Contents

1.Tipuri de activități desfașurate intr-o organizatie ...................................................................................... 2

3)Abordări ale conceptul de investiții( dimensiunea economică, financiară, juridică, contabilă) ................ 2
4.Clasificarea investițiilor după domeniul de activitate și obiectivul strategic ............................................. 3
5.Clasif investitiilor dupa destinatia economica si dupa caracterul actiunilor de investire. ......................... 4
6.Clasif inv dupa obiectul urmarit, dupa gradul de risc, rolul functional si structura tehnologica a
cheltuielilor. .................................................................................................................................................. 5
7.Rolul investițiilor în societate .................................................................................................................... 5
8.Indicatorii economico-financiari:definire,tipuri de indicatori dupa forma de exprimare si dupa continutul
economic ....................................................................................................................................................... 6
9. Metode şi tehnici de prelucrare a informaţiei (modelul în analiză): ......................................................... 6
10. Optimizarea repartizării resurselor investiţionale: .................................................................................. 7
11.Elaborarea modelului matematic de programare liniara unicriteriala:structura modelului ...................... 7
13. Efectele proiectului de investiţii: ............................................................................................................ 8
14. Indicatorii de efecte economice: ............................................................................................................. 9
15.Indicatori atemporali de eficienta economica de investitie: ..................................................................... 9
16. Teoria campului de eficienta: definitie si analiza. ................................................................................ 10
17. Interpretarea campului de eficienta ....................................................................................................... 10
18. Evaluarea riscului in explorarea proiectului: categorii de capacitate, histograma capacitatilor,
caracteristicile punctului critic, tipuri de corelatii, pragul de rentabilitate.................................................. 11
19. Influenta factorului timp in perioada de implementare a proiectelor de investitii ................................ 12
20. Necesitatea actualizarii in calcule de eficienta economica: .................................................................. 12
21. Proiectul public: definire, trasaturi caracteristice ale proiectelor publice, trasatura specifica ale
investitiilor publice: .................................................................................................................................... 12
22. Surse proprii de finantare a proiectelor publice .................................................................................... 14
23. Surse de finatare a investitiilor de pe piata de capital: Emisiunea de obligatiuni ................................. 14

1
1.Tipuri de activități desfașurate intr-o organizatie

A. Activități curente-tip operații,care au ca scop îndeplinirea misiunii pentru care ființează

organizația,crearea de produse sau servicii noi ce constituie obiectul activității profesionale de
bază a acestuia.Pentru acestea este necesar un consum de resurse materiale,umane,tehnice etc.

B. Activități antreprenoriale-tip proiect, prin care se realizează obiective punctuale,delimitate spațio-

temporal, care angazează viitorul.Proiectele apar în urma unei analize a stării mediului-economic
prin care se identifică nevoi parțial sau total neacoperite,oportunități nevalorice iar realizarea lor
va conduce la o îmbunătățire a activității organizației

2.Trasaturi specific ale investitiilor

A. DURATA- inestitiile angajeaza viitorul, sunt cheltuieli prezente in speranta unor avantaje vitoare.
Inseamna ca orice proiect de investtii are un ciclu de viata, ce poate fi definit ca intervalul de
timp, mai lung decat un exerciutiu financiar, in care, pornind de la ideea de proiect, are loc
validarea, implemenarea si exploatarea sa pt atingerea telului propus.Ciclul de viata este specific
fiecarui poriect. Cheltuielile de investitii se fac pt pregatirea si implementarea proiectului.
B. EFICIENTA-promotorul de proiect accepta schimbarea unor disponibilitati prezente de resurse,
in schimul unei serii de efecte/incasari viitoare care,in suma totala absoluta sa fie superioare
cheltuielilor initiale.Pentru ca un proiect sa devina atractiv pt potentiali finantatori extern, este
nevoie sa se demonstreze ca efectele pe care acesta le genereaza pe durata de exploatare in suma
absoluta sa fie superioare eforturilor investitionale facute a.i sa permita:
 -amortizarea investitiei intr-un interval de timo rezonabil inferior perioadei de exploatare
a proiectului
 -rambursarea eventualelor datorii contractate pt sustinerea financiara a proiectului
 -obtinerea unui castig net, sub forma de cash flow pozitiv, care sa permita sporirea
potentei financiare a intreprinzatorului.
C. RISCUL-daca investitia in proiect este relative certa, efectele sunt sperante,Analiza factorilor de
risc va permite stabilirea marjelor de eroare in realizarea parametrilor de effect, in raport cu care
se va decide daca investitia este sau nu riscanta,iar riscurile sunt sau nu asumabile.

