Pe baza teoriilor motivaționale prezentate în curs,

precizați ce v-a motivat să alegeți

facultatea de AMG.

De ce să alegi profesia de asistent medical ?

Asistenților le este adresată acesta întrebare dintotdeauna. Fiecare asistent în parte are
diferite motive: personale, profesionale, financiare, legate de siguranța locului de muncă sau doar
dragostea față de oameni. Alegerea Facultatii de Medicina, specializarea Asistenta Medicala
Generala reprezinta o șansă de educație intr-o direcție nobilă și concretă, prin opțiunea formării
ca asistent medical. Fiecare persoană care alege meseria de asistent medical face un angajament
pe viață să respecte valorile care stau la baza acesteia: demnitate umană, altruism, integritate,
profesionalism.

Ca asistent medical, zi de zi intri în contact cu toate tipurile de pacienti și cu membrii familiilor

dar si cu restul personalului medical.

Meseria de asistent medical este o provocare, îți amintești în fiecare zi că poți alina
suferința pacienților atât prin administrarea tratamentului prescris de medic cât și printr-o vorbă
bună și printr-un zâmbet. Pentru un bun asistent nu trebuie să conteze cât de grea a fost ziua, câte
probleme a întâmpinat, ci trebuie să își amintească valorile fundamentale ale acestei profesii și
motivul pentru care a ales-o. Ca asistent medical, esti foarte important în viața oamenilor. Un
asistent medical oferă îngrijire și compasiune și este considerat un înger păzitor al pacienților.

Există o cerere ridicată de asistenți medicali în prezent și aceasta este proiectată să crească
in viitor. Într-o piață unde îți este din ce în ce mai greu să îți găsești un loc de muncă, profesia de
asistent medical îți oferă oportunități reale de angajare. Abilitățile de asistent medical sunt
complet portabile și, cu experiență și recomandări, poți lucra în orice țară. Un asistent medical
poate lucra în diferite tipuri de unități, fiecare oferind medii de lucru unice. De exemplu, un
asistent medical poate lucra în spitale, clinici, școli, cămine de bătrâni etc.

Asistenții medicali înțeleg că, odata cu schimbarile din sistemul de îngrijire, intervine o
nevoie de perfecționare pe tot parcursul vietii. Viața unui asistent poate fi descrisă oricum, dar nu
plictisitoare, nicio zi nu seamană cu alta, niciun caz cu altul.

Motivatia alegerii acestei profesii

Definitia conceptului de motivatie, conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, este

reprezentata de totalitatea motivelor sau mobilurilor conştiente sau nu, care determină pe cineva
să efectueze o anumită acţiune sau să tindă spre anumite scopuri.

Teoria ierarhiei nevoilor (Maslow)

Teoria ierarhiei nevoilor a fost elaborată de psihologul american Abraham Maslow. Maslow
ierarhizează nevoile umane în funcţie de prioritatea lor în cinci categorii:

1) Nevoile fiziologice sunt nevoile de bază ale corpului uman: hrană, apă, somn, adăpost, etc. Ele
sunt dominante atunci când nu sunt satisfăcute la un nivel acceptabil. În acest caz nici o altă
nevoie nu poate sta la baza motivaţiei.

Consider ca meseria de asistent medical imi satisface aceste nevoi.

2) Nevoile de siguranţă şi securitate cuprind nevoia de stabilitate, protecţie împotriva

îmbolnăvirilor, a vătămărilor fizice, a dezastrului economic, a factorilor ocazionali şi
imprevizibili, nevoia de structură, ordine şi lege.

Siguranta si securitatea locului de munca, siguranta venitului lunar, implicarea unitatii

angajatoare (spital public sau privat, dispensare, cabinet medical) in asigurarea protectiei si
securitatii in munca (bine reglementate prin legi), asigurarea medicala, conditii sigure de munca
reprezinta pentru mine, ca viitor asistent medical, conditii suficiente pentru satisfacerea nevoii de
siguranta si securitate.

3) Nevoile de apartenenta sunt legate de natura socială a omului. Iniţial Maslow s-a referit la ele
ca nevoie de dragoste şi apartenenţă. În această categorie intră şi nevoia de prieteni, de relaţii
agreabile cu cei din jur, nevoia de familie. Omul, atât din punct de vedere fizic, cât şi spiritual
este „predestinat” unei vieţi de grup.

In acest domeniu, al asistentei medicale, se lucreaza in echipa, intram in relatii cu ceilalti membri
ai echipei, socializam, legam prietenii sau intram doar in relatii de subordonare/colaborare.

4) Nevoia de stimă cuprinde două grupe de nevoi delimitate în funcţie de unghiul de abordare
care poate fi intern sau extern.

• din punct de vedere intern, nevoia de stimă cuprinde dorinţa de putere, realizare,
încredere, independenţă, libertate.

• din punct de vedere extern, dorinţa de a avea reputaţie sau prestigiu, statut, faimă şi
glorie, recunoaştere, demnitate, apreciere. Satisfacerea acestor nevoi duce la încredere în
sine, conştientizarea valorii proprii, sentimentul de a fi util şi necesar în lume.

De multe ori angajaţii nu pleacă dintr-un spital din cauza salariului mic, ci din cauza că nu se
simt respectaţi şi invers, mulţi angajaţi, care nu sunt satisfăcuţi întru totul de remunerarea
financiară, nu-şi schimbă serviciul, pentru că se simt minunat, sunt trataţi respectuos în
grupul respectiv.

