Arhitectura Automatelor Programabile

Unitatea de învăţare nr. 2

Arhitectura Automatelor Programabile
Cuprins
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2
Arhitectura automatelor programabile
Clasificarea automatelor programabile
Structura fizică a unui automat programabil
Sursa de alimentare a unui automat programabil
Sertarul unui automat programabil
Placa de bază a unui automat programabil
Unitatea centrală de procesare
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 2

1
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 2

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 2 sunt:

- Identificarea automatelor programabile (arhitectonic si
structural)
- Elemente de structura fizica a unui automat programabil
- Rolul si functionalitatea sursei de alimentare a unui
automat programabil
- Rolul si functionalitatea placii de baza a unui automat
programabil
- Rolul si functionalitatea unitatii de procesare a unui
automat programabil
 
Sistemele de automatizare moderne folosesc ca element de bază pentru
sistemele de regalare automată tehnologii bazate pe automate programabile.
Aceste echipamente sunt echipamente moderne de control industrial ce constituie
baza sistemelor de automatizare binare1 cât și a sistemelor de automatizare
complexe2.

Arhitectura automatelor programabile
Automatele programabile sunt echipamente construite în jurul unui sistem de
calcul bazat pe o unitate de logică și calcul secvențială3. O discuție despre
arhitectura automatelor programabile pornește de la analiza elementelor
electronice și mecanice ce constituie automatul programabil și elementele de
program sau algoritmice ce dau viață acestui echipament.

                                                            
1
 Sisteme de automatizare bazate pe automatizări cu relee 
2
 Sisteme de automatizare implementate pe funcții complexe de reglaj 
3
 Această unitate poate fi un microprocesor sau un microcontroller 
2
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
Nivelul de bază al automatului programabil
este format din nivelul fizic al automatului
(vezi Fig. 1). Acest nivel este constiuit din
totalitate echipamentelor mecanice,
electrice și electronice ce constitui un
automat programabil.
Al doilea nivel este constituit din nivelul
logic al automatului programabil. Nivelul
logic este nivelul format din totalitatea
programelor ce dau funcționalitate
Fig. 1 automatului programabil.
Acest nivel este divizat în:

 Microkernel sau sistemul de operare (vezi Fig. 1) ce rulează pe unitatea

centrală a automatului programabil;
 Aplicația utilizator (vezi Fig. 1) ce implementează algoritmul de control;
 Aplicația de editare a algoritmului (unitatea logică de programare) este un
modul de program ce rulează pe un calculator extern4 sau poate rula pe
același echipament5 și realizează programarea automatului programabil.
Acest editor este o aplicație ce realizează o programare într‐un limbaj
semigrafic.

Clasificarea automatelor programabile

Automatele programabile pot fi clasificate în funcție de numărul de elemente de
intrare/ieșire în:
Clasa Numărul de elemente de intrare/ieșire
micro maxim 32
mică maxim 128
medii maxim 1024
mari maxim 4096
foarte mari aproape 8192 sau mai multe
O altă clasificare a automatelor programabile poate fi realizată în funcție de
tipul constructiv:
                                                            
4
 Calculatorul pentru programarea automatului programabil 
5
 Pe automatul programabil prin intermediul unei console de programare 
3
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
 Automate programabile în structură deschisă6

Fig. 2

În acestă structură echipamentul este o structură monobloc, fără carcasă și este

utilizat în automatizări dedicate.

 Automate programabile în structură monobloc (structură închisă)

Fig. 3

Această structură este o structură monobloc, utilizată pentru automate

programabile din clasele micro și mică7.

 Automate programabile în structură modulară

                                                            
6
 Structură “open” 
7
 Maxim 128 de terminale de intrare/ieșire 
4
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 

Fig. 4

Această structură este o structură modulară, utilizată pentru automate

programabile din clasele mică sau mai mare. Această structură are avantajul
posibilității de a extinde posibilitățile echipamentului și a putea dezvolta ulterior
sistemul de automatizare.

Structura fizică a unui automat programabil8

Structura fizică este compusă din
totalitatea elementelor electonice
(componente, module și submodule) și
mecanice (carcasă, plăci, elemente de
Fig. 5
pridere) ce formează automatul
programabil.