3)Abordări ale conceptul de investiții( dimensiunea economică, financiară, juridică, contabilă)

A. Dim. Contabila - este cea mai restrictive, care reduce investitia la notiunea de imobilizare, in
sensul contabil al cuvantului. Din acest punct de vedere investitia reprezinta ‘’toate bunurile
mobile si immobile,corporale sau necorporale, achizitionate sau create in intreprinderile,destinate
a ramane constrant sub aceeasi forma’’.
Bunurile care fac obiectul actului investitional se inregistreaza in contabilitate in clasa 2 de
conturi de imobilizari si sunt grupate astfel:
 imobilizari legate de exploatare-bunuri de orice natura,mobile sau immobile,corporale
sau necorporale.

2
  imobilizari in afara exploatarii,neproductive, achizitionate sau create in intreprinderile pt
alte scopuri cum ar fi ameliorarea conditiilor de igiena si securitate a muncii.
B. Dim economica- largeste sfera de cuprindere a investitiei deoarece,conform acestei acceptiuni,
investitia rerezinta’’ toate consumurile de resurse care se fac in prezent in speranta obtinerii in
viitor a unor efecte economice esalonate in timp si care, in suma totala, sunt superioare
cheltuielilor initiale de resurse’’. Ex:refacerea capacitatii de autofinantare a firmei,ch pt
publicitate de marca
C. .Dim. financiara- este cea mai cuprinzatoare dearece considera investitii ‘’toate cheltuielile de
resurse care genereaza venituri si/sau economii pe o lunga perioada de timp in viitor si, in
consecinta,amortizarea lor se face pe mai multi ani’’.Aceeptiunea financiara inglobeaza in
notiunea de investitii toate elementele de imobilizari sau cheltuieli definite anterioare, in plus are
in vedere si nevoia de fond de rulment pt exploatarea, generate de cresterea vol de activitate.
D. Dim. juridica, caracteristica acordurilor bi sau international multilaterale international privind
promovarea si garantarea investitiilor incheiate intre state,se refera la ‘’ activele investte de catre
investitirii unei parti contractante pe teritoriul celeilalte parti contractante in conformitate cu
legile si reglementarile aplicabile pe teritoriul ultimei’’. Inestitia se refera la bunuri mobile si
immobile, actiui, parti sociale,drepturi de creanta.

Din perspectiva jurdica, o cheltuilala care nu are incidenta patrimoniala directa nu esre considerate
investitie, chiar daca aceasta sporeste in timp potentialul si performantele întreprinderii.

4.Clasificarea investițiilor după domeniul de activitate și obiectivul strategic

A. După domeniul de activitate

1. Proiecte de investiții comerciale

 crearea de produse/servicii noi

 creșterea capacității de producție/desfacere

 creșterea productivității

2. Proiecte de investiții sociale

 de a satisface nevoi ale angajaților firmei

 investiții sociale de interes general

 investiții pentru servicii publice

 Investițiin pentru protecția mediului

B. În raport cu obiectul strategic urmarit

 Investiții de dezvoltare

 Investiții de reutilare

C. Dupî destinația lor economică

a. Investiții materiale sau investiții corporale

3
 b. Investiții financiar

Investiții cu venit fix în titluri de valoare

Investiții în titluri de valoare derivate

Investiții în titluri străine de valoare

Investiții pe piața valutară

 Investiții pe piața monetară prin fonduri mutuale

c. Investiții materiale

 investiții în cercetareădezvoltare

 Investiții de formare a personalului

.Investiții în proiecte de marketing

.Investiții în ameliorarea proceselor de producție

5.Clasif investitiilor dupa destinatia economica si dupa caracterul actiunilor de investire.

A.Dupa destinatia economica:

1.Inv materiale sau inv corporale, care constituie activul fizic al firmei sub urmatoarele
forme:realizarea de active corporale care se concretizeaza in bunuri material si investitii in valori
imobiliare prin cumparari de proprietati
2. Inv financiare structural astfel:
 -inv in titluri de valoare emise de agentii guvernamentale,conturi de economii
 -inv in titluri straine de valoare
 -inv pe piata valutara
 -inv pe piata monetara prin fonduri mutual
3.Inv imateriale concretizate in actoive necorporale sub forma de fond de comert
 -inv de cercetare0dezvoltare-domeniu essential in lpta concurentiala
 -inv de formare a personalului sunt cheltuieli destinate formarii aptitudinilor si atitudinilor
personalului de executie si gestiune
 -inv de proiecte in marketing care cuprind cheltuielile de pulicitate,de promovare
 -inv de ameliorare a proceselor de productie-cheltuieli pt retelele informatice,studii de
implementare a procedeelor de control al calitatii

B. Dupa caracterul actiunilor de investire

1. Investitii de portofoliu care sunt cheltuieli privind achizitia de catre o persoana fzica sau juridical
de valori mobiliare.
2. Investitii directe-cheltuieli pe care un intreprinzator le face in vederea participarii la costituirea
sau extinderea unei societati comerciale,dobandirii de actiuni sau parti sociale,infiintarii sau
extinderii unor sucursale prin aport in natura.

