AP-Indrumar de Laborator

Automate Programabile.
Indrumar de laborator
UNIVERSITATEA MARITIMĂ din CONSTANŢA
FACULTATEA DE ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
SPECIALIZAREA: SISTEME ELECTRICE
AUTOMATE PROGRAMABILE
ÎNDRUMAR DE LABORATOR
Lector dr. ing. Sorin Sintea
2013-2014
Automate Programabile. Indrumar de laborator
Laborator 1:
Prezentarea automatelor programabile. Structura automatului programabil.

Interfeţe de intrare şi interfeţe de ieşire digitale/analogice.
Obiectiv: Familiarizarea studentului cu:
- structura automatelor programabile vectoriale;

- modul de operare a automatelor programabile;
- module de interconectare în procesele industriale a automatelor programabile.
Structura unui automat programabil vectorial modular:
PSU – modul de alimentare
CPU – (unitate de procesarea datelor) modul de procesare şi memorare a datelor în funcţie

de algoritmul implementat
INTERFEŢE – module de conectare a automatului programabil cu exteriorul
- module de achiziţie mărimi analogice;

- module de citire a mărimilor digitale;
- module de comandă a mărimilor digitale;
- module de ieşire analogice;
COM – module de comunicaţie
- module de comunicaţie RS232

- module de comunicaţie RS422/RS485
- module de comunicaţie avansată:
o module de comunicaţie pe bus-uri de proces (Profibus, Fieldbus)
o module de comunicaţie Ethernet
o module de comunicaţie radio (wireless: WiFi, WiMax, GSM...)
Modulele acestui tip de automat programabil sunt interconectate între ele prin intermediul
unui bus de process.
Structura unui automat programabil vectorial compact:
Se remarcă structura compactă şi unitară a unui astfel de echipament. Toate interfeţele sunt
conectate direct la unitatea centrală.
Analiza structurii automatului programabil SIEMENS CPU 224
in conformitate cu unitatea din laborator.
Elementele constituente sunt prezentate in anexa 1.
ANEXA1
TEMA
Aplicaţie:
- Reprezentati schematic un automat programabil SIEMENS CPU224
- Identificaţi modulele componente ale unui automat programabil
- Identificati elementele de intrare/iesire (numarul, tipul etc)
- Specificati ce tip de semnale putem conecta la acesti conectori
- Identificati elementul de programare si elementul pentru stabilirea comunicatiei

Laborator 2:
Medii de programare pentru AP.
- mediul de programare al automatelor programabile vectoriale;

- editorul LD;
- deschiderea mediului de simulare;
- editarea stimulilor pentru intrările automatului programabil;
- vizualizarea diagramei evolutive în timp a semnalelor aplicate şi generate, în
funcţionarea automatului programabil.
2.1. Mediul de dezvoltare şi simulare pentru automate programabile

Mitsubishi MELSEC GX.
Pentru programarea automatelor programabile Mitsubishi vom folosi mediul MELSEC GX.
Pornirea aplicaţie se realizează din sistemul de operare Windows:
Se deschide aplicaţia MELSEC
Aplicaţia are o structură conformă cu standard Windows, fiind divizată în 5 arii:
- bara de meniuri
- bara de scurtături
- bara de stare a aplicaţiei
- fereastra proiectului
- fereastra editorului aplicaţiei
Regimul de editare:
Activarea editării în mod LD prin apăsarea butonului . În regim de editare putem scrie un
program în fereastra de editare a aplicaţiei.
Elementele de editare grafice:
- contacte de intare
Intrare normală pe aceeaşi linie, sau în paralel cu linia curentă

,
Intrare negată pe aceeaşi linie, sau în paralel cu linia curentă
,
Intrare activă pe front crescător pe aceeaşi linie, sau în paralel
,
cu linia curentă
Intrare activă pe front descrescător pe aceeaşi linie, sau în
,
paralel cu linia curentă
- contacte de ieşire şi execuţie
Element de execuţie binară (COIL)

Bloc de intrucţiuni logice în limbaj IL
- elemente de conexiune:
Linie orizontală
Linie verticală
Ştergere linie orizontală
Ştergere linie verticală
Creere nod pentru o nouă linie de program
Ştergere nod
După editarea programului, pentru a nu se produce schimbări nedorite se poate trece

editorul în mod citire prin apăsarea butonului .
Din mod grafic în mod instrucţiune (IL) se poate trece apăsând butonul .
După terminarea editării aplicaţie se compilează aplicaţia prin comanda „Convert”-

