea poziţiei navei, indifferent de condiţiile de vizibilitate;
aterizarea la coastã cu prova pe un radiofar (emite semnalele radio destinate
radiogoniometrãrii), folosind relevmentul radio ca relevment direcţional, de
importanţã practicã îndeosebi când vizibilitatea este redusã;
gãsirea unei nave aflate în pericol, în condiţii în care aceasta dispune de un
emiţãtor pentru transmiterea de semnale radio.
DATE TEHNICE
Radiogoniometrul lucreazã în douã câmpuri de frecven ţe (I - 250,0 - 500,0
KHz; II - 1600,0 - 3000,0 KHz), iar ca modalitã ţi de lucru putem alege între
recepţie, acord, relevment prova radio şi relevment giro radio. Precizia
radiogoniometrului este de aproximativ 1°, preciziea de indicare a unghiului de
0.5°, este
joasã dotat
frecven esteieşmanualã,
ţã cu ire audio (difuzor
reglarea sau cãşti de
luminozit ăţii2 este
W), tot
reglarea amplificării de
manualã.

FUNCŢIONAREA ARC – 1403

Pornirea
La pornire se efectueazã urmãtoarele operaţiuni:
se cuplează comutatorul reţea în poziţia ON;
113
 se aşeazã butonul „MOD DE FUNCŢIONARE" în poziţia RECEPTION,
indicatorul numeric afişează frecvenţa la care este acordat radiogoniometrul;
se reglează sunetul necesar (la difuzor sau cãşti) cu butonul de reglare al
volumului şi luminozitatea necesarã a indicatorului numeric cu butonul de reglare;
Acordarea
Pentru a acorda receptorul la radiostaţia de relevment, trebuie:
sã se cunoască frecvenţa radiofarului;
sã se regleze butonul modului de funcţionare în poziţia RECEPTION;
sã se regleze butonul tipului de emisie la emisia corectã A1, A2 sau A3;
se
cu fixează gama
butonul ătoare;
corespunzse
„TUNING”, reglează frecvenţa radiofarului de relevment
(frecvenţa se poate citi pe indicator);
se reglează butonul modului de funcţionare în poziţia „TUNING” şi cu
butonul „TUNING” se acordează cu precizie receptorul la frecvenţa
radioreceptorulu;
Relevmentul
Dupã acordarea radiogoniometrului se efectueazã urmãtoarele operaţiuni:
după acordarea radiogoniometrului cu radiofarul de relevment, se regleaz ă
butonul modului de funcţionare în poziţia „TRUE BEARING”; valoarea
relevmentului este afişată pe indicatorul numeric;
după reglarea butonului de mod de func ţionare la poziţia RELATIV
BEARING valoarea relativã este afişată pe indicator;
este mai uşor sã se citească relevmentul adevărat sau relativ, dacã indicaţia
este opritã cu butonul în poziţia STOP;
ATENŢIE ! Determinarea relevmentului se realizează după izolarea
antenelor emiţătoarelor. Lampa verde a indicatorului este aprinsã, dacã antenele
sunt izolate. Dacã antenele nu sunt izolate, lampa ro şie este aprinsã şi relevmentul
blocat, indicatorul numeric afişează numerele 8888;
Determinarea relevmentului este blocatã, dacã semnalul radiofarului este
absent sau intensitatea câmpului a scăzut sub sensibilitatea radiogoniometrului;
Este posibilã afişarea frecvenţei la indicator în timpul determinării
relevmentului prin apăsarea butonului;
Blocarea relevmentului este posibilã după punerea butonului în poziţia
RESET.
Se recomandã folosirea afişajului de blocare 8888 pentru verificarea
indicatoarelor cu 7 segmenti;
Verificarea
În vederea periodicã
verificãriia radiogoniometrulu i
periodice a radiogoniometrului, se efectueazã
urmãtoarele operaţiuni:
se pune butonul „MOD DE FUNCŢIONARE" în poziţia RELATIVE
BEARING;
cu butonul „TUNING” (de acord) se reglează frecvenţa apropiatã de cea de
relevment (se foloseşte butonul de citire a frecven ţei 1);
se reglează butonul de verificare internã în pozi ţia 0°;
114
 cu butonul pentru gama I sau pentru gama II se regleaz ă indicaţia de citire
"0,0" de pe indicatorul numeric;
se reglează butonul de verificare internã în pozi ţia 45°;
cu butonul pentru gama I sau pentru gama II se regleaz ă valoarea 45,0 pe
indicatorul numeric;
dacã verificarea internã s-a terminat se reglează butonul 16 in poziţia OFF.

6.4 RECPTORUL GPS-MK 8 PHILIPS

Receptorul GPS-MK 8 funcţioneazã pe baza semnalelor primite de la
sateliţii sistemului GPS (Global Position System). MK 8 este un aparat de
navigaţie care determinã poziţia, drumul şi viteza deasupra fundului şi oferã
informaţii de navigaţie pentru un punct selectat anterior. Sunt prevãzute un numãr
de informaţii audio şi vizuale; MK 8 este un echipament simplu, precis şi u şor de
utilizat, doar cinci taste fiind necesare pentru a controla toate funcţiile.
Acurateţea în determinarea poziţiei este foarte bunã, în peste 95% din cazuri
fiind mai micã de 100 m, dar poate ajunge ocazional pânã la 300 m, în consecinţã,
informaţiile derivate de vitezã şi drum putând fi eronate.

