Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SERBAN ADRIANA-MIOARA
3B AMG
Fibromul uterin reprezinta o afectiune cu care una din trei femei aflate
la varsta fertila se confrunta, devenind tot mai necesara informarea
pacientelor cu privire la aceasta boala, la implicatiile sale si la
metodele de tratament.
In cazuri mai rare se pot intalni fibroame dezvoltate la nivelul ligamentelor care
sustin uterul (fibroame intraligamentare) sau la nivelul colului uterin (fibroame
cervicale).
Fibromul uterin – cauze si factori de risc
Cauzele exacte ale aparitiei fibromului uterin nu sunt pe deplin cunoscute, insa
au fost identificati o serie de factori de risc cum ar fi:
Factorii genetici;
Sarcina: se pare ca fibroamele cresc mai mult in sarcina. De altfel, un
numar mai mare de sarcini are rol protector pentru aparitia fibromului
uterin.
Obezitatea creste riscul dezvoltarii unui fibrom uterin;
Tulburarile hormonilor ovarieni;
Consumul frecvent de alcool;
Dieta saraca in fructe si legume proaspete, dar bogata in carne (in special
carne rosie);
Menstruatii neregulate;
Sangerari menstruale abundente (menoragie) si sangerari intre menstruatii
(metroragie);
Anemie;
Durere si presiune pelvina, inclusiv durere in timpul actului sexual
(dispareunie);
Dureri de spate;
Marirea in dimensiuni a abdomenului;
Senzatie de balonare permanenta;
Constipatie;
Tulburari urinare: incontinenta urinara, mictiuni (urinari) frecvente, rar blocaj
ureteral sau blocaj renal;
Infertilitate;
Probleme in sarcina sau chiar avort spontan.
Fibromul uterin poate afecta grav calitatea vietii femeii. Din cauza sangerarilor
abundente la menstruatie, dar si intre menstre, viata profesionala a pacientelor
poate fi afectata, acestea lipsind unerori de la serviciu sau confruntandu-se cu
o stima de sine scazuta. Viata sociala poate suferi de asemenea, scazand
disponibilitatea de a iesi mai des in oras sau cu prietenii.
Viata intima sau familiala poate fi afectata atunci cand femeia sufera de fibrom
uterin. Contactele sexuale sunt mai rare, adesea dureroase, comunicarea cu
partenerul poate fi defectuoasa, de aceea este important ca familia sa sustina
pacienta pe tot parcursul tratamentului.
Atunci cand terapia medicamentoasa fie nu este eficienta, fie nu este indicata
din pricina unor complicatii sau a dimensiunilor foarte mari ale fibromului, se
impune terapia chirurgicala sau minim invaziva.