                                                            
8
 In continuare vom analiza automatele programabile din clasa modulară 
5
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
Elementul principal constructiv al
unui automat programabil este placa
de bază9. În placa de bază sunt
introduse celelalte module (vezi Fig.
6), conectarea acestora se realizează
prin intermediul unor conectoare
electrice speciale și a unui sistem
mecanic de prindere și fixare.

Fig. 6

Modulele conectabile la placa de bază (Fig.

6 sau backplane în Fig. 7) sunt:
 Sursa de alimentare (PSU ‐ Fig. 7)
 Modulul unitate centrală (CPU ‐ Fig.
7)
 Module de interfață10
 Module de comunicație
 Modul de extindere11
Fig. 7

                                                            
9
 Denumită și fund de sertar sau “backplane” (en) 
10
 Module de interfațare cu semnalele din procesul reglat sau controlat 
11
 Este un modul special pentru extinderea unui sertar a unui automat programabil cu încă un sertar extern. Toate 
modulele fiind controlabile de la aceeași unitate centrală conectată în sertarul primar al automatului programabil. 
6
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
Sursa de alimentare a unui automat programabil
Sursa de alimentare este modulul ce
asigură alimentarea cu energie electrică a
automatului programabil. De asemeni, ea
este responsabilă cu asigurarea
alimentării separate cu energie electrice a
modului CPU12, pentru a asigura
funcționarea acestuia în cazul unei
defecțiuni a alimentării unui

Fig. 8

modul introdus în sertarul automatului programabil. Sursa de alimentare este

conectată solidar cu placa de bază a automatuli programabil sau se poate afla
detașată de acesta ca modul independet13.

Sursa de alimentare asigură alimentarea

automatului dintr‐o linie electrică de
alimentare sau putem avea alimentare din
două linii electrice de alimentare, în cazul
în care sistemul de automatizare cere
redundață în caz de pierdere alimentării

principale14 (vezi Fig. 9). Fig. 9

                                                            
12
 CPU – Modulul unității centrale 
13
 Soluție mai rar întâlnită, în cele mai dese cazuri sursa de alimentare este conectată direct la sertarul de semnale. 
14
 In astfel de situații se  
7
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 

O altă soluție de back‐up, pentru a putea corecta posibilele

căderi accidentale de tensiune, o constituie prevederea în sursa
de alimentare a unei baterii sau acumulator de back‐up (vezi

Fig. 10) care să asigure alimentare cu energie electrică a

Fig. 10 modului de CPU pe o anumită perioada de timp.

Alegerea unei soluții de back‐up pentru sursa de alimentare cade în sarcina

proiectantului de sistem, care acesta va ține cont de importanța sistemului în care
lucrează automatul programabil.
Rolul sursei de alimentare este acela de a asigura o tensiune de bază pentru
alimantarea modulului CPU și de asemeni de asigura alimentarea cu energie
electrică a celorlate module ale automatului programabil. Sursa se va alege astfel
încât să poată asigura alimentarea cu energie electrică a întregului automat
programabil15.
O altă sarcină importantă a modulului sursei de alimentare este acela de a
informa unitatea centrală asupra stării tensiunilor generate, respectiv despre
starea de funcționalitate a sursei de alimentare. Sursele automatelor programabile
moderne pot informa CPU despre starea fiecărei linii de tensiune de ieșire
generate.
Sursele de alimentare se pot alimenta din game de tensiune de intrare
alternativă16 sau din surse de alimentare de curent continuu17.
Gama de tensiuni de alimentare a sursei poate fi fixă (exemplu surse de 220V
AC, surse de 110V AC, surse de 24V DC) sau gamă largă –extinsă‐ ( de exemplu
surse de 80‐240V AC/DC, 10‐80V DC).
Tensiunile generate de sursa de alimentare sunt tensiuni continue:

                                                            
15
 Alegerea sursei se va face pe baza unui bilanț energetic calculat la nivelul automatului programabil. 
16
 Din sisteme de generatoare de curent alternativ sau de la rețea 
17
 Din baterii sau stații de acumulatoare de curent continuu. 
8
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
 Tensiuni generate către placa de bază:
o Tensiune de 5V (sau/și de 3,3V) pentru alimentatre modulului de CPU
o Tensiuni de +/‐ 12V pentru module analogice
o Tensiuni de +5V, +12V pentru module numerice
 Tensiune externă (vezi Fig. 8) de 24V18 (la 2A/48W), care poate fi utilizată
pentru alimentarea de scheme locale la o tensiune joasă de 24V sau pentru
alimentarea modulelor analogice în curent sau a schemelor de ieșiri digitale.