DESCRIEREA RECEPTORULUI GPS-MK 8 PHILIPS

1 – taste funcţionele, funcţiile corespunzătoare fiecărei taste sunt afişate pe

ecranul terminalului
2 – butonul de pornire/oprire, pentru a porni sau opri sistemul acest buton
trebuie apăsat cel puţin 3 secunde

115
 3 – MOB butonul de om la apă, acest buton poate fi apăsat în caz de sinistru
pentru a salva poziţia
4 – buton pentru modificarea setărilor afişajului
5 – STATUS neutilizabil
6 – buton pentru schimbarea modului de lucru (navigaţie, paln de voiaj,
alarme , mesaje, şi configuraţie)
7 – taste alfanumerice
8 – buton pentru afişarea setărilor planului de funcţionare activ
9 – tastă de selectare
10
11 – ESC
taste tasta pentru întoarerea în pagina anterioară
de navigare
12 – leduri indicatoare a activităţii GPS-ului
mod de lucru normal→

captare minimă de sateliţi→

lipsă captare sateliţi→

Utilizarea sistemului GPS

Se alimenteazã receptorul cu tensiune de la bord. Imediat dupã ce se
realizeazã alimentarea, lumina de semnalizare roşie va pulsa pânã atunci când
primul satelit va fi recepţionat. În acest moment lumina roşie se va stinge şi
imediat ce poziţia actualã a navei a fost calculatã, se va aprinde lumina de trafic
verde. Navigatorul îşi va determina poziţia şi va fi operţional în aproximativ 1
minut.
Urmarea aprinderii luminii de trafic verde este apariţia pe display a primei
opţiuni din meniul GPS-ului, POSITION. În cazul în care un plan de navigaţie
(SAIL PLAN) a fost anterior definit, receptorul va comuta automat pe meniul
NAVIGATE.
Pentru ca navigatorul sã ofere informaţii corecte, dupã pornire trebuie
introdusã corecţia receptivã (DATUM). Imediat dupã ce corecţia a fost introdusã,
pe display va fi afişat meniul POSITION pentru ca utilizatorul sã poatã beneficia
de informaţia corectatã.
Se recomanã ca mereu corecţia DATUM sã fie introdusã, receptorul
corectând automat poziţia în concordanţã cu noua corecţie.

forma Pentru o operare

unui meniu, dupãcât mai
cum uşoarã, funcţiile receptorului sunt structurate sub
urmeazã:
POSITION – este opţiunea din meniu cu ajutorul cãreia putem afla pozi ţia
actualã a navei, ora, data, OFF SET-ul (corecţia pentru timpul local), sateliţii în
funcţiune şi numãrul sateliţilor vizibili. Poziţia actualã în latitudine şi longitudine
va fi mãsuratã în grade, minute şi sutimi de minute.

116
 NAVIGATE – receptorul poate funcţiona în douã moduri: fãrã plan de
navigaţie introdus sau cu plan de navigaţie introdus. În cazul în care în receptor nu
am introdus un plan de navigaţie, vom avea disponibile mai puţine informaţii, pe
display fiind afişate drumul şi viteza deasupra fundului. În cazul în care se navigã
cu plan de navigaţie introdus, putem obţine deiferite informaţii de navigaţie, cum
ar fi: numãrul urmãtorului punct (WPT), abaterea de la drum (XTE), relevmentul
la urmãtorul punct (BEARING), distanţa la urmãtorul punct (DISTANCE),
VITEZA Şi drumul deasupra fundului (COG, SOG).
SAILPLAN – este opţiunea din meniu cu ajutorul cãreia putem introduce
un
doritã navigaţie.un
plandedeutilizator, În SAILPLAN
nou plan depunctele
naviga ţie navigaţie pot
de începând fi aranjate
mereu cu poziîn ţordine
ia 00,
poziţie ce nu trebuie introdusã de operator. Dupã ce a fost introdusã şi se pãrãseşte
meniul SAILPLAN, punctul 00 va fi automat introdus.
WAYPOINT – este opţiunea prin intermediul cãreia punctele utilizate
pentru planul de navigaţie pot fi stocate în memoria receptorului. Se pot introduce
pânã la 100 de puncte (0-99), punctul 00 fiind punctul de plecare şi este introdus
automat, iar punctul 99 poate fi introdus în meniul NAVIGATE ca relevment şi
distanţã.
Poate fi util sã grupãm punctele de naviga ţie; punctele de la 0 la 20 pot
firezervate pentru marşurile frecvente, iar cele de la 20 la 40 pot fi rezervate
pentru celemai bune locuri de pescuit, etc
ALARM – sistemul este prevãzut cu opt alarme funcţionale, fiecare în parte
putând fi activatã/ dezactivatã prin ON/OFF. Când o alarmã este fixatã, un semnal
sonor se va auzi, iar simbolul alarmei va apãrea pe display, indiferent de meniul în
care suntem. Alarmele pot fi: de antenã, alarmã pentru baterie (se poate fixa o
limitã pentru voltajul bateriei), alarma luminilor de trafic (dacã navigatorul nu a
putut determina poziţia timp de 5 minute, alarma se va declan şa), alarmã orarã,
alarma XTE ( când limita fixatã pentru abaterea lateralã va fi atinsã, alarma se va
declanşa), alarma „aproach” (când nava s-a apropiat la o anumitã distanţã de
urmãtorul punct de navigaţie, alarma se va declanşa), alarma de ancorã (se
declanşeazã dacã ancora grapeazã), etc.
SETUP – acest meniu asigurã accesul la o serie de facilitã ţi oferite de
receptor (RL/GC, 2D/3D, BLEEP, VAR, DEMO, DATUM, FILTER TIME, OFF
SET, SAT INFO, etc.).
Butonul MOB este o funcţie foarte importantã a receptorului GPS. Se apasã
acest buton timp de 2 secunde, pânã când se declanşeazã alarma. Automat
receptorul memoreazã
locul incidentului, momentul
urmãtoarele şi pozi
informa ţiiţia,
voriar pentru de
fi oferite conducerea navei înapoi la
funcţia MOB:
- timpul ce s-a scurs de la apãsarea butonului MOB, în minute;
- relevmentul şi distanţa faţã de poziţia incidentului;
- drumul şi viteza deasupra fundului;
- poziţia exactã a incidentului şi ora exactã a incidentului.

