ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.

1 BALȘ
COMISIA METODICĂ MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE
PROF. COSTACHE VILA
AN ȘCOLAR 2018-2019

POLUAREA APELOR CU DETERGENȚI

Datorită utilizării pe scară largă, detergenții și produsele de curățat au fost

încadrate în categoria produselor chimice folosite în cantități mari (HVP/high
production volume), produse supuse unei legislații specifice, ca urmare a influenței
asupra mediului cauzate și de volumul mare de produse ce pot ajunge în mediul
înconjurător.
După utilizare, detergenții și produsele de curățat sunt eliminate în apele
menajere fără să sufere modificări structurale majore, ceea ce face ca surfactanții să-
și păstreze proprietățile. Detergenții, preparate complexe, reunind peste 20 de
componente din diferite clase de substanțe organice și anorganice, pot afecta mediul
înconjurător prin unele din componentele conținute.
După apariția primului detergent cu acțiune proprie (1907-Persil, Germania)
utilizarea fosfaților drept agenți de condiționare a marcat un pas important în
îmbunătățirea performanțelor detergente ale produselor de spălare. În scurt timp au
aparut noi agenti de conditionare si surfactanti, astfel incat dupa cel de-al doilea
razboi mondial detergentii aveau o compozitie complexa, destul de apropiata de cea
de astazi.
În ultimele decenii, odată cu creşterea numărului populaţiei de pe glob şi
necesităţilor ei, se înregistrează o creştere considerabilă a producerii diferitelor
substanţe şi articole sintetice, în componenţa cărora intră compuşi chimici care, în
timpul fabricării şi utilizării, prezintă un pericol mare pentru sănătatea oamenilor şi
mediul ambiant. În plus, începând cu mijlocul secolului trecut, a sporit considerabil
utilizarea pesticidelor în agricultură, a căror aplicare intensivă provoacă efecte toxice
asupra tuturor fiinţelor vii.
Printre alte substanțe chimice care contribuie în prezent la impurificarea
surselor de apă, crețnd dificultăți în utilizarea acestora pentru diverse scopuri ale
economiei, detergenții sunt semnalați în toate țările, în cantități crescânde.
Multiplele neajunsuri pe care le determină prezența detergenților în concentrații
crescute în sursele de apă – formare de spumă, dificultăți în prelucrarea apelor de
suprafață, modificări defavorabile ale proprietăților organoleptice ale apei de băut,
acțiunea lor toxică pentru om și animal – justifică interesul general pentru acest nou
tip de poluant al apelor.
Detergenții sunt substanțe care posedă proprietăți de curățire. Deși diferă mult
unii de alții din punct de vedere fizic și chimic, ei au caracterul comun de a scădea
tensiunea superficială a lichidelor în care sunt dizolvați, motiv pentru care sunt
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 BALȘ
COMISIA METODICĂ MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE
PROF. COSTACHE VILA
AN ȘCOLAR 2018-2019
denumiți și agenți de suprafață. Cei mai vechi detergenți utilizați au fost
săpunurile, sărurile alcaline ale acizilor grași superiori. Din cauză că săpunurile
prezintă neajunsul de a nu putea fi utilizate în medii acide sau în apele dure,
datorită insolubilității derivaților lor alcalino-teroși, s-a simțit nevoia preparării
unor agenți de curățire care să nu prezinte acest inconvenient. S-a ajuns astfel la
prepararea de detergenți sintetici, mult mai eficienți și economici decât
săpunurile, motiv pentru care, după cel de-al doilea război mondial, acestea din
urmă au fost înlocuite într-o mare măsură prin detergenți sintetici. În ultimele
decenii, folosirea detergenților în gospodărie și industrie – în industria textilă
îndeosebi – a atins un grad atât de înalt, încât astăzi nici industria și nici economia
casnică nu se mai pot lipsi de ei .
Majoritatea detergentilor sintetici existenti in comert au doi constituenti
majori: detergentul, agentul tensioactiv, care in general este alkilbenzen-sulfonat
(ABS), și o serie de substante adjuvante(un amestec de saruri sodice: fosfati,
carbonati, sulfati, silicati, perborati, etc.)
Prezentăm alăturat, compoziția a 3 varietăți de detergenți din care rezultă că
aceste săruri sodice sunt prezente în toate formulele.

Într-adevăr, noi detergenți sintetici prezintă remarcabile proprietăți de spălare

și mari avantaje față de săpun. Ei nu sunt influențați de duritatea ori de aciditatea
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 BALȘ
COMISIA METODICĂ MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE
PROF. COSTACHE VILA
AN ȘCOLAR 2018-2019

