ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CHRISTIANA”

GALAŢI

LUCRARE DE
DIPLOMĂ

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU OCLUZIE

INTESTINALĂ

COORDONATOR
NINA STREŞINĂ

CANDIDAT
Monica MUSCĂ

2013
MOTTO:

"Viața nu înseamnă a respira, ci a activa, a ne folosi de

organele, de simțurile, de facultățiile noastre, de toate părțile din noi
înșine – aceasta ne dă sentimentul rezistenței noastre."

J.J. ROUSEAU- "EMILLE"

 CUPRINS

PREZENTARE CONCEPTULUI NURSING

1. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV........

2. OCLUZIA INTESTNALĂ...............................................

3. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE A POPULAȚIEI CU AFECȚIUNI

ALE APARATULUI DIGESTIV........................

4. PREGĂTIREA PREOPERATORIE...............................................

4.1 PREGĂTIREA GENERALĂ....................................

4.2 PREGĂTIREA DIN PREZIUA INTERVENȚIEI

CHIRURGICALE.............................................................

5. ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE.............................................
6. APLICAREA CONCEPTULUI DE NURSING ÎN ÎNGRIJIREA
BOLANVILOR CU OCLUZIE INTESTINALĂ............................
7. PLAN DE ÎNGRIJIRE..............
BIBLIOGRAFIE................................................................
 PREZENTARE CONCEPTULUI DE NURSING

A FI NURSA ÎNSEAMNĂ:

Să nu fi niciodată supărat.
Să fi deseori frustată.
Să fi înconjurata de probleme.
Să ai atât de multe de facut si atât de putin timp.
Să porti o responsabilitate foarte mare şi sa ai foarte puţina autoritate.
Să intri în vieţile oamenilor şi sa marchezi o diferenţa. Unii te vor
binecuvanta, alţii te vor blestema.
Vei vedea oameni în starea lor cea mai proastă şi în starea lor cea mai
bună.
Vei vedea viaţa începând şi sfarşindu-se.
Vei experimenta victorii triumfătoare şi eșecuri devastastoare.
Vei plânge mult.Vei râde mult.
Vei şti ce înseamnă să fi om și să fi uman.

(PRO NURSE Washinton D.C. - D.S.A.)

 Trăim într-o lume în continuă schimbare, iar pentru societatea de astăzi, multe
din problemele individului tind să devină din ce în ce mai mult, probleme ale
societăţii. Efectele extinse ale transformărilor care au loc în dinamica socială
determină această schimbare de atitudine. În acelaşi timp, problemele majore ale
societăţii se înscriu ca factori modelatori ai personalităţii individului. Respectarea
individualităţii se conturează tot mai mult ca şi regulă esenţială a unei societăţi
civilizate.
În acest context, procesul de nursing, se defineşte ca un proces dinamic,
adaptabil la cerinţele individului şi trebuinţele societăţii, mentinându-şi nealterat
obiectivul principal, obţinerea unei mai bune stări de sănatate pentru individ,
familie, comunitate.
Astăzi procesul de nursing a căpătat valenţe noi, rolul asistentului medical a
devenit mai complex, în sensul lărgirii sferei de activitate, una dintre îndatoriri fiind
aceea "de a diagnostica şi stabili atitudinea terapeutică adecvată pentru
răspunsul individului faţă de o problemă de sănătate actuală sau potenţială”.
În centrul îngrijirilor de sănătate se află pacientul, dar el nu mai este perceput
simplist doar ca un individ ce suferă de o anumita boală, ci este apreciat holistic ca o
persoană cu necesităţi fizice, emoţionale, psihologice, intelectuale, sociale şi
spirituale. Aceste necesităţi inter-relaţionează, sunt interdependente, de egală
importanţă şi reprezintă fundamentul intervenţiilor asistentului medical ce va trebui să
se adapteze la o infinitate de reacţii, manifestări, trăiri, relaţii interpersonale, generate
de unicitatea profilului psihic al protagoniştilor implicaţi şi de specificul situaţiei
concrete în care îşi desfăşoară activitatea.
Este important ca asistentul medical să fie familiarizat cu aspectul complex al
naturii psihice umane, să înţeleagă că indivizi diferiţi au reacţii diferite faţă de
aceeaşi problemă urmare a structurii lor unice de personalitate. Există mai multe
accepţiuni ale conceptului de personalitate, dar cea mai folosită este aceea ce
defineşte personalitatea ca fiind "organizarea mai mult sau mai puţin durabilă a
caracterului, temperamentului, inteligenţei şi fizicului unei persoane; organizare ce
determină adaptarea sa unică la mediu” , (Eysenck).
 Suntem ceea ce suntem şi devenim ceea ce devenim, în mare parte, datorită
contextului social în care existăm şi ne desfăşurăm activitatea. Socializarea se
realizează în interiorul diverselor grupuri umane (familie, şcoală, prieteni, colectiv de
muncă). Grupul intermediază individului relaţia cu societatea şi cu sine.
Individul dezvoltă concomitent şi continuu relaţii informaţionale cu lumea
externă şi cu propria fiinţă, întreţinând la nivelul normalului, un echilibru între
cunoaşterea de sine şi cunoaşterea realităţii. Fiecare ne naştem cu un potenţial uman
care se valorifică şi se dezvoltă treptat pnn socializare, asimilarea valorilor şi
comportamentelor sub forma unei învăţări continue.
Conceptul holistic de apreciere a individului poate fi rezumat în câteva idei
principale ce stau la baza susţinerii ştiinţifice a desfăşurării procesului de nursing:
- individul este un tot unitar caracterizat prin integritate şi el reprezintă mai
mult decât suma părţilor sale componente;
- individul este în permanentă interacţiune cu mediul înconjurător, schimbând
materie şi energie cu acesta;
- evoluţia fiziologică a individului este ireversibilă şi unidirecţională în timp şi
spaţiu;
- individul uman se caracterizează prin capacitate de abstracţie, imaginaţie,
senzaţii, emoţii.
Toate aceste aprecieri subliniază evoluţia conceptului "îngrijirilor de sănătate"
de-a lungul timpului şi adaptarea acestuia la principiile de organizare actuală a
sistemului sanitar, urmărind în principal rolul asistentului medical:
- asistentul medical reprezintă un element important al echipei medicale;
- asistentul medical desfăşoară o activitate autonomă, cu competenţe bine
stabilite;
- activitatea medicală nu vizează doar tratarea eficientă a îmbolnăvirilor, în
prezent accentul se pune pe prevenirea bolilor şi promovarea stării de sănătate;
- rolul asistentului medical intervine atât în îngrijirea individului cât şi a
comunităţii (promovarea sănătăţii, educaţia pentru sănătate).
Organizarea datelor culese în vederea întocmirii planului de îngrijire se poate
face conform unui model conceptual. Conceptele sunt necesare în nursing pentru a
lega teoria de practică, iar pentru a fi complete trebuie să conţină elemente critice
severe precum procesul de nursing, un scop anume, un raţionament, o specificare a
rolului profesional, o descriere a clientului şi a aşezării clinice.
 1. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

A. Anatomia aparatului digestiv

a. Căile digestive superioare:

 cavitatea bucală
 faringele
 esofagul

b. Organele digestive abdominale:

 stomacul
 intestinul subțire
 intestinul gros

c. Organele digestive abdominale:

 ficatul
 căi biliare
 pancreas

1. Cavitatea bucală: - este primul segment al tubului digestiv care comunică

cu exteriorul prin orficiul bucal și cu faringele prin istmul bucofariangian. Este
împărțită de arcadele dentare în două părți:
 anterior se găsește vestibulul bucal
 posterior cavitatea bucală propriu-zisă

Fig. 1 Cavitate bucală

Pereții cavității bucale

a. Peretele anterior reprezentat de cele două buze, marginile lor se unesc

deoparte și de cealaltă formând comisura bucală;
b. Peretele posterior, este incomplet și corespunde istmului buco-faringian;
c. Doi pereți laterali, adică cei doi obraji. În peretele bucal, în dreptul celui
de-al doilea molar superior se află orificiul de deschidere al canalului de excreție al
glandei parotide numit canalul lui Stenan;
d. Peretele superior este reprezentat de bolta palatină care desparte cavitatea
bucală de fosele nazale și are două porțiuni:
 Palatul dur de consistență tare situat anterior;
 Palatul moale unit și vălul palatin care are o formaținune musculo-
membranoasă mobilă care prelungește posterior palatul dur. Marginea sa superioară
prezintă următoarele formațiuni:
 lueta sau omulețul;
 loja amigdaliană;
 arc palatin posterior și anterior;
 amigdală.
e. Peretele inferior numit planșeul cavității bucale - pe acest perete se
găsește limba și glanda sublingală.
Limba este un organ musculo-epitelial și membranos situat în cavitatea bucală
propriu-zisă și prinsă de planșeul bucal, ea constituie suportul segmentului periferic al
analizatorului gustativ și are de asemenea rol în masticație, în procesul vorbirii și
formarea salivei.

Porțiunile limbii
 rădăcina limbii;
 corpul limbii – poțiunea orientată liberă;
 vârful limbii.
Dinții sunt organe dure, de culoare albă, fixați în alveleolele de pe osul
maxilar și de pe mandibulă, cu rol în masticație și fonație.