117
 6.5 AIS-AUTOMATIC IDENTIFICATION SYSTEM JRC-
JHS 182
Acest echipament oferă informaţii despre alte nave care au un astfel
de sistem şi alte date având şi posibilitatea de a transmite şi primi mesaje text.
Are posibilitatea de a trimite şi mesaje de pericol. În cazul alegerii acestei opţiuni
se va trimite la fiecare 3 sec câte un mesaj la toate navele, din zona de acoperire,
aproximativ 130sec.

Funcţiile butoanelor din Schiţa AIS:

1-Afişaj de tip LCD.
2-Menu-tastă de intrare în meniul principal.
3-Jog Dial-rotiţă cu posibilitate de apăsare pentru mişcarea cursorului
şi selectarea anumitorşca
4-Joy Stick-mi aplica ţii. în toate direcţiile având şi posibilitate de apăsare
cursorul
pentru selectarea aplicaţiei dorite.
5-CLR-tastă de ştergere sau revenire din meniuri şi de anulare a alarmei.
6-DSPL-schimba tipul de informaţii afişate pe LCD.
7-Power/Dimmer-tastă pentru pornire/oprire echipament. Ajustează lumina
de fundal în patru trepte.
8-Power Off-prin apăsarea succesiva a acestei taste împreuna cu tasta
Power/Dimmer se va opri echipamentul.
118
Meniul şi sub-meniurile

119
 Meniul principal:
Numele navelor din raza de acoperire ,
Relevmentul şi distanţa la acestea.
Prin mişcarea Jog Dial-ului sau Joy Stick-ului
şi selectare pe una din ele vor fi afişate inf.
despre aceasta.

1-date despre nava proprie şi voiajul actual

2-meniul pentru mesaje
3-meniul
4-meniul pentru
cu setărisetarea alarmelor
ale echipamentului
5-meniu pentru auto-diagnosticare,
informaţii şi setări ale echipamentului.

6.6 HARTA ELECTRONICĂ DE NAVIGAŢIE

Caracteristici
Poziţia şi informaţiile de navigaţie sunt preluate de la diferiţi senzori ai
navei cum ar fi: girocompasul, lochul, GPS, etc
Principalele caracteristici ale hărţilor electronice sunt următoarele:
- folosirea filtrului Kalman pentru a procesa informaţiile luate de la GPS,
DGPS şi alţi senzori ai vaporului pentru a corecta în permanenţă poziţia navei
- planificarea rutei de navigaţie şi funcţii de monitorizare
- facilităţii de avertizare pentru a contribui la o navigaţie în siguranţă
- afişarea adâncimilor şi avertizarea când există pericol de eşuare
- interfaţă pentru cd pentru a încărca şi pentru a corecta în permanenţă
hărţile din baza de date.
- informaţii despre ţinte preluate de la echipamentul AIS şi de la
echipamentul ARPA pot fi folosite pentru a evita ajungerea la situa ţii de urgenţă ,
respectiv evitarea coliziunilor
Sistemul este conectat la senzori externi care permite navigatorilor s ă
execute calcule de navigaţie , planificarea rutelor şi monitorizarea rutelor.

Descrierea generală a hărţii electronice

A – ecranul hărţii electronice

B – bara cu instrumente
C – modul de funcţionare a hărţii
D – modul de afişare a vectorului şi lungimea vectorului
E – ruta planificată şi numele hărţii
120
F – numele şi informaţiile despre pilotaj
G – sursa informaţiilor despre ţinte
H – timpul rămas până la pilot
I – informaţii despre zona de navigaţie curentă
J – fereastra pentru funcţiile ataşate mousului
1 – POWER buton pentru pornire / oprire
2 – EBL buton pentru ajustarea valorii relevmentului activ
3 – A/C SEAbutonul pentru înlăturarea paraziţilor datoraţii mării
4 – A/C RAINbutonul pentru înlăturarea paraziţilor datoraţii precipitaţiilor