Sertarul unui automat programabil

Sertarul unui automat

programabil (vezi Fig. 11) este
elementul prin care modulele
automatului programabil sunt
menținute pe poziție și conectate la
cuplele electrice din placa de bază.

Fig. 11 Pentru aceasta, sertarul cuprinde

șine și locașuri cu elemente de
prindere și fixare pentru a prinde și
monta cu

ușurință modulele automatului programabil.

De asemeni, în sertar este montată placa de bază (vezi Fig. 11) cu conectoare
electrice pentru a realiza conexiunea electrică a modulelor automatului
programabil. Placa de bază poate fi de două tipuri:
 placă de bază pasivă,
 placă de bază activă.
                                                            
18
 Această tensiune de 24V este opțională 
9
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
Placa de bază pasivă este formată din conectori electrice pentru interconectarea
modulelor și din dispozitive19 sau circuite electrice20.

Placa de bază activă este formată din conectori electrici de conectare a modulelor
și dispozitive21 sau circuite electronice22 de comandă și control.

Placa de bază a unui automat programabil
Placa de bază (vezi Fig. 12) a unui automat programabil23 este elementul prin
care modulele sunt interconectate între ele. Ea este montată în sertarul
automatului programabil (vezi Fig. 11) și este conectată solidar cu sursa de
alimentare.

Fig. 12

Aceasta asigură alimentarea tuturor modulelor automatului programabil cu

energie electrică. Prin conectorii ei placa de bază asigură conectarea semnalelor
CPU la celelalte module constituente. Placa de bază asigură informarea modulului
CPU despre starea sursei de alimentare24 și despre starea modulelor constituente.
O funcție importantă asigurată de placa de bază este de a asigura selectivitatea
unică a fiecărui modul pe baza unei adrese unice, adresă generată de modulul CPU.
Funcția de selectivitate poate fi asigurată:

                                                            
19
 Rezistoare, capacitoare și inductoare 
20
 Circuite cu rezistoare, capacitoare și inductoare 
21
 Dispozitivele electronice conțin diode semiconductoare, tranzistori bipolari, tranzistori MOS‐FET etc 
22
 Circuite ce conțin cel puțin un dispozitiv electronic. 
23
 Automat programabil modular. 
24
 Pentru automatele programabile care suportă funcția de monitorizare a tensiunilor generate de sursa de alimentare. 
10
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
 manual, prin utilizarea unor dip‐switch‐uri speciale montate pe placa de
bază în dreptul fiecărui modul25.
 automat, având ca adresă de selecție adresa corespunzătoare poziției
modulului față de poziția CPU.
Pentru toate clasele de automate programabile modulare poziția CPU26 este fixată27
28, celelalte module fiind montate pe celelalte poziții începând cu prima

Fig. 13

poziție adiacentă modului CPU (vezi Fig. 13). Modul de notare a adreselor
modulelor se face începând cu primul modul de lângă CPU, acesta luând adresa 1,
celelalte module vor fi identificate prin adresa corespunzătoare poziției modulului
fața de modulul CPU.

O caracteristică impotantă a plăcii de bază este aceea de a asigura transferul de

semnale între module în condiții de asigurare a:
                                                            
25
 Există variante de automate programabile la care selecția adresei modulului este realizată direct pe placa electronică a 
modulului. 
26
 Modulul unitate centrală. 
27
 In general este prima poziție după modulul de sursă. Se alege această  strategie de montare pentru a putea asigura 
alimentare cu energie electrică în condiții de siguranță pentru acest modul. 
28
 Anumiți producători de automate programabile au utilizat un conector special pentru modulul CPU sau au ales o 
poziționare specială a acestui conector astfel încât pe această poziție să nu putem introduce un al tip de modul decât un 
modul de tip CPU. 
11
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
 imunității semnalului,
 repetitivitatea semnalului,
 întârzieri minime pe calea de semnal.
Din punct de vedere al organizării semnalelor, pe placa de bază acestea pot fi
grupate în:

 semnale electrice de alimentare

 semnale de bus de proces
 semnale pentru transfer direct către CPU29 a unor mărimi de proces
Semnalele electrice de alimentare (vezi Fig. 14) sunt generate de sursa de
alimentare și au rolul de a alimenta modulele constituente ale automatului
programabil. Tensiunile de alimentare sunt +12V/‐12V, +5V30.

