CARDIOPATIILE CONGENITALE ŞI DOBÎNDITE

1CS. Afirmaţiile de mai jos privitor factorii de risc în dezvoltarea patologiei cardiovasculare sînt
adevarate cu excepţia:
A. Hipertensiunea
B. Nivelul înalt a HDL cholesterol (fracţia cholesterolului densitate înaltă)
C. Vârsta
D. Sexul masculin
E. Diabetul zaharat

2CS. Cel mai rar afecţiunile aterosclerotice se localizează în:

A. Aorta abdominală
B. Artere coronariene intramurale
C. Arterele gambei
D. Arterele cerebrale
E. Arterele coronariene externe

3CM. Echocardiografia poate fi utilă în diagnosticul următoarelor afecţiuni:

A. Regurgitaţie mitrală
B. Hipertrofia ventricolului stâng
C. Stenoza aortală
D. Localizarea obstrucţiilor arterelor coronariere
E. Mixoma ventricolului stâng

4CM. Afirmaţiile de mai jos privitor la Eco-Doppler sunt corecte:

A. Fluxul sangvin, ce se îndepărtează de la transductor, produce un sunet ce micşorează frecvenţa în
unda repetată
B. Metoda dată este utilă în depistarea comunicărilor prin septuri interventriculare sau interatriale
C. Examenul Doppler are proprităţi rezolutive reduse privitor fluxul sanguine
D. Tensiunea sistolică în artera pulmonară poate fi determinată prin aprecierea gradientului sistolic în
regiunea valvei tricuspide la un pacient cu regurgitaţie tricuspidiană

5CS. Din afirmaţiile de mai jos privitor la Ecocardiografia (EcoCG) sunt corecte, cu excepţie:
A. Ecocardiografia poate fi utilizată în diagnosticarea şuntului dreapta-stânga
B. La examenul Doppler, viteza fluxului poate fi determinată cu exactitate mai mare, dacă unghiul dintre
fluxul sangvin şi emiţător este mai mare de 20o
C. Suprafaţa valvei mitrale stenozate poate fi exact determinată prin măsurarea timpului necesar pentru
atingerea presiunii de trecere prin valava mitrală, la jumătate din valoarea sa maximă
D. EcoCG poate depista micşorarea structurilor funcţionale ale cordului
E. EcoCG constituie metoda de elecţie în determinarea existenţei lichidului în pericard

6CS. Pentru angiografia radionucleară sunt corecte afirmaţiile de mai jos, cu excepţia:
A. Procedura efectuată pentru prima dată permite studierea ventricol stâng şi ventricol drept
B. Termenul - fracţia de ejecţie, nu se bazează pe parametrii geometrici
C. Procedura efectuată pentru prima dată datorită proprietăţilor rezolutive înalte, permite studiul
morphologic valvular
D Angiografia radionucleară poate fi utilă în depistarea bolilor coronariene de efort
E. Această investigaţie poate fi utilă pentru prognosticul pacienţilor ce au suportat infarct

7CS. Care din următoarele vicii cardiace congenitale sînt supuse riscului apariţiei endocarditei septice:
A. Canalul arterial persistent
B. Tetrada Fallot
C. Stenoză aortală subvalvulară
D. Defect septal interatrial
E. Defect septal interventricular

407181816.doc 1
8CS. Una din cele mai importante investigaţii clinice pentru diagnosticul diferenţial între foramen ovale
(ostium secundum) a septului interatrial şi ostium primum este:
A. Dedublarea zgomotului II
B. Proeminenţa peretelui sternal din stânga la palpare
C. Zgomotul mezodiastolic în partea de jos sternală stângă
D. Bloc incomplet al picioruşului stâng a fascicolului Hiss
E. Devierea în stânga a axei electrice a cordului

9CS. Pentru coarctaţia aortei nu este caracteristic:

A. Mai frecvent apare la bărbaţi
B. Des se asociază cu sindromul Turner
C. Frecvent se asociază cu anevrismul cercului Wellize
D. Frecvent se asociază cu valva aortală biluminală
E. Creşte riscul ruperii aortei in trimestrul I de graviditate

10CS. Notaţi ce nu este specific pentru canalul arterial persistent:

A. Este mai frecvent la femei
B. Mai frecvent se întâlneşte la nou născuţii cu mame ce au suportat rubeola în trimestrul I de sarcină
C. Mai frecvent se întâlneşte la nou născuţii cu mame ce au suportat toxoplasmoza în trimestrul I de
sarcină
D. Mai des la premature
E. Mai des la nou-născuţii în condiţii de altitudine mare

11CS. Angiografia coronariană şi angioscopia arată că stenocardia instabilă se asociază cu modificări

acute în ateroscleroză. Care din modificările aterosclerotice de mai jos este cauza cea mai probabilă
cauza a stenocardiei:
A. Ruperea endoteliului
B. Hemoragii în placa ateromatoasă
C. Formarea trombului
D. Influienţa locală a prostaciclinii
E. Influienţa locală a tromboxanului

12CS. Probablilitatea trecerii stenocardiei stabile în nestabilă poate fi presupusă în baza căror rezultate
angiografice:
A. Gradul stenozei – una din cele mai serioase dovezi angiografice
B. Morfologia stenozei angiografic depistată
C. Traectul stenozei angiografic depistată
D. Localizarea anatomică într-o anumită ramura a arterei coronariene
E. Numărul total de stenoze depistate la explorare

13CS. Care dintre semnele de insuficienţă ventriculară dreaptă secundară referitor la hipertensiunea
pulmonară nu este veridică :
A. Creşterea presiunii în venele jugulare
B. Regurgitaţie tricuspidiană
C. Rentghenografia a cutiei toracice demonstrează lărgirea cordului drept cu creşterea umbrei venelor
pulmonare
D. La ECG – semne de hipertrofie a ventricolului drept
E. Edemele periferice şi ficatul “de stază”

14CM. Investigaţiile pentru hipertensiunea pulmonară primară trebuie să cuprindă următoarele:

A. Analize serologice pentru excluderea bolilor de colagen
B. Investigaţii pulmonare
C. Cateterizarea cordului drept şi stâng
D. Biopsie pulmonară prin toracotomie
E. Angiografia pulmonară

407181816.doc 2
15CM. Referitor la cardiomiopatia restrictivă este adevărat….
A. Disfuncţia sistolică preceda pe cea diastolică
B. Disfunctia diastolică este primară referitor la cea sistolică
C. Este deficil de diferenţiat cardiomiopatia restrictivă de pericardita restrictivă atât clinic cât şi după
indicii hemodinamici
D. Apare regurgitaţie mitrală şi fibrilaţie atrială
E. Creşterea neînsemnată sau lipsa creşterii presiunii telediastolice (sau telesistolice) atât a ventricolului
drept cît şi a ventricolului stâng

16CS. Următoarele afirmaţii referitor la anatomia vaselor coronariene sînt corecte, cu excepţia:
A. Artera coronariană dreaptă alimentează miocardul VD
B. Artera descendentă posterioară ce alimentează septul interventricular porneşte de la artera
circumflexa care alimentează jumătatea stânga a cordului in 85% cazuri.
C. Artera descendentă anterioară stângă alimentează partea anterioară a ventricolului stâng, o mare
partea a septului interventricular şi peretelui lateral cu ramura sa diagonală
D. Artera ventriculară stângă posterioară, ramură a arterei coronariene dreapte, alimentează nodul atrio-
ventricular în 90% cazuri
E. Fascicolele anterioare a picioruşului stâng şi a celui drept sînt alimentate în cea mai mare parte de
ramurile arterei descendente anterioare stâng

