Prezentare mediu de programare PL7

1 Generalitati

PL7 PRO este un mediu de programare pentru automatele programabile de tip

TSX Premium.
Acest program are facilitati de:
-

monitorizare realizare stari (intrari, iesiri);

fortare intrari sau iesiri (trecere in stare 1 sau 0);

urmarire ecrane de exploatare.

Ofera un pachet software complet si unitar, construit pe o platforma de comunicatie comuna. Aceasta
abordare moderna minimizeza resursele de memorie alocate pentru incarcarea si rularea programelor si permite
utilizarea acelorasi variabile de process de catre programe diferite, simplificand considerabil eforturile
programatorului.
Benificiind de facilitatile sistemului de operare WINDOWS, PL7-PRO are o interfata de programare
prietenoasa, configurabila de catre utilizator. Programul permite deschiderea simultana a mai multe sesiuni de lucru
pentru automate diferite. Scrierea programelor se poate face alternativ in Ladder si Mnemonic.
IHMP este software-ul de monitorizare si control (SCADA) pentru echpamentele TSX. El ofera posibilitatea
unor reprezentari grafice complexe ale procesului condus, memorarea unor parametri in fisiere, inclusiv tabele
EXCEL si baze de date, functii specifice pentru generarea si urmarirea erorilor.
Cu o arhitectura generala dezvoltata in jurul unei magistrale de date la care sunt conecate canalele de
intrare/iesire asociate procesorului, unitatea centrala si memoria, automatul programabil pare la prima vedere un
calculator; avantajele fata de acesta sunt evidente:
- Automatul programabil este garantat pentru utilizarea in conditii servere de stres industrial (variatii de
tenisune si temperatura, noxe, vibratii).
- Unitatea centrala este o unitate logica special conceputa sa interpreteze un set restrans de instructiuni
proprii controlului de proces .
- Acestea exprima functii de baza ca: evaluarea expresiilor booleene (logice) cu atribuirea rezultatului
unei variabile memorate sau a unui canal de iesire, secvente de numarare sau temporizare, calcule matematice.
Programarea structurilor de tip automat progamabil este simpla si consta in scrierea directa de la un
terminal a unui sir de instructiuni, conform unor diagrame de semnnal, ciclograme, organigrame sau a unui set de
ecuatii booleene. Intentia producatorilor de AP este de a se adapta cunostintelor si preferintelor utilizatorilor.
Executia instructiunilor este ciclica, ceea ce face ca derularea rapida a unui program in raport cu timpii de
raspuns ai procesului sa permita sesizarea evenimentelor la putin timp dupa ce apar, fara riscul pierderii de
informatie sau perturbare a procesului. Exista de asemenea posibilitatea lucrului cu intreruperi pentru procese foarte
rapide.
Echipamentele si software-ul prezentate inglobeaza tehnologii de ultima generatie, sunt compatibile cu
echipamentele altor producatori recunoscuti
2 Prezentare program

Programul se instaleaza in calculator sub urmatoarea structura:

Structura de shortcut-uri instalate de program se gaseste urmand calea:

Start Programs Modicon Telemecanique

Se deschide ecranul de lucru pentru PL7 Pro care se deschide implicit gol (fara o aplicatie).

Aplicatia dorita se deschide urmand urmatoarea cale:

Fichier

Ouvrir

Se deschide ecranul urmator in care se poate parcurge calea catre aplicatia care se doreste deschisa:

Implicit ecranul arata ca mai sus, dar cu ajutorul benzii derulante se poate parcurge calea catre fisierul care
se doreste a fi deschis.

La gasirea fisierului dorit se da click cu mous-ul pe fisier si se apasa pe butonul

Ecranul aplicatiei devine:

Structura programului este arborescenta si arata astfel:

Actionand asupra

se expandeaza fiecare dosar dand la iveala structura fiecarui dosar.

Dosarul

se expandeaza in:

In

este aratata configurarea cu materiale a proiectului.