5 – GAIN butonul pentru reglarea intensităţii semnalului

6 – VRM buton pentru ajustarea valorii cercului variabil de distanţă activ
121
 7 – rotiţa pentru navigare pe ecranul radarului
8 – EBL/on/off buton pentru afişarea sau înlăturarea relevmentului
electric, dacă ambele relevmente sunt afişate la apăsarea acestui buton relevmentu
1 va fi înlăturat , dacă doar relevmentu 2 este afi şat , la apăsarea butonului
relevmentu 2 va fi înlăturat
9 – F1 activează funcţia definită pentru această tastă
10 – F2 activează funcţia definită pentru această tastă
11 – ACK butonul pentru resetarea alarmelor auditive
12 – STANDARD DYSPLAI , acest buton activează ecranul standard a
hărţii electronice
13 – ledul indicator care anunţă în cazul în care sistemul eşuează
14 – OVERLAY această op ţiune suprapune imaginea radar peste imaginea
hărţii electronice , această verificare este recomandat ă să se facă de cel puţin odată
pe zi pentru a verifica corectitudinea celor 2 sisteme
15 – 1 MARK afişează anumite ferestre care deţin informaţii despre
marcajele de navigaţie , deasemenea dispune de funcţia de activare/dezactivare a
anumitor marcaje de navigaţie
16 – 2 BRILL butonul pentru ajustarea luminozităţii ecranului hărţii
electronice
17 – 3 MODE selectează modul de prezentare a hărţii electronice ,exact a la
sistemul radar , mişcare relativă având ca referinţă nordul, mişcare reală având ca
referinţă nordul , mişcare relativă având ca referinţă cursul navei, mişcare reală
având ca referinţă cursul navei proprii
18 – 4/GHI/OFF CENTER modifică poziţia navei proprii din centru
ecranului în punctul indicat de cursor
19 – 5/JKL/ SCROLL permite navigarea cu ajutorul bilei cursorului
20 – 6/NMO/ RECORD deschide fereastra pentru înregistrarea voiajului
21 – 7/PRQS/ PLAN deschide fereastra cu ruta activă
22 – 8/TUV/ MONITOR deschide fereastra de monitorizare a rutei
23 – 9/WXYZ/ NEXT deschide următoarea pagină într-o fereastră cu
pagini multiple
24 – CANCEL/SENSOR deschide fereastra cu senzori sau închide o
fereastră activă
25 – 0/SPACE/CU/TM readuce simbolul navei în centrul ecranului , doar
când harta funcţionează în modul mişcare reală având ca referinţă cursul navei sau
adaugă un spaţiu
– SHIFT/HELP
26ă meniul
activeaz ajutor schimbă literele mari în litere mici sau invers şi
27 – VRM/on/off afişează sau înlătură cercurile de distanţă
28 – MENU afişează fereastra meniu
29 – MOB salvează poziţia şi introduce simbolul de om la ap ă în cazul
acestei situaţii
30 – + RANGE – modifică scala ecranului hărţii
31 – EVENT înregistrează poziţia navei şi adaugă informaţii acestor poziţii
122
 32 – TARGET DATA afişează informaţii despre ţintele ARPA, generează
informaţii despre respectiva zonă de navigaţie
Ecranul sistemului ECDIS este dotat cu anumite zone inclusiv o bar ă de
funcţii deasupra ecranului ,o zon ă de informaţii în partea dreaptă jos a ecranului şi
zona efectivă a hărţii de navigaţie care ocupă 7/8 adică 90% din ecranul
sistemului. Tipurile de hărţii electronice care pot fi afişate pe acest sisetm sunt
următoarele:
S57ed3 ENC hartă vectorială inteligentă
CM 93 hartă vectorială inteligentă
ARCS hartă raster
Pe sistemul laăbordul
instalatadic a hărţharta
o copienavei ii de hârtie
electronic ă poate fi folosită de
operator pentru a realiza planul voiajului şi pentru a monitoriza pozi ţia şi
navigaţia, unele funcţii sunt disponibile automat iar altele necesită activarea
manuală de către operator .Planificarea voiajului se referă la pregătirea etapelor de
marş şi include:
- planificarea rutei de navigaţie
- calculul rutei
- planificarea hărţilor de hârtie
- utilizarea planificării pe hărţile de hârtie
Poziţia navei se referă la abilitatea echipamentului de a calcula şi de a
menţine poziţia navei pe tot parcursul voiajului, aceast ă funcţie este realizată prin
utilizarea filtrului Kalman care calculează în permanenţă poziţia navei preluând
date de le senzori navei, filtrul necesit ă cel puţin un senzor care să emită
informaţii despre poziţia navei şi cel puţin unul care să emită informaţii despre
cursul navei, pentru sistemele care includ şi urmărirea rutei de către pilotul
automat este necesar şi cel puţin un senzor care să transmită informaţii despre
viteza navei, filtrul va exclude automat senzorii care transmit informaţii eronate .
Monitorizarea voiajului este o continuă verificare a informaţiilor de
navigaţie ,a acţiunilor intreprinse de utilizator şi a performanţelor generale ale
sistemului de navigaţie, hărţile electronice sunt parte a sistemului de monitorizare.

Planificarea rutei de navigaţie

Ruta este un plan de navigaţie complet din portul de plecare până în portul
de destinaţie , înainte de plecare este necesar crearea unei rute sau modificarea
unei rute deja existente.

până laPlanificarea uneinumit

un punct final rute destinaţie,ă un
reprezint planul
plan de voiajurm
include de ălatoarele
un punct de plecare
informaţii:
- numele rutei
- numele , latitudinea şi longitudinea fiecărui punct de schimbare de drum
- raza de giraţie pentru fiecare punct de schimbare de drum
- limitele sigure ale apelor în care se navigă
- calcularea alarmelor în funcţie de adâncimile apelor în care se navigă
- viteza minimă şi maximă pentru fiecare parte de voiaj
123
 - metoda de navigaţie
- economisirea combustibilului
- timpul estimat al plecării din punctul de start
- timpul estimat al sosirii la destinaţie
- condiţiile de trafic şi condiţiile meteo care ar putea avea ca efect sc ăderea
sau creşterea vitezei

- hărţile care sunt folosite pe parcursul voiajului trebuie să fie corectate la zi

Utilizând aceste informaţii sistemul ECDIS poate calcula viteza, cursul şi
lungimea fiecărui segment de marş , timpul estimat pentru fiecare punct de
schimbare de drum , consumul de combustibil şi limitele de drum între care
trebuie menţinut
de adâncimile ă nava,îndeasemenea
zonelor care se navigsunt calculate
ă, aceste zonele
informa cu ape
ţii sunt formţieă
sigure înînfunc
prezentate
tabelară şi pot fi printate şi stocate pentru a putea fi utilizate mai târziu.
Principala funcţie a calculului rutei este de a defini, punctele de schimbare
de drum , razele de gira ţie pentru fiecare punct ,limitele şi viteza pentru fiecare
segment şi desemenea calculul timpului de plecare şi de sosire şi planul de voiaj
cel mai economic.