17CS. Anevrismul ventricolului stâng apărut în urma infarctului cu unda Q poate fi depistat prin
următoarea manifestare:
A. Insuficienţa cardiacă congestivă
B. B Aritmii ventriculare repetate
C. Embolii repetate
D. Segment ST persistent în decurs de 6 sau mai multe săptămâni după infarct
E. Toate enumerate mai sus

18CS. Investigaţiile clinice recente afirmă că reperfuzia arterială medicamentoasă sau mecanică legată cu
zona de infarct trebuie luată în consideraţie după 6 ore de la debutul anghinei pectorale. Concluziea se
efectuează pe baza următorilor paramentri:
A. Îmbunătăţirea circulaţiei colaterale, asociată cu aria de infarct
B. Scade potenţialul tardiv în timpul înscrierii semnalului ECG
C. Se ameliorează restituţia ventriculară
D. Scade probabilitatea formării anevrismului ventricular
E. Toate enumerate mai sus

19CM. În tratarea pacienţilor cu cord pulmonar decompensat este admisă utilizarea următoarelor metode
şi medicamentoase ….
A. Perfuzii cu soluţii de nitroglicerină
B. Blocatori ai canalelor de calciu
C. Glicozide cardiace
D. Antagonişti ai aldosteronului
E. Emisii de sânge cu administrarea ulterioară a reopoliglucinei

20CS. Care din semnele rentghenologice enumerate este comun pentru miocardită şi pericardită
exudativă?
A. Cardiomegalia
B. Absenţa hotarelor pe conturile umbrei cordului
C. Absenţa stazei în plămâni
D. Predominarea lăţimii asupra lungimii cordului
E. Micşorarea umbrei pedicolului vascular

21CS. Numiţi indicaţiile pentru efectuarea puncţiei pericardului:

A. Tamponada cordului
B. Suspecţia unui proces purulent
C. Încetinirea absorbţiei exudatului
D. Puncţia diagnostică
E. Toate enumerate
407181816.doc 3
22CS. Importanţă predominantă în diagnosticul diferenţial a bolii ischemice a cordului şi cardiomiopatia
dilatativă are:
A. Vârsta şi sexul pacientului
B. Nivelul înalt de lipide în plasmă
C. Ecocardiografia
D. Coronarografia
E. Radiografia toracice de panoramă

23CS. Pentru miocardită sînt caracteristice următoarele simptoame:

A. Dureri precordiale, palpitaţii, dispnee
B. Dureri precordiale, palpitaţii, leşin
C. Dureri precordiale, dispnee, ascită
D. Dureri precordiale, ameţeli, dispnee
E. Dureri precordiale, febră, tuşă uscată

24CS. Numiţi cauza cea mai frecventă a pericarditei constrictive:

A. Trauma
B. Colagenoza
C. Intervenţii chirurgicale pe cord
D. Tuberculoza
E. Uremia

25CS. Numiţi patologia cu care cel mai des se diferenţiază pericardita uscată:
A. Hernie diafragmală
B. Pancreatita acută
C. Ulcer peptic al esofagului
D. Infarct miocardic
E. Miocardită

26CS. Care date auscultative sînt caracteristice pentru stenoza aortală idiopatică hipertrofică:
A. Accentarea I zgomot la apex şi suflu diastolic
B. Atenuarea I zgomot la apex, suflu sistolic pe marginea stângă a sternului şi la apex
C. Atenuarea I zgomot la apex şi suflu sistolic pe aortă
D. I zgomot normal şi lipsa suflurilor pe aortă
E. Zgomotul II “metalic” pe aortă şi suflu diastolic

27CS. Hipertensiunea în coarctaţie de aortă se dezvoltă ca urmare….