>”Convert”.
După compilarea cu success a aplicaţie se trece în mod simulare. Pornirea simulatorului se

face din meniul Tools-> „Star Ladder Logic Test”
După pornire se va deschide o fereastră cu imaginea server-ului de simulare:
Temă: Deschideţi un proiect in mediul MELSEC GX şi editaţi proiectul în după tema dată.
2.2. Mediul de dezvoltare şi simulare pentru automate programabile Siemens

STEP7.
Pentru programarea automatelor programabile Siemens vom folosi mediul SIMATIC Step 7
Pornirea aplicaţie se realizează din sistemul de operare Windows:
Se deschide aplicaţia Step 7, cu un Wizard de configurare
pentru alegerea modului de CPU necesar. Selectam un PLC Siemens din lista de module suportate
Selectam tipul de aplicatie si limbajul (LAD)
dupa care, incheiem selectia apasand butonul Next sau Finish
In acest moment avem un proiect nou, creeat in mediu Step 7, proiect ce are creeat un singur bloc
OB1, bloc ce contine aplicatia in limbaj ladder view.
Pentru programare, deschidem blocul OB1:
Aplicaţia are o structură conformă cu standard Windows, fiind divizată în 5 arii:
- bara de meniuri
- bara de scurtături
- bara de stare a aplicaţiei
- fereastra de scule a aplicatiei
- fereastra proiect
- fereastra editorului aplicaţiei
Regimul de editare:
Aplicatia se afla in regim de editare automata cand intrati in fereastra de editare si realizati
un dublu click pe o linie de retea (rug).
Elementele de editare grafice:
- contacte de intare
Intrare normală pe aceeaşi linie, sau în paralel cu linia curentă

Intrare negată pe aceeaşi linie, sau în paralel cu linia curentă
- contacte de ieşire şi execuţie
Element de execuţie binară (COIL)

Executie prin resetarea variabilei
Executie prin setarea variabilei
După editarea programului, pentru a nu se produce schimbări nedorite se revine in project

mode:
Pentru compilare apasati „Simatic 224 Station” cu meniul conextual si selectati „Compile
and Download Objects”
Dupa compilare se deschide o fereastra pentru inceperea procesului de compilare
Pentru compilare se apasa butonul „Start”
Pentru intrarea in regim de simulare, se inchide mediul de programare. Dupa ce s-a inchis,
se redeschide, fara a deschide un proiect nou. Dupa deschidere, din bara de meniu selectam
„Simulate Modules”. Din acest punt, se deschide un server de simulare,
la care se va conecta aplicatia noastra.
Temă: Deschideţi un proiect in mediul Simatic STEP 7 şi editaţi proiectul în după tema dată.
Laborator 3:
Proiectarea automatizării unei instalaţii de tăiere a hârtiei.
- proiectarea automatelor programabile vectoriale;

- implementarea unui program în limbaj LD;
Tema
Schema instalaţiei:
Instalaţia ce trebuie automatizată este formată din:
- tambur rotativ cu hârtie, antrenat de un motor electric

- bandă de hârtie ce urmează a fi tăiată
- cutitele de tăierea acţionate printr-un sistem electromagnetic (EM1) şi
- cuvă în care se stochează hârtia tăiată
Pentru implementarea automatizării s-au adăugat instalaţiei existente următoarele:
L1, L2, L3 – lămpi senzor

L4 – lampă de avarie
S1 - senzori de prezenţă hârtie
S2 - senzor de cap de cursă hârtie
S3 - senzor de prezenţă cuvă pentru hârtie
B1 - buton start
B2 - buton stop
B3 - buton oprire de urgenţă
B4 - buton de iniţializare, în caz de avarie.
Mod de funcţionare
Prin apăsarea lui B1 se determină pornirea motorului, ceea ce va determina antrenarea hârtiei pe
linia de tăiere. De asemeni, sunt activate lămpile senzorilor L1, L2, L3. In momentul în care hartia
activează senzorul S2, se va determina un proces de tăiere prin alimentarea electromagnetului EM1.
Dacă senzorul S1 nu detectează prezenţa hârtiei atunci automatizare va opri motorul, iar lampa L4
de avarie se va activa.
După un proces de tăiere correct, hărtia va fi avansată şi se iniţializează un nou ciclu de tăiere.
Oprirea instalaţiei se va face din butonul B2.
Schema de conectare a semnalelor la automatul programabil:
Programul LD ce va fi implementat pentru realizarea automatizării:

x0 x1
( M0 ) operare
M0
[ M20=0] RST M20
x3
( M10 )
M0 x7
( y0 ) operare initializare
M0 x7
( M20 ) eroare motor
x4
( M20 ) eroare hartie
x4 x5 x7
( y2 ) taiere
( y1 ) alimentare lampii senzori