124
 Planificarea rutei are loc intr-o fereastră din partea de jos a ecranului
sistemului ECDIS.
Pentru a crea o nouă rută procedaţi astfel:
- apăsaţi butonul ROUTE din bara cu funcţii, un meniu va apărea

b) apăsaţi butonul stânga al mousului pe butonul PLAN pentru a afi şa

fereastra PLAN ROUTE
c) selectaţi din acest meniu func ţia CREATE
d) utilizaţi tastele alfabetice pentru a denumi ruta (maxim 8 caractere)apoi
apăsaţi butonul OK cu click stânga al mousului
e) folosiţi cursorul pentru a selecta primul punct al rutei şi apăsaţi butonul
din partea stângă a mousului pentru a confirma pozi ţia
f) când primul punct a fost introdus în fereastra pentru planul voiajului
editaţi numele acestuia ,modul de giraţie ,raza de giraţie , limitele drumului şi
viteza minimă şi maximă
g) utilizaţi cursorul pentru a selecta toate punctele de schimbare de drum şi
repetaţi modul de a edita aceste puncte
h) selectaţi pagina pentru alarme pentru a defini conturul sigur şi alte
specificaţii necesare pentru verificarea rutei, folosiţi cursorul pentru a selecta o
anumită alarmă şi apoi selectaţi INDICATION,ALARM sau IGNORE
i) selectaţi pagina CHECK pentru a detecta toate zonele unde adâncimile
sunt mai mici decât limita impusă de operator ,apăsaţi butonul START pentru a
crea o listă cu alarme
j) selectaţi pagina cu parametrii pentru a adăuga timpul estimat al plecării şi
timpul estimat al sosirii , dacă ete disponibilă selectaţi funcţia de optimizare a
planului.
Monitorizarea unei rute de navigaţie

Această opţiune permite operatorului să urmărească în permanenţă

comportamentul navei în paralel cu monitorizarea rutei de naviga ţie.Informaţii
referitoare la monitorizarea rutei de navigaţie este afişată în fereastra de afişare a
informaţiilor ,ruta monitorizată este afişată pe ecranul propriuzis al h ărţii
electronice şi conţine următoarele
- ruta este afişată cu puncte roşii

125
 - linii continue subţiri indică limitele drumului, alarmele sunt acţionate
atunci când nava depăşeşte aceste limite
- viteza planificată este afişată în interiorul unui triunghi
- fiecare segment are informaţii privind cursul care trebuie menţinut
Pentru a monitoriza ruta dorită ap ăsaţi butonul ROUTE, un meniu vaapărea
de unde trebuie selectată opţiunea MONITOR, din această fereastră selectaţi ruta
care doriţi să fie monitorizată.

6.7 INDICATORUL PENTRU INFORMAŢII DE

NAVIGAŢIE

Caracteristici

Ecranul pentru afişarea informaţiilor primeşte informaţii de la ECDIS şi de

la alţii senzori ai navei şi afişază aceste informaţii ca informaţii pentru navigaţie,
acest sistem integrat de afişare a informaţiilor poate afişa diverse informaţii în
funcţie de necesităţile operatorului.
Ecranul este împărţit în trei coloane , coloana din centru afi şează informaţii
fixe iar celelalte două afişează informaţii prestabilite din meniul echipamentului şi
pot fi schimbate pentru ca sistemul de afi şaj să fie cât mai util navigaţiei.
Există patru stiluri diferite de afişaj predefinite de fabricant: Port 1, Port 2,
Navigaţie 1 şi Navigaţie 2. Modul de afişaj dorit poate fi modificat din sistemul
ECDIS:
a) apăsaţi butonul MENU din colţul dreapta al afişajului
b) apăsaţi click stânga al mousului şi selectaţi CONNING DiSPLAY
Informaţii care se pot afi şa prin intermediul sistemului:
- poziţia
126
 - girocompasul
- lochul
- informaţii despre elică
- informaţii despre vânt
- raza de giraţie
- unghiul cârmei
- informaţii despre propulsorul prova

6.8 RADARUL DE NAVIGAŢIE

Caractersitsici

Constructor : FURUNO
Model : FAR 28x7
Nava este dotată cu 2 radare Arpa ,ambele pe puntea de comand ă aranjate
după cum urmează:
- FAR 2827W/X band 25KW în consola din partea stâng ă a punţii de
comandă
- FAR 2837W/S band 30KW în consola din partea stângă a punţii de
comandă
Seria de radare FAR 28x7 întruneşte regulile impuse de IMO pentru toate
clasele de nave. Ecranul de 23,1 inchi sau 585 milimetri afişază eficace imaginile
radar cu un diametru maxim de 340 milimetri , ramânând spa ţiu şi pentru
informaţii alfanumerice . Zone de siguranţă cu alarme auditive şi vizibile sunt
disponibile .
Mişcarea ţintelor este asistată prin plotare electronică sau prin afişarea
siajului , deasemenea radarul dispune şi de opţiunea de a vedea istoricul anumitor
ţinte ,vectorii ţintelor sau doar anumite informaţi care sunt afişate în ferestre
separate în afara ecranului radar.
Datele care caracterizează anumite ţinte includ:
- CPA punctul de maximă apropiere
- TCPA timpul pâna la punctul de maximă apropiere
- Distanţa navă ţintă
- Relevmente navă ţintă
- Viteză
- Drum
Se pot afişa maxim 6 ţinte în acelaşi timp, iar în total se pot plota 100 de
ţinte automat sau manual ,iar liniile de trafic, punctele periculoase, balize sau alte
puncte de referinţă pot fi afişate pe ecran. Radarul mai are şi alte opţiuni cum ar fi:
- plotarea ţintelor cu vectorii reali sau relativi
- alarme pentru pierderea ţintei
- linii paralele
- optimizarea detectării ţintelor
Radarele sunt interconectate cu următoarele echipamente:
127
 - DGPS
- AIS
- Girocompas
- Compas magnetic
- ECDIS
- Sistemul de alarmă de pe puntea de comand ă
- Lochul
- VDR înregistratorul de date (opţiune doar a radarulu cu unde lungi X
band)
-Operarea de afişarese
Ecranul radarelor a informa ţiilor
poate face dede
la vânt
bila cursorului sau de la minitastatur ă
, toate funcţiile fiind disponibile pentru amândouă, bila cursorului conţine 2
butoane , cursorul este acţionat prin rotirea bilei iar funcţiile radarului pot fi
accesate prin apăsarea unuia dintre cele două butoane.

