Sunteți pe pagina 1din 6

FIBROMUL UTERIN

SERBAN ADRIANA-MIOARA
3B AMG

Fibromul uterin reprezinta o afectiune cu care una din trei femei aflate
la varsta fertila se confrunta, devenind tot mai necesara informarea
pacientelor cu privire la aceasta boala, la implicatiile sale si la
metodele de tratament.

Ce este fibromul uterin?


Fibromul uterin, numit si miom sau leiomiom, reprezinta o masa de tesut
crescuta anormal la nivelul uterului, fiind considerat cea mai frecventa tumora
benigna genitala.

Foarte important de stiut este faptul ca fibromul uterin NU reprezinta o forma


de cancer, nu este o tumora maligna ci benigna, asadar daca ati fost
diagnosticate cu aceasta boala, nu trebuie sa va fie teama de investigatii sau
de urmari. Astazi exista multiple metode de tratament, asadar informarea si
discutia cu medicul sunt foarte importante.

Fibromul uterin – incidenta


Se estimeaza ca o femeie din trei sufera de fibrom uterin. Datele statistice
arata ca aceasta boala afecteaza in special femeile cu varste intre 35 si 55 de
ani.

Circa 20-40% dintre femeile cu varsta pana in 35 de ani sufera de fibrom


uterin, iar odata cu inaintarea in varsta incidenta bolii creste la 70-80%.

Femeile aflate la menopauza nu mai prezinta risc de aparitie a fibroamelor


uterine, pentru ca scad concetratiile hormonilor ovarieni – estrogen si
progesteron. Fibroamele prezinta receptori pentru hormonii sexuali, de aceea
atunci cand acestia scad, fibroamele nu se mai dezvolta.
Tipuri de fibrom uterin si simptomele caracteristice
Fibroamele uterine pot creste in interiorul cavitatii uterine, in peretele uterin
sau chiar in exteriorul uterului, proeminand in abdomen. Clasificarea
fibroamelor uterine le imparte in 3 mari categorii, insa exista si cazuri mai rare
despre care vorbim in randurile de mai jos.

In functie de tipul fibromului uterin apar si simptome specifice, astfel:

 Fibroamele intramurale: cresc in peretele uterin si sunt cele mai frecvente


tipuri. Simptomele asociate: senzatie de balonare, presiune si durere in
abdomenul inferior, sangerari menstruale abundente, dureri de spate,
urinari frecvente sau alte tulburari urinare, constipatie, infertilitate, avort
spontan sau complicatii ale sarcinii.
 Fibroamele subseroase: acestea se dezvolta la nivelul peretelui exterior al
uterului, crescand in abdomen. Atunci cand sunt mari, aceste fibroame
exercita presiuni pe organele din jurul uterului, provocand simptomatologie
specifica. De exemplu, daca fibromul creste anterior, preseaza vezica
urinara si provoaca urinari frecvente. Daca fibromul se dezvolta in spatele
uterului, poate provoca dureri de coloana sau poate presa rectul, ducand la
constipatie. Exista situatii cand fibromul subseros se leaga de uter printr-un
cordon vascularizat (fibrom subseros pediculat), existand riscul sa se
rasuceasca si sa produca dureri abdominale intense.
 Fibroame submucoase: acestea cresc la nivelul peretelui intern al uterului,
proeminand in cavitatea uterina. Exista situatii cand si aceste fibroame
raman legate de uter prin intermediul unui cordon vascularizat, situatii cand
pot sa apara contractii uterine si crampe dureroase in incercarea de a
elimina fibromul. Fibroamele submucoase se asociaza cu tulburari
menstruale grave, sangerari abundente, dureri la menstruatie si cicluri
neregulate.

In cazuri mai rare se pot intalni fibroame dezvoltate la nivelul ligamentelor care
sustin uterul (fibroame intraligamentare) sau la nivelul colului uterin (fibroame
cervicale).
Fibromul uterin – cauze si factori de risc
Cauzele exacte ale aparitiei fibromului uterin nu sunt pe deplin cunoscute, insa
au fost identificati o serie de factori de risc cum ar fi:

 Factorii genetici;
 Sarcina: se pare ca fibroamele cresc mai mult in sarcina. De altfel, un
numar mai mare de sarcini are rol protector pentru aparitia fibromului
uterin.
 Obezitatea creste riscul dezvoltarii unui fibrom uterin;
 Tulburarile hormonilor ovarieni;
 Consumul frecvent de alcool;
 Dieta saraca in fructe si legume proaspete, dar bogata in carne (in special
carne rosie);

Fibromul uterin – semne si simptome


Este important de mentionat ca femeia care sufera de fibrom uterin nu se
confrunta doar cu simptomele fizice, cauzate de prezenta fibromului, ci si cu o
serie de tulburari in sfera psiho-emotionala, datorate afectarii calitatii vietii pe
care prezenta acestei tumori o produce.

Simptomele frecvente ale fibromului uterin includ:

 Menstruatii neregulate;
 Sangerari menstruale abundente (menoragie) si sangerari intre menstruatii
(metroragie);
 Anemie;
 Durere si presiune pelvina, inclusiv durere in timpul actului sexual
(dispareunie);
 Dureri de spate;
 Marirea in dimensiuni a abdomenului;
 Senzatie de balonare permanenta;
 Constipatie;
 Tulburari urinare: incontinenta urinara, mictiuni (urinari) frecvente, rar blocaj
ureteral sau blocaj renal;
 Infertilitate;
 Probleme in sarcina sau chiar avort spontan.
Fibromul uterin poate afecta grav calitatea vietii femeii. Din cauza sangerarilor
abundente la menstruatie, dar si intre menstre, viata profesionala a pacientelor
poate fi afectata, acestea lipsind unerori de la serviciu sau confruntandu-se cu
o stima de sine scazuta. Viata sociala poate suferi de asemenea, scazand
disponibilitatea de a iesi mai des in oras sau cu prietenii.