M20
( y3 ) eroare
Temă:
- Să se creeze un proiect pentru automatizarea propusă, folosind un AP din familia

FX2N(C)
- Să se editeze schema de comandă a automatului, având în vedere algoritmul descris,
sau puteţi propune o altă variantă
- Să se imagineze o formă a semnalelor de stimulare pentru a produce a funcţionare
normală a instalaţiei propuse
- Să se inregistreze forma de variaţie a semnalelor de intrare şi ieşire pentru automatizare
propusă, în regim de simulare.
Aceeasi aplicatie se va implementa pe stand, utilizand AP Simatic 224, de pe bancul de

lucru.
Diagrama de semnale:
Laborator 4:
Proiectarea automatizării unei intersecţii semaforizate în doi timpi.

- programarea AP folosind programarea cu stări de comutaţie;
- utilizarea timerelor în programarea AP.
Tema
Schema intersecţiei:
S3
S4 S2
S1
S1, S3 - semafoare ce funcţionează în acelaşi timp
S2, S4 - semafoare ce funcţionează în acelaşi timp, dar în contratimp cu S1, S3

Mod de funcţionare
Prin modernizarea intersecţiei de mai sus, s-a hotărât să se instaleze în intersecţie patru
semafoare, care să funcţioneze în doi timpi, astfel:
Timp S1 S2 S3 S4
1 roşu verde roşu verde
2 galben galben galben galben
3 verde roşu verde roşu
4 galben galben galben galben
Temă
Să se automatizeze noua intersecţie folosind un automat programabil din familia Mitsubishi
FX2N.
Având în vedere tema propusă se observă faptul că avem 4 stări distincte (vezi tabelul)
Analiza de stări:
Starea
ST0 Starea de pornire a AP
ST1 Stare temporizată. În această stare se stă un timp T, după depăşirea acestui
timp se trece în starea ST2. Semafoarele S1, S3 indică roşu, în timp ce S2 şi
S4 indică verde.
ST2 Stare temporizată. În această stare se stă un timp TG, după depăşirea acestui
timp se trece în starea ST3. Toate semafoarele S1, S2, S3, S4 indică galben.
ST3 Stare temporizată. În această stare se stă un timp T, după depăşirea acestui
timp se trece în starea ST4. Semafoarele S1, S3 indică verde, în timp ce S2 şi
S4 indică roşu.
ST4 Stare temporizată. În această stare se stă un timp TG, după depăşirea acestui
timp se trece în starea ST4. Toate semafoarele S1, S2, S3, S4 indică galben.
Schema de conectare a semnalelor la automatul programabil:
CPU IN OUT OUT

y20 S1 si S3 verde
y21 S1 si S3 galben
y22 S1 si S3 rosu
y10 S2 si S4 verde
X0 y11 S2 si S4 galben
start/reset y12 S2 si S4 rosu
1 ms
10 ms
Temp 100 ms
Pentru implementare avem două soluţii:
- utilizarea unităţilor de timp (timere) implementate la nivelul CPU:

1 ms
10 ms
100 ms
- fiecare trecere de program se produce la interval fixe de timp (20ms). Vom folosi această
proprietate a automatelor programabile pentru a implementa contorizarea intervalelor de
timp.
Incrementarea algoritmului
C0 variabila care memoreaza durata de timp pentru culoarea verde
C1 variabila care memoreaza durata de timp pentru culoarea galben
C10 valoarea curenta a numaratorului
C11 valoarea curenta a numaratorului
S0 stare fundamentala de pornire a automatului
S1=ST1 verde pe numerele pare si rosu pe numerele impare
S2=ST2 galben toate semafoarele
S3=ST3 verde pe numerele impare si rosu pe numerele pare
S4=ST4 galben pe toate numerele
S1 si S2 stabile pentru constanta inscrisa in C0
S2 si S3 stabile pentru constanta inscrisa in C1
Programul LD ce va fi implementat pentru realizarea automatizării:

Temă:

FX2N(C)

lucru.
Laborator 5:
Proiectarea automatizării unei instalaţii de frig, pentru camere climatice.