5) Nevoia de autoimplinire (autoactualizare) este dorinţa unei persoane de a se realiza ca o

personalitate unică în concordanţă cu potenţialul său şi în cadrul limitelor impuse de realitate.

Atunci când toate nevoile au fost satisfăcute, omul tinde să-şi dezvolte propriul potenţial. Ca
asistent medical poti urca pe treapta ierarhica, devenind un bun asistent sef sectie/unitate
(director de ingrijiri) sau poti continua studiile, dezvoltandu-te profesional si personal cat mai
mult.

Ierarhia nevoilor

Dacă nici o nevoie nu este satisfăcută, cele de la baza piramidei trebuie satisfăcute mai
întâi. După ce un nivel de nevoi a fost satisfăcut într-o măsură acceptabilă, poate deveni operant
următorul nivel. O nevoie odată satisfăcută încetează să mai fie motivatoare. Nevoile de nivel
superior, mai ales cele personale (stimă, realizare), sunt mult mai puternice sub aspect
motivaţional decât cele de nivel inferior şi efectul lor este mai îndelungat.
 Consider ca alegerea facuta imi satisface nevoile, conform teoriei lui Maslow, incepand
cu cele din nivelul 1, fiziologice, si terminand cu cele din nivelul 5, de autoimplinire, avand un
traiect ascendent. Din acest punct de vedere sunt multumita pe deplin de alegerea facuta.

Teoria lui Herzberg

Conform acestei teorii, factorii care influenţează satisfacţia în muncă a angajaţilor se pot grupa în
două categorii:

• Factorii de igienă

• Factorii motivatori

-factori motivatori, de satisfacţie, intrinseci sau de conţinut: evenimentele asociate unor atitudini
pozitive faţă de locul de muncă sunt legate în general de activităţile profesionale (realizare,
recunoaştere, munca în sine, responsabilitatea şi avansarea), de conţinutul muncii, ceea ce
înseamnă că sunt intrinseci activităţii propriu-zise;

-factori de igienici, de insatisfacţie, extrinseci sau de context: evenimentele asociate unor

atitudini negative faţă de locul de muncă sunt cele extrinseci muncii propriu-zise şi sunt asociate
mai degrabă contextului activităţii, decât activităţilor corespunzătoare postului (politica şi
administraţia întreprinderilor, securitatea locului de muncă, salariul, conducerea, relaţiile
interpersonale şi condiţiile de muncă).

Aceşti factori au un real potenţial motivator. Lipsa lor nu provoacă insatisfacţie în muncă, dar
prezenţa lor duce la creşterea gradului de satisfacţie şi a nivelului performanţei.

Herzberg susţine că un angajat satisfăcut este şi motivat, deci productiv. Satisfacţia şi motivaţia
pot proveni numai din sursele interne ale muncii, respectiv ale postului. Conform teoriei, un
angajat care îşi consideră munca lipsită de interes şi semnificaţie reacţionează apatic, chiar dacă
toate condiţiile externe sunt asigurate.

Teorii motivaţionale procesuale

Teoriile procesuale pun accentul pe procesele sau factorii psihologici care influenţează motivaţia,
încercând să explice cum apare motivaţia.
Teorii motivaţionale procesuale au fost elaborate de:

• Victor Vroom (1964): teoria aşteptărilor - îşi are rădăcinile mult înaintea lui Vroom, dar
acesta a introdus-o în domeniul psihologiei muncii prin versiune prezentată în lucrarea
Work and Motivation (1964); aflată la baza unei cunoscute teorii situaţionale asupra
conducerii eficiente (House-teoria rutei spre obiectiv);

• J. Stacy Adams (1965): teoria echităţii.

Teoria aşteptărilor a lui Vroom

Teoria aşteptărilor pleacă de la premisa că intensitatea efortului depus de individ într-o

activitate depinde de valoare recompensei pe care se aşteaptă să o primească în schimb. În
orice situaţie, omul este interesat de maximizarea câştigului şi minimalizarea pierderilor (de
efort, timp, etc.)

In acest domeniu nu intotdeauna trebuie ca efortul depus sa fie doar in concordanta cu

recompensa. Pentru un sfat, un zambet, o vorba buna in plus nu trebuie sa asteptam
recompense. Pe de alta parte, un multumesc din suflet va constitui o recompensa imensa.

Teoria echităţii a lui Adams

Angajaţii, membri oricărui grup, îşi compară efortul depus la locul de muncă, cu efortul
altora, respectiv recompensele pe care le obţin în urma depunerii acestui efort, cu cele pe care
alţii le obţin. Dacă în comparaţia cu aceste persoane relevante, percepem raportul ca fiind
just, atunci considerăm că există o situaţie de echitate - o relaţie corectă de schimb angajat-
organizaţie. Dar, dacă percepem raportul ca fiind inegal, putem trăi stare de inechitate.

In sistemul sanitar efortul depus de asistenti, respectiv recompensele, sunt comparabile cu

ale colegilor sai. Exista si situatii in care apar inechitati. Managerii trebuie sa se asigure ca la
munca/efort egal recompensele sunt egale, sa previna/inlature starile de inechitate din sistem.
Bibliografie

Druţă F. (1999) - Motivaţia economică, Editura Economică, Bucureşti.

Popa, M. , Note de curs. Motivarea si recompensarea resurselor umane,2008

http://psihologie.tripod.com/motivatia.htm