4
6.Clasif inv dupa obiectul urmarit, dupa gradul de risc, rolul functional si structura tehnologica a
cheltuielilor.
A. Dupa obiectivul urmarit:

 investitii obligatorii care se fac cu scopul de a se respecta aumite angajamente luate anterior fata
de alti agenti economici sau fata de proprii angajati
 inv strategice care se fac in sfera cercetarii-dezvoltarii sau pt ameliorarea climatului de munca.

B. Dupa gradul de risc:

 inv cu risc scazut-in special inv de mentinere si de ameliorare

 inv cu risc sporit-cele mai riscante sunt inv de expansiune sau de diversificare

C. Dupa rolul functional

 inv directe-cheltuieli legate functional si teritorial de obiectivul care se edifice(consumul de

resurse invstitionale
 inv colaterale-cheltuielile de resurse legate teritorial si functional de inv directa
 investitii conexe-cheltuieli care se fac in ramuri sau domenii conexe

D.Conform structurii tehnologice a cheltuielilor:

 investitii in active/fonduri fixe-cheltuieli de montaj-instalare, achzitii si amenajari de teren

 cheltuieri preliminare care cuprind costul proiectelor, licente, know-how.
 fond de rulment

7.Rolul investițiilor în societate

Investițiile au un rol important cu implicații profunde asupra siguranței alimentare și sociale în realizarea
și consolidarea stabilității economice și sociale.

Principalele forme de manifestare ale contribuției activității investiționale la realizarea acestor deziderente

 potențarea ofertei de bunuri și/sau servicii în sensul că,prin acțiunea agenților economici
declanșatori de acțiuni investiționale de implementare a diverse proiecte de creștere a
capacităților productive va crește oferta pusă la dispoziția consumatorilor
 potențarea nevoilor-orice obiect de investigații va genera noi nevoi sau cereri suplimentare,cu
efect de antrenare/propagare în sectoarele conexe,în amonte sau aval. Este cunoscut sloganul
acestei perioade care arată că iesirea din criză este posibilă numai prin investiții. Este corect
deoarece orice proiect demarat acum va creea nevoi sporite de resurse materiale,tehnice ,umane
 creșterea stocului de active fixe prin realizarea de proiecte sau programe investiționale,constituind
principala pârghie de realizare a uneivrestructurări economice reale, prin crearea de noi structuri
mai performante în acord cu opțiunile strategice ale societății
 obținerea de venituri suplimentare pentru investitor,pentru alți agenți economici antrenați prin
efectul de propagandă,precum și la populație

5
  investițiile joacă rolul de regulator/compensator pe piața forței de muncă în îmbunătățirea calității
vieții.

Implementarea unor proiecte sau programe de investiții antrenează modificări în ocuparea forței de muncă
prin generarea nevoilor suplimentare de forță de muncă în sectoarele care pregătesc și implementeză
acțiuni investiționale.

8.Indicatorii economico-financiari:definire,tipuri de indicatori dupa forma de exprimare si dupa

continutul economic
Indicatorii economico-financiari sunt expresii numerice, absolute sau relative, care cuantifica si
caracterizeaza fenomene/procese economice, studiate din punct de vedere cantitativ si calitativ.

Dupa forma de exprimare, indicatorii se grupeaza in:

 indicatori naturali-care cuantifica in unitati fizice de lungime,greutate diferitele stari sau

dimensiuni ale procesului studiat
 indicatori natural - convenționali
 indicatori valorici se caracterizează printr-un grad radicat de generalizare avand o larga utilizare
 indicatori ai fortei de munca

Din punct de vedere al conținutului economic indicatorii exprima legaturi: de la parte de integ, de la
cauza la efect, de comparative dupa un criteriu predefinit.

 indicatori de structura-rate de structura sau greutate specifica

 indicatori de eficienta-exprima legaturi de tip cauza-efect

9. Metode şi tehnici de prelucrare a informaţiei (modelul în analiză):

Ca metodă ştiinţifică de cercetare, analiza porneşte de la premisa că orice fenomen sau proces
social-economic este rezultanta acţiunii intercondiţionate a unui sistem de factor de cauză.

Avantajele modelării sunt:

 oferă o imagine intuitivă, dar riguroasă a procesului studiat;

 permite verificarea prin analogie a consistenţei logice a teoriei şi ipotezei;
 facilitează descoperirea unor legalităţi sau legături noi greu de identificat;
 permite verificarea corectitudinii procesului de pregătire a deciziilor.

