CUPRINS

Pagina

ARGUMENT………………………………………………………………2
CAPITOLUL 1 – GENERALITATI……………………………………..4
1.1 Elementele component ale transmisiei cu roti dintate……...4
1.2 Caracteristici constructive…………………………...…….......5
1.3 Conditii tehnologice. Solicitari mecanice…………………...6
1.4 Materiale…………………………………………………..……6
1.5 Rolul angrenajelor cu roti dintate in sistemele tehnice…….6
1.6 Elementele geometrice ale rotilor dintate…………….……...7
CAPITOLUL 2 – ASAMBLAREA ANGRENAJELOR CU ROTI DINTATE
CONICE…………………………………………………………………10
2.1 Pregatirea rotilor, arborilor si carcaselor………….………11
2.2 Asamblarea rotilor pe arbore…………………………..……11
CAPITOLUL 3 – DEFECTELE ANGRENAJELOR CU ROTI DINTATE
CONICE……………………………………………………………………
3.1 Verificarea angrenarii……………………………………..…14
CAPITOLUL 4 - REPARAREA ANGRENAJELOR CU ROTI DINTATE
CONICE…………………………………………………………………..19
CAPITOLUL 5 – NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII IN
ATELIERELE DE PRELUCRARI MECANICE………………….....22
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………24
ANEXE……………………………………………………………………25

1
ARGUMENT

Am ales aceasta tema de proiect intitulata “Montarea.Demontarea.Reconditionarea

angrenajelor conice” deoarece majoritatea aparatelor maşinilor şi utilajelor se compun
dintr-o serie de piese şi subansambluri. În foarte multe cazuri acestea trebuie să se
încadreze în anumite limite de abateri dimensionale de care se va ţine cont la execuţia
şi asamblarea lor.
In prezenta lucrare sunt tratate aspecte privind transmisiile cu roti dintate conice si
anume : caracteristicile si elementele componente ale acestor angrenaje, metodele de
reparare si de asamblare, rolul lor functional si, nu in ultimul rand, normele privind
tehnica securitatii muncii.
Transmisiile cu roti dintate conice joaca un rol important in sistemele tehnice
prezentand indeosebi avantaje, dar si dezavantaje, astfel ele asigura un raport de
transmisie constant , au durabilitate si siguranta mare in functionare , au randament
ridicat, au capacitate mare de transmitere a sarcinii, necesita intretinere usoara in timpul
exploatarii, dar pe de alta parte necesita prelucrare si montaj precis al pieselor
componente , transmit socuri si vibratii, iar in cele mai multe dintre cazuri functioneaza
cu zgomot.

Aceasta lucrare este alcatuita din 4 capitole, dupa cum urmeaza :

 Cap.1 – in care sunt expuse generalitati ale transmisiilor cu roti dintate conice,
printre care elemente componente si generalitati constructive ;
 Cap.2 – care prezinta etapele procesului tehnologic de asamblare a angrenajelor cu
roti dintate conice ;
 Cap.3 – in care sunt surprinse etapele procesului tehnologic de reparare a
angrenajelor cu roti dintate conice ;
 Cap.4 – privind normele de securitate a muncii in atelierele de prelucrari mecanice.
Consider ca realizarea proiectului urmareste dezvoltarea aptitudinililor de
studiu,implicarea competentelor specifice calificarii de Maistru Mecanic si a
capacitatea de selectare a informatiilor necesare realizarii unei documentatii pe baza
unei teme date .

2
CAPITOLUL 1
GENERALITATI

1.1 Elemente componente ale transmisiei cu roti dintate.

Transmisiile cu roti dintate sunt angrenajele pentru transmiterea miscarii de

rotatie, formate dintr-o roata conducatoare si una condusa, prevazute cu dantura
periferica. O astfel de transmisie este prezentata in fig.1.

Fig.1. Partile componente ale transmisiei cu roti dintate

Rolul functional in sistemele tehnice il reprezinta realizarea transmiterii
unor puteri mari intre arbori si asigurarea unui raport de transmitere constant.
Dintii rotii conducatoare patrund intre cei ai rotii conduse si ii apasa
succesiv, realizand o presiune de contact prin care se realizeaza angrenarea.