A. Ischemiei organelor interne mai jos de locul stenozei
B. Trombozei venelor membrelor inferioare
C. Insuficienţei circulaţiei cerebrale
D. Asocierea aterosclerozei arterelor magistrale
E. Dereglării microcirculaţiei în arterele coronariene

28CS. Semnul hemodinamic principal în coarctaţia aortei toracice este…

A. Mărire tensiunii arteriale la membrele inferioare
B. Hipotensiune la măsurarea tensiunii arteriale la membrele superioare
C. Bradicardie de nivel înalt
D. Hipertensiune superior şi hipotensiune inferior de nivelul stenozării
E. Mărirea volumul sângelui circulant

29CS. Care semne sînt caracteristice pentru pericardita constrictivă:

A. Micşorarea debitului cardiac
B. Prezenţa pulsului paradoxal
C. Dimensiuni normale ale cordului
D. Calcinoza pericardului
E. Toate enumerate

407181816.doc 4
30.CS. Tabloul clinic al ductului arterial persistent se caracterizează prin:
A. Dispnee şi fatigabilitate la efort fizic
B. Îmbujorare
C. TA cu diferenţă mare de puls pe baza TA diastolice joase
D. Suflu sistolico-diastolic în spaţiul II-III intercostal la stînga de stern
E. Suflu diastolic în spaţiul III intercostal la dreapta de stern

31CS. Care semne ecocardiografice sînt caracteristice pentru stenoza subaortală idiopatică hipertrofică:
A. Hipertrofia simetrică a pereţilor ventricolului stâng
B. Mişcare anterioară sistolică a valvulei anterioare a valvei mitrale
C. Îngroşarea valvulelor valvei aortale
D. Revărsat în pericard
E. Îngrăşarea peretelor pericardului

32CM. În cazul căror afecţiuni se întâlneşte mai frecvent fibrilaţia atrială?

A. Cardiomiopatia hipertrofică
B. Stenoza mitrală
C. Tireotoxicoza
D. Miocardita
E. Coarctaţia aortei

33CS. Care investigaţie este indicată primordial în suspecţia pericarditei exudative:

A. Puncţia pericardului
B. Măsurarea presiunii venoase centrale
C. Radiografia cutiei toracice
D. Fonocardiograma
E. Ecectrocardiografie

34CS. Care din semnele enumerate sînt caracteristice pentru insuficienţa cardiacă condiţionată de
pericardita exudativă?
A. Cardiomegalia
B. Poziţia antalgică forţată – înclinată înainte şi genocubitală
C. Lipsa suflurilor cardiace
D. Ascită, edeme periferice
E. Suflu diastolic rugos

35CS. Pentru insuficienţa aortală este caracteristic următoarele forme de sufluri la fonocardiografie:
A. Suflu diastolic cu caracter stabil
B. Suflu diastolic cu caracter ondulatoriu
C. Suflu diastolic cu caracter romboid
D. Suflu sistolic permanent
E. Sufluri diastolic şi sistolic

36CM. Canalul arterial permiabil (CAP), selectaţi răspunsul corect:

A. CAP uneşte cîrja aortei cu artera pulmonară
B. CAP uneşte aorta ascendentă cu artera pulmonară
C. În perioada iniţială a CAP oxigenarea sângelui în circuitul mic este mărită
D. Iniţial în hipertenzia pulmonară miofibrele arteriolare se hipertrofiază
E. În faza IV a hipertenziei pulmonare torentul sangvin îşi schimbă direcţia prin CAP

37CM. Canalul arterial permiabil (CAP), selectaţi răspunsul corect:

A. În caz de CAP, după naştere, tensiunea sîngelui în artera pulmonară este mai mare decât în aortă
B. Pentru CAP în debut este caracteristic suflul sistolo-diastolic în prezenţa fluxului sangvin
unidirecţional
C. Viciul CAP poate trece din palid în cianotic
D. La bolnavii cu CAP în debut are loc hipervolemia pulmonară
E. În CAP, în lipsa tratamentului chirurgical, cele mai severe schimbări în primul rînd au loc în micul
circuit sangvin