În cercetarea fenomenelor şi a proceselor se permite construcţia a trei categorii de modele:

 Modele imitative: se obţin prin exprimarea proprietăţilor caracteristice definitorii ale obiectului
studiat la o scară.
 Modele analogice: folosesc anumite proprietăţi ale obiectului studiat pentru a descrie alte
caracteristici.
 Modele simbolice: sunt construite prin folosirea de simboluri matematice şi/sau literale pentru a
descrie relaţii de interdependenţă dintre variabilele unui fenomen.

Structura modelelor de analiză a proceselor economice:

1. Modele matematice deterministe

2. Modele matematice de tip nedeterminist

6
 a. Modele matematice de tip probalistic
b. Modele de tip fuzzy (mulţimi vagi)
3. Modele procedurale (euristice)
4. Modele de tip analogic
5. Modele de tip „implicit”

10. Optimizarea repartizării resurselor investiţionale:

Orice problemă de investiţii presupune un număr de posibile alternative şi oportunităţi ce pot fi
realizate cu anumite resurse de o anumită calitate şi cu o anumită disponibilitate cantitativă sau pentru a
obţine anumite efecte şi este supusă unui criteriu de eficientă: maximizarea/efectelor sau minimizarea
eforturilor. Este cea mai completă formă de exprimare a motivaţiei unei decizii şi, din punct de vedere
matematic, se poate traduce astfel: scopul final al procesului analizat este de a maximiza efectele obţinute
sau de a minimiza eforturile depuse.

În principiu, acesta are trei stadii:

a. Expresia literară a problemei de gestiune (punerea problemei) constă într-o masă de informaţii
mai mult sau mai puţin structurată şi coerentă cu un nivel redus de completitudine şi precizie,
care constituie domeniul soluţiilor posibile sau admisibile.
b. Expresia formală a problemei rezultă în urma unui efort de cuantificare a informaţiilor din baza
de date şi formează domeniul soluţiilor fezabile. Este mai explicită decât expresia literară, dar
pierde din gradul de libertate prin reducerea domeniului soluţiilor posibile prin excluderea unor
posibilităţi evocate anterior, dar neexplorate.
c. Expresia operaţională - forma simplificată redusă la un model, o construcţie logică care permite
găsirea unor soluţii de programare optime. Această simplificare va conduce, inevitabil, la
abandonarea unor posibilităţi evocate în faza formală, dar explicitează gama de restricţii impuse
problemei.

11.Elaborarea modelului matematic de programare liniara unicriteriala:structura modelului

1. - pornește de la definirea vetorului variabilelor (Xj=x1,x2,x3….xn) prin care se definesc
posibilele alternative sau oportunitati spre care se pot orienta resursele de investitii disponibile.
2. Structura modelului:
3. a. functia obiectiv (functia scop sau de eficienta)- optim f(x)=∑𝑛𝑗=1 𝑐𝑗 𝑥𝑗
4. b. sistemul de restrictii ce conditioneaza procesul studiat:∑𝑛𝑗=1 𝑎𝑖𝑗 𝑥𝑗>=/<=b
5. c. conditiile de negativitate: xj>=0

7
12. Conceptul de eficienţă (definire, stadii, resursele proiectului de investiţii):

În practica curentă eficienţa, este specifică oricărei activităţi umane şi se înţelege ca raport între
resursele şi efectele obţinute. În acest context, creşterea eficienţei ar înseamnă maximizarea efectelor, care
exprimă mărimi numărabile aşteptările investitorului şi minimizarea eforturilor – cantitatea de resurse
alocate/consumate. Apreciem că această viziune asupra eficienţei are la bază o eroare de raţionament, şi
anume eficienţa (e) este o funcţie bifactorială de efect (E) şi de efort (R), definită prin forma particulară
𝐸
de manifestare (raportul efect-efort) e = 𝑅

Evaluarea eficienţei acţiunilor noastre are trei stadii importante:

 identificarea şi cuantificarea eforturilor – resurselor alocate;

 identificarea şi evaluarea efectelor;
 stabilirea şi analiza corelaţiilor semnificative.

Proiectul este un proces consumator de resurse şi generator de efecte concomitent. Misiunea

oricărui proiect este de a crea şi operaţionaliza un sistem (rezultat) apt să genereze, în condiţii de avantaj
concurenţial, efectele utile scontate şi, implicit atingerea obiectivelor urmărite.