Semnalele de bus de proces sunt asemănătoare cu semnalele generate de un

microprocesor (vezi Fig. 14):

 bus de adrese pentru adresarea modulelor și a interfețelor constituente

modulelor, acest bus este generat de modulul CPU (A0…A7),
 bus de date pentru transferul de informații dintre module și CPU (D0..D7)
 semnal de selecție a unui modul31 (/CS)
 semna de stare modul (/STATUS), semnal generat de fiecare modul, prin
care anunță modulul CPU despre starea modului selectat
 semnal de citire a informației, semnal generat de CPU (/RD)
 semnal de scriere a informației, semnal generat de CPU (/WR)
 semnal de inițializare hardware a modulelor32, semnal generat de CPU
(/RESET)
 semnal de inițializare a modulelor, semnal generat de CPU (/INIT)
                                                            
29
 Aceste semnale sunt opționale, anumite automate programabile dispun de posibilitatea de a tran 
30
 La automatele de proces tensiunea pentru echipamentele digitale este de +3,3V. 
31
 Acest semnal poate fi generat de CPU pentru fiecare modul în parte sau poate fi generat pe placa de bază din semnale 
de adresă. 
32
 După generarea acestui semnal este necesară reprogramare interfețelor corespunzătoare modulelor 
12
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
 semnal de tip eveniment (/IRQ), semnal generat de fiecare modul în parte în
cazul în care modulul poate genera evenimente către CPU
 semnale de cerere/cedare de bus, pentru sisteme multiprocesor (/BUSRQ,
/BUSACK)

Fig. 14

O categorie aparte de semnale sunt semnalele ce pot fi transferate direct către CPU.
Aceste semnale pot fi semnale analogice sau digitale care sunt transferate direct
către CPU pentru prelucrare directă33. Acest mod de transfer a semnalelor este
adoptat în sistemele cu preț scăzut, pentru a reduce consturile generate de module
de intrări analogice și modulele de numărare a impulsurilor de intrare. Aceste
semnale sunt:

 semnale analogice de intrare (AIN0…AIN7)

 semnale analogice de ieșire (AOUT0…AOUT7)
 semnale de contorizare (CLK, TCK0…TCK7)

                                                            
33
 Pentru sistemele care suportă acest tip de transfer. 
13
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
Unitatea centrală de procesare (CPU34)

Cea mai important modul

din cadrul automatului
programabil este modulul CPU.
Acest modul determină
funcționarea automatului
programabil, pe baza
algorimtului prescris într‐un Fig. 15
program, din memoria acestei
unități.

Acest modul este unic35 în sistem și are o poziție prestabilită în sistem –în
general, este primul modul de lângă sursa de alimentare‐. Modulul CPU se
conectează la bus‐ul de proces, prin conectorul din placa de bază printr‐un
conector special.

Fig. 16
Fig. 17

                                                            
34
 CPU = Central Processor Unit (en) 
35
 Există automate programabile, folosite în automatizări complexe, care pot avea două (vezi Fig. 17) sau mai multe 
unități (vezi Fig. 18) de CPU. Dintre acestea una dintre unități este master celelalte sunt folosite în regim de slave. 
14
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 

Fig. 1836

Rolul modului CPU:

 programează modulele constituente ale automatului programabil;

 gestionează modulele constituente ale automatului programabil;
 monitorizează starea sursei de alimentare și a tensiunilor generate de
aceasta;
 monitorizează starea elementelor constituente ale automatului programabil;
 configurează software‐ul în funcție de modulele constituente;
 controlul procesului automat pe baza unui algoritm automat descris apriori
și salvat în acesta sub formă de program;
 monitorizeză funcționarea corectă a programului;
 transferul informației din proces sau din instalația automată către operatorul
uman sau către un sistem de calcul superior (PC sau interfață grafică);
 informarea asubra nefuncționalităților din sistem prin aprinderea unui
indicator de eroare.