Configurația externă
 coroana: - formează partea vizibilă care depășește marginea alveolară;
 colul(gâtul):- este partea dintelui pe care se face inserția mucoase
gingivale;
 rădăcina:- este partea ascunsă în alveolă, de formă conică, care se
termină cu un vărf sau apex ce prezintă un orificiu prin care pătrund și ies din dinți
vase și nervi.
 Formula dentară: - dentiția temporară se compune din 20 de dinții:
 10 superiori;
 10 inferiori.
Dentiția permanentă se compun din 32 de dinți:
 16 superiori;
 16 inferiori.
Aceștia sunt:
 incisivi:8
 canini: 4
 premolari: 8
 molari: 12
Formula dentară reprezintă modalitatea de exprimare a dentiției unei jumătăți
de maxilar și a unei jumătăți de mandibulă.
2. Faringele: - este un conduct musculo-fibros care se întinde de la baza
craniului până la orificiul superior al esofagului cu care se continuă. La nivelul
faringelui calea respiratorie se intersectează cu calea digestivă.
3. Esofagul: - este un organ tbular care se întinde de la faringe la stomac
având o lungime de aproximativ 25 cm. Prezintă trei porțiuni:
 cervicală;
 toracică;
 abdominală.
4. Stomacul: - este un organ cavitar (este segmentl cel mai dilatat al tubului
digestiv) situat în etajul superior al cavității abdominale în loja gastrică delimitată de
diafragm, ficat, mezocolon transvers și peretele abdominal.

Configurația externă a stomacului

Forma stomacului poate fi asemănată cu litera J când este gol sau cu un cimpoi
când este plin. Stomacul prezintă două porțiuni:
 una verticală formată din fundul stomacului numit și formix și corpul
stomacului;
 una orizontală formată din antru-piloric și pilorul sau canalul piloric.
Pe lângă aceste porțiuni stomacul mai are și două fețe:
 mica curbură sau marginea dreaptă care este concavă;
 marea curbură sau marginea stângă care este convexă;
 Marea curbură pornește de la cardia și formează împreună cu esofagul incizura
cardiacă, înconjoară fundul stomacului și apoi prezintă o porțiune verticală care se
continuă cu o porțiune orizontală.

Structura stomacului
1. Mucoasa gastrică: - învelește suprafața internă, ea este străbătută de
numeroase orificii ce reprezintă deschiderea unei înfundături sau invaginații în fundul
cărora se găsesc glandele gastrice.
Glandele gastrice
a. glandele cardiace: - au o secreție seroasă;
b. glandele fundice: - sunt alcătuite din celule:
 principale: - care seceră pepsinogenul;
 parietale: - care secretă HCI; Fig.2. Structura stomacului

 auxiliare sau accesorii: - care secretă mucus și enzime cu acțiune

asupra dipeptidelor.
c. glandele pilorice: - sunt situate în regiunea antrală și pilorică și pe mica
curbură. Ele secretă mucus diferit de cel secretat de celulele gastrice.
2. Musculatura gastrică: - este formată din fibre musculare netede dispuse în trei
straturi:
 unul extern format din fibre longitudinale;
 unul mijlociu format din fibre circulare;
 unul intern format din fibre oblice care se găsește numai în porțiunea verticală
a stomacului.
Tunica seroasă:- este reprezentată de peritoneul care acoperă stomacul și trece
apoi pe organele vecine formând ligamente sau mezooni – epiploane sau omenturi.
Acestea sunt:
 marele epiplon: - numit și omentul mare sau ligamentul gastro-colic.
Acesta acoperă ca un șanț toată masa intestinală.
 micul epiplon sau omentul mic numit și ligamentul gastro-hepatic.
5. Intestinul subțire: - are următoarele componente:

 duodenul;
 ileonul;
 jejunul.
Fig.3 Intestinul subțire
 Duodenul este partea inițială a intestinului subțire și are o lungime de
aproximativ 30 cm. Cea mai mare parte a sa este situată înapoia peritoneului pariental
fixat de peretele posterior al abdomenului la nivelul L1-L2. Are forma unei potcoave
în scobitura căreia se află capul pancreasului.
Porțiunile duodenului:
 bulbul duodenal:- este porțiunea mobilă a duodenului în raport cu ficatul;
 porțiunea descendentă a duodenului: - se află între cele două flexuri:
 flexura duodenului superior;
 flexura duodeno-jejunală.
 porțiune orizontală;
 porțiune ascendentă a duodenului: - contiună porțiunea orizontală până la
flexura duodeno-jejunală.

Structura duodenului
a. Tunica mucoasă: - situată în interior prezintă particularități la nivelul D2.
Se găsește papila duodenală mică, în ea se deschide canalul pancreatic accesor
Santioini. Ma jos la 2 cm se găsește papila duodenală mare în interiorul căreia se află
un diverticul (dilatație) numit Ampula lui Vater în care se deschid canalul pancreatic
principal Wirsing și canalul Coledoc.
Tunica mucoasă este prevăzută cu glande:
 BRUNER: - specifice duodenului;
 LIBERKÜHN: - care există peste tot în intestinul subțire.
b. Tunica submucoasă;
c. Tunica musculară;
d. Tunica seroasă.

Jejuno-ileonul
Jejunul și ileonul formează intestinul mezenterial, el se întinde de la unghiul
duodeno-jejunal până la valvula ileo-cecală situată între ileon și cecum.
Mezenterul este porțiunea peritoneală care leagă jejunul și ileonul de peretele
abdominal posterior și care le asigură mobilitatea deoarece înconjoară intestinul sbțire
constituind tunica seroasă a acestuia.
 Intestinul mezenterial are o lungime de 5- 6 m, este de formă tubulară și s-a
adaptat șa volumul cavități abdominale prin cudare. Cudurile în număr de 14-16 se
numesc anse intestinale.
Ansele intestinale se împart în două grupe:
 un grup superior cu dispoziție orizontală care corespunde jejunului;
 un grup inferior cu dispoziție verticală care corespunde ileonului.

Configurația internă a intestinului subțire

La examenul cu lupa a suprafeței interne a lumenului intestinal se observă
niște ridicături ale mucoasei intestinale numite vilozități intestinale. Acestea sunt mai
înalte la nivelul mucoasei jejunale și mai rare în ileon. Ele cresc foarte mult suprafața
de absorbție a intestinului până la 50 m pătrat.
Între vilozitățile intestinale se află orifcile de deschidere a glandelor intestinale
(glandele LIBERKÜHN).

Vascularizația intestinului subțire

Artera mezenterică superioară, se ramifică și trimite câte o arteriolă pentru
fiecare vilozitate intestinală. Acestea se ramifică formând o rețea capilară în interiorul
vilozității. Din rețeaua capilară sângele este colectat într-un plex venos de unde este
drenat în vena mezenterică superioară care se varsă în vena portă.

6. Intestinul gros
Reprezintă ultimul segment al tubului digestiv și se întinde de la valvula ileo-
cecală avînd următoarele porțiuni:
 cecum;
 colonul ascendent;
 colonul descendent;
 colonul sigmoid; Fig.4 Intestinul gros

 rectul.
Cecum:- reprezintă porțiunea inițială a intestinului gros, este un organ mobil
acoperit de peritoneu. La extremitatea sa inferioară se găsește apendicele vermicular
care reprezintă un diverticul rudimentar al cecului.
 Apendicele are forma unui tub cilindric de 6-8 cm. Pe fața sa mediană se află
valvula ileo-cecală. La nivelul acesteia musculatura circulară a ileonului formează un
sfincter care permite trecerea conținutului intestinal într-un singur sens.
Porțiunea transversală: - este situată la limita dintre etajul abdominal superior
și cel cel inferior.
Intestinul gros aparține etajului abdominal inferior. El este situat într-un
peritonear care îl leagă de peretele posterior al abdomenului.
De colonul transvers se leagă marele epilon care acoperă ansele intestinale și
se interpune între acesrea și peretele abdominal anterior.
Colonul sigmoid:- se află în fosa iliacă stângă și în micul bazin. Este un
segment mobil, mezonul său numit mezosigmoid.
Rectul: - este segmentul terminal al intestinului gros și al tubului digestiv. El
se află în partea posterioară a bazinului în loja rectală și are aspect fuziform,
prezentând două extremități mai înguste și porțiunea din mijloc mai dilatată, numită
ampula rectală.
Rectul are două segmente:
 rectul pelvian;
 rectul perineal.

Vascularizația intenstinului gros

Arterele care irigă acest provin din artera mezenterică superioară, artera
mezenteică inferioară și artera iliacă internă. Cele două artere mezenterice sunt ramuri
ale aortei abdominale.

B. Fiziologia aparatului digestiv

Funcția aparatului digestiv este acea de a realiza digestia și absorbția
substanțelor alimentare contribuind prin aceasta la nutriția organismului.
Digestia intestinală, cuprinde totalitatea transformărilor fizice și chimice pe
care le suferă alimentele în intestinul subțire. La acest proces participă pancreasul prin
secreția de suc pancreatic, ficatul care secetă bila și intestinul subțire care participă
prin secreția de intestinal și prin mișcările intestinale.
Sucul intestinal este produsul de secreție al glandelor LIBERKÜHN din
mucoasa intestinală, este un lichid albicios, vâscos cu pH-ul alcalin care conține apă,
săruri minerale și substanțe organice reprezentate de enzime.
 Reglarea secreției intestinale se face prin mecanism nervos și umoral.
Miscările intestinale asigură contactul intim dintre alimente sucurile digestive
cât și înaintarea masei alimentare de-a lungul intestinului.
Sunt trei feluri de mișcări intestinale:
 mișcări peristaltice;
 mișcări segmentare;
 mișcări pendulare.
Mecanismul absorbției intestinale: - unitatea structurală funcțională a
absorbției este vilozitatea intestinală constituită din celule absorbante prevăzute cu
microcili și așezate pe o membrană bazală.