- utilizarea schemelor cu stări tranzitorii.
Tema
X0
START
STOP X1
DEFROST X2
Y4 RACIRE
Y5 AVARIE
Y6 DECONGELARE
Y3 Y3
Sup 1 Sup 2 Ext
Int
Y0 C
X6
X3
Regulator de temperatura Q
In schemă este prezentată schema de principiu a unei instalaţii de climatizare reversibilă.

Instalaţia este prevăzută cu două unităţi: o unitate externă şi o unitate internă, conectate
între ele printr-un sistem de conducte prin care trece agentul frigorific. Atât unitatea internă
cât şi unitatea externă sunt prevăzute cu două corpuri care pot fi vaporizatoare sau
condensatoare, în funcţie de regimul în care lucrează echipamentul; astfel:
- dacă echipamentul funcţionează în regim de răcire, corpul interior este condensator

(absoarbe căldură din interior), iar cel exterior este vaporizator (eliberează căldură în
exterior);
- dacă echipamentul funcţionează în regim de căldură, corpul interior este vaporizator
(cedează căldură în interior), iar cel exterior este condensator (absoarbe căldură din
exterior);
Agentul este forţat să circule prin acest circuit termic utilizând o pompă C. Pompa C este
comandată electric prin semnalul de comandă electric Y0, motorul pompei este prevăzut cu
un releu termic, în cazul în care motorul se supraîncălzeşte, acesta generează un semnal X6.
Având în vedere posibilitea de a trece echipamentul în două regimuri termice de
funcţionare, sistemul este prevăzut cu un sistem de schimbare de sens format din două
supape (Sup1, Sup2) de sens; aceste supape sunt comandate electric de semnalul Y3.
Trebuie avut în vedere, ca pe timpul iernii, când echipamentul lucrează în regim de pompă
de căldură sau, vara în incinta internă, temperatura pe corpul termic să scadă la limite
alarmate, care să conducă la îngheţarea agentului. Pentru a evita această problemă se
introduce un ciclu adiţional de decongelare automată (DEFROST). In mod normal acest ciclu
este introdus temporizat la intervale de timp regulate (în funcţie de inerţia termică a
sistemului) sau când temperatura pe condesator atinge limite alarmante.
Se cere automatizarea instalaţiei propuse pentru o funcţionare normală în regim de

echipament de răcire. Pentru aceasta s-au adaugat următoarele elemente de comandă şi
control:
- START buton de pornire

- STOP buton de oprire
- DEFROST buton de decongelare, în cazul în care se doreşte introducerea unui
ciclu de decongelare manual
- RACIRE lampă care indică funcţionare echipamentului
- AVARIE lampă care indică starea de avarie
- DECONGELARE lampă care indică starea de decongelare (DEFROST)
Comanda reglajului de temperatură se face utilizând un controller pentru reglajul

temperaturii (Regulator de temperatură), mărimea lui de ieşire este X3. Funcţia lui de
temporizare este prezentată in graficul de mai jos:
Unde
ti este temperatura impusă
t0 este pragul superior de temperatură
X3 forma semnalului de comandă
Mod de funcţionare
Prin modernizarea intersecţiei de mai sus, s-a hotărât să se instaleze un automat

programabil la care să se conecteze semnalele de mai sus, după schema:
Diagrama de stări:
Programul LD
Temă:

FX2N(C)

lucru.
Laborator 6:
Proiectarea automatizării unui lift.


- apelul procedurilor;
- utilizarea variabilelor de tip word şi a variabilelor de tip bit şi a variabilelor cu biţi în
comun.
Tema
Ne propunem să automatizăm un ascensor pentru o clădire cu parter plus trei etaje.