                                                            
36
 Vezi [http://www.fujielectric.com/products/plc/feature/‐dec 2016] 
15
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
Starea modulului CPU este indicată pe un display format din două sau trei led‐uri37.
Aceste led‐uri indicatoare ne informează pe scurt despre starea CPU și a
automatului programabil (vezi Fig. 19).

Un indicator important este led‐ul “RUN”, acesta indică:

 culoarea verde intermitent, indică faptul că

programul este încărcat, este funcțional și
funcționează în conformitate cu codul programat;

 culoare portocalie sau verde continuu, indică
Fig. 19
faptul că

unitatea CPU este functională, nici‐un program încărcat sau programul este oprit;

 indicatorul stins, unitatea nu este alimentată

Un alt indicator important este cel “FLT” (sau FAULT –în en‐, indicator de
eroare), ce ne informează:
 indicator stins, indică operare normală
 indicator roșu aprins, indică disfuncționalitate la nivel de unitate CPU (lipsă
tensiune de alimentare la sursă, program incomplet încărcat, eroare în
program de calcul matematic, eroare de memorie de date etc) sau la nivel de
automat programabil (posibile probleme cu alimentarea automatului
programabil, un modul defect în automatul programabil, lipsă modul în
automatul programabil, probleme cu structura fizică a automatului
programabil etc).
Și nu în ultimul rând un indicator “BATT”38 (BATTERY –în en‐), care indică:
 probleme cu bateria de back‐up39 a unității centrale,
 probleme cu sursa de backup40 a automatului programabil,
                                                            
37
 Structura acestu display indicator se va consulta în documentația modului CPU al automatului programabil pe care‐l 
folosim. 
38
 Acest indicator BATT este opțional. Nu toate unitățile de CPU îl au prevăzut 
39
 Dacă modulul CPU are baterie de back‐up (se va vedea documentația modului de CPU) 
16
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
 probleme cu sursa de alimentare a automatului programabil41.
Modulul de CPU este prevăzut cu un port42 (vezi Fig. 20) pentru programarea,
configurarea și diagnoza automatului programabil.

Fig. 2043

Pentru a crește flexibilitatea programelor implementate pe modulul CPU

aceste unități pot fi prevăzute cu un număr
de potențiometrii parametrici44 45 acesibili
pentru a modifica anumite constante în
algoritmul de reglare (în funcție de cum sunt
utilizați în algoritmul de reglaj).

Fig. 21

                                                                                                                                                                                                           
40
 Dacă automatul programabil are sursă de back‐up (se va vedea documentația automatului programabil și a modului de 
CPU) 
41
 Se va vedea documentația automatului programabil 
42
 Cel puțin un port de programare și unul sau același port pentru comunicații locale 
43
 Vezi https://www.automationdirect.com/clickplcs/hardware/click‐programmingcable [decembrie 2016] 
44
 De regulă sunt prevăzuți 4 potențiometrii de reglaj parametrici 
45
 Potențiometrii parametrici au reglaj procentual între 0 și 100% sau reglaj în trepte fixe (de exemplu de la 0…16) 
17
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
Un alt element important al modulului CPU este butonul
(sau cheia) de comutare între modul terminal (TERM) și
modul de execuție (RUN).
Dacă butonul este comutat pe poziția “RUN”, atunci unitatea
CPU va pornii în mod automat programul de control încărcat
Fig. 22 în memoria de programe.
Dacă butonu este comutat pe poziția “TERM”, atunci
unitatea CPU intră în mod terminal, ceea ce necesită cuplarea ei la un calculator
pentru diagnoză și programare. Atenție, în această poziție programul ce execută
algoritmul de reglaj este oprit.
Structura unității CPU este o structură clasică de sistem de calcul (vezi Fig. 23), ea

Fig. 23

include:
 un microprocesor sau microcontroller, pentru execuția programelor;
 o memorie RAM46 pentru stocarea de date și programe tranzitorii;
 o memorie ROM47 pentru stocarea programelor de inițializare, a bibliotecilor
de operare cu modulelor și a sistemului de operare dedicat al automatului
programabil;
                                                            