O succintă caracteriăare tipologică a resurselor aflate la dispoziţia investitorului ne conduce la

următoarele constatări:

1. După modul cum participă la circuitul economic, resursele se pot grupa în două categorii:
a. Resurse potenţiale – neatrase în circuitul economic, este vorba în special, de estimări
privind volumul sau valoarea zăcămintelor neexploatate, potenţialul uman al unei unităţi
teritoriale, potenţialul agricol, silvic, turistic, local, ş.a. În special în această categorie este
determinată de constatarea inoportunităţii exploatării lor din punct de vedere strategic sau
comercial;
b. Resurse atrase în circuitul economic care se pot structura astfel:
 Resurse avansate – aflate la dispoziţia întreprinzătorului, chiar dacă nu sunt utilizate
efectiv respectiv activul firmei, imobilizări şi active circulante;
 Resurse ocupate – partea resurselor avansate care participă la producerea efectelor utile
aşteptate. Reprezintă diferenţa dintre resursele avansate şi imobilizările în cures, mijloace fixe
în conservare sau în rezervă, activele fără mişcare sau incerte;
 Resurse consumate reprezintă partea din resursele ocupate care au fost efectiv
folosite/cheltuite în procesul de obţinere a efectelor şi care se regăsesc în costuri sub formă de
cheltuieli materiale, salariale şi asimilate, amortizări.
2. După natura lor economică, avem resurse: umane, materiale, financiare, tehnice, valutare,
informaţional ştiinţifice.

13. Efectele proiectului de investiţii:

Toate activităţile umane sunt orientate spre atingerea unui sau unor ţeluri, obiective. Indiferent de
domeniul sau sectorul în care se face investiţia, aşteptările beneficiarilor reprezintă o structură de efecte
diferite ca natură: economice, sociale,
ecologice, juridice etc.

Regula paralelogramului deformabil:

8
E1, E2, E3,- efecte diferite ca natură (economice, sociale, ecologice)

e1- rezultanta compunerii efectului E1 cu efectul E2

e2- rezultanta compunerii efectului E3 cu rezultanta e1- este rezultanta generală care reprezintă indicatorul
global de efecte.

În funcţie de locul unde se produc, efectele pot fi:

 directe – identificabile la locul unde se desfăşoară acţiunea;

 propagate – efecte de antrenare, identificabile în zonele adiacente.

Efectele de antrenare sunt specifice domeniilor de service general pentru societate cum ar fi: sănătatea,
cercetarea ştiinţifică, învăţământul. În aceste domenii aficienţa acţiunilor este manifestă în măsura în care
generează efecte benefice în celelalte sectoare de activitate.

După momentul la care se produc efectele pot fi:

 prezente (imediate);
 de perspectivă (viitoare

14. Indicatorii de efecte economice:

 Capacitatea de producţie sau de folosinţă este principalul paramentru tehnico-economic de efect.
 Veniturile proiectului - producţia, în mod generic, include toate încasările pe durata de viaţă utilă
a proiectului: vânzarea bunurilor şi/sau serviciilor din activitatea de bază, venituri din alte
activităţi, din valorificarea activelor la sfârşitul perioadei de exploatare.
 Profitul/beneficiul proiectului este „recompensa” care revine întreprizătorului după ce au fost
achitate toate datoriile către terţi.
 Valoarea adăugată reprezintă valoarea nou creată de firmă într-un exerciţiu financiar sau pe
durata de viaţă economică, astfel spus, bogăşia creată de activitatea firmei.
 Flux de trezorerie - cash flow-ul proiectului, surplusul monetar din exploatarea proiectului, oferă
cea mai pertinentă informaţie asupra solvabilităţii acestuia. Cash flow-ul proiectului reprezintă
„soldul fluxurilor de trezorerie generate de un proiect de investiţii la sfărşitul unei perioade”.

15.Indicatori atemporali de eficienta economica de investitie:

a) Investitia specifica esprima costul unei unitati de capacitate proiectata sau al unei unitati de
productie s=/Cp sau s=/Qh-min
In cazul in care se compara variante de proiect se calculeaza investitia specifica suplimentara care
arata efortul investitional ce trebuie facut pt obtinerea unei unitati suplimentare de capacitate
b) Durata de recuperare a investitiei arata intervalul de timp din durata de exploatare in care efortul
investitional se recupereaza pe seama profitului obtinut.
Este un criteriu de selectie,alegandu-se o variant care,in raport cu alte variante de proiect, are
termenul de recuperare cel mai scurt-risc diminuat sau un criteriu de respingere a acelor variante
care au un termen de recuperare superior unui nvel normat,sau duratei de exploatare
Formula:T=I/Ph-min pt T<De In care ;ph-profit net anal
efortul total de recuperat trebuie sa cuprinda si pierderea de venit net pe perioada de executie.
c) Coeficientul de eficienta economica arata ce profit se obtine cu fiecare unitate monetara investita
in proiect