Fiziologia intestinului gros

Funcțiile principale:
 funcția secretorie: - intestinul gros secretă mucus care ușurează
progresiunea și
eliminarea materiilor fecale. Acestea nu conține enzime și ca atare nu există digestie
în intestinul gros.
 funcția de absorbție: - la nivelul intestinului gros se absorb apa,
electroliții,
vitaminele care iau naștere din activitatea bacterilor din colon, glucoză în cantități
mici.
 funcția motorie: - posibilă prin mișcările oeristaltice, segmentare și
tonice.
 2. OCLUZIA INTESTNALĂ

Ocluzia intestinală reprezintă oprirea patologică, persistentă, indiferent din ce

cauză și în ce mod, a tranzitului intestinal natural. Efectul imediat este instalarea unor
dezechilibe locoregionale intestino-pertoneale auto-agravate, care duc în final la
instalarea stării de șoc hipovolemic cu hemoconcentrație.
Ocluzia intestinală reprezintă una din urgenșele frecvente ale servciciilor de
chirurgie.

Clasificare
După natuta obstacolului, ocluziile se împart în:
 mecanice;
 funcționale.
1. Ocluziile mecanice se caracterizează prin existența unui obstacol real în
tranzitului digestiv, el se realizează prin modalități diferite:
 Ocluzii prin obstrucție:
- lumenul intestinal sănătos este astupat prin: calculi biliari,
fito sau
trichobezoar, fecaloame;
- lumenul intestinal este strâmtorat congenital sau prin
afecțiuni
câștigate ale peretelui intestinal: tumori benigne sau maligne, ileită stenozantă,
tuberculoză intestinală.
 Ocluzii prin strangulare
Strangularea se poate produce prin valvunusul (torsiunea) unei anse
intestinale, bride sau formă de benzi fibroase care comprimă intestinul, ștrangulări
interne, invaginația intestinală, hernii externe ștrangulate. Ocluziile prin ștrangulare
sunt grave datortiă faptului că induc un proces de ischemie intestinală secundar
stricțiunii vaselor mezoului sau ale peretelui intestinal.
2. Ocluzii dinamice (funcționale) se carcaterizează prin oprirea tranzitului secundar
unei tulburări în dinamica intestinală, fără obstacol. Mecanismul prin care se produce
poate fi determinat de :
 O perturbare a inervației extrinseci urmată de inhibația musculaturii
intestinale; ileus prin inhibiție, ca în faza inițială a șocului, traumatisme craniene, boli
neuro-psihice, în timpul colicii renale, torsiunilor de organe.
 În alte situații cauzele acționează determinând paralizia musculaturii
intestinale; ileus paralitic, ca în dezechilibrele hidroelectrolitice, hipoxie, șoc toxico-
septic, infarct intestinal, intoxicații.
 Mai rar se întâlnește ileusul dinamic prin spasm al musculaturii intestinale
(în caz de hipocalcemie, de nutriție).

OCLUZII MECANICE
Fiziopatologie
Mecanismul local intestinal este diferit după cauza ocluziei:
 În ocluzia prin obstrucție obstacolul determină oprirea tranzitului cu stază
retrogradă de lichid și gaze care duc la dilatația ansei de deasupra obstacolului. În
încercarea de a învinge obstacolulu ansa dilatată trece prin două perioade:
hiperperistaltică și apoi atonie.
 Ocluzie prin ștrangulare este mai gravă deoarece compromite rapid
viabilitatea ansei afectate existînd riscul necrozei, perforației și deci al peritonitei.

Diagnosticul clinic
Ocluzia mecanică prezintă o simptomatologie variabilă, în funcție de nivelul
obstacolului, etiologia lui, mecanismul de producere, timpul scurt de la debut.
Debutul poate fi uneroi progresiv, dar de cele mai multe ori este brusc, violent.
1. Durerea este în mod obișnuit simptomul inițial. Durerile cele mai
caracteristice ale ocluziei sunt colicile intermitente și paroxistice. Sediul inițial și
punctul de maximă durere actual are valoare în indicarea localizării obstacolului.
2. Vărsăturile constituie un al doilea semn caracteristic. Primele vărsături de
obicei alimentare, gastrice sau biliare urmează imediat debutului și sunt reflexe, apar
mai frecvent în ocluziile intestinale înalte prin ștrangulare. Ulterior apar vărsăturile de
stază cu conținut intestinal de culoare închisă și în forme avansate cu caracter
fecaloid. Ocluziile joase pot evolua mult timp fără vărsături.
 3. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale și gaze nu este un fenomen
constant la debut. Eliminarea materiilor fecale după constituirea ocluziei nu este rară,
mai ales în formele înalte. În volvulusuri sau invaginație poate apărea diareea.
La examenul fizic al abdomenului se constată:
 Inspecția relevă că meteorismul (distensia abdominală) este variabil. În
ocluziile înalte el poate fi absent. În ocluziile distale meteorismul este important.
La indivizii slabi mișcările peristaltice se evidențiază sub peretele abdominal
spontane sau provocate prin percuția abdomenului. Ele sunt expresia contracției ansei
aupracente, care luptă împotriva obstacolului și apar intermitent, însoțind crizele
dureroase cu caracter de colică.
 Palparea evidențiază de obicei un abdomen suplu, mobil. Decelarea unei
tumori corespunde unei formațiuni neoplazice, unei invaginații, unui bloc de anse
înglobate într-un proces de periviscerită.
 Percuția certifică prezența distensiei gazoase evidențiind timpanismul
generalizat sau localizat. În formele mai avansate cu anse mult dilatate poate fi
depistat elapotajul.
 Auscultația abdomenului înregistrează garguimentele provocate de ansa
care se contractă. După o evoluție lungă ele dispar.
 Tușeul rectal și cel vaginal sunt obligatorii. Se poate descoperi o tumoară
rectală, un bont de invaginație, o spirală de torsiune a sigmoidului.
Semnele generale (anxietate, paloare, puls accelerat, hipotensiune arterială)
sunt foarte variate, în funcție de factorii patogenici și de momentul examinării în
raport cu debutul. Ele sunt prezentate la debut în ocluzie prin strangulare și în
ocluziile tardive secundare dezechilibrului hidroelectrolitic.

Diagnosticul paraclinic
 Examenele de laborator efectuate de urgență vor evidenția hemoconcentrație,
creșterea urei sanguine, modificări în diferite grade ale ionogramei, uneori o
ușoară creștere a amilazemiei.
 Diagnosticlu radiologic este esențial. Examenul de elecție este radiografia
abdominală simplă în ortostatism care indică imaginile hidroaerice.
În funcție de localizarea ocluziei, semnele radiologice au anumite:
 Ocluzia de intestin prezintă imagini hidroaerice cu aspect de semicerc
dublu; imaginile snt multiple, de volum moderat, localizare în aria centrală a
abdomenului, dispuse dispuse dinspre hipocondul stâng spre fosa iliacă dreaptă,
simulând tuburi de orgă sau trepte de scară.
 Ocluzia colică prezintă imagini hidroaerice voluminoase dispuse la
perifieria abdomenului, în sens transversal sau vertical, având haustrațiile
caracteristice.
Când se suspectează ocluzia, este absolut interzisă administrarea de bariu per
os pentru că precipită o ocluzie incompletă.
În ocluziile colice este utilă irigografia (clisma baritată), ea confirmând
supoziția clinică, adăugând și date privind cauza ocluziei (tumoare de colon, volvulus,
invaginație).
Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu sindroamele acute abdominale
care au în comun meteorismul, vărsăturile și oprirea tranzitului: ulcerul perforat,
apendicita acută, sarcina extrauterină ruptă, infartctul entero-mezenteric, peritonitele.

Principii terapeutice

Tratamentul ocluziei intestinale mecanice este chirurgical și medical.

Tratamentul chirurgical are ca obiectiv major îndepărtarea obstacolului. El are
indicație imediată în ocluziile prin strangulare (risc de necroză a intestinului) și poate
fi emporizat (maxim 12 ore) în ocluziile joase prin obstrucție.
Tratamentul medical ocupă un loc impostant atât preoperator cât și
postoperator și comportă:
 Aspirația digetivă continuă prin intoducerea unei sonde în stomac;
 Reechilibrarea hidroelectrolitică, acido-bazică, metabolică.
 Antibioterapia.
 OCLUZIILE DINAMICE

Indiferent de forma patogenică, se produce o distensie intestinală, cu

întreruperea tranzitului intestinal. Distensia abdominală este puțin dureroasă, iar
întreruperea tranzitului intestinal este totală. Vărsăturile de stază sunt la început pe
volum moderat, apoi devin abundente. La examenul clinic se constată abdomen
destins și suplu, nedureros, foarte puțin sensibil.
Radiologic, ileuseul dinamic se caracterizează printr-o distensie care
interesează atât intestinul subțire cât ți colonul.
Principiile terapeutice sunt:
 Înlăturarea cauzei determinate;
 Aspirația gastro-intestinală;
 Reechilibrarea hidroelectolitică;
 Medicație stimulatorie a peristalticii intestinale.
 3. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE A POPULAȚIEI CU AFECȚIUNI ALE
APARATULUI DIGESTIV

Educația pentru sănătate a populației vizează reducerea numărului de cazuri de

îmbolnăvire. Ea constă în:
 dispensarizarea persoanelor cu risc crescut, persoane cu teren ulceros;
 dispensarizarea populației cu simptome nespecifice;
 educarea populației privind igiena buco-dentară;
 alimentație echilibrată calitativ și cantitativ;
 pregătirea alimentelor: fără excese de condimente, fierbinți sau reci;
 igiena psiho-nervoasă:- servirea mesei în condiții de relaxare, ambianță
plăcută;
 educarea populației privind abandanarea obiceiurilor dăunătoare;
alcoolismul, fumatul care favorizează apariția de boli a stomacului,
ficatului, etc.