46
 Această memorie este menținută sub tensiune și după căderea tensiunii de alimentare de o baterie sau un acumulator 
18
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
 o memorie EEPROM sau FLASH‐ROM, reprogramabilă, în care se stochează
programul de reglaj;
 o interfață USART pentru comunicații seriale;
 o interfață analog/digitală (AD) pentru ca microprocesorul să poată citi
valoarea potențiometrilor parametrici cât și a altor semnale analogice locale
(temperatura microprocesorului, tensiunile de alimentare ale modului CPU
și altele);
 o interfață pentru preluarea evenimentelor asincrone externe (CINT);
 o interfață electronică (BIU) care leagă bus‐ul local al modulului CPU de bus‐
ul de proces al automatului programabil. Această interfață realizează o
separare eletronică fizică între cele două bus‐uri (vezi Fig. 23) și asigură
protecția circuitelor electronice ale modulului CPU în cazul apariției unor
defecte sau perturbații la nivelul automatului programabil.
Din punct de vedere al sistemului, la nivel electronic, aceast modul funcționează
printr‐un set de stări de comandă și control a resurselor automatului programabil.
Aceste stări poartă denumirea de ciclii. Cele mai importante stări generate de
modulul CPU sunt:
 cilclul de inițializare. Este ciclul
caracterizat prin activarea semnalui
de /RESET și dezactivare a bus‐urilor
de adrese și date
Fig. 24

 ciclul de selecție. Este ciclul în care

modulul de CPU generează pe bus‐ul

de adrese, adresa de selecție a unui
Fig. 25
modul, placa de bază va genera din

                                                                                                                                                                                                           
47
 Această memorie este programată de către fabricant 
19
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
decodificarea adresei un semnal fizic
/CS, ce va determina activarea
modulului corespunzător. În cazul în
care modulul există și este selectabil,
acesta va răspunde cu un semnal
corespunzător de /STATUS, semnal
care informează modulul de CPU
asupra faptului că, modulul există,
este selectat și funcționează
normal48.
 ciclul de scriere. Este ciclul prin care
modulul de CPU transmite date către
o interfață dintr‐un modul conectat
la bus‐ul automatului programabil.

Fig. 26

 ciclul de citire. Este ciclul prin care

modulul de CPU citește date dintr‐o
interfață a unui modul conectat la
bus‐ul automatului programabil.

Fig. 27

 ciclul de întrerupere. Este ciclul în

care un modul transmite un

eveniment asincron către unitatea
Fig. 28
centrală.

                                                            
48
 Nu prezintă nici‐o eroare pe interfața, în comunicația cu CPU. 
20
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 

21
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 

De reţinut!
Automatele programabile sunt echipamente construite în
jurul unui sistem de calcul bazat pe o unitate de logică și
calcul secvențială.

Nivelul de bază al automatului programabil este format din

nivelul fizic al automatului. Acest nivel este constiuit din
totalitate echipamentelor mecanice, electrice și electronice
ce constitui un automat programabil. Al doilea nivel este
constituit din nivelul logic al automatului programabil.
Nivelul logic este nivelul format din totalitatea programelor
ce dau funcționalitate automatului programabil.
Automatele programabile pot fi clasificate în funcție de
numărul de elemente de intrare/ieșire în clase micro, mini,
mediu si mari.
Sursa de alimentare asigură alimentarea automatului dintr‐
o linie electrică de alimentare sau putem avea alimentare
din două linii electrice de alimentare, în cazul în care
sistemul de automatizare cere redundață în caz de pierdere
alimentării principale.
Placa de bază a unui automat programabil este elementul
prin care modulele sunt interconectate între ele. Ea este
montată în sertarul automatului programabil și este
conectată solidar cu sursa de alimentare.
Modulul CPU determină funcționarea automatului
programabil, pe baza algorimtului prescris într‐un program,
din memoria acestei unități. 
 
 
 
 

22
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
Test de autoevaluare
1. Din ce este compusă structura fizică a unui automat programabil? 
2. Elementele constituente ale unui automat programabil? 
3. Care este rolul sursei de alimentare a unui automat programabil? 
4. Cum  este conectată  sursa  de  alimentare cu  celelalte  echipamente 
ale automatului programabil? 
5. Ce asigură placa de bază a unui automat programabil modular? 
6. Care este rolul modulului CPU într‐un automat programabil? 
7. Care este poziția modului CPU într‐un automat programabil? 
8. Care este structura modulului CPU al unui automat programabil? 
9. Cum  se  realizează  configurarea  modului  CPU  pentru  a  realiza 
pornirea automată a programului de reglaj? 
10. Cum poate fi trecut modulul CPU în stare de programare? 