Pornirea radarului
Înainte de pornirea radarului trebuie s ă ne asigurăm că nimeni nu lucrează
deasupra sau în vecinătatea antenelor radar , vătămări grave sau fatale pot fi aduse
de lovirea antenelor în mişcare.
Deschideţi capacul întrerupătorului şi apăsaţi butonul de pornire situat în
colţul din stânga sus a unităţii de control a radarului , aceeaşi operaţiune se
efectuează şi pentru oprirea radarului. Va dura aproximativ 3 minute până radarul
se încălzeşte şi dupa aceea radarul va fi gata de transmitere. Un cronometru digital
va afişa timpul rămas până la încălzirea radarului, când cronometrul va afişa 0 :00
atunci pe ecran va fi afişat STANDBY iar radarul va fi gata de funcţionare, în
timpul încălziri radarul nu va afişa decât acest cronometru, lucru normal deoarece
antena radarului nu se roteşte .
În momentul când STANDBY/ TX va fi afişat pe ecran , ap ăsaţi pe acest
buton pentru ca radarul să înceapă să transmită , toate setările dinaintea opririi
radarului vor fi selectate automat , pentru a pune radarul în aşteptare apăsaţi din
nou butonul STANDBY/TX.

Funcţii principale ale ecranului radar

Butonul pentru controlul scalei (RANGE) , apăsaţi (+) pentru mărirea
scalei şi (-) pentru micşorarea scalei , scara minimă a radarului este de 0,125 mile
marine iar cea mximă este de 96 de mile marine.
Butonul pentru controlul luminozităţii (BRILL) , Acesta reglează
luminozitatea ecranului
Butonul pentru reglarea intensităţii semnalului (GAIN), se răsuceşte
butonul în sensul acelor de ceasornic pentru a mării intensitatea semnalului, şi
invers acelor de ceasornic pentru a micşora intensitatea semnalului , sensibilitatea

128
radarului trebuie astfel reglată încât să detecteze obiecte care sunt foarte puţin
vizibile.
Butonul pentru înlăturarea paraziţilor de pe apă (A/C SEA) , această
opţiune reduce efectele crestelor valurilor şi ale altor paraziţii, pe vreme rea acest
control trebuie crescut pentru a înl ătura ecourile false din jurul navei , acest
control trebuie folosit cu grijă deoarece dacă este foarte crescut ţintele din
apropiere sau cele foarte mici nu vor fi afişate pe radar , acest control poate fi
modificat automat sau manual.
Butonul pentru înlăturarea paraziţilor datoraţii ploii (A/C RAIN),
aceast ă opăţiune
mascheaz unelereduce efectul
ţinte acest control ţilor datora
parazitrebuie ţi ploii
adjustat , atunci
pentru când acest
a elimina efectţiile
precipita al
precipitaţiilor .
Butonul pentru relevment electronic ( EBL Electronic Bearing Line) ,
la selectarea acestui buton va apărea pe ecran o linie de relevment cu srcinea în
punctul navei , pentru a realiza valoarea relevmentului dorit se poate introduce
valoarea în fereastra relevmentului din colţul din stânga jos sau se poate roti
butonul EBL până la valoarea dorită. Valoarea relevmentului poate fi reală sau
relativă.
Butonul pentru cerc variabil de distan ţă (VRM Variable Range
Marker), la selectarea acestui buton va apărea pe ecranul radarului un cerc cu
centrul în punctul navei pentru a realiza valoarea cercului dorit se poate introduce
valoarea în fereastra din colţul din dreapta jos a ecranului sau se poate roti
butonul VRM până la valoarea dorită.
Butonul pentru achiziţia ţintelor (ACQ), acest control va achiziţiona
ţintele ţi va afişa informaţii despre acestea după ce au fost selectate cu cursorul, tot
acest control transformă o ţintă care nu este plotată de AIS intr-o ţintă activă
plotată de ARPA.
Butonul pentru resetarea alarmei, control folosit pentru oprirea oricărei
alarme auditive