Măsuri de profilaxie secundară

Urmăresc prin măsurile luate ca în evoluția bolii digestive deja existente să nu
apară complicații grave. Se realizează dispensanizarea bolnavilor digestivi (bolnavii
cu ulcer gastric sau duodenal, hepatită cronică).

Măsuri de profilaxie terțiară

Se realizează prin acțiuni destinate diminuării incapacității cronice de
reeducare a invalidității funcționale ale bolnavilor.

4. PREGĂTIREA PREOPERATORIE

Pregătirea pacientului înaintea intervenției chirurgicale este un element major

de prevenire a infecțiilor postoperatorii. De a depinde reușita operației și evoluția
postoperatorie. Ajunși în secția de chirurge, pacienților trebuie să li se asigure confort
fizic și psihic.
 Pacienții internați sunt agitați, speriați, inhibați de teama intervenției
chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere, de moarte.
Asistenta medicală are obligația ca prin comportamentul și atitudinea ei să
înlăture starea de anxietate în care se găsește pacientul înainte de operație:
 să-l ajute pe bolnav să-și exprime gândurile;
 să-i explice ce se va întâmpla cu el în timpul transportului și în sala de
preanesteziei; cum va fi așezat pe masa de operație, când va părăsi patul, când va
primi vizite;
 să-l asigure că va fi însoțit și ajutat.

4.1 Pregătire generală

Asistenta medicală printr-o observație clinică justă și susținută asupra

pacientului are obligația:
 să observe aspectului general al pacientului, înălțimea, greutatea,
aspectul pielii, ținuta, starea psihică;
 să culeagă date din diverse surse: foaa de observație, foaia de
temperatură, familia pacientului;
 toate datele privind starea generală a pacientului și evoluția bolii
acestuia se notează permanent în foaia de observație;
 se vor nota bolile care au influență asupra anesteziei și intervenției;
 se vor nota dacă pacientul suferă de afecțiuni pulmonare și dacă este
fumător.
Urmărirea și notarea funcțiilor vitale și vegetative:
 se va umări, măsura și nota: tensiunea arterială, pulsul, respirația,
temperatura, diureza și scaunul.
Examenul clinic pe aparate este făcut de edic prn: inspecție, palpare, percuție,
auscultație.
Examene de rutină: - este examenele de laborator obligații înaintea tututror
intervenșiilor chirurgicale: timp de sângerare și de coagulare, determinarea grupei
sanguine, hematocrit, glicemie, uree sanguină.
 Examene complete: - hemoleucograma completă, VSH, ionogramă, probe de
disproteinemie, transaminaze, examen de urină, electrocardiogramă, radiografie sau
radioscopie pulmonară.
Examene speciale: - radiografie abdominală simplă, irigografia, examenul
materiilor fecale și al urinei.

4.2 Pregătirea din preziua intervenției chirurgicale

1. Pregătirea generală
 asigurarea repausului fizic și psihic;
 evacuarea intestinului prin clismă evacuaorie seara și dimineața;
 asigurarea igieniei corporale.
2. Pregătirea locală
 se curăță pielea cu apă și săpun instându-se la pliuri și ombilic. Pielea cu
păr se rade;
 se degresează pielea cu comprese sterile îmbibate cu eter;
 se dezinfectează pielea cu un antiseptic.
3. Pregătirea din dimineața intervenției
 se întrerupe alimentația, bolnavul nu mănâncă cel puțin 12 ore înaintea
intervenției;
 se îmbracă bolnavul;
 se înlătură bijuteriile, oja;
 se urmăresc funcțiile vitale;
 se transportă bolnavul la sala de operație.

5. ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE

Îngrijirea postoperatorii încep imediat după intervenției chirurgicală și durează

până la vindecarea completă a bolnavului. După intervenția chirurgicală bolnavul
poate fi transferat la serviciul de terapie intensivă.
A. Îngrijiri acordate până la instalarea bolnavului la pat
Pregătirea camerei: se aerisește încăperea, se schimbă patul cu lenjerie curată,
se protejează patul cu mușama și aleză.
Pregătirea materiilor în vederea reanimării postoperatorii:
 se pregătesc materialele pentru perfuzii: seringi, ace, garou, soluții se
perfuzat;
 se verifică sursa de oxigen;
 se verifică aspiratorul și sondele;
 se pregătește material pentru tratament medicamentos.

Transportul bolnavului la pat:

Căruciorul este preătit cu pătura, cearșaf și aleză. Bolnavl este așezat în
decubit dorsal cu capul într-o parte. Transportul se fectuează silenșios, cu blândețe. Se
supraveghează pulsul, perfuzia, tuburile de dren.
Instalarea bolnavului operat la pat
Până la trezire bolnavul este așezat în decubit dorsal, cu capul într-o parte, se
supraveghează perfuzia, verifică poziția acului în venă, ritmul perfuziei.
B. Supravegherea și îngrijirile imediate
Bolnavul operat sub anestezie trebuie supravegheat cu atenție, până la apariția
reflexelor (de deglutiție, tuse, reflexul faringian și cornean).
 Supravegherea faciesului: - apariția palorii însoțite de transpirații reci și
răcirea extremităților indică starea de șoc. Apariția cianozei indică insuficiență
respiratorie sau circulatorie.
 Supravegherea respirației: - respirația trebuie să fie ritmică, de amplitudine
normală;
 Supravegherea comportamentului: - operatul poate prezenta la trezire de
agitație. Va fi imobilizat dacă este nevoie:
 Supravegherea pulsului;
 Supravegherea tensiunii arteriale;
 Supravegherea pansamentului;
 Schimbarea poziției bolnavului;
 Îngrijirea mucoasei bucale;
 Prevenirea escacrelor;
 Asigurarea somnului.
 C. Supravegherea și îngrijirile acordate în primele două zile după
intervenția chirurgicală
 Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative;
 Îngrijiri igienice;
 Prevenirea eecarelor;
 Mobilizarea bolnavului;
 Alimentația bolnavului.
D. Supravegherea și îngrijirile acordate în ziua a treia după intervenția
chirurgicală
 Supravegherea temperaturii;
 Supravegherea pulsului;
 Supravegherea respirației;
 Supravegherea tranzitului intestinal;
 Igiena bolnavului;
 Alimentația bolnavului;
 Scoaterea fierelor.
6. APLICAREA CONCEPTULUI DE NURSING ÎN ÎNGRIJIREA
BOLANVILOR CU OCLUZIE INTESTINALĂ

Planul nr. 1

PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR

NUMELE ȘI PRENUMELE: Popescu Eugenia

DATA NAȘTERII: 1964.05.16
ADRESA: jud.Timiș
DATA INTERNĂRII: 01.03.2009
DATA EXTERNĂRII: 02.04.2009
SERVICIUL :casnică
MOTIVUL INTERNĂRII: - meteorism abdominal;
- dureri abdominale difuze cu maxim de intensitate la
nivelul hipogastrului.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: ocluzie intestinală
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ocluzie intestinală
ANTECEDENTE PERSONALE: :- menarha: la 15 ani
- nașteri: 1
- avorturi: 0
- menopauză: 50
- HTA
ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE: - nu prezintă importanță
CONDIȚII DE VIAȚĂ: - corespunzătoare
- nu fumează
- nu consumă băuturi alcoolice
TALIA: 165 cm
GREUTATEA: 70 kg

IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.

În general pacienta nu a prezentat probleme în satisfacerea acestei nevoi,
având o respirație normală cu frecvența de 16 r/min, ritmică și zgomote respiratori
normale.
Circulația: - pacienta nu prezintă probleme n satisfacerea acestei nevoi,
frecvența fiind de 68 pulsații/min cu pauze egale TA=145/75 mm Hg.
2. Nevoia de a bea și de a mânca
Problema actuală de dependență pe care o prezintă pacienta este alimentație
inadecvată prin deficit manifestată prin anorexie, slăbiciune, scaune având ca sursă de
dificultate, alterarea mucoaselor căilor digestive și a peristaltismului intestinal.
3. Nevoia de a elimina
Problema actuală pe care o prezintă pacienta este absența tranzitului intestinal
manifestată prin mteorism, crampe, având ca sursă de dificultate peristaltismului
intestinal, anxietate, stres.
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
În general pacienta nu a prezentat probleme de dependență în satisfacerea
acestei nevoi. Problema actuală de dependență este imobilitatea manifestată prin
dificultatea de deplasare având ca sursă de dificultate dezechilibre, durerea, greutatea,
anxietate, stres.
5. Nevoia de a dormi și a se odihni
În general pacienta nu a prezentat probleme de dependență în satisfacerea
acestei nevoi. Problema actuală de dependență pe care o prezintă pacienta este
insomnia manifestată prin somn peturbat, având ca sursă de dficultate durerea,
dezechilibre, anxietate.
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
Problema actuală de dependență pe care o prezintă pacienta este dificultatea de
a-și îmbrăca hainele, având ca sursă de dificultate diminuarea mobilității, durerea,
dezechilibre.
7. Nevoia de a fi curat, îngrijit și a-și proteja tegumentele
În general pacienta nu a prezentat probleme de dependență în satisfacerea
acestei nevoi. Problema actuală de dependență este carența de igienă manifestată prin
piele puțin aspră, desprinderi igienice având ca sursă de dificultate durere.
.
8. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale
Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi având temperatura
în limite normale 37° C, transpirație minimă, piele puțin călduță și roz
9. Nevoia de a evita pericolele
Problema actuală de dependență este vulnerabilitatea față de pericole
manifestată prin predispoziție la accidente prezentând ca sursă de dificultate
dezechilibru, fatigabilitate, plaga pratorie, risc de complicații.
10. Nevoia de a comunica
Pacienta nu prezintă probleme de dependență în satisfacerea acestei nevoi
prezentând un limbaj clar, debit verbal ușor, o comunicare adecvată.
11. Nevoia de a reacționa conform credinței și valorilor sale
Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Pacienta este de
religie ortodoxă și practică această religie cu foarte mare strictețe, învățând pe toți din
jur despre cuvântul lui Dumnezeu.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
Pacienta este casnică și se consideră realizată deoarece este alături de toți cei
dragi și are o familie îmbietoare și liniștită.
13. Nevoia de a se recrea
Pacientei îi place să privească la televizor, să se plimbe prin parcuri cu nepoții,
să le citească cărți.
14. Nevoia de a învăța
Pacienta este foarte interesată de boala sa, este foarte curajoasă și are încredere
în personalul al serviciului de chirurgie. Nu prezintă probleme în satisfacerea acestei
nevoi.
PROBLEME ACTUALE DE DEPENDENȚĂ