Ascensorul este prevăzut cu o cabină acţionată de un motor electric trifazat asincron,
comandat de un variator de turaţie, cu protecţie la suprasarcină. Variatorul de turaţie este
comandat de două semnale Y0 pentru urcare şi Y1 pentru coborâre. De asemeni, cabina este
prevăzută cu sistem de frânare de siguranţă la etaje, comandat de o frână electromagnetică.
Pentru apelul liftului, la fiecare etaj sunt prevăzute butoane de apel, X0, X1, X2, X3, iar
pentru a sesiza prezenţa liftului „în statie” sunt prevazuţi limitatorii X10, X11, X12 şi X13.
Pentru informare, în cabină se instalează un set de lămpi Y20, Y21, Y22, Y23 care afişează nivelul la
care se află liftul. Pentru a afişa sensul de deplasare şi starea liftului sunt folosite lămpile:
Y10 - lampă ce indica sensul de urcare a liftului
Y11 - lampă care indică faptul că ascensorul coboară
Y12 - lampă care indică staţionarea liftului într-o staţie
Y14 - lampă de avarie
Diagrama de stări
p
cd
&u
&d
cd
ow
n
eta
j
j
tae
Elemente de tranzitie
cd – comanda
up & down – stari de urcare / coborare stabilite in S2 prin analiza de semnal
X10, X11, X12, X13- etaj
wait – asteptare un timp prestabilit
Functionare
S1- cabina se afla la un anumit nivel, frana activate, motorul oprit, ascensorul asteapta
comanda
S2 – stare de tranzitie in care luam decizia daca ascensorul urca/coboara
S3 – liftul urca, EM este deconectata, motorul comandat pe Y0
S4 – liftul coboara, EM este deconectata, motorul comandat pe Y1
S5 – ascensorul a atins un nivel prestabilit -> Y0 si Y1 sunt dezactivate, ascensorul a atins
etajul final si EM activate. Dupa wait se trece la S1.
Analiza generarii semnalelor up & down
Moduri de obtinere a variabilelor C100 si C101
1. Logic : maparea informatiilor (bitilor)
2. Matematica:
C100=0
If (X0) C100=C100+1
If (X1) C100=C100+2
If (X2) C100=C100+4
If (X3) C100=C100+8
Intrare: X0, X1, X2, X3
X10, X12, X13 senzori de etaj
cd: Y0 – urca
Y1 – coboara
Y2 – frana
Y10 – indicator urcare
Y12 – stationare in cabina
Y11 – indicator coborare
Y20, Y21, Y22, Y23 – indicator nivel
Apelul procedural (procedura)
Set de instructiuni cu stare apelanta.
Comanda se face cu call P urmat de nume procedura.
CALL P P1
Proceduri:
P2 – determina daca s-a generat o comanda. Rezultatul se stocheaza in M1000
P3 – citeste comanda. Memoreaza comanda la M1010, M 1011, M1012, M1013. In C100 stocheaza
calculul aritmetic al comenzii.
P4 – determina daca liftul este in dreptul unui etaj. In C101 stocheaza calculul. Indexul / variabila
aritmetica a etajului atins. Se aprinde indexul corespunzator fiecarui etaj Y20/ Y21/Y22/Y23.
P5 – achita o comanda
P6 – determina sensul de micsorare a liftului
M1030 – sensul de urcare
M1031 – sensul de coborare

Programul în limbaj LD
Temă:

FX2N(C)

lucru.
Laborator 7:
Proiectarea automatizării unui troliu electric.

Obiectiv: Verificarea studentului cu:
- însuşirea cunoştinţelor cu privire la proiectarea şi programarea instalaţiilor cu automate

programabile.
Tema
Să se implementeze un sistem de R
automatizare pentru a transporta pe verticală S
T
(coborâre și/sau urcare) a unei sarcini
utilizând o instalație de ridicare în condiții de
securitate ridicată pentru operatorul uman. k1 k2
K1 K2
Schema instalației este prezentată în figura
alăturată. Sistemul de ridicare a sarcinii este
compus din sistemul mecanic SARCINA – cablu
rst
–sistem de scripeți și un mecanism MEC cu
blocare. Pentru acționarea mecanismului se MEC ME
va folosi un motor asincron trifazat de
2kW/380V, conectat la rețeaua electrică
locală prin doi contactori K1 și K2.
Alimentarea motorului se face utilizând numai SARCINA
unul din cele două contactore. Contactoarele SURSA / L2
asigură alimentarea cu energie electrică a
ACTIV / L1
motorului, astfel încât, la cuplarea
contactorului K1 motorul să determine SUS / SW3
urcarea sarcinii, iar la cuplarea contactorului JOS / SW4
K2, motorul va determina coborârea sarcinii. TELECOM
TAB-1
Atât timp cât este asigurată alimentare cu
energie electrică şi automatizarea este pornită lampa SURSA/L2 va fi aprinsă. Pentru comanda
sistemului se va folosi o telecomandă (TELECOM), telecomandă prevăzută cu două butoane SUS
(SW3) și JOS (SW4); prin apăsarea continuă a unuia din cele două butoane, sarcina va trebui să se
deplaseze în sus sau, respectiv, în jos. Pe timpul mișcării sarcinii (când motorul este activ) se va avea
în vedere ca lampa ACTIV/L1 să fie aprinsă, pentru a avertiza muncitorii că sarcina este în mișcare.
Pentru a realiza automatizarea recomandăm utilizarea unui automat programabil Mitsubishi din
seria FX2N.
Pentru a putea simula sistemul vom folosi următoarele diagrame de semnale de intrare (stimuli):
SW 3
SW 4