Taste funcţionale

Sunt 4 taste funcţionale , care sunt folosite pentru a realiza instant unele
funcţii speciale , fiecărei taste i se poate da o anumit ă combinaţie de funcţii pentru
a asigura anumite scopuri ale navigaţiei, tabele pot fi ataşate ecestor taste pentru
identificare rapidă , aceste funcţii sunt presetate astfel:
Tasta
Tasta 12 –– eliminarea interferenţelor
mărirea ecoului
Tasta 3 – selectarea pe modul utomat al funcşiei pentru înlăturarea
paraziţilor datoraţii ploii
Tasta 4 – înlăturarea liniei prova a navei proprii
Pentru a modifica funcţia unei taste apăsaţi tasta meniului MENU ,şi
selectaţi submeniul CUSTOMISE/TEST , din acest submeniu se poete schimba
funcţia anumitei taste
129
 Tastele de la 0 la 9 , aceste taste sunt taste cu funcţii multiple , sunt folosite
de obicei pentru a selecta anumite simboluri şi pentru a le ataşa anumite informaţii
Tasta HL(Heading Line), această tastă se foloseşte pentru înlăturarea liniei
prova a navei proprii , linia prova va apărea imediat după eliberarea tastei.
Tasta MODE, fiecare apăsare a acestei taste va schimba modul de afi şare a
ecranului radar şi anume:
- Head Up mişcare relativă nestabilizată
- Head Up/TB mişcare relativă şi relevment adevărat
- North Up mişcare relativă având ca referinţă Nordul
- Course Up mimi
True motion şcare realăăavând
şcarerelativ referinţăţăNordul
avândcacareferin cursul navei proprii
Tasta INDEX LINE, fiecare apăsare a acestei taste va activa sau dezactiva
cercurile paralele de pe ecranul radarului.
Tasta CU,TM RESET, această tastă atunci când este selectat modul course
up va reseta cursul la 000 grade , când este selectat modul true motion va muta
poziţia navei proprii cu 75% din raza ecranului spre pupa
Tasta VECTOR TIME, această tastă permite operatorului să selecteze
mărimea vectorului care va indica poziţia viitoare a navei de la 30 de secunde
până la 30 de minute.
Tasta VECTOR MODE, selectează modul de afişare relativ sau real al
vectorilor
Tasta MENU, deschide meniul care afişează următoarele submeniuri:
1. ECHO funcţii care permit modificarea ecoului
2. MARK afişază sau înlătură unele marcaje pe ecranul radar
3. ALARM setează anumite alarme de siguranţă
4. ARP+AIS setează funcţionarea radarului care afişază date despre ţintele
plotate arpa sau informaţii luate de la AIS
5. PLOTTER anumite funcţii pentru hărţii de navigaţie şi pentru ruta de
navigaţie
6. CARD funcţii ale cardului de memorie al radarului
7. NAV DATA afişază sau înlătură informaţii de navigaţie de pe ecranul
radarului
8. NAV LINE+WAY POINT procesează linii de navigaţie şi puncte de
schimbare de drum
9. CUSTOMISE+TEST reglează anumite operaţii şi afişază diagnosticuri
Tasta TARGET CANCEL, această tastă când este apăsată şterge toate
ţintele Tasta
sau doar anumităMARK
ENTER ţintă din meniul
, aceast de ploting
ă tast ă va afişa anumite marcaje ca puncte
periculoase , ţinte proeminente
Tasta TARGET DATA, această tastă va afişa informaţiile anumitor ţinte
în fereastra din partea dreaptă a ecranului.

130
Descrierea generală a radarului

A – ecranul radarului
B – set de taste multifuncţionale
C – set de taste numerice
D – bila cursorului
1 – buton de pornire / oprire
131
 2 – buton pentru ajustarea valorii relevmentului activ
3 – buton pentru ajustarea luminozităţii
4 – butonul pentru înlăturarea paraziţilor datoraţii precipitaţiilor
5 – butonul pentru înlăturarea paraziţilor datoraţii mării
6 – buton pentru reglarea intensităţii semnalului
7 – buton pentru ajustarea valorii cercului variabil de distanţă activ
8 – rotiţa pentru navigare pe ecranul radarului
9 – buton pentru afişarea sau înlăturarea relevmentului electric
10 – F1 activează funcţia definită pentru această tastă
11 F3 activează funcţia definită pentru această tastă
12 – F2
13 – F4 activează funcţia definită pentru această tastă
14 – butonul pentru oprirea sunetului alarmelor radarului
15 – butonul pentru punerea radarului în modul aşteptare sau pentru a
transmite
16 – butonul pentru înlăturarea temporară a liniei prova a navei proprii
17 – modifică polaritatea relevmentului electronic activ
18 – buton pentru selectarea modului de afişare a radarului
19 – modifică poziţia navei proprii
20 – atunci când este selectat modul course up va reseta cursul la 000 grade,
23 - când este selectat modul true motion va muta poziţia navei proprii cu
75% din raza ecranului spre pupa
24 – deschide fereastra cu ţintele plotate în modul ARPA
25 – opre şte afişarea siajului navelor de pe ecranul radarului
26 – reglează luminozitatea ecranului radar
27 – afişază anumite marcaje
28 – afişază sau elimină cercul variabil de distanţă de pe ecranul radarului
29 – deschide meniul radarului sau închide alte submeniuri
30 – selectează ţintele arpa după ce au fost deja selectate cu ajutorul
cursorului
31 – ajustează scala radarului
32 – afişază informaţiile despre ţinte
33 – elimină anumite ţinte din meniul de plotare

Descrierea ecranului radar

A1
A2 –– linia prova
fereastra cuaset
navei
ărileproprii
imaginii radar
A3 – fereastra cu tipul semnalului de lucru al radarului care poate fi scurt ,
mediu sau lung
A4 – fereastra cu informaţii despre lungimea de und ă a antenei
A5 – fereastra cu informaţii despre modul de lucru al radarului
A6 – fereastra cu scala ecranului radar
A7 – fereastra cu informaţii despre ecranul radarului
132
 B1 – fereastra cu alarma de cart
B2 – fereastra cercurilor paralele indicatoare (orientare şi intevalul lor)
B3 – fereastra marcajelor (relevment şi distanţa faţă de nava proprie)
B4 – fereastra reglejelor de culoare ale ecranului radar
B5 – fereastra liniei prova (afişare sau eliminare temporară)
B6 – fereastra pentru oprirea sau pornirea radarului
B7 – fereastra relevmentului electronic numărul 1
B8 – fereastra relevmentului electronic numărul 2
C1 – fereastră pentru resetarea cursului
C2
C3 – fereastra alarmelor (afişarea
cercului variabil de şdistan
i resetarea lor)
ţă num ărul 1
C4 – fereastra cercului variabil de distanţă numărul 2
C5 – fereastra pentru simularea manevrei navei proprii
C6 – fereastra alarmelor care nu se pot reseta
C7 – fereastra liniilor zonei de siguranţă
C8 – fereastra cu informaţii despre poziţia cursorului când acesta nu este
situat pe ecranul radarului