1. Alimentație inadecvată prin deficit.

2. Absența tranzitului intestinal.
3. Imobilitatea.
4. Insomnie.
5. Dificultatea de a se îmbrăca și dezbrăca.
6. Carența de igienă.
7. Vulnerabilitatea față de pericole.
 DEMERSUL ÎNGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA CU O OCLUZIA INTESTINALĂ
- PRMA ZI -

Problema Obiectiv Intevenții Evaluare

1. Alimentație inadecvată prin
deficit
- pacienta să beneficieze de o stare
de bine fără dureri
- asistenta așează pacienta în poziția - în urma tratamentului durerile
în care crede că durerea se persistă.
ameliorează – poziția Fauler
- asistenta administrează la indicația
medicului:
- Algocalmin: 1 f/zi
- Scobutil: 1f/zi
- Papaverină: 1f/zi

2. Absența tranzitului intestinal
3. Imobilitate
- pacienta să aibă transit intestinal
în limite fiziologice
- pacienta să fie echilibrată psihic.
- pacienta să fie mobilizată
corespunzător stării sale
- i se spune pacientei să ingere o - tranzitul intestinal nu a fost
cantitate mai mare de lichide reluat
- se anunță pacienta că i se va face
clismă evacuatorie simplă seara
- se urmărește și se notează
frecvența și consistența scaunelor
- dăm dovadă de înțelegere și - pacienta vorbește clar despre
răbdare cu pacienta boala sa
- o liniștim și o încurajăm să-și
exprime emoțiile și sentimentele în
legătură cu boala sa
- ajutăm pacienta să-și schimbe - imobilitatea pacientei continuă
poziția la fiecare 2 ore, masăm
regiunile care sunt predispuse la
escare
 - suplinește pacienta în satisfacerea
celorlalte nevoi; îl servește la pat cu
cele necesare
4. Insomnie -pacienta să beneficieze de somn - învață pacienta să practice tehnici - insomnia persistă
corespunzător calitativ și cantitativ de relaxare exerciții respiratorii
înainte cu câteva ore de culcare
- căutăm să găsim cauza anxietății
care îi provoacă insomnia
- la nevoie administrăm tratament
medicamentos: fenobarbital 1
tb/seara
5. Carență de igienă - pacienta să prezinte tegumente și - ajutăm pacienta să își facă duș - TA a revenit la valoarea
mucoase curate și integer pentru a avea păr curat și o piele normală 160/90 mm Hg
curată
- se spală cu apă și săpun spațiile
interdigitale
6. Efectuarea analizelor - rezultatul analizelor să fie normal - i se recoltează sânge pacientei - pacienta nu prezintă probleme
pentru VSH, hemoleucogramă,
leucocite, trombocite, hemoglobină,
urocultură
- se supraveghează funcțiile vitale
TA=145/75 mm Hg; P=75 b/min

Problema Obiectiv
1. Alimentație inadecvată - pacienta să beneficieze de o
prin deficit stare de bine fără dureri
- pacienta să fie echilibrată
hidroelectrolitic și nutrițional
2. Absența tranzitului - pacienta să aibe transit în
intestinal limite fiziologice
3. Dificultatea de a se - pacienta să se poată
îmbrăca și dezbrăca îmbrăca și dezbrăca cu
ușurință
4. Vulnerabilitate față de -pacienta să beneficieze de
pericole un mediu fără accidente
5. Insomnie -pacienta să beneficieze de
somn corespunzător calitativ
și cantitativ
- A DOUA ZI -
Intevenții Evaluare
- asistenta așează pacienta în poziția în care crede că - în urma tratamentului
durerea se ameliorează – poziția Fauler durerile persistă.
- asistenta administrează la indicația medicului:
- Algocalmin: 1 f/zi
- Scobutil: 1f/zi
- Papaverină: 1f/zi
- alimentăm pacienta panteral cu Glucoză 10% f/zi
- informăm pacienta asupra importanței regimului
alimentar
- face bilanțul lichidelor ingerate și eliminate
- rugăm pacienta să ingere cât mai multe lichide - tranzitul intestinal nu a
- la indicația medicului administrăm laxative: Forlax fost reluat
1 pliculeț la nevoie
- identifică capacitatea și limitele fizice ale persoanei - pacienta să se îmbrace și
îngrijite dezbrace cu ușurință
- îi acordă timp suficient pentru a se îmbrăca și
dezbrăca, i se recomandă dacă amțește să se așeze pe
pat
- i se spune să se îmbrace cu haine mai largi pentru a
nu crea probleme circulției și respirației
- i se asigură condițiile de mediu adecvat, pentru a - pacienta se află în afara
evita pericolele prin accidentare oricărui pericol
- amplasarea pacientei în salon în funcție de starea sa,
unde nu sunt obiecte care ar putea duce la accidente
- la nevoie administrăm tratament medicamentos: - pacienta să beneficieze
fenobarbital 1 tb/seara de un somn liniștit

Problema Obiectiv
1. Alimentație inadecvată - pacienta să beneficieze de o
prin deficit stare de bine fără dureri
- pacienta să fie echilibrată
hidroelectrolitic și nutrițional
2. Absența tranzitului - pacienta să aibe transit în
intestinal limite fiziologice
3. Dificultatea de a se - pacienta să se poată
îmbrăca și dezbrăca îmbrăca și dezbrăca cu
ușurință
5. Imobilitatea -pacienta să fie mobilizată
stării sale
- A TREIA ZI -
Intevenții Evaluare
- asistenta administrează: - în urma tratamentului
- Algocalmin: 1 f/zi durerile au mai scăzut
- Scobutil: 1f/zi
- Papaverină: 1f/zi
- alimentăm pacienta panteral cu Glucoză 10% f/zi - pacienta să fie
- i se dau cantități mici de lichide, I se explorează echilibrată hidroeleclitic
gusturile pacientei și nutrițional
- face bilanțul lichidelor ingerate și eliminate
- la indicația medicului administrăm laxative: Forlax - tranzitul intestinal nu a
1 pliculeț la nevoie fost reluat
- identifică capacitatea și limitele fizice ale persoanei - pacienta se îmbracă și
îngrijite dezbracă cu ușurință
- îi acordă timp suficient pentru a se îmbrăca și
dezbrăca, i se recomandă dacă amețește să se așeze
pe pat
- i se spune să se îmbrace cu haine mai largi pentru a
nu crea probleme circulției și respirației
- ajutăm pacienta să facă exerciții pasive de reflexie- - mobilitatea pacientei
extensie a membrelor superioare și inferioare este reluate
- se continuă cu exerciții active
- pacienta este ajutată în satisfacerea celorlalte nevoi

Problema Obiectiv
1. Dureri abdominale - combaterea durerii
- pacienta să fie echilibrată
hidroelectrolitic și nutrițional
2. Absența tranzitului - restabilirea tranzitului
intestinal intestinal
Problema Obiectiv
1.Externarea pacientei - externarea pacientei se face
într-o stare de sănătate bună
Evaluare:
- pacienta prezintă o stare de bine fără dureri plaga operatorie este curată, fără probleme acoperită cu un pansament uscat
- A PATRA ZI -
Intevenții Evaluare
- la indicația i se administrează : o fiolă de - în urma tratamentului
Algocalmin, Scobutil, Papaverină și Ser fiziologic pacienta nu mai prezintă
9‰ dureri abdominale
- alimentăm pacienta panteral cu Glucoză 10% f/zi - pacienta să fie
- i se dau cantități mici de lichide, I se explorează echilibrată hidroeleclitic
gusturile pacientei și nutrițional
- face bilanțul lichidelor ingerate și eliminate
- se aerisește salonul - tranzitul intestinal a fost
- se creează un mediu adecvat reluat
- se sprijină pacienta fizic și spihic
- A CINCEA ZI -
Intevenții Evaluare
- asistenta îi explică bolnavei că se află într-o stare - pacienta se externează
bună și că va fi externuată într-o stare de sănătate
- i se dau pacientei biletului de externare întocmit de bună și cu un EPS exeutat
către medic
- i se explică tratamentul pe care-l va contiuna și
importanța regimului alimentar
- sfătuim bolnava să revină la control după 30 zile
- este transportată de către fiul ei cu mașina propie
- pacienta se externează cu o sănătate bună, cu plaga vindecată, eliminări adecvate
Planul nr. 2

PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR

NUMELE ȘI PRENUMELE: Marinescu Liliana

DATA NAȘTERII: 1968.10.11
ADRESA: jud.Timiș
DATA INTERNĂRII: 02.02.2009
DATA EXTERNĂRII: 05.03.2009
SERVICIUL :casnică
MOTIVUL INTERNĂRII: - absența tranzitului intestinal;
- diaforeza
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - ocluzie intestinală
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: - ocluzie intestinală
ANTECEDENTE PERSONALE: : - menarha: la 14 ani
- nașteri: 3
- avorturi: 0
- menopauză: 51
- HTA
ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE: - tata hipertensiv
CONDIȚII DE VIAȚĂ: - corespunzătoare
- nu fumează
- nu consumă băuturi alcoolice

TALIA: 160 cm
GREUTATEA: 65 kg
 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.