407181816.doc 5
38CM. Canalul arterial permiabil (CAP), selectaţi răspunsul corect:
A. Ocluzia CAP poate fi efectuată fără toracotomie
B. Operaţia pe CAP se efectuează prin toracotomie cu ligaturarea canalului
C. Operaţia pe CAP poate consta în secţionarea şi suturarea capătului aortal şi pulmonar
D. La lichidarea CAP în ligatură mai frecvent poate fi antrenat nervul vag
E. La ligaturarea CAP în ligatura mai frecvent poate fi antrenat nervul recurent

39CM. Defectul septului ventricular (DSV), selectaţi răspunsul corect:

A. În DSV suflul sistolic se propagă pe toată cutia toracică
B. Viciul din palid se poate transforma în cianotic
C. Operaţia paliativă poate fi efectuată numai după vârsta de un an
D. Operaţia paliativă poate fi efectuată în primele trei luni de viaţă
E. Operaţia efectuată în faza cianogenă este neefectivă

40 CM. Defectul septului atrial (DSA), selectaţi răspunsul corect:

A. În plastia defectului septului se aplică surjet în cotinuu
B. În plastia DSA se aplică suturi punctate
C. Electrocardiografia depistează semne de suprasolicitare numai a camerelor drepte ale inimii
D. Ventriculul stâng rămâne subsolicitat
E. Schimbările morfologice în micul circuit sangvin apar treptat

41CM. Pericardita constrictivă, selectaţi răspunsul corect:

A. Micul circuit sangvin este antrenat în proces prin comprimarea venelor pulmonare
B. Ficatul relativ devreme se măreşte datorita strangulării venei cave inferioare şi a atriului drept
C. Operaţia constă în pericardectromie totală
D. Operaţia constă în pericardectomie subtotală
E. După pericardectomie inima se lasă denudată

42CM. Insuficienţa tricuspidă, selectaţi răspunsul corect:

A. Pulsează excesiv venele jugulare
B. Pulsează excesiv arterele carotide
C. În ficat, ca urmare a stazei venoase, evoluează ciroza hepatică
D. Apar edeme periferice
E. Viciul poate fi corectat prin plastia valvei, îngustarea inelului fibros, aplicarea protezei valvulare

43CM. Coarctaţia aortei, selectaţi răspunsul corect:

A. Îngustarea aortei are loc după începutul arterei brahiocefalice
B. Îngustarea are loc distal de artera subclavă stângă
C. Sîngele trece în partea inferioară a corpului prin artera subclavă dilatată
D. Tensiunea în arterele femorale este micşorată
E. Plastia în coarctaţia aortei constă în excizia segmentului îngustat cu suturarea termino-terminal sau
şutare cu proteză vasculară, sau aplicarea protezei vasculare

44CM. Stenoza izolată a arterei pulmonare (SIAP), selectaţi răspunsul corect:

A. În SIAP îngustarea poate fi valvulară sau subvalvulară
B. În SIAP trunchiul arterei pulmonare este dilatat
C. În SIAP tensiunea în micul circuit sangvin reflector se măreşte
D. În SIAP zgomotul doi pe artera pulmonară este diminuat
E. Operaţia în SIAP consta în comisurotomie deschisă, excizia surplusului muscular, aplicarea
peticului din material plastic

45CM. Tetrada Fallot, selectaţi răspunsul corect:

A. Se caracterizează prin cianoză excesivă
B. Sunt forme care periodic (mai ales la repaus) devin acianotice
C. Sunt asociate frecvent de lipotimii
D. Minut volumul circulant în micul circuit sangvin este diminuat
E. Atriul stâng este suprasolicitat