Răspunsuri la întrebările din testele de

autoevaluare
1 Structura fizică a unui automat programabil este compusă din totalitatea
elementelor electonice (componente, module i submodule) i mecanice
(carcasă, plăci, elemente de pridere) ce formează sistemul.
2 Elemente constituente ale unui automat programabil sunt:
 Sertar cu placă de bază pasivă/activă
 Sursă de alimentare
 Unitate centrală
 Module de interfa ă
 Modul de comunica ie
 Modul de extindere
3 Sursa de alimentare a unui automat programabil are rolul de:
 A asigura o tensiune de bază pentru CPU.
 A asigura alimentarea cu energie elecrică a AP. De obicei este aleasă
astfel încât să asigure alimentare AP.
4 Sursa de alimentare este conectată solidar cu placa de bază a automatului
programabil.

23
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
5 Placa de bază a unui automat programabil modular asigură:
 alimentarea modulelor AP cu energie electrică
 conexiunea semnalelor CPU cu modulele de interfa ă
 informarea CPU despre starea sursei de alimentare i despre starea
modulelor de interfa ă
prin semnalele de stare
 selectivitatea unică a fiecărui modul din sistem, printr-o adresă unică,
selectabilă manual (prin comutatoare DIP-SWITCH) sau automat (pe
baza pozi iei modului fa ă de CPU).
De asemeni asigură transferul de semnale între modulele automatului
programabil în condi ii de imunitate, repetitivitate a semnalului i cu
întârzieri minime pe calea de semnal.
6 Modulul CPU realizeză:
 gestionarea modulelor constituente 
 configurarea software‐ului în funcție  de modulele 
constituente 
 controlul procesului automatizat pe baza unui 
algoritm automat 
 transferul informației din proces către operatorul 
uman sau către un sistem informatic 
7 Modulul CPU este unic în sistem i are o pozi ie prestabilită. Acest
modul este, în general, pozi ionat pe prima pozi ie lângă sursa de
alimentare.
8 Modulul CPU, al unui automat programabil, este cuprinde:
- un microprocesor sau microcontroller, pentru execu ia programelor;
- o memorie RAM pentru stocarea de date i programe tranzitorii;
- o memorie ROM pentru stocarea programelor de ini ializare, a
bibliotecilor de operare cu modulelor i a sistemului de operare dedicat al
automatului programabil;
- o memorie EEPROM sau FLASH-ROM, reprogramabilă, în care se
stochează programul de reglaj;
- o interfa ă USART pentru comunica ii seriale;
- o interfa ă analog/digitală (AD);
- o interfa ă pentru preluarea evenimentelor asincrone externe (CINT);
- o interfa ă electronică (BIU) care leagă bus-ul local al modulului CPU
de bus-ul de proces al automatului programabil.
9. Modulul CPU este trecut în stare de execu ie a programului prin setarea
butonului RUN/TERM pe pozi ia RUN.
10. Trecerea în starea de programare se realizează prin setarea butonului
RUN/TERM pe pozi ia TERM.

24
Automate programabile – Curs
 
 Arhitectura Automatelor Programabile
 
Bibliografie
- Axelson Jan, The microcontroller idea book: circuits, programs, &
applications featuring, Lakeview Research, USA; ISBN 0-
9650819-0-7
- Bolton W., Programmable Logic Controllers, NEWNES: ISBN:
978-0750681124
- Hellerman H., Digital computer system principles
- Kwaśniewski J., Programmable Logic Controllers, Published by
WIMiR AGH, Kraków, 2002
- Love J., Process automation handbook, Springer 2007
- Wackerly J. F., Digital design principles & practices
- Mărgineanu I., Automate programabile, Ed. Albastră, Cluj
Napoca, 2005
- Mărgineanu I., Utilizarea automatelor programabile în controlul
proceselor, Ed. Albastră, Cluj Napoca, 2010
- Sintea Sorin –„Automate Programabile” – Indrumar de laborator
- *** -PLC Handbook – Automation Direct – 2016
- *** - DL205 User Manual - vol 1 & 2 – 08/2004

25
Automate programabile – Curs