În general pacienta nu a prezentat probleme în satisfacerea acestei nevoi, având o
respirație normală cu frecvența de 16 r/min, ritmică și zgomote respiratori normale și o
circulație normală cu frecvența de 60-80 pulsații/min.
2. Nevoia de a bea și de a mânca
În general pacienta nu a prezentat probleme în satisfacerea acestei nevoi. Problema
actuală de dependență este alimentația inadecvată prin deficit manifestată prin: anorexie,
slăbicune, semne de dezechilibru, având ca sursă de dificultate durerea, alimentare și hidratare
ineficientă.
3. Nevoia de a elimina
În general pacienta nu a prezentat probleme în satisfacerea acestei nevoi. Problema
actuală pe care o prezintă pacienta este diaforeza care apare postoperator manifestată prin
cantitate mare de transpirație și miros având ca sursă de dificultate dezechilibru matabolic și
electrolitic, situație de criză.
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
În general pacienta nu a prezentat probleme de dependență în satisfacerea acestei nevoi.
Problema actuală de dependență este imobilitatea manifestată prin dificultatea de deplasare
având ca sursă de dificultate dezechilibre, dureri abdominale la nivelul plăgii operatori,
dezechilibru, anxietate, stres.
5. Nevoia de a dormi și a se odihni
Problema actuală de dependență pe care o prezintă pacienta este insomnia manifestată
prin somn peturbat, având ca sursă de dficultate durerea, stres, anxietate.
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
Problema actuală de dependență pe care o prezintă pacienta este dificultatea de a se
îmbrăca și dezbrăca având ca sursă de dificultate plaga operatorie, durere, dezechilibru,
diminuarea mobilității.
7. Nevoia de a fi curat, îngrijit și a-și proteja tegumentele
Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi având temperatura în limite
normale 37° C.
8. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale
 În general pacienta nu a prezentat probleme de dependență în satisfacerea acestei nevoi.
Problema actuală de dependență este carența de igienă manifestată prin piele puțin aspră, având
ca sursă de dificultate plaga operatorie, durerea, anxietatea, stres.
9. Nevoia de a evita pericolele
Problemele de dependență sunt vulnerabilitatea față de complicații, durere la nivelul
plăgii manifestată prin predispoziție la accidente prezentând ca sursă de dificultate
dezechilibru, fatigabilitate.
10. Nevoia de a comunica
Pacienta nu prezintă probleme de dependență în satisfacerea acestei nevoi prezentând
un limbaj clar, debit verbal ușor, o comunicare adecvată.
11. Nevoia de a reacționa conform credinței și valorilor sale
Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Pacienta este de religie
ortodoxă și practică această religie.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
Pacienta este casnică și se consideră realizată deoarece este alături de toți cei dragi și
are o familie îmbietoare și liniștită.
13. Nevoia de a se recrea
Pacientei îi place să privească la televizor, să se plimbe prin parcuri cu nepoții, să le
citească cărți.
14. Nevoia de a învăța
Pacienta este foarte interesată de boala sa, este foarte curajoasă și are încredere în
personalul al serviciului de chirurgie. Nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi.

PROBLEME ACTUALE DE DEPENDENȚĂ

1. Alimentație inadecvată prin deficit.
2. Diaforeza.
3. Imobilitatea.
4. Insomnie.
5. Dificultatea de a se îmbrăca și dezbrăca.
6. Carența de igienă.
7. Vulnerabilitatea față de pericole
 DEMERSUL ÎNGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA CU O OCLUZIA INTESTINALĂ
- PRIMA ZI -
Problema Obiectiv
1. Alimentație inadecvată - pacienta să beneficieze de o
prin deficit stare de bine fără dureri
abdominale
- pacienta să fie echilibrată
hidroelectrolitic și nutrițional
2. Diaforeza - pacienta să aibe o stare de
bine, de confort fizic
3. Dificultatea de a se - pacienta să se poată
îmbrăca și dezbrăca îmbrăca și dezbrăca cu
ușurință
4. Insomnia -pacienta să beneficieze de
somn corespunzător calitativ
Intevenții Evaluare
- asistenta așează pacienta în poziția analgică – - în urma tratamentului
poziția Fauler, este învățată să-ți susșinută plaga când durerile persistă.
se mișcă și strănută
- asistenta administrează la indicația medicului:
- Nospa: 1 f/zi
- Scobutil: 1f/zi
- Papaverină: 1f/zi
- alimentăm pacienta panteral cu Glucoză 10% f/zi și
Ser fiziologic 1 f/zi
- informăm pacienta asupra importanței regimului
alimentar
- face bilanțul lichidelor ingerate și eliminate
- ajut pacienta să aibă tegumentele curate și uscate - pacienta prezintă o stare
- lenjeria de pat și de corp este schimbată ori de câte de bine și confort fizic.
ori este necesar
- pacienta ese încurajată să-și exprime sentimentele în
legătură cu problema de dependență
- identifică capacitatea și limitele fizice ale persoanei - pacienta încă nu se
îngrijite îmbracă și dezbracă
- ajutăm pacienta să se îmbrace și dezbrace cu grijă la singură
plagă
- învățăm pacienta să practice tehnici de relaxare, - insomnia pacientei
exerciții respiratorii înainte de culcare continuă

5. Vulnerabilitate la pericole
6. Plaga operatorie
și cantitaiv
- pacienta să beneficieze de
de un mediu de siguranță
fără accidente și infecții
- pacienta să prezinte o
evoluție la nivelul plăgii fără
complicații
- se administrează: Fenobarbital 1 tf/seară
- pacienta este stabilită într-un salon bine aerisit și cu - pacienta se află în afara
receptivitate minimă la infecții oricărui pericol
- se aleg procedurile de investigație și tratament cu
risc minim de infecție
- la indicația medicului se administrează:
- Ampicilină 1 g/6 ore
- Gentamicină 1 f/12 ore
- pacienta să nu devină sursă de infecție
- asistenta medicală urmărește funcțiile vitale ale - plaga este puțin
pacientei TA=130/60 mm Hg sângerată
- puls regulat 65 b/min
- se urmărește pansamentul dela nivelul plăgii care
trebuie să fie curat și uscat, să nu fie sângerat
- se urmărește permeabilitatea tubului de dren și se
notează în foaia de observații, cantitatea eliminărilor
la nivelul tubului
- tegumentele din jurul plăgii se dezinfectează cu
Betadină, se dezinfectează cu H2O2, plaga>3% și
Rivanol 1‰, pansamentul care se prinde cu
leucoplast

Problema Obiectiv
1. Alimentație inadecvată - pacienta să beneficieze de o
prin deficit stare de bine fără dureri
abdominale
- pacienta să fie echilibrată
hidroelectrolitic și nutrițional
2. Imoblitatea - pacienta să fie moblizată
corespunzător stării sale
- pacienta să fie echilibrată
psihic
3. Carența de igienă - pacienta să prezinte
tegumente cuețe și uscate
- A DOUA ZI -
Intevenții Evaluare
- asistenta așează pacienta în poziția analgică – - în urma tratamentului
poziția Fauler durerile persistă.
- asistenta administrează la indicația medicului:
- Algocalmin: 1 f/zi
- Scobutil: 1f/zi
- Papaverină: 1f/zi
- se administrează pacientei, panteral Glucoză 10% ,
1f/zi 500 ml/zi, Ser fiziologic 1 f/zi, 500 ml/zi
- alimentația este reluată cu prudență, mai întâi ceai,
supă strecurată alături de lichide dulci
- după reluarea scaunului, brânză de vaci, iaurt, carne
fiartă
- mobilizarea a fost realizată cât mai precoce întrucât - imobilitatea pacientei
diminuează frecvența complicațiilor venoase și a continuă
escarelor de decubit dorsal
- bolnava este ridicată a doua zi din pat
- asistenta suplinește pacienta în satisfacerea nevoilor,
se fac exerciții pasive de flexie-extensie și apoi
exerciții pasive
- pregătim pacienta psihic în vederea oricărei tehnici - pacienta este mai
și investigații care i se vor face liniștită în ceea ce
- redă încrederea pacientei că imobilitatea sa este o privește boala sa
stare trecătoare și că își va relua mersul cu ușurință
- pacienta este ajutată să-și facă baie - pacienta prezintă
- se spală cu grijă tegumentele din jurul plăgii și tegumente curate
tegumentele din spatele interdigitale
4. Dificultatea de a se - pacienta să se poată
îmbrăca și dezbrăca îmbrăca și dezbrăca cu
ușurință
5. Plaga operatorie - pacienta să prezinte o plagă
curată
6. Insomnia -pacienta să beneficieze de
somn corespunzător calitativ
și cantitaiv
- identifică capacitatea și limitele fizice ale persoanei - pacienta poate să se
îngrijite îmbracă și dezbracă
- pacienta este ajutată să se îmbrace și dezbrace cu singură
grijă la plaga operatorie
- i se dau haine noi largi și ușor de îmbrăcat
- asistenta urmărește funcțiile vitale - plaga este curată
- dimineața i se ia TA= 140/70 mmHg, T= 37,2°C
- înainte de vizită se curăță plaga
- se dezinfectează tegumentele din jurul plăgii cu
Betadină, se aseptizează plaga cu H2O2 3%, din nou
dezinfecția în jurul plăgii se absoarbe secrețiile și
deasupra se pune pansament curat cu Rivanol,
pansament uscat care se prinde cu leucoplast
- învățăm pacienta să practice tehnici de relaxare - pacienta are un somn
înainte de culcare liniștit
- se administrează la indicația medicului:
Fenobarbital 1 tf/seară