9
 e=Ph/I-max pt e >0 , ca semninifactie economica cuantifica criteriul valorizator de maximizare a
efectelor nete obtinute pe unitatea de effort investit.
d) Randamentul economic al investitiei exprima profitul total pe perioada de exploatare ce revine pe
fiecare unitate monetara investita in proiect
e) Raportul venituri/costuri valoarea ven totale ale proiectului pe durata de exploatare, care revin la
o unitate monetara de angajament de capital.
f) Costul unui loc de munca care arata val investitiei ce revine pe fiecare loc de munca nou creat, cu
alte cuvinte care este efortul investitional necesar pt crearea unui loc de munca in cadrul
obiectivului proiectat.

16. Teoria campului de eficienta: definitie si analiza.

Campul de eficienta este locul geometric al tuturor punctelor care exprima o corelatie avantajoasa
intre eforturi si efecte. Are o delimitare stricta din punct de vedere al volumului de resurse alocate intr-un
context dat de mediu.

1.Delimitarea zonei de eficienta-formata din puncte ale caror coordinate exprima o corelatie
admisa de eficienta. Prima conditie ce trebuie respectata pe parcursul studiului campului de eficienta este
“fara eforturi efectele sunt nule”, adica nicio activitate nu se poate derula daca nu I se aloca un anumit
cuantum de resurse. A doua conditie este “pragul minim de eficienta”, limita intre efficient si inefficient
este atins atunci cand efectele sunt egale cu eforturile sau veniturile in suma absoluta sunt egale cu
resursele consummate.

2.Trasarea curbei de eficienta la diferite nivele de effort. Dorinta oamenilor este ca actiunile
intreprinse sa le aduca maxim de efecte si :nevoi nelimitate”.

Pe baza analizei curbei de eficienta se desprinde concluzia ca mediul poate fi benefic sau malefic
pentru afaceri, influenta factorilor de mediu asupra evolutiei eficientei activitatii umane este
incontestabila si nu trebuie ignorata deoarece mediul poate avea character pregresist-stimulator al
actiunilor umane si mediul poate fi inhibitor al actiunilor umane.

17. Interpretarea campului de eficienta

Campul operational de eficienta este compus din doua zone de alocare:

- Zona a2 – apartine segmentului de evolutie exponential, fiind o zona de maxima potenta investionala,
aflata sub influenta caracterului stimullativ al facctorilor de mediu. Delimitarea sa prezinta interes pentru
intreprinzator pentru ca este o zona cu potential mare de valorificare a investitiilor.

- Zona b- este segmental de curba in care eficienta marginala intra un regres pentru ca factorii de mediu
inhiba afacerea axata pe investitii de dezvoltare cantitativa fara eforturi de adaptare calitativa la mediu.
Este o zona propice conservarii si explorarii afacerii ajunse la maturitate.

Intr-un context dat de mediul in care evolueaza un proiect, in cadrul corelatiei dintre efecte si
resursele investite se identifica patru stadia de dezvoltare a unei afaceri:

- a1 lansare – afacere tanara in stadiu de proiect in acord cu cerintele factorilor de mediu, care nu
genereaza venituri

- a2 avant – afacere cu o rata de crestere ridicata a eficientei, care adduce venituri din ce in ce mai mari pe
masura suplimentarii aportului de resurse externe, uneori insa insuficiente pentru a se mentine pe piata,
fiind nevoie de sustinere

10
- b maturitate – afacerea stabilizata, recunoscuta pe piata care adduce venituri importante ce pot fi
orientate spre alte proiecte.

- c declin – zona inevitabila.

18. Evaluarea riscului in explorarea proiectului: categorii de capacitate, histograma capacitatilor,

caracteristicile punctului critic, tipuri de corelatii, pragul de rentabilitate
Categorii de capacitate: - Capacitatea tehnica este capacitatea de proiect calculate de specialist
conform conditiilor ideale de exploatare. – Capacitatea de regim reprezinta acel volum de prooductie ce
se obtine in conditiile concrete ale perioadei.

Histograma capacitatilor

Rezerva de cap. De productie

Capacitat
ea tehnica Cap. De Pierderi
de productie Cap. De
productie de regim producti
Productie
e
realizata
program
ata

Caracteristicile punctului critic: - este un indicatorde performanta; diminuarea sa creste

capacitatea de castig a proiectului; este dependent de structura costului de exploatare, reducerea costurilor
fixe se reflecta in marja neta totala; este un indicator de evaluarea a riscului economic; este in relatie
invers proportional cu capacitate de castig si autonomia financiara a firmei, scaderea sa generand
ameliorarea profitului.