D1 – fereastra CPA (punctului de maximă apropiere)

D2 – fereastra cu istoricul poziţiei navei proprii
D3 – fereastra vectorului
D4 – fereastra cu lista ţintelor
D5 – fereastra cu modul de achiziţie al ţintelor (ARPA/ATA)
D6 – fereastra cu informaţii preluate de la AIS
D7 – fereastra cu mesajele primite de AIS
133
 E1 – fereastra cu punctul de referinţă
E2 – fereastra care anunţă începerea simulării manevrei şi timpul de când
modul simulare este activ
E3 – fereastra cu informaţii despre deriva de vânt şi deriva de curent
E4 – fereastra cu informaţii despre poziţia cursorului atunci cînd acesta este
pe ecranul radarului
E5 – fereastra cu setările de eliminare ale paraziţilor datoraţi efectului mării
sau al precipitaţiilor
F1 – cursul navei proprii ( giro/magnetic şi valoarea lui)
F2 şi sursa
F3 – viteza la loch vitezei ( loch-prin apă sau GPS-deasupra fundului)
F4 – cursul deasupra fundului
F5 – viteza deasupra fundului
F6 – sursa poziţiei navei proprii şi poziţia navei proprii
F7 – fereastra meniului
F8 – alinierea hărţii de pe ecranul radarului
G1 – fereastra cu informaţii despre vânt, curent, adâncimea apei,
temperatura de afară , oră, data, numărul punctului de schimbare de drum,
distanţa, timpul necesar şi drumul necesar pentru aterizarea la acesta
G2 – fereastra cu informaţii despre ţinta plotată ARPA
G3 – fereastra cu informaţii despre ţinta plotată ARPA sau AIS
G4 – fereastra pentru indicarea erorilor
H1 – srcinea unui marcaj
H2 – marcajul liniei prova
H3 – linie de index
H4 – zonă de siguranţă (la intrarea unei ţinte în această zonă ea va fi plotată
automat şi alarma va începe să sune)
H5 – cursorul radarului
H6 – simbolul navei proprii
H7 – relevmentul electronic numărul 1
H8 – relevmentul electronic numărul 2
J1 – cercul variabil de distanţă numărul 1
J2 – cercul variabil de distanţă numărul 2
J3 – linia pupa
J4 – marcajul punctului cardinal nord
J5 – cercuri de distanţă

134
 6.9 ECHIPAMENTE DE NAVIGAŢIE DIN COMANDA UNEI
NAVE
Panoul uşilor etanşe

Panoul de comandă al alarmelor

135
Panoul de control al motorului principal

Telegraful de control al propulsorului prova

136
Echipamentul Radar şi ECDIS

141
Sistemul Girocompas

142
Setarea cursului la autopilot

143
Panoul de control al stabilizatoarelor

144
Echipamentul lochului

145
Echipamentul sondei ultrason

146
Sistemul DGPS

147
Sistemul AIS

148
Anemometru

149
Echipamentul Facsimil

150
Echipamentul de control al ceasurilor

151
Echipamentul VDR

152
Echipamentul de alarmare acustică

153
Consola GMDSS

154
Echipamentul Inmarsat C

155
Echipamentul Inmarsat F

156
Echipamentul radio VHF

157
158
Echipamentul SAR

159
 BIBLIOGRAFIE

1. BALABAN, GH, I., Tratat de navigaţie maritimă, Editura LEDA,

Constanţa, 1996
2. BOZIANU,Fr., Piloţi automaţi, Editura Academiei Navale “Mircea cel
Bătrân”, Constanţa, 2001
3. BOZIANU, F., Sonda ultrason, Editura Institutului de Marin ă “Mircea cel
Bătrân”, Constanţa, 1982;
4. BOZIANU, F., Echipamente şi sisteme de navigaţie, Editura ExPonto,
Constanţa, 2001;
5. BOZIANU, F., Aparate electrice de navigaţie, Editura Editura Unversităţii
“Gh. Asachi”, Iaşi, 2001;
6. BOZIANU, F., Tratat de echipamente de navigaţie, Editura ExPonto,
Constanţa, 2007;
7. CHIRIŢĂ, M., PAVICA, V., Navigaţie, Editura militară, Bucureşti 1959;
8. Institutul
DUMA, T., Teoria
de Marin celţiilor
devia
ă “Mircea şi compensarea
Bătrân” compasului magnetic,
Constanţa, 1985;
9. KORSUNSKI,L.,M., Electromagnitnâe priborâ. Izd-vo standartov, 1964;
10. ODNIŢOV,A.,A., Teoria ghiroscopov; ghiroscopiceskih priborov, Izd,
Visşaia şcola, Kiev, 1976;
11. TOPELBERG,D.,G., Aparate electrice de navigaţie, Traducere din limba
rusă, Ed. Marskoi Transport, Leningrad, 1950;
12. VOICULESCU, M., Compase giroscopice, Tipografia Institutului de
Marină “Mircea cel Bătrân” Constanţa, 1979;
13. [xxx] Documentaţii tehnice ale aparatelor şi echipamentelor de navigaţie;
14. xxx, Memoratorul inginerului electrician, Traducere din limba germană,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1971;
15. xxx, Îndrumător matematic şi tehnic, Traducere din limba rus ă, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1964;

160