In
arata astfel:

este prezentata structura programului. Actionand asupra

se expandeaza si

In
structura arata astfel:

, prin expandare apare structura de blocuri a programului. In cazul prezentat,

In
sunt prezentate ecranele de exploatare. Aceste ecrane, in momentul
conectarii cu automatul programabil, poate arata starea intrarilor, iesirilor, precum si a altor variabile interne. Prin
expandare se prezinta ecranele de exploatare care fac parte din program.
In cazul prezentat, dupa expandare, apare ecranul:

In

este prezentata lista cu variabile ce intervin in cadrul programului. Prin

expandarea

apare urmatoarea structura:

3 Ecranul principal al aplicatiei

La pornirea programului avem urmatoarea bara de unelte:

Unde fiecare buton are urmatoarea semnificatie:

Noua aplicatie

Modul local

Deschidere aplicatie

Modul online

Salvare aplicatie

PLC se trece in RUN

Printare aplicatie

PLC se trece in STOP

Inapoi cu o modificare

Organizare ferestre una peste alta

Confirmare modificare

Organizare ferestre orizontal

Go to

Organizare ferestre vertical

Browser-ul aplicatiei

Ajutor

Cautare

Ce este acesta?

Libraria de functii

PLC <--> terminal

Bara de stare, situata in partea de jos a ecranului, arata informatii referitoare la starea software-lui.

Numar

Zona

Functia

Informatii

Informatii din meniul de comanda, icoanele din toolbar

sau alte programe selectate

Mod de operare

Starea PLC

Adresa retelei

Ofera adresa retelei din PLC

Modul Grafcet

Indica atunci cand modul Grafcet este in utilizare in

aplicatie

Modificari in
progres

Indica atunci cand aplicatia curenta nu a fost salvata sau

este diferita de back-up

Indica modul de operare curent (offline, online)

Indica starea PLC (Run, Stop, faultz, etc.)

Indicator animat

Functiile tastaturii

Indica atunci cand este online cu PLC

Indica starea tastelor Insert si All Caps de pe tastatura

4 Vizualizarea ecranelor de exploatare

Aceste ecrane de exploatare nu pot fi incarcate in automatul programabil si deci nu pot fi nici descarcate din
automatul programabil.
Ecranele pot fi vizualizate urmand urmatoarea procedura:

Se incarca programul PL7 urmand calea deja prezentata;

Se incarca fisierul care este si in PLC;

Se conecteaza calculatorul la PLC apasand butonul

Se trece PLC-ul in RUN apasand butonul

Se expandeaza

Se da cu mousul dublu click pe

si se obtine urmatorul ecran:

si se deschide urmatoarea fereastra:

Se da click pe una din ferestrele de exploatare si apare fereastra solicitata. In cazul unei aplicatii o
fereastra poate fi:

Un ecran de exploatare poate fi modificat sau realizat numai daca PLC-ul nu este
online cu calculatorul.
Pentru a realiza un nou ecran se da click dreapta pe:
optiunea dorita.

si in ecranul ce apare se alege

Ecranul nou format apare implicit astfel:

Acesta poate fi redenumit.
Pentru redenumire se da click dreapta pe
apare se selecteaza optiunea
. Apare urmatorul ecran:

si in ecranul ce

Bara de unelte

Bara de unelte aferenta ecranelor de exploatare se activeaza numai daca se da

click cu mousul pe ecranul din dreapta (dupa ce am insemnat ecranul pe care vreau sal modific).
Pentru a crea un dreptunghi colorat care sa apara pe ecran la trecerea unei iesiri
in 1 si care sa dispara atunci cand iesirea devine 0 se selecteaza butonul pe care
este desenat un dreptunghi de pe bara de unelte aferenta ecranelor de exploatare.
Dupa desenarea dreptunghiului se da click cu mousul pe dreptunghi (pentru
selectare) dupa care se da click dreapta cu mousul pe dreptunghiul deja selectat si se
alege din lista aparuta optiunea de
.
Ecranul de proprietati este compus din trei dosare:

In dosarul

avem urmatoarele setari:

In dosarul

avem urmatoarele setari:

Daca se realizeaza mai multe ecrane se poate defini un buton care sa comute
intre ecrane. Acest buton se realizeaza din icoana
navigare.

care se numeste Ecrane de

Dupa apasarea pe icoana

se deseneaza un dreptunghi. Acest buton initial

arata astfel:
Dupa desenarea dreptunghiului se da click cu mousul pe dreptunghi (pentru
selectare) dupa care se da click dreapta cu mousul pe dreptunghiul deja selectat si se
alege din lista aparuta optiunea de
.
Apare urmatorul ecran:

In dosarul

avem urmatoarele setari:

5 Adresare
Adresare rack in statia de lucru
Adresarea rackului in cadrul unei statii de lucru se face din comutatorii aflati pe fiecare rack in parte:

Adresa este data de pozitia fiecarui intrerupator:

Din aceasta adresare se vede ca pot fi asezate maxim 8 rack-uri intr-o statie.
Adresare modul in cadrul rack-ului

Pentru adresarea unui modul in cadrul rack-ului se defineste pozitia modulului in cadrul rack-ului. Pentru
aceasta se pot defini mai multe cazuri:
1. Sursa simpla si procesor simplu

2. Sursa simpla si procesor dublu

3.Sursa dubla si procesor simplu

4. Sursa dubla si procesor dublu

Adresare obiecte I/O

I sau Q

X,W sau D

xy

simbol

Tip obiect:

Format:

x - rack 0 .. 7

punct

Canal

I = intrare

X = Boolean

y - pozitia in
rack

Q = iesire

W = Cuvant

i = 0..127

D = Cuvant dublu
Adresare cuvinte

M,K sau S

B,W,D sau F

simbol

Tip obiect:

Format:

Numar

M=intern

B = Octet

K=constant

W = Cuvant

S=sistem

D = Cuvant dublu
F = Virgula flotanta

Structura biti

%MBx are 8 biti

%MWx are 16 biti
%MDx are 32 biti
Obiecte bit adresabile
valoare imediata 0, 1
biti intrare imagine logica a starii electrice a intrarii: %Ix.i, %IXx.i

 biti iesire imagine logica a starii electrice a iesirii: %Qx.i, %QXx.i

biti interni pastreaza starea intermediara: %Mi, %MXi
biti sistem monitorizeaza functionarea automatelor: %Si
biti bloc functional corespunde iesirilor blocurilor: %Tmi.Q,

biti extrasi din cuvinte:

%MW20:X5

Tablouri

biti intrare discrete

biti iesiri discrete: %Qx.i:L

biti interni: %Mi:L

cuvinte interne: %MWi:L, %MDi:L

cuvinte constante:

: %Ix.i:L

%KWi:L, %KDi:L

6 Limbajul Ladder

Originile limbajului LD
Limbajul bazat pe scheme cu contacte - Ladder Diagram (LD) - provine de
la reprezentarea grafica folosita pentru schemele electrice de comanda. Comenzile
erau realizate cu ajutorul releelor.
Limbajul LD a fost dezvoltat pentru a usura crearea programelor si mentierea
facila a acestora.
Scrierea programului in LD
Scrierea unui program in limbajul LD presupune desenarea unei diagrame (diagrama LD) similare unei
scheme electrice cu contacte.
Elementele componente ale diagramei LD modeleaza functionarea elementelor unei scheme cu contacte.
Interpretarea functionarii diagramei LD este similara interpretarii schemelor electrice cu contacte.
Elementele de baza utilizate pentru scrierea unui program in limbaj LD sunt:

- contactele,

- bobinele,

- temporizatoarele,

- numaratoarele si

- blocurile functionale (functiile).

Contactele
Contactele sunt elemente de programare care modeleaza contactele aparatelor
electrice de comutatie. Ca si in cazul acestora din urma, contactele pot fi de tip normal
deschis si normal inchis.
In cadrul unui program LD, contactele pot fi asociate intrarilor AP, iesirilor AP sau unor variabile interne.