Problema Obiectiv
1. Alimentație inadecvată - pacienta să beneficieze de o
prin deficit stare de bine fără dureri
2. Imoblitatea - pacienta să fie moblizată
corespunzător stării sale
- pacienta să fie echilibrată
psihic
5. Vulnerabilitate față de - pacienta să se afle într-un
pericole mediu de siguranță
5. Plaga operatorie - pacienta să prezinte o plagă
curată
- A TREIA ZI -
Intevenții Evaluare
- se continuă tratamentul cu: - în urma tratamentului
- Algocalmin: 1 f/zi durerile au mai scăzut
- Scobutil: 1f/zi
- Papaverină: 1f/zi
- se administrează panteral pacientei, Glucoză 10%
1 f/zi, Ser fiziologic 1 f/zi
- bolnava se ridică singură din pat cu ajutorul unei - pacienta este mobilizată
fașe de pansament legată de pat corespunzător
- asistenta continuă exercițiile de flexie-extensie a
mâinilor și picioarelor și apoi exercițiile pasive
- pacienta este ajutată în satisfacerea celorlalte
nevoi
- redă încrederea pacientei că imobilitatea sa este o - pacienta să fie echilibrată
stare trecătoare și că își va relua mersul cu ușurință hidroeleclitic și nutrițional
- face bilanțul lichidelor ingerate și eliminate
- asigură condițiile de mediu adecvat pentru a evita - pacienta se află în afara
pericolele prin accidentare oricărui pericol
- asistenta urmărește plaga operatorie să nu devină
sursă de infecție
- pansamentul curat se schimbă în condiții de
perfectă asepsie
- se continuă tratamentul cu antibiotice la indicația
medicului:
- Ampicilină 1 g/6 ore
- Gentamicină 1 f/12 ore
- asistenta urmărește funcțiile vitale: TA= 140/70 - evoluție bună
mmHg, T= 37°C, P= 65 b/min
- se scoate tubul de dren deoarece plaga nu prezintă
semne de infecție
- plaga este acoperită cu pansament uscat și steril
Planul nr. 3

PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR

NUMELE ȘI PRENUMELE: Alexandrescu Andrei

DATA NAȘTERII: 1958.10.23
ADRESA: jud.Timiș
DATA INTERNĂRII: 21.02.2009
DATA EXTERNĂRII: 25.03.2009
SERVICIUL :- pensionar
MOTIVUL INTERNĂRII: - absența tranzitului intestinal;
- dureri abdominale
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - ocluzie intestinală
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: - ocluzie intestinală
ANTECEDENTE PERSONALE: - nu prezintă importanță
ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE: - nu prezintă importanță
CONDIȚII DE VIAȚĂ: - corespunzătoare
- nu fumează
- nu consumă băuturi alcoolice

TALIA: 189 cm
GREUTATEA: 78 kg
 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.

Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi, având o respirație normală
cu frecvența de 16-18 r/min, ritmică și zgomote respiratori normale și o circulație normală cu
frecvența de 60-80 pulsații/min.
2. Nevoia de a bea și de a mânca
În general pacientul nu a prezentat probleme în satisfacerea acestei nevoi. Problema
actuală de dependență este alimentația inadecvată prin deficit manifestată prin: slăbicune,
semne de dezechilibru, având ca sursă de dificultate durerea, alimentare și hidratare ineficientă.
3. Nevoia de a elimina
În general pacientul nu a prezentat probleme în satisfacerea acestei nevoi. Problema
actuală pe care o prezintă pacientul este absența tranzituluiși a diaforezei care apare
postoperator manifestată prin cantitate mare de transpirație și miros, meteorism, având ca
sursă de dificultate dezechilibru matabolic și electrolitic, situație de criză.
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
În general pacientul nu a prezentat probleme în satisfacerea acestei nevoi. Problema
actuală de dependență este imobilitatea manifestată prin dificultatea de deplasare având ca
sursă de dificultate, dureri abdominale la nivelul plăgii operatori, dezechilibru, anxietate, stres.
5. Nevoia de a dormi și a se odihni
Problema actuală de dependență pe care o prezintă pacientul este insomnia manifestată
prin somn peturbat, având ca sursă de dficultate durerea, stres, anxietate.
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
Problema actuală de dependență pe care o prezintă pacientul este dificultatea de a se
îmbrăca și dezbrăca având ca sursă de dificultate plaga operatorie, durere, dezechilibru,
diminuarea mobilității.
7. Nevoia de a fi curat, îngrijit și a-și proteja tegumentele
În general pacientul nu a prezentat probleme de dependență în satisfacerea acestei
nevoi. Problema actuală de dependență este carența de igienă manifestată prin piele puțin
aspră, având ca sursă de dificultate plaga operatorie, durerea, anxietatea, stres.
8. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale
Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi având temperatura în limite
normale 37° C.
9. Nevoia de a evita pericolele
 În general pacientul nu a prezentat probleme de dependență. Problema actuală de
dependență este vulnerabilitatea față de pericole manifestată prin predispoziție la accidente
prezentând ca sursă de dificultate dezechilibru, fatigabilitate.
10. Nevoia de a comunica
Pacientul nu prezintă probleme de dependență în satisfacerea acestei nevoi având o
comunicare adecvată, debit verbal ușor, ritm moderat, limbaj clar.
11. Nevoia de a reacționa conform credinței și valorilor sale
Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Pacientul este de religie
ortodoxă și practică această religie.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi
13. Nevoia de a se recrea
Pacientului îi place să meargă cu nepoții în parcuri, citește cărți și mai ales cărți
religioase. Nu prezintă probleme de dependență în satisfacerea acestei nevoi.
14. Nevoia de a învăța
Pacientul este foarte interesată de boala sa și dorește să afle cât mai multe despre ea. Nu
prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi.

PROBLEME ACTUALE DE DEPENDENȚĂ

1. Alimentație inadecvată prin deficit.

2. Diaforeza.
3. Absența tranzitului
4. Imobilitatea.
5. Insomnie.
6. Dificultatea de a se îmbrăca și dezbrăca.
7. Carența de igienă.
8. Vulnerabilitatea față de pericole.
9. Risc de complicații.
10. Plaga operatorie la nivelul abdomenului.
11. Durere la nivelul plăgii.
 DEMERSUL ÎNGRIJIRILOR PENTRU PACIENTUL CU O OCLUZIA INTESTINALĂ
- PRIMA ZI -
Problema Obiectiv
1. Alimentaţie - pacientul să aibă o stare de
inadecvată prin deficit bine fără dureri abdominale
- pacientul să fie echilibrat
hidroelectrolitic şi nutriţional
2. Diaforeza - pacientul să aibe o stare de
bine, de confort fizic
3. Absenţa tranzitului - pacientul să aibe tranzit
intestinal intestinal
4. Imobilitatea - pacientul să fie mobilizat
Intervenţii Evaluare
- ajutăm pacientul să stea în poziţia Fauler. - durerile persistă
Este învăţat să-şi susţină plaga când stănută
sau se mişcă.
- la indicaţia medicului se administrează o
fiolă de Algocalmin, Papaverină, Scobutil şi
Nospa.
- alimentăm pacientul parental perfuzie de 1 - pacientul este foarte
flacon Glucoză 10%/zi şi 1 flacon Ser slăbit din cauza
fiziologic 1f/zi echilibrului
- conştientizarea pacientului asupra regimului hidroelectrolitic
alimentar
- face bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate
- ajutăm pacientul să aibe tegumentele curate - pacientul prezintă o stare
şi uscate de bine şi de confort fizic
- lenjeria de pat şi de corp este schimbată ori
de câte ori este necesar
- pacientul este încurajat să îşi exprime
sentimentele în legătură cu problema de
dependenţă
- administrăm pacientului în primele 2 zile - tranzitul intestinal nu a
după intervenţie numai lichide fost reluat
- urmărim şi notăm în foaia de observaţie
consistenţa şi frecvenţa scaunelor
- mobilizarea a fost realizată cât mai precoce - imobilitatea pacientului
 corespunzător stării sale
- pacientul să se poată îmbrăca
5. Dificultatea de a se şi dezbrăca singur
îmbrăca şi dezbrăca
6. Risc de complicaţii - pacientul să prezinte funcţii
vitale şi vegetative în limite
normale
7.Risc de complicaţii - pacientul să nu fie predispus
complicaţiilor, pacientul să
beneficieze de un mediu de
siguranţa fără aciidente şi
infecţii
8. Insomnia - pacientul să beneficieze de
somn corspunzător cantitativ şi
calitativ
întrucât diminuează frecvenţa complicaţiilor continuă
venoase, escarelor de decubit dorsal sau a
pneumoniei
- în prima zi este ajutat prin mişcări pasive de
flexie-extensie ale degetelor de la mâini şi
picioare, apoi prin mişcări active
- identifică capacitatea şi limitele fizice ale - pacientul încă nu se poate
persoanei îngrijite dezbrăca singur
- ajut pacientul să se îmbrace şi dezbrace dar
este anunţată să aibă grijă la plagă
- i se măsoară TA, temperatura şi cantitatea de - pacientul prezintă valori
urină eliminată şi se notează în foaia de normale ale funcţiilor
observaţie vitale
- pacientul are TA=36,5ºC, urina = 1200
ml/24h
- pacientul este amplasat într-un salon curat, - pacientul se află în afară
bine aerisit oricărui risc de complicaţii
- alege şi suplinim pacientul în satisfacerea
nevoilor organismului
- aplicăm măsurile de prevenire complicaţiilor
septice
- la indicaţia medicului i se administrează
tratamentul medicamentos: Ampicilină 1g/6h,
Gentamicină 1fl/12h
- învăţăm pacientul s practice tehnici de - insmonia pacientului
relaxare, exerciţii respiratprii înainte de persistă
culcare
- încercăm să găsim cauza anxietăţii a
pacientului