Pragul de rentabilitate este valoarea minima a cifrei de afaceri de la care exploatarea devine
profitabila. Se determina prin impartirea costurilor fixe la ponderea marjei costurilor variabile in valoarea
totala a productiei sau prin ponderarea punctului critic exprimat fizic cu pret unitar de vanzare.

11
19. Influenta factorului timp in perioada de implementare a proiectelor de investitii
Volumul imobilizarilor si coeficientul de profitabilitate sunt principalii factori care au influenta si
care pot fi monitorizati.Pe periaoda de implementare distingem 2 categori de imobilizari de resurse:

 imobilizari in stocuri de materiale, utilaje pt investitii. Marimea lor depinde de stadiul

si de intensitatea lucrarilor, de aceea au frecvente variatii de volum si de structura.
 imobilizari in investitii neterminate formate din resurse intrate in opera, dar aflate in
starea de imobilizari in curs. Trasatura specifica acestora este ca nu se mai gasesc sau
nu se mai pot recupera sub forma lor initiala.

Pe durata de executie se pot proiecta 3 tipuri de esalonari:

 Progresiva: este cea mai recomandata deoarce creeaza premise obtinerii celor mai mici perderi de
venit net pe durata de executie.
 Regresiva: reprezinta o politica de aprovizionare unde, din spirit de prudenta exagerata se face o
aprovizionare uneori jusificata, dar de cele mai multe ori gresita conceptiei manageriale.
 Liniara: reprezinta faza de negocieri- contractari care trebuie evitata sa se creeze stocuri de
echipamente printr-o politica nefericita de aprovizionare.

20. Necesitatea actualizarii in calcule de eficienta economica:

Aceasta tehnica este folosita ca procedeu de lucru prin care se asigura comparabilitatea in timp a unor
valori cheltuite\obtinute la moment diferite prin echivalarea lor la momentele caracteristice ale
proiectului. Dezvoltarea acestei tehnici poate surprinde toate caracteristicile cheltuirii resurselor si
generarii efectelor proiectului

 Procesul investitional definit ca ansamblu de activitati specifice de evaluare, implementare si

exploatare a proiectelor de investitii se deruleaza pe un interval de timp mare.In aceste conditii se
naste intrebarea: Daca aceasta evolutie a parametriilor economici in timp are influenta aspura
eficientei proiectului? Raspunsul este incontenstabil DA.
 Intr-un sistem concurential de piata ostil, promtitudinea cu care se finalizeaza afacerile este un
indiciu de performanta, garantie a eficentei actiunilor.
 Pentru intreprinzator lipsa capitalului lucrative inseamna o amanare sau o pierdere de profit, de
aceea el va apela la imprumuturi.
 Similar, imobilizarea resurselor intreprinzatorului in investitii neterminate, din punct de vedere
economic, este asemanator cu situatia cand disponibilitatile sale sunt imprumutate unui alt agent
economic.
 Concluzionand, putem afirma ca intre intreprinzator si proiectul pe care il finanteaza se naste o
relatie buna, in sensul ca intreprinzatorul este indreptatit sa astepte o recompense, iar proiectul
trebuie sa-si fructifice oportunitatile pt a plati aceasta obligatie.

21. Proiectul public: definire, trasaturi caracteristice ale proiectelor publice, trasatura specifica ale
investitiilor publice:
Proiectul public este instrumentul de punere in practica a strategiei administratiilor publice/ guvernelor,
folosind resursele pe o perioada limitata si intr-o stricta localizare la nivel national, zonal sau local.

Trasaturi caracteristice ale proiectelor publice:

12
 1. La nivelul unei organizatii sau firme, resursele afectate finantarii proiectelor de investitii sunt: fondul
de amortizare, profit, sume din vanzarea sau casarea unuor mijloace fixe, credite bancare, imprumuturi
obligatorii, imprumuturi de la institutii financiare specializate, subventii de la buget, alocatii bugetare.

2. Nu exista o lege a investitiilor publice, lege care sa inglobeze intr-un tot unitare cadrul procedural de
derulare a procesului investitional, dar exista un ansamblu de norme reglementare care guverneaza cadrul
legal al investitiilor din fonduri publice.

3. In conceptia moderna, specific economiilor dezvolate, getiunea serviciului public se face prin asumare
de catre societati de drept privat. Procesul de demarare/lansare a unei astfel de initiative poate sa fie
descompus in 3 faze: FAZA 1-lansarea ofertei/consultatiei de catre entitatea publica; FAZA 2-candidatii
isi elaboreaza propriile oferte; FAZA 3-desemnarea castigatorului.