407181816.doc 6
46CM. Tratamentul chirurgical în tetrada Fallot, selectaţi răspunsul corect:
A. Operaţia radicală subînţelege dilatarea arterei pulmonare, plastia defectului septal cu deplasarea
aortei spre ventriculul stâng
B. Operaţiile paliative sînt mai efective până la vârsta de trei ani
C. Mai frecvent în operaţia paliativă se restituie anastomoza a. subclavă - ramura arterei pulmonare
pe dreapta
D. În tetrada Fallot numărul eritrocitelor este diminuat
E. La ECG predomină semne de suprasolicitare a ventricului drept

47CM. Tamponada cardiacă se caracterizează prin următoarele semne:

A. Presiune venoasă crescută
B. Şoc
C. Minut-volum cardiac scăzut
D. Umplere diastolică a inimii crescută
E. Tensiune arterială scăzută

48CS. Un semn radiografic important în pericardita cronică constrictivă îl constituie:

A. Inima mică
B. Deplasarea bronhiului drept
C. Hili pulmonari mai bogaţi
D. Calcificarea pericardului
E. Poziţia înaltă a cupolei diafragmatice

49CS. Care grupe de pacienţi cu tetralogia Fallot sînt supuşi intervenţiei chirurgicale?
A. Toţi bolnavii
B. Bolnavii cu hipertrofie a ventricului drept
C. Bolnavii cu predominanţa stenozei arterei pulmonare
D. Bolnavii cianotici
E. Numai bolnavii în vârsta de peste 15 ani

50CS. Cel mai frecvent defectel cardiac congenital este:

A. Comunicarea interventriculară
B. Comunicarea interatrială
C. Persistenţa canalului arterial
D. Transpoziţia vaselor mari
E. Tetrada Fallot

51CS. Pulsul slab pe artera radială este caracteristic pentru:

A. Stenoza valvulară aortică
B. Coarctaţia aortică
C. Canalul arterial persistent
D. Stenoza mitrală
E. Tetrada Fallot

52CM. Anevrismul aortei ascendente poate fi determinat de următoarele cauze:

A. Sindromul Marfan
B. Traumă
C. Sifilis
D. Ateroscleroză
E. Necroza chistică a mediei Erdheim

53CS. Anevrismul disecat al aortei toracice este favorizat, în primul rând, de:
A. Ateroscleroză
B. Sifilis
C. Degenerescenta tunicii medii
D. Traumă
E. Coarctaţia de aortă

407181816.doc 7
54CM. Stenoza mitrală poate rezulta din următoarele:
A. Scădere a debitului cardiac
B. Fibrilaţie arterială
C. Embolie sistemică
D. Creştere a rezistenţei periferice
E. Edem pulmonar

55CM. Indicaţiile pentru by-passul coronarian sînt date de:

A. Anghina severă refractară la tratamentul conservator
B. Anghina în progresie
C. Infarct în anamneză şi boala vasculară coronariană
D. Infarct în anamneză şi leziune univasculară
E. Anghina în regresie

56CM. Tratamentul chirurgical în stenoza aortică este indicat în următoarele cazuri:

A. Când gradientul de tensiune prin valvulă depăşeşte 50 mm Hg
B. Când stenoza se asociază cu anghină
C. Când exista viciu cardiac asociat
D. La toţi bolnavii
E. Când începe hipertrofia ventricului stâng

407181816.doc 8
 Key (Cardiopatiile congenitale şi dobândite)

1B, 2B, 3ABCE, 4ACDE, 5B, 6C, 7D, 8E, 9E, 10C, 11D, 12B, 13C, 14ABCE, 15BCDE, 16B, 17E,
18E, 19ABCE, 20A, 21E, 22D, 23A, 24D, 25D, 26B, 27A, 28D, 29E, 30D, 31B, 32BC, 33C, 34B,
35A, 36ACDE, 37ACDE, 38ABCE, 39ABDE, 40ABDE, 41ABCE, 42ACDE, 43ABDE, 44ABDE,
45ABCD, 46ABCE, 47ABCE, 48D, 49A, 50A, 51A, 52ACDE, 53C, 54ABCE, 55ABC, 56ABC

407181816.doc 9