Pe langa contactele obisnuite, unii producatori pun la dispozitia programatorilor si

alte elemente de programare corespunzatoare intrarilor AP, intalnite, indeosebi, in cazul
circuitele numerice, cum ar fi:

-intrari cu memorie (latch),

-intrari active pe frontul crescator

-intrari active pe frontul descrescator.

Bobinele

Bobinele sunt elemente de programare care modeleaza functionarea

bobinele contactoarelor si releelor electromagnetice.

Ca si in cazul bobinelor din schemele electrice, bobinele din programele LD pot avea doua stari: alimentate
sau nealimentate.
Fiecare iesire este de identificata in mod unic, modul de identificare diferind de la un producator la altul.
Fiecarei iesiri i se asociaza o singura bobina si unul sau mai multe contacte ce pot fi utilizate in schema in
mod asemanator contactelor auxiliare ale contactoarelor si releelor. La aceste iesiri pot fi conectate dispozitive care
au doua stari de functionare cum ar fi:

- bobinele contactoarelor sau releelor,

- elemente de semnalizare acustica sau luminoasa,

- sarcini de putere mica,

- intrarile digitale ale unor aparate de masura, protectie sau

comanda, intrarile digitale ale altor AP sau sisteme de comanda etc.

Temporizatoarele

Temporizatoarele sunt elemente de programare care modeleaza functionarea

releelor de timp si a contactelor temporizate. Sunt utilizate pentru a realiza actiuni

intarziate sau ce dureaza un anumit interval de timp. Fiecare temporizator din schema
este identificat in mod unic, modul de identificare fiind diferit de la un producator la
altul. In cazul in care baza de timp este aceeasi pentru toate temporizatoarele, precizata
in manualul de programare a AP,aceasta este omisa.
Valoarea prestabilita poate fi
exprimata in unitati de timp (s). Temporizatoarele au cel putin o intrare de initializare,
la activarea careia incepe temporizarea si o iesire.
In unele variante, temporizatoarele sunt prevazute si cu o intrare de validare si
inca o iesire care reprezinta negata primei iesiri
Numaratoarele
Numaratoarele sunt elemente de programare care pot primi o serie de impulsuri
care sunt analizate in cadrul programului LD pentru a detecta numarul de aparitii ale unor
evenimente cum ar fi:

- numarul de pasi efectuati de un motor pas cu pas,

- numarul de conectari-deconectari ale unui aparat.

- numarul de sticle care au fost umplute intr-o statie de imbuteliere.
Numarul de evenimente poate fi comparat cu anumite valori prestabilite si in functie de rezultatul acestor
comparatii pot fi luate anumite decizii si date comenzile corespunzatoare. Exista mai multe tipuri de numaratoare,
printre cele mai uzuale fiind:

- numaratoarele unidirectionale crescatoare

- numaratoarele unidirectionale descrescatoare si

- numaratoarele bidirectionale care pot numara atat descrescator cat si

crescator.
Blocurile functionale

Pentru materializarea unor functii mai complexe menite sa usureze scrierea

programelor in limbaj LD sunt utilizate blocurile functionale (BF).
BF modeleaza diverse categorii de functii cele mai utilizate fiind:

- functii de incarcare a unor constante numerice,

- functii aritmetice,

- functii logice pe 8 sau 16 biti,

- functii de conversie a informatiei din diferite formate,

- functii de tratare a intreruperilor,

- functii pentru detectarea fronturilor crescatoare sau descrescatoare a

semnalelor,

- functii pentru realizarea controlerelor si secventiatoarelor,

- functii pentru actualizarea rapida a intrarilor si iesirilor,

- functii pentru comanda numaratoarelor de mare viteza.

Formatul si modul de functionare a blocurilor functionale difera de la un

automat la altul, fiind specific fiecarui producator in parte.