4. In relatia clasica pubica-cetateanul client, serviciile publice sunt instrumente prin care edilii asigura
satisfacerea nevoilor cetatenilor. Proiectul trebuie sa satisfaca concomitent interesul edililor dar si
asteptarile cetatenilor.

5. Existenta unor riscuri specifice la nivelul colectivitatilor teritoriale, care au un impact semnificativ de
natura sociala sau ecologica.

6. Sectorul public cuprinde 3 domenii de activitate: intreprinderi publice, administatrie publica si

socitetati comercile autonome. Proiectele demarcate pot fi grupate in:proiecte economice si proiecte non-
economice.

Tinand cont de campul de aplicatie, proiectele de investitii sunt: proiecte caracter industrial, proiecte de
infrastructura in transporturi si comunicatii urbane, amenajari urbane, proiecte in domeniul apararii si
sigurantei, investitii cu caracter cultural administrativ.

Dupa necesitatile de finantare sunt: proiecte care se autofinanteaza integral, proiecte care trebuie sustinute
financiar si proiecte care nu genereaza venituri prin exploatarea lor.

7. Proiectele de investitii publice sunt subordinate unui complex de obiective diferite ca natura si chiar ca
importanta relativa. Perceptia obiectivelor sociale are 2 sensuri: obligatii de serviciu si obiective de
politica economica

8. Este necesara personalizarea la nivel de proiect sau colectivitate datorita diversitatii geografice si de
domenii de interes public, de la proiecte complexe cu caracter industrial la proiecte cu caracter cultural.

9. Proiectele din sectorul public au un grad de complexitate tehnica redus si, implicit solicita un efort
investitional specific mai redus in raport cu proiectele de investitii.

10. Sinergia proiectelorde investitii publice este o realitate de multe ori ignorata, desi este un mecanism
important care asigura realizarea obiectivelor propus in cadru programelor de amenajare.

11. In proiectele publice sunt obietive multiple de ordin economic, social, ecologic dar si a unei diversitati
culturale. Se defineste obiectivul principal unic ce trebuie atins si apoi sub obiectivele structurate pe o
anumita scala a importantei pt autoritati sau finantatori.

12. Analiza economica a proiectului are un caracter integrativ. Efectul se poate manifesta sub diferite
forme: cresterea nivelului de scolarizare, a calitatii asistentei medicale, a calitatii actului cultural. Acest
tip de analiza este mai subtila, rafinand informatia la nivel de beneficiar de proiect, permitandu-le sa
cunoasca pretul real. Gradul ridicat a informatiilor economice reduce riscul evaluarilor eronate.

13
Trasatura specifica de baza a investiilor publice consta in faptul ca, din punct de vedere financiar, sunt
dependente intr-o proportie semnificativa de aceasta finantare specifica, fondurile publice ale caror surse
sunt alocari din buugetele de stat, de asigurari sociale, din fondurile special, de la trezoreria statului. Acest
atuu devine un handicap, exostand riscul ca lipsa de resurse bugetare sa duca la eliminarea sau amanarea
unui proiect.

22. Surse proprii de finantare a proiectelor publice

Sursele proprii de finantare a cheltuielilor de investitii ale administratiei locale sunt bugetele
locale si/sau ale institutiilor publice subordinate, ale caror venituri sunt constituite din bani publici.

Sursele de finantare a proiectelor publice publice sunt: surse proprii ale bugetului local si
subvenitii de la bugetul central, disponibilitati din fondurile de dezvoltare ale agentilor economici
prestatori de servicii (regii autonome, societati comerciale locale), sponsorizari de la persoane
fizice/juridice, imprumuturi pe piata financiara interna/externa, accesarea fondurilor allocate programelor
europene.

23. Surse de finatare a investitiilor de pe piata de capital: Emisiunea de obligatiuni

Obligatiunile sunt instrumente de credit pe termen mediu si lung prin care se certifica
detinatorului dreptul de a incasa o dobanda si de a-si recupera suma investita in transe pe durata de viata a
imprumutuluui sau o singura data la scadenta. Obligatiunile sunt emise de autoritati ale administratiei
publice central si locale sau de societati comerciale care isi procura in acest fel resursele financiare,
renuntand la creditul traditional.

Principiile autonomiei locale permit autoritatilor publice sa isi completeze nevoia de resurse
finaciare prin accesarea pietelor de capital nationale sau international prin emisiuni de titluri de valoare
sau contractarea de imprumuturi la bancile comerciale sau alte institutii de credit. Hotararea de
contractare a unui imprumut pe piata obligatara aoartine numai organelor locale de decizie. Obligatiunile
municipal sunt titluri de valoare emise de autoritati ale administratiei publice locale, in scopul atragerii de
resurse financiare pentru realizarea proiecteleor de investitii urbane sau economice.

14