AP-Indrumar de Laborator

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AP-Indrumar de Laborator

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Automate Programabile.

UNIVERSITATEA MARITIMĂ din CONSTANŢA

FACULTATEA DE ELECTROMECANICĂ NAVALĂ

SPECIALIZAREA: SISTEME ELECTRICE

Lector dr. ing. Sorin Sintea

Prezentarea automatelor programabile. Structura automatului programabil.

Obiectiv: Familiarizarea studentului cu:

- structura automatelor programabile vectoriale;

Structura unui automat programabil vectorial modular:

PSU – modul de alimentare

CPU – (unitate de procesarea datelor) modul de procesare şi memorare a datelor în funcţie

INTERFEŢE – module de conectare a automatului programabil cu exteriorul

- module de achiziţie mărimi analogice;

- module de ieşire analogice;

COM – module de comunicaţie

- module de comunicaţie RS232

Structura unui automat programabil vectorial compact:

Analiza structurii automatului programabil SIEMENS CPU 224

in conformitate cu unitatea din laborator.

Elementele constituente sunt prezentate in anexa 1.

- Reprezentati schematic un automat programabil SIEMENS CPU224

- Identificaţi modulele componente ale unui automat programabil

- Identificati elementele de intrare/iesire (numarul, tipul etc)

- Specificati ce tip de semnale putem conecta la acesti conectori

- Identificati elementul de programare si elementul pentru stabilirea comunicatiei

Medii de programare pentru AP.

Obiectiv: Familiarizarea studentului cu:

- mediul de programare al automatelor programabile vectoriale;

2.1. Mediul de dezvoltare şi simulare pentru automate programabile

Se deschide aplicaţia MELSEC

Aplicaţia are o structură conformă cu standard Windows, fiind divizată în 5 arii:

- fereastra editorului aplicaţiei

Elementele de editare grafice:

Intrare normală pe aceeaşi linie, sau în paralel cu linia curentă

Element de execuţie binară (COIL)

După editarea programului, pentru a nu se produce schimbări nedorite se poate trece

După terminarea editării aplicaţie se compilează aplicaţia prin comanda „Convert”-

După compilarea cu success a aplicaţie se trece în mod simulare. Pornirea simulatorului se

După pornire se va deschide o fereastră cu imaginea server-ului de simulare:

2.2. Mediul de dezvoltare şi simulare pentru automate programabile Siemens

Se deschide aplicaţia Step 7, cu un Wizard de configurare

Selectam tipul de aplicatie si limbajul (LAD)

dupa care, incheiem selectia apasand butonul Next sau Finish

Pentru programare, deschidem blocul OB1:

Aplicaţia are o structură conformă cu standard Windows, fiind divizată în 5 arii:

- fereastra editorului aplicaţiei

Elementele de editare grafice:

Intrare normală pe aceeaşi linie, sau în paralel cu linia curentă

Element de execuţie binară (COIL)

După editarea programului, pentru a nu se produce schimbări nedorite se revine in project

Dupa compilare se deschide o fereastra pentru inceperea procesului de compilare

Pentru compilare se apasa butonul „Start”

„Simulate Modules”. Din acest punt, se deschide un server de simulare,

la care se va conecta aplicatia noastra.

Proiectarea automatizării unei instalaţii de tăiere a hârtiei.

Obiectiv: Familiarizarea studentului cu:

- proiectarea automatelor programabile vectoriale;

Instalaţia ce trebuie automatizată este formată din:

- tambur rotativ cu hârtie, antrenat de un motor electric

Pentru implementarea automatizării s-au adăugat instalaţiei existente următoarele:

L1, L2, L3 – lămpi senzor

S1 - senzori de prezenţă hârtie

S2 - senzor de cap de cursă hârtie