Femeia cu fibrom uterin devine mai putin comunicativa, se simte mereu


obosita din cauza anemiei, se poate confrunta cu depresii si tulburari psiho-
emotionale. In plan psihic femeile cu fibrom pot acuza depresie, indiferenta
fata de micile bucurii ale vietii, indiferenta fata de propria imagine (nu mai dau
importanta vestimentatiei, ingrijirii personale, iar starea de oboseala
incurajeaza aceste manifestari).

Viata intima sau familiala poate fi afectata atunci cand femeia sufera de fibrom
uterin. Contactele sexuale sunt mai rare, adesea dureroase, comunicarea cu
partenerul poate fi defectuoasa, de aceea este important ca familia sa sustina
pacienta pe tot parcursul tratamentului.

Diagnosticul fibromului uterin


Fibromul uterin este o tumora ce poate creste unoeri rapid, de aceea este
indicat ca consultul ginecologic sa se efectueze la fiecare jumatate de an.
Tumora poate fi decelata prin palpare, atunci cand este mare, sau descoperita
la o ecografie abdominala joasa ori transvaginala.

Tipul fibromului, dimensiunea acestuia, precum si tratamentul vor fi stabilite de


medic in cadrul unui consult de specialitate.

Analizele de sange pot sugera anemia, datorata sangerarilor abundente pe


care le are femeia cu fibrom uterin.

Tratamentul fibromului uterin


Scopul tratamentului este acela de a diminua simptomele si de a scadea
dimensiunile fibromului. Atunci cand stabileste tratamentul, medicul trebuie sa
ia in considerare dorinta pacientei de a evita sau nu interventia chirurgicala,
precum si aceea de a-si pastra fertilitatea.

Terapiile medicamentoase si tratamentul pre-operator in cazul fibromului uterin

Femeile diagnosticate cu fibrom uterin s-au simtit adesea dezorientate cu


privire la posibilitatile de tratament, mai ales atunci cand se aflau supuse unor
optiuni extreme, cum ar fi histerectomia. Astazi se poate recomanda Ulipristal
acetat 5 mg, un tratament cu rezultate foarte bune ce reduce simptomatologia
fibroamelor, scade dimensiunea acestora si imbunatateste calitatea vietii,
putandu-se astfel evita abordarea chirurgicala ca mijloc de tratament al
fibroamelor.

Iata ce optiuni de tratament nechirurgical exista la momentul actual pentru


fibromul uterin:

 modulatori selectivi ai receptorilor de progesteron: Ulipristal acetat 5 mg


face parte din tratamentele de ultima generatie ale fibroamelor uterine,
eficacitatea sa fiind demonstrata prin studii clinice si de specialitate.
Ulipristal acetat 5 mg reduce semnificativ sangerarile, durerea si
simptomele fibromului uterin, reduce dimensiunile tumorii si ajuta la
imbunatatirea calitatii vietii femeii. Se administreaza oral si reprezinta
astazi una dintre cele mai alese metode de tratament medicamentos in
cazul fibroamelor care nu impun interventie chirugicala obligatorie.
 Contraceptivele hormonale, utilizate mai mult ca adjuvante in ameliorarea
simptomelor, insa acestea nu ajuta la scaderea dimensiunilor fibroamelor;
 Medicamentele analogi GnRH (triptorelina, leuprolid acetat etc.) scad
nivelul de hormoni sexuali (estrogeni si progesteron) prin inhibarea gladei
hipofize, ajutand in ameliorarea simptomelor si reducerea dimensiunilor
fibromului. Din pacate aceste medicamente au efecte secundare ce implica
simptome asemenatoare menopauzei: bufeuri, scaderea apetitului sexual,
uscaciune vaginala, tulburari ale dispozitiei, cresterea riscului pentru
osteoporoza etc.
 Antifibrinolitice: se folosesc in incercarea de a reduce sangerarile, insa
eficienta este inconstanta.

Terapia chirurgicala si minim invaziva a fibromului uterin

Atunci cand terapia medicamentoasa fie nu este eficienta, fie nu este indicata
din pricina unor complicatii sau a dimensiunilor foarte mari ale fibromului, se
impune terapia chirurgicala sau minim invaziva.

Optiunile de interventie pot fi:

 Embolizarea fibromului uterin – o metoda ce presupune inchiderea vaselor


de sange care hranesc fibromul;
 Histerectomia – metoda chirurgicala care consta in extirparea uterului.
Ovarele pot fi pastrate mai ales daca femeia este tanara, pentru a nu intra
precoce la menopauza.
 Miomectomia – consta in extirparea stricta a fibromului si este folosita in
cazul femeilor care doresc sa isi pastreze fertilitatea.

In cazul fibroamelor mici, care nu se dezvolta in cavitatea uterina si care sunt


complet asimptomatice, medicul poate sa nu recomande niciun tratament,
sugerand monitorizarea la 6 luni a fibromului. Astfel de situatii sunt frecvente si
expectativa poate reprezenta o alegere buna.

IMPORTANT: la fiecare 6 luni este recomandat sa faceti consultul ginecologic


si testul Papanicolau pentru mentinerea sanatatii genitale.

S-ar putea să vă placă și