1.2 Caracterstici constructive.

In functie de caracteristicile constructive, exista mai multe criterii de clasificare,
dupa cum urmeaza:
 Dupa pozitia relativa a arborilor:
-cu arbori paraleli. In acest caz se folosesc roti cilindrice (fig.2a,b,c);

3
-cu arbori concurenti (se intersecteaza in plan.) In acest caz se folosesc roti conice
(fig.2.e)
-cu arbori neconcurenti (se intersecteaza in spatiu). In acest caz se folosesc fie roti
elicoidale , fie cremaliera
 Dupa tipul angrenarii:
-exterioara (fig.2 b,c,d,e,)
-interioara (fig.2a)
 Dupa specificul miscarii:
-fara transformarea miscarii de rotatie. Se foloseste un ansamblu roata-roata;
-cu transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie si invers se foloseste un
ansamblu roata-cremaliera.
 Dupa pozitia axei longitudinale a dintilor fata de axa de rotatie a rotilor:
-paralela (fig 1, 2a);
-inclinata (fig 2c); in V(fig 2d); in W, in Z, axa curba.
 Dupa configuratia suprafetei danturate:
-cilindrica, conica, melcata, alte forme de revolutie.
 Dupa forma curbei flancurilor:
-evolventa (fig.5), cicloida, arc de cerc (fig.3)
 Dupa raportul de transmitere n :
-angrenaj reductor. La acestea n1>n2 , angrenajul reduce turatia de la arborele
conducator;
-angrenaj multiplicator. La acestea n1<n2 , angrenajul multiplica turatia arborelui
conducator.

1.3 Conditii tehnologice. Solicitarile mecanice.

Conditiile de baza pe care trebuie sa le indeplineasca materialele utilizate la

confectionarea rotilor dintate sunt:
 rezistenta mare la oboseala prin incovoiere
 rezistenta mare la presiune de contact.
La alegera angrenajelor se va tine seama de sarcina maxima pentru care sunt
calculate si de caracteristicile mediului in care lucreaza. Montajul incorect sau
prelucrarea imprecise a rotilor conduc la o uzura rapida a angrenajului. Flancurile
profilului angrenajelor trebuie sa urmareasca curbe geometrice care sa asigure un
raport de transmitere constant. Una din aceste curbe este evolventa.

1.4 Materiale
In tabelul urmator sunt trecute caracteristicile principalelor materiale utilizate la
realizarea rotilor dintate precum si recomandari de utilizare.

4
1.5 Rolul angrenajelor cu roti dintate in sistemele tehnice.

Acest tip de angrenaj se foloseste in constructia de aparate, masini, instalatii,

echipamente, autoturisme, turbine ale centralelor energetice. Ele pot transmite
forte de la cateva grame sip uteri reduse (mecanisme tip ceasornic), pana la puteri
de zeci de mii de kilowati si viteze periferice de pana la 150m/s.
In constructia de masini de ridicat si transportat, utilaje metalurgice, chimice,
cat si in constructiile navale, apare necesitatea reducerii vitezei motorului de antrenare
pana la valoarea vitezelor diferitelor organe de lucru. Astfel s-au realizat reductoarele
de turatii, ce servesc la micsorarea vitezelor unghiulare si la marirea momentelor de
rasucire. Ele se executa sub forma compacta, fiind izolate de exterior printr-o carcasa
(fig 4).
In fig.5 sunt prezentate comparativ gabaritele reductorului cu o treapta si a
celui cu doua trepte.

fig.4 Protejarea angrenajelor cu ajutorul unei carcase

fig.5
Reductor cu o treapta si cu doua trepte

1.6 Elementele geometrice ale rotilor dintate

Elementele geometrice reprezentative ale unei roti dintate sunt standardizate si

prezentate in fig.6.