Restrictii in scrierea programelor orientate pe scheme de contacte

Atunci cand se realizeaza scrierea unui program LD pentru un automat programabil concret, trebuie sa se
tina seama de limitarile pe care pachetul de programe le poate avea:

- limitari privitoare la formatul diagramei LD

- limitari legate de modul de executie a programului

Limitarile tin de:

- proprietatile intrinseci ale limbajului;

- implementarile specifice ale diferitelor pachete de programe comerciale

Sunt datorate solutiilor tehnice adoptate de firmele producatoare pentru

implementarea diverselor elemente ale limbajului.
O parte a acestor limitari sunt prezentate in continuare:

- o bobina trebuie sa fie alimentata intotdeauna prin intermediul unui contact;

- bobina trebuie sa fie introdusa intotdeauna la capatul din dreapta al liniei;

- toate contactele trebuie sa fie pe directie orizontala;

- numarul contactelor pe o linie de alimentare a unei bobine este limitat prin

program;

- un grup de contacte poate alimenta o singura bobina;

- realizarea buclelor poate fi realizata intr-un singur mod sau poate sa nu fie

permisa;

-sensul curentului prin circuit este de la stanga la dreapta diagramei.

De obicei manualele de utilizare ale programelor contin toate informatiile

necesare pentru ca utilizatorul sa poata scrie programul in formatul acceptat de AP.
Interpretarea programelor LD

Exista doua moduri de interpretare a unui program LD:

- citirea se face pe linie - se citesc contactele pe linie, de la stanga la dreapta,

linie cu linie, incepand cu prima linie si terminand cu ultima;

- citirea se face pe coloana - se citesc contactele pe coloana, cate unul, de

sus pana jos, coloana cu coloana, incepand cu prima coloana din stanga si terminand cu
ultima din dreapta.
In ambele situatii trebuie
schemele de comanda cu relee:

sa

se

aiba

in

vedere

diferenta

fata

de

Relee: O modificare in starea unui contact din circuitul de alimentare a bobinei

unui contactor poate duce la modificarea imediata a starii acesteia indiferent daca mai
exista sau nu alte elemente legate in serie sau paralel cu acel contact.

Program LD: starea bobinei nu va fi modificata decat dupa ce se va citi starea

tuturor elementelor prin care aceasta estealimentata.

Datorita vitezei mari de executie a procesorului, acest lucru nu pune in general

nici o problema. Ea trebuie considerata in cazurile unor aplicatii critice unde ar putea sa
apara o functinare diferita de cea dorita.
Executia programului
Liniile programlui sunt evaluate de la stanga la dreapta si de sus in jos.
Ramificatiile din cadrul unei linii sunt evaluate de la stanga sus la dreapta jos.
Bobine fara memorie

Bobina -( )Pune bitul in 1 cand linia este evaluata la 1 logic si pus in 0 cand linia este
evaluata la 0 logic

Bobina negata -( / )Pune bitul in 0 cand linia este evaluata la 1 logic si pus in 1 cand linia este
evaluata la 0 logic ; in general nu e folosita datorita confuziei pe care o poate introduce
Bobina Set (Latch) -(S)-

Pune bitul in 1 cand linia este evaluata la 1 logic si nimic cand linia este
evaluata la 0 logic
Bobina Reset (Unlatch) --

- Pune bitul in 0 cand linia este evaluata la 1 logic si nimic

cand linia este evaluata la 0 logic

Contacte

Contact normal deschis -| |Valideaza linia de program la dreapta elementului daca linia este validata in
stanga acestuia si bitul corespunzator e in 1 logic.
Contact normal inchis -|/|Valideaza linia de program la dreapta elementului daca linia este validata in
stanga acestuia si bitul corespunzator este in 0 logic.
Contact activ pe frontul crescator -|P|

Contact activ pe frontul descrescator -|N|

- Valideaza partea dreapta a liniei de program pentru un ciclu cand partea

stanga este validata.

- Valideaza partea dreapta a liniei de program pentru un ciclu cand partea

stanga este invalidata.
Operatii cu memorare sau fara memorare

Definitie

- Valorile cu memorare isi mentin valoarea si dupa un ciclu deconectare-

reconectare la sursa de alimentare

- Valorile fara memorare iau valoarea initiala (de obicei 0) dupa un ciclu

deconectare-reconectare la sursa de alimentare

In majoritatea AP-urilor doar temporizatoarele si bobinele sunt elemente cu
memorare.