apei, dau spuma abundentă și constantă atât cu apă caldă, cât și cu apă rece, iar prin
dizolvarea în apă se comportă neutru, cruțându-se astfel fibra și culoarea țesăturii
spălate. Lenjeria spălată cu detergenți sintetici nu păstreaza miros specific, iar
simplificarea prosesului de spălare a dus mai ușor la automatizarea acestuia.
Acțiunea de spălare a detergenților se explică prin orientarea particulară a catenei
atomilor de carbon în raport cu suprafața obiectului de spălat. Prin micșorarea
tensiunii superficiale a apei, moleculele de detergenți se acumulează la suprafața
de contact dintre soluția apoasă și corpul scufundat în solutie pentru a fi spălat,
dispunându-se astfel încât catena atomilor de carbon se îndreaptă spre suprafața
obiectului de spălat – grupare lipofilă – în timp ce cealalta extremitate a lanțului,
cu afinitate pentru apă (-SO3Na) – gruparea hidrofilă – se îndreaptă spre apă.
Moleculele de detergent care acoperă suprafața obiectului de curățat desfac
particulele de substanțele componente ale detergenților care ajung în apele
reziduale și cu acestea în sursele de apă.
Substanțele componente ale detergenților care ajung în apele reziduale și cu
acestea în sursele de apa provin din:
a) diversele întreprinderi industriale care folosesc detergentii sintetici
(intreprinderi textile, de pielarie, apretare, vopsire, etc) sau care prepară
detergenți;
b) folosirea menajeră a detergenților și utilizarea lor pentru curățirea străzilor;
c) terenurile agricole tratate cu insecticide ori fugicide care conțin detergenți.
Detergenții sintetici provoacă și unele dificultăți în prelucrarea apelor reziduale
și a celor de suprafață. După unii autori, prezența detergenților în apa supusă
decantării, provoacă o sedimentare ceva mai redusă a substanțelor în suspensie. Într-
o anumită concentrație, detergenții favorizează menținerea în suspensie a
substanțelor fin divizate, crescând încărcătura în aceste substanțe a efluentului. După
alți autori, detergenții măresc viteza de decantare a particulelor mai mari de 25 de
microni în timp ce sedimentarea particulelor sub 25 microni este încetinită.
Poluarea apelor subterane cu ABS constituie o problemă mult mai serioasă decât
poluarea apelor de suprafață, deoarece poate rămâne insidioasă, neobservată multă
vreme, până când pânza subterană de apă este interesată pe o mare întindere. În astfel
de împrejurări, măsurile de remediere necesită ani de zile pentru a da rezultate
satisfăcătoare și pentru a produce autopurificarea apei.
O serie de autori afirmă că detergenții ar putea mări permeabilitatea solurilor și
favoriza pătrunderea altor substanțe poluante, ca substanțe gudronoase cancerigene,
germeni și virusuri etc. Aceste substanțe, care în mod normal ar fi reținute în sol, ar
putea traversa straturile din sol în prezența detergenților, ajungând până la pânzele
subterane de apă.
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 BALȘ
COMISIA METODICĂ MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE
PROF. COSTACHE VILA
AN ȘCOLAR 2018-2019

Prin apa de băut poluată cu detergenți, prin fructe, legume și alte produse
alimentare spălate cu aceeași apă, se ingerează zilnic mici cantități de detergenți,
care exercita efecte nocive asupra sănătății oamenilor și animalelor. Gradul de
toxicitate al acestor detergenți pare însă a fi destul de redus. Doza letală pentru un
adult de 65 kg ar fi de 80 g detergent.
Procedeul cel mai eficient de îndepărtare a detergenților din apele
reziduale rămâne acela al biodegradării lor sub influența florei microbiene și a
enzimelor acesteia. Atâta timp cât a fost folosit săpunul ca agent de spălare,
biodegradabiltatea lui ușoară, într-un timp scurt nu ridica probleme pentru
instalațiile de epurare și pentru protecția sanitară a cursurilor de apă. Odată cu
utilizarea detergenților sintetici anionici de tip ABS pe scară tot mai largă,
descompunerea pe scară biologică foarte anevoioasă și parțială a ridicat probleme
dificile privind îndepărtarea lor în stațiile de epurare și protecția sanitară a cursurilor
de apă. Rata de degradare a acestor detergenți, “detergenți duri” este foarte lentă. Ei
nu se degradează în stațiile de epurare decât într-o proportie de 20-30%, iar ajunși
în cursurile de apă, persistă până la mari distanțe de locurile de deversare. Detergentii
sintetizati în ultima vreme, “detergenții moi” se caracterizează prin aceea că sunt
ușor degradabili până la o proporție de 90%-în stațiile de epurare și cursurile de apă.
Detergentii moi îsi datoresc biodegradabilitea ușoara faptului ca în molecula lor
sunt conținute catene liniare și nu ramificate, așa cum conțin detergenții duri. Felul
și amplasarea ramificărilor în structura hidrocarburilor alifatice utilizate la fabricarea
detergenților de tip ABS au o foarte mare importanță asupra comportării lor
biologice în apele reziduale și apele de suprafață.
Din cele prezentate, rezultă că și în țara noastră, ca și în majoritatea țărilor din
lume, problema impurificării apelor cu detergenți se pune cu seriozitate, dat fiind pe
de o parte consumul tot mai crescut de detergenți sintetici, iar pe de altă parte,
decelarea în cantități destul de importante într-o bună parte din râurile noastre a
prezenței detergenților. De aceea, măsurile de protecție sanitară a surselor de apă
împotriva poluării cu detergenți trebuie să constituie o preocupare susținută a tuturor
organelor în sarcina cărora sunt aceste atribuții. Profilarea industriei detergenților pe
fabricarea de produși ușor degradabili biologic în stațiile de epurare și cursurile de
apă, epurarea riguroasă a tuturor afluenților industriali și menajeri ce conțin
detergenți și elaborarea unor măsuri legislative în acest scop ar putea constitui o
barieră pusă din vreme, împotriva creșterii poluării surselor de apă cu detergenți și a
consecințelor lor sanitare și tehnico-economice.