5
 Zona activa a flancului dintelui este cuprinsa intre cercul de baza si cercul
exterior.
 Inaltimea dintelui:
h=a+b[mm],
a- Inaltimea capului dintelui
b- Piciorul dintelui
 Pasul dintelui:
p =sd+sg[mm],
sd- grosimea dintelui
sg- largimea golului
 Numarul de dinti z :
z1 pentru roata mare
z2 pentru roata mica
Dd este diametrul de divizare [mm].
 Numarul minim de dinti
 Modulul rotii dintate m-reprezinta portiunea din diametrul de divizare care
revine unui dinte

fig.6 Elementele geometrice ale rotilor dintate

 Raportul de transmitere i :
se obtine raportand numerele de dinti ai celor doua roti z1 si z2 :

 Distanta dintre axele rotilor dintate

Valoarea ei se va determina cu semnul “+” pentru angrenarile exterioare,

respective cu semnul ”-” pentru cele interioare.
Valorile distantei dintre axe sunt standardizate.
6
CAPITOLUL 2
ASAMBLAREA ANGRENAJELOR CU ROTI DINTATE CONICE

Procesul tehnologic de asamblare cuprinde operatiile de montare in ordinea lor

succesiva, cu precizarea utilajului, a sculelor, a aparatelor de masurat si a dispozitivelor
necesara realizarii operatiilor de asamblare cu consum minim de timp si volum redus de
munca.
Pentru a proiecta procesul tehnologic de asamblare a unui produs sunt
necesare urmatoarele date initiale:
-desenul de ansamblu al produsului;
-desenele subansamblurilor componente;
-programul de productie si termenele de livrare ale produsului;
-conditiile tehnice de receptie si normele privitoare la precizia si rigiditatea
produsului ;
-utilajul existent.
Procesul de asamblare se executa in urmatoarea succesiune :
-alegera pieselor, controlul, transportul la locul de asamblare si pregatirea pentru
asamblare ;
-asamblarea prealabila si verificarea ei ;
-asamblarea definitiva ;
-reglarea si verificarea functionarii.
La asamblarea angrenajelor cu roti dintate conice se executa urmatoarele
operatii :
-pregatirea rotilor, a arborilor si a carcaselor in care se monteaza;
-asamblarea rotii din doua bucati;
-asamblarea rotii pe arbore;
-verificarea angrenarii.

2.1 Pregatirea rotilor, a arborilor si a carcaselor

Inainte de a se incepe asamblarea propriu-zisa, este necesar sa se faca o serie de

verificari privind precizia dimensionala, rugozitatea suprafetelor si eventualele
deformari ale rotilor dintate, ale arborilor sau ale carcaselor. Nu se admit ovalitati sau
conicitati ale alezajului sau ale arborelui peste limitele prescrise in documentatia
7
tehnica. Bavurile ramase pe muchiile dintilor de la prelucrarea mecanica se
indeparteaza prin pilire sau razuire.
La carcase, dupa ajustarea planului de separatie (in cazul carcaselor din 2
bucati ) se verifica alezajele in care se monteaza arborele.

2.2 Asamblarea rotilor pe arbore

Asamblarea rotilor dintate pe arbori poate fi realizata in mai multe moduri, in

functie de forma geometrica a partii arborelui pe care se monteza roata, de momentul
de rasucire transmis de la arbore la roata, de solutia adoptata pentru impiedicarea
deplasarii axiale etc.
In majoritatea cazurilor, rotile dintate se asambleaza pe suprafete cilindrice
si, mai rar, pe suprafete conice.
Rotile dintate fixe se asambleaza pe partea cilindrica a arborelui cu ajustaj
blocat, fortat, aderent si, in unele cazuri, presat usor.
Dupa ce arborele si roata s-au pregatit in vederea asamblarii, se monteaza
pana in canalul arborelui (acolo unde este cazul) si apoi se introduce roata dintata pe
suprafata cilindrica de centrare a arborelui.
Presarea rotilor pe arbori se realizeaza manual, in cazul rotilor de diametre
mici, si cu dispozitive speciale sau cu prese, in cazul rotilor de diametre mijlocii si
mari.
La introducerea rotii pe arbore, o atentie deosebita trebuie sa se acorde
centrarii rotii pe arbore, pentru a se evita montarea ei in pozitie necorespunzatoare.
Rotile dintate functioneaza normal daca la montarea lor se asigura
paralelismul arborilor, coincidenta centrelor de greutate ale rotilor dintate cu axele lor
de rotatie si respectarea distantei dintre axele arborilor.
Paralelismul si distanta dintre arbori se verifica cu ajutorul unor calibre-
dorn si ale micrometrului de interior.
La asamblarea unui angrenaj cu roti dintate conice, ambele roti trebuie
asezate astfel incat varfurile conurilor sa se gaseasca intr-un punct, iar generatoarele
conurilor de rulare sa coincida. Realizarea acestei asezari constituie reglarea angrenarii
rotilor dintate conice.
Pentru aceasta este necesar ca rotile conice sa se deplaseze in lungul
axelor respective (fig.2 c), fie ambele roti, fie numai una dintre ele.