9. Plaga operatorie - pacientul să prezinte o
evoluţie favorabilă la nivelul
plăgii fără complicaţii
- administrează 1 tb Fenobarbital/seara
-asistenta medicală urmăreşte funcţiile vitale - plaga este puţin sângerată
ale pacientului TA=130/60 mmHg, puls
regulat 65b/min
- se urmăreşte pansamentul de la nivelul plăgii
care trebuie să fie curat, să nu fie sângerat
- se urmăreşte permeabilitatea tubului de dren
şi se notează în foaia de observaţie
- tegumentele din jurul plăgii se dezinfectează
cu Betadină şi cu H2O2 3%plaga şi Rivanol
1‰, pansament care se prinde cu leuoplast

Problema Obiectiv
1. Dureri abdominale - pacientul să beneficieze de
o stare de bine fără dureri
abdominale
2. Alimentație inadecvată - pacientul să fie echilibrat
prin deficit hidroelectrolitic și nutrițional
3. Absența tranzitului - pacientul să aibe tranzit
intestinal intestinal
4. Carență de igienă - pacientul să prezinte
tegumente curate și uscate
5. Imoblitatea - pacientul să fie moblizată
corespunzător stării sale
4. Dificultatea de a se - pacientul să se poată
îmbrăca și dezbrăca îmbrăca și dezbrăca cu
singur
5. Insomnia -pacientul să beneficieze de
somn corespunzător calitativ
și cantitaiv
6. Plaga operatorie - pacientul să prezinte o
evoluție favorabilă
- A DOUA ZI -
Intevenții Evaluare
- așeazăm pacientul în poziția Fauler - în urma tratamentului
- asistenta administrează la indicația medicului: durerile persistă.
Algocalmin, Scobutil, Papaverină
- se administrează pacientului Glucoză 10% , 1f/zi - pacientul să fie
500 ml/zi, Ser fiziologic 500 ml/zi, Scobutil 1f/zi echilibrat hidroelectrolitic
și nutrițional
- administrăm pacientului în primele 2 zile după - tranzitul intestinal nu a
intervenție numai lichide fost reluat
- urmărim și notăm în foaia de observație consistența
și frecvența scaunelor
- pacientul este ajutat să își facă baie - pacientul prezintă
- se spală cu grijă tegumentele din jurul plăgii și tegumente curate
tegumentele din spațiile interdigitale
- a doua zi după intervenție ajutăm pacientul să se - pacientul este mobilizat
ridice în șezut, apoi cu picioarele la marginea patului, corespunzător
apoi este ajutat cu grijă să meargă
- identifică capacitatea și limitele fizice ale persoanei - pacientul poate să se
îngrijite îmbrace și dezbrace cu
- i se dau haine noi largi și ușor de îmbrăcat ușurință
- învățăm pacientul să practice tehnici de relaxare, - pacientul are un somn
exerciții respiratorii înainte de culcare liniștit
- se administrează la indicația medicului:
Fenobarbital 1 tf/seară
- asistenta urmărește funcțiile vitale ale pacientului - plaga este curată
- dimineața i se ia TA= 130/60 mmHg,puls regulat
65 b/min, T= 37C
- se urmărește pansamentul la nivelul plăgii să fie
uscat, să nu fie sângerat
 - se urmărește permeabilitatea tubului de dren și se
notează în foaia de observație
- tegumentele din jurul plăgii se dezinfectează cu
Betadină și plaga H2O2 și Rivanol 1‰, se absoarbe
secrețiile din plagă și se pune pansament steril care se
prinde cu leucoplast

- A TREIA ZI -

Problema Obiectiv Intevenții Evaluare

1. Dureri abdominale - pacientul să beneficieze de - se continuă tratamentul cu: - în urma tratamentului
o stare de bine fără dureri - Algocalmin: 1 f/zi durerile persistă
abdominale - Scobutil: 1f/zi
- Papaverină: 1f/zi

- pacientul să prezinte - funcțiile vitale și vegetative se urmăresc zilnic, iar - valorile normale ale
funcțiile vitale și vegetative valorile sale se trec în foaia de observație funcțiilor vitale și
în limite normale vegetative

2. Risc de complicații - pacientul să nu devină sursă - asigurăm condițiile de mediu adecvate pentru a - pacientul este în afara
de infecție, să se afle într-un evita pericolele prin accidentare oricărui pericol
mediu de siguranță - urmărim plaga să nu devină sursă de infecție
- se continuă tratamentul cu antibiotice: Ampicilină
1g/6h, Gentamicină 1f/12h
3. Plaga operatorie - pacientul să prezinte o - pansamentul se schimbă în condiții de perfectă - evoluție bună a plăgii
evoluție favorabilă la nivelul asepsie
plăgii fără complicații - se scoate tubul de dren deoarece plaga nu prezintă
semne de infecție
- plaga este acoperită cu pansament uscat și steril

Problema Obiectiv
1. Dureri abdominale la - pacientul să aibe o stare de
nivelul plăgii bine fără dureri abdominale
2. Plaga operatorie - pacientul să prezinte o
evoluție favorabilă
- A PATRA ZI -
Intevenții Evaluare
- la indicația medicului i se administrează o fiolă - durerile au mai scăzut în
de: inesitate
- Algocalmin: 1 f/zi
- Scobutil: 1f/zi
- Papaverină: 1f/zi
- pansamentul se schimbă în condiții de perfectă - evoluție bună a plăgii
asepsie
- la inidicația medicului, firele de la nivelul plăgii
se răresc
- plaga este acoperită cu pansament uscat și steril

Problema Obiectiv
1. Dureri abdominale la - pacientul să aibe o stare de
nivelul plăgii bine fără dureri abdominale
2. Plaga operatorie - pacientul să nu prezinte
probleme la nivelul plăgii
3. Externare - externarea bolnavului să se
facă în stare de sănătate bună
Evaluare:
Pacientul se externează cu o stare de sănătate bună, fărăr dureri, cu plagă vindecată, eliminări adecvate.
- A CINCEA ZI -
Intevenții Evaluare
- se continuă tratamentul cu antalgice - pacientul prezintă o stare
de bine fără dureri
- i se scot firele de la nivelul plăgii în condiții de - plaga este curată fără alte
perfectă asepsie probleme
- plaga este curată și uscată
- plaga este acoperită cu pansament uscat și steril
- i se înmănează un bilanț al îngrijirilor acordate - pacientul se externează
- va fi anunțată familia pacientului într-o stare de sănătate bună
- i se dă pacientului biletul de externare întocmit de și cu un EPS executat, fărăr
către medic și se explică necesitatea respectării și dureri abdominale, cu plaga
continuării tratamentului și regimului alimentar, vindecată și eliminări
evitarea efortului fizic normale
- sfătuim bolnavul să revină la control după 15 zile
- pacientul este însoțit de familie și este transportat
la domiciliu cu mașina proprie
 CONCLUZII

În urma îngrijirilor acordate celor trei pacienți putem trage cîteva concluzii importante:
 Această afecțiune este de 20% la cele două sexe;
 Un obiectiv principal ce trebuie urmărit în evoluția acestor bolnavi este
semnalarea unor manifestări subiective ce anunță eventualele complicații;
 După ce am urmărit cei trei pacienți putem spune că debutul bolii se instalează
brusc cu dureri abdominale, absența trazitului intestinal, grețuri, vărsături.
În spital s-au efectuat examene clinice și paraclinice pentru stabilirea diagnosticului,
dintre care amintim: VSH, hemoleucograma, T.S, T.C, glicemie, examenul sumar de urină.
Evoluția bolii este favorabilă, dar necesită cunoștiințe pentru a putea preveni
complicațiile.
La externare pacienții au primit recomandări pe care să le urmeze la domiciliu.
Este recomdat repaus fizic, psihic și control periodic de 6 luni.
 BIBLIOGRAFIE

1. Ghid de nursing – autor LUCREȚIA TITIRICĂ, pag. 13-30, 374-400

2. Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali
3. Medicina internă pentru cadre medicale – autor CORNELIA BORUNDEL,
pag.539-549
4. Compendiu de anatomie și fiziologie – autor GHEORGHE MOGOȘ, ALEXANDRU
IANCULESCU
5. Medicină internă – autor DAN GEORGESCU