Dupa ce s-a gasit pozitia reciproca a rotilor dintate, se face marcarea pentru
ca la asamblarile ulterioare ambele roti sa poate fi asezate in aceeasi pozitie.

8
 Distanta H pt una din roti se calculeaza in prealabil, iar reglarea si fixarea in
pozitia ceruta pentru cealalta roata se fac cu ajutorul unor adaosuri din otel cu grosimea
de : 0,1 ; 0,15 ; 0,2 ; 0,3 ; 0,5 ; 0,8 ; 1 sau 0,5mm.
In practica, simultan cu reglarea angrenajelor conice se executa si reglarea
celorlalte elemente ale ansamblului. De exemplu, in ansamblul angrenajului conic din
figura 8 reglarea jocului trebuie astfel executata incat, prin deplasarea rotii conduse 1,
jocul axial in rulmentii cu role sa ramana neschimbat. Pentru aceasta, se regleaza intai
jocul axial al rulmentilor prin modificarea distantei A intre locasurile din piesele 2 si 3.
In acest scop sunt prevazute adaosurile 4,de diferite grosimi, care se monteaza
intre flansele pieselor si corp.Urmeaza apoi strangerea piulitelor de fixare a pieselor2 si
3.

Fig. 7 Schema reglarii rotilor conice aflate in angrenare

Dupa reglarea definitiva a jocului axial in rulmenti, distanta A in

angrenajul rotilor 1 si 5 trebuie sa ramana tot timpul constanta.
In cazul ca jocul angrenajului rotilor dintate trebuie marit, ceea ce se
poate obtine prin deplasarea la dreapta a rotii 1, garniturile sunt scoase de sub flansa
piulitei 2 si montate la partea dreapta, si invers, in cazul cand trebuie redus jocul din
angrenaj.

Jocul la flancuri , in cazul angrenarii rotilor dintate conice, reprezinta

distanta dintre flancurile care nu transmit efort dintilor rotilor imbinate , cand flancurile
9
active sunt in contact. Acest joc se poate verifica cu ajutorul calibrelor de interstitii, ale
comparatorului sau al unei placute de plumb.
Marimea acestui joc se stabileste in raport cu precizia, dimensiunile si
modulul rotilor dintate .

Fig 8 Reglarea angrenajelor conice

10
CAPITOLUL 3 – DEFECTELE ANGRENAJELOR CU ROTI DINTATE
CONICE

Verificarea angrenarii

Controlul calitatii asamblarii grupului de repere in cadrul subansamblului sau

ansamblului se face prin verificarea petei de contact (nu trebuie confundata proba petei
de contact in stare asamblata a angrenajului, cu proba petei de contact efectuata in stare
nemontata a angrenajului cand cele 2 roti dintate sunt fixate pe dornuri, prinse intre
varfuri).
Pentru a efectua acest control, danturile celor doua roti ale angrenajului
supus verificarii sunt mai intai spalate si degresate , dupa care flancurile dintilor rotii
dintate conducatoare se vopsesc cu un strat subtire de albastru de Paris sau amestec de
negru de fum cu petrol. Apoi ,roata conducatoare se roteste incet, de preferinta manual,
urmarindu-se amprentele lasate pe flancurile dintilor rotii dintate conduse.
Pe dintii rotii nevopsite apar pete, dupa care se apreciaza calitatea
angrenajului.
Se considera ca angrenarea este buna, daca pata de vopsea apare in partea
subtire a dintelui rotii dintate, cand rotile nu sunt in sarcina,iar sub sarcina in pozitie
centrala (fig 9).
Fig. 9 Pete de contact la verificarea angrenarii rotilor
dintate conice
a – la functionarea fara incarcare
b – la functionarea sub sarcina
Daca petele de vopsea sunt diferite, atunci
asamblarea este considerata necorespunzatoare, fiind
generata de urmatoarele cauza :
-joc insuficient intre flancurile rotilor(fig.10.1)
-unghiul dintre axe este mai mare decat cel
prevazut (fig.10.2)
-unghiul dintre axe este mai mic decat cel
prescris(fig.10.3)

11
Fig .10 Angrenari defectuoase

Daca petele de vopsea sunt situate pe o parte a dintelui, la capatul ingust,

iar pe cealalta parte, la capatul gros, inseamna ca axele rotilor dintate nu sunt in acelasi
plan.
La angrenarea rotilor dintate conice elicoidale sau hipoide, datorita
montajului gresit, petele de vopsea care se obtin prin rotirea in ambele sensuri au pozitii
si marimi diferite.
Inlaturarea acestor defecte se poate realiza prin :
-apropierea rotii conduse de cea conducatoare (fig.11. 1 si 4 )
-indepartarea rotii conduse de cea conducatoare (fig.11. 2 si 3)
-apropierea rotii conducatoare de axa rotii conduse (fig. 11. 5) sau indepartarea
acesteia (fig.11.6).
Unghiul dintre axele rotilor dintate conice ale unui angrenaj conic se
verifica cu ajutorul unui dorn calibrat 1, care se introduce intr-unul din alezajele din
carcasa si al unui sablon 2 care se introduce in celalalt alezaj. (v. Fig.7 si fig 12).
Unghiul se verifica prin introducerea unui calibru de interstitii intre dorn
si sablon.
Daca unghiul dintre cele doua alezaje este de 90 de grade, atunci intre cele
doua brate ale sablonului si dorn nu va exista joc.
In practica, calitatea angrenarii si modul de functionare a angrenajului se
apreciaza si dupa zgomotul produs.

12
 Fig.11
Defectele rotilor dintate elicoidale sau hipoide

Fig.12 Verificarea unghiului

Rotile dintate care angreneaza intre ele trebuie sa se roteasca lin, iar
zgomotul produs de ele sa fie permanent uniform.
Zgomotul prea mare sau schimbator se produce totdeauna din cauza
erorilor de executie sau de montare a rotilor dintate.
In functie de caracterul zgomotului produs in timpul functionarii se
stabilesc si cauzele care le genereaza, si anume :
-zgomotul pulsat se datoreaza excentricitatii rotilor ;
-vajaitul puternic si socurile se datoreaza pasului mare si profilului neuniform ;
-scartaitul este generat de asperitatile de pe profilul dintilor etc.
Datorita profilului complex, precizia functionala a angrenajelor dintate
depinde de precizia de executie a lor si de abaterile de montare a organelor dintate in
mecanism. Ca urmare, controlul rotilor dintate se va face diferentiat, adica pe fiecare
element sau parametru in parte si complex, in angrenare. Controlul diferentiat se
executa atat pe parcursul procesului tehnologic de prelucrare, cat si in cadrul
controlului final de atelier, cand se verifica mai ales parametrii de exploatare ai
angrenajelor. Controlul complex permite o apreciere globala a calitatii functionale a
rotii sau angrenajului.

13
CAPITOLUL 3
REPARAREA ANGRENAJELOR CU ROTI DINTATE CONICE

In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare

neintrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta
acestora. Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma,
dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea reparatiei.
Repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe
sisteme, principalele fiind urmatoarele :
-sistemul de reparatii executate dupa necesitate ;
-sistemul de reparatii pe baza de constatari ;
-sistemul de reparatii cu planificare rigida ;
-sistemul preventiv de reparatii periodice planificate ;
Lucrarile de reparatii reprezinta ansamblul de masuri luate pentru
reconditionarea sau inlocuirea pieselor componente uzate ale masinii-unelte in vederea
mentinerii caracteristicilor functionale ale acesteia.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atat in procesul de frecare cat si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din
cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze. In cazul rostogolirii , metalul se distruge datorita uzarii si oboselii
stratului superficial, iar in unele cazuri si din cauza strivirii.
Organele masinilor, utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz
atat datorita cauzelor aratate mai sus, cat si unor defecte constructive sau a reparatiilor
defectuase. Asemenea defecte sunt : alegerea unor materiale si a unui tratament termic
care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor ; alegerea incorecta a jocurilor si
a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor ; utilizarea unei metode nerationale de
imbinare a pieselor ; datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in
frecare ; alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafetele in frecare ; rezistentza si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau
reglarea incorecta a mashinii, utilajului sau instalatiei.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea
sistemelor de sigurantza, de blocare si a limitatoarelor de cursa. Cresterea duratei de
serviciu a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin
perfectionarea metodelor de reparare , marirea rezistentei la uzare a pieselor, controlul
uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.
De obicei, dintii rotilor dintate se rup in dreptul racordarii, iar la rotile cu
dinti inclinati la varfuri.
Adevarata cauza de scoatere a unei roti din functiune este distrugerea
flancurilor dintilor datorita uzarii, griparii, strivirii, exfolierii, etc.

14
 La aparitia unuia dintre fenomenele aratate roata in cauza trebuie inlocuita.
Odata cu aceasta se inlocuieste si roata cu care angreneaza.
Este gresita practicarea inversarii rotilor dintate in asa fel ca ele sa alunece
pe flancurile opuse. Prin aceasta inversare jocul dintre dinti nu poate fi eliminat.
O reparare propriu-zisa poate fi facuta numai la rotile dintate, de mica
importanta, care lucreaza la viteze periferice mici (sub 0,3 m/s), cu modulul de peste
3mm al caror numar de dinti uzati sau rupti nu depaseste 10% din numarul total de
dinti, iar dintii sunt asezati in sir.
Repararea poate fi facuta prin inlocuirea dintilor uzati sau rupti cu un sector
dintat, scos dintr-o coroana dintata. Sectorul dintat are, la partea opusa dintilor, forma
de coada de randunica.
Se indeparteaza prin rabotare sau frezare dintii respective si odata cu
aceshtia se indeparteaza si o parte din coroana rotii sub forma de coada de randunica .
Se scoate dintr-o coroana dintata, special executata, avand aceleas
dimensiuni ca si roata de reparat, un sector dintat egal cu canalul executat in roata.
Sectorul dintat se monteaza prin fretare, cu ajutorul suruburilor sau prin
sudare (fig.13 a,b).
Repararea mai poate fi facuta prin indepartarea prin strunjire a coroanei
uzate si montarea prin fretare a unei coroane dintate noi. In redarea montarii prin fretare
se procedeaza astfel :
-se incalzeste coroana intr-un cuptor electric sau cu flacara pana la temperatura
de 500-600 °C;
-se scoate afara si se curata interiorul de zgura ;
-se introduce pe roata cu lovituri usoare de ciocan ;
-se raceste complet intr-un loc lipsit de curenti de aier, iar dupa racire se
asigura fixarea prin suruburi sau sudura aplicata lateral.
Roata, astfel obtinuta, se strunjeste fin la exterior si frontal, se
dantureaza, se severuieste si se rectifica. In acelas fel se pot repara si rotile dintate
conice etc. Atat la unele cat si la celelalte asigurarea contra rotirii pe arbore se face prin
2 pene paralele, dispuse la 180 ° una fata de alta.
Sectoarele dintate se repara in acelasi fel ca si rotile dintate.

Fig. 13 Repararea dintilor uzati

15
CAPITOLUL 4

NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII IN ATELIERELE DE

PRELUCRARI MECANICE
In scopul eliminarii pericolului de accidentare la locul de munca este necesar sa
se respecte urmatoarele masuri si reguli principale:
 Imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp, mansetele de
asemenea, bine stranse, iar hainele incheiate;
 Femeile vor purta basmale astfel legate incat parul sau colturile basmalei
sa nu iasa afara spre a evita pericolul de prindere de catre organele in
miscare ale masinilor-unelte;
 Cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn de esenta
tare, fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor
sigura si comoda;
 Daltile, surubelnitele si pilele vor fi bine fiixate in maner si prevazute in
acest scop cu un inel metalic pentru fixarea manerului de lemn pe capatul
dinspre scula;
 Folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate, inflorite
sau stirbite, precum si a uneltelor de mana improvizate este interzisa;
 Folosirea cheilor cu fisuri este interzisa;
 Diversele lucrari de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu exploziv
trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase (cupru, bronz
etc);
 Uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu
dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum si cu dispozitive care sa
impiedice functionarea lor necomandata;
 Alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri de
munca se va face numai de la surse cu tensiuni de 24V, tensiune
considerata ca nepericuloasa in cadrul unei atingeri acidentale;
 Pentru productia impotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale de
atingere, toate masinile-unelte, caroseriile metalice ale utilajelor
electronice de actionare, comanda si control vor fi protejate prin legare la
pamant si la nul inainte de darea lor in exploatare;
 Toate masinile-unelte si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in buna stare
de functionare si sa aiba dispozitive de pornire si oprire asezate la
indemana, astfel incat sa excluda posibilitatea manevrarii lor
intamplatoare;
16
 Se interzice executarea lucrarilor pe masini-unelte cu instalatii si
mecanisme defecte, precum si de catre persoane care nu cunosc
particularitatile constructive ale masinilor-unelte respective;
 Zonele periculoase ale masinilor-unelte si instalatiilor trebuie sa fie
prevazute cu paravane sau ecrane de protectie fixate constructiv;
 Piesele care se prelucreaza prebuie sa fie bine fixate in dispozitivul de
prindere;
 La prelucrarea pieselor care care ies in afare gabaritului masinii-unelte,
este necesar sa se amenajeze aparatoare speciale;
 Pietrele abrazive ale polizoarelor, masinilor de rectificat trebuie sa fie
ingradite cu aparatoare din tabla prevazute cu ecrane transparente;
 Pietrele abrazive, inainte de a fi montate pe masinile-unelte, trebuie sa fie
incercate la masinile speciale, la turatii care sa depaseasca cu 50-60%
turatia de lucru;
 Se interzice oprirea masinilor-unelte cu obiecte improvizate;
 Repararea, ungerea sau curatirea masinilor-unelte, mecanismelor si
aparatelor se va face numai cand acestea nu functioneaza.

17
BIBLIOGRAFIE

1. Liliana Tenescu, Ilie Banica – Mecanica aplicata – Manual pentru clasa a X-

a, Editura Sigma, Bucuresti, 2005
2. N. Huzum, G. Rantz - Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor
de masini – manual pentru licee industrial, E.D.P., Bucuresti, 1978
3. I. Gheorghe si col. – Masini si utilaje industrial – manual pentru licee
industrial, E.D.P., Bucuresti, 1980
4. Ion Ionescu si col. – Cultura de specialitate domeniul mecanic – manual
pentru clasa a IX-a Scoala de arte si meserii, Ed. LVS Crepuscul, 2004
5. Stefan Pece si col. –Protectia Muncii – E.D.P. R.A. –Bucuresti, 1999
6. Reteaua de internet

18
ANEXE

fig.2 Tipuri de angrenaje

fig.3 Elementele geometrice ale unui angrenaj

19
 Tabel:

Denumire Caracteristici Recomandari de utilizare

Otel carbon de Prin tratamente termice Se utilizeaza la roti cu
calitate sau/si termochimice,isi diametre<500mm;prezinta
OLC10…OLC60 maresc rezistenta la oboseala rezistenta la sarcini importante
si la viteze mari de lucru
Otel carbon obijnuit Nu se pot trata termic; au Utilizate rar si numai la roti de
OL37…OL60 proprietati inferioare importanta secundara .
precedentelor.
Otel turnat OT50, Se toarna in forme. Roti dintate cu diametre
OT60 >500mm.
Otel aliat 35CN 15; Rotile se vor obtine prin Se folosesc pentru roti dintate
33Moc11;41MoC11 forjare sau matritare, fiind importante, cu diametre
etc. oteluri laminate. <500mm.
Fonta cenusie Fc15 Se toarna usor;rezista la Roti cu viteze mici ce lucreaza
… Fc30;fonta cu uzura in deosebi in medii cu praf.
grafit nodular
Fgn70-2
Bronz Rezista foarte bine la Numai la roti
oboseala si la uzura melcate(materialul este
deficitar)
Materialele plastic, Se utilizeaza la sarcini mici, Rezistenta este apropiata de
textolit, lignofol, in medii corozive, la masini cea a fontei; rezista foarte bine
poliamide, textile, tipografice, etc. Se la coroziune, uzura, vibratii;
bachelita, recomanda utilizarea lor in functioneaza fara zgomot;
policarbonati. angrenare cu rotile metalice. avand coefficient mic de
frecare, pot functiona fara
ungere;sunt sensibile la
o
temperaturi>80 